Gorjul a avut prima groapă ecologică de gunoi, singura din județ, închisă acum pentru poluare! De gunoi se ocupă fiecare localitate cum consideră, în afara ADIS

Autor

-

22 martie 2021

Fiecare face ce vrea cu gunoiul în județul Gorj, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor Publice de Salubrizare „ADIS” fiind îmbrățișată de puține localități. Un exemplu este că cele două municipii (Târgu Jiu – reședința, și Motru) se ocupă fiecare de deșeuri în afara unui contract semnat și parafat de ADIS Gorj. Aceeași situație e și în cazul celor 7 orașe din județ.

Al doilea exemplu, și totodată cel mai rușinos, este al gropii de gunoi. Județul Gorj a avut prima groapă ecologică din toată țara, la Târgu Jiu, atât de performantă încât în acest an, pe 22 martie, a fost închisă în urma multiplelor sesizări și amenzi pe tema poluării.

Act-constitutiv-ADIS-12.01.2012

Actul constitutiv al ADIS Gorj, întocmit în 2012, arăta însă bine: asociați în acest proiect erau județul Gorj și cele 70 de localități, 57 unități administrativ teritoriale fiind fondatoare (doar orașele Bumbești Jiu, Tismana, Turceni, Țicleni și niciunul dintre municipii) și 14 aderente. La acea vreme asociații fondatori au contribuit cu numerar pentru patrimoniul inițial al ADIS, majoritatea cu 1.000 de lei, însă Drăgănești a dat doar 500, 100 lei a dat Urdari, iar zero lei și-au permis Fărcășești și Scoarța. Însă lucrurile urmau a fi îmbunătățite de la an la an. Ce s-a întâmplat mai departe este însă de „poveste”.

„ADIS Gorj are ca scop realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de salubrizare a localităților, pe baza Planului de dezvoltare al județului Gorj și furnizarea acestor servicii, sub autoritatea fiecărui membru asociat”

se arată pe prima pagină a Asociației, dar dincolo de vorbele scrise pare să domnească haosul. La ADIS sunt afiliate în fapt 45 de localități din județ, însă doar 33 merg la un loc când vine vorba de ridicarea gunoiului. În 2019, contractul a fost câștigat de Supercom, ca urmare a înțelegerii din ADIS, însă în total în Gorj sunt nu mai puțin de alte 13 firme care operează, unele fiind companii din subordinea primăriilor: Serviciul Public de Gospodărire Comunal Turburea, Polaris Mediu și Polaris M Holding, Salubri PM, Apă Canal Salubritate, Turceni Sal, Util Local, Salubris Gilort, Direcția Publică Motru, Jupsal Salubris, BCA VIO Service, Eco GMG Company și Matsalubris.

Firma de salubritate Polaris, amendată de Poliţia Locală Târgu Jiu din cauza gunoiului de lângă ghene

Totul, la un fel de mică înțelegere, din ce explica Luis Popa, directorul Serviciului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor şi Activităţilor de Salubrizare Gorj, la semnarea contractului cu Supercom.

„Ar fi cam 7-8 primării care nu au contracte. Supercom va putea activa şi la nivel de oraşe, mai puţin la Târgu-Jiu, unde operează Polaris şi are contract până în 2033. Dar acolo unde primăriile de oraş au firma lor de salubrizare şi poate nu mai merge sau vor să renunţe, pot să se adreseze acestui operator”.

Ar putea, dar probabil nu există însă interes, deși cuvântul haos pare a fi unul de ordine. Însă, în condițiile în care fiecare decide în și în afara ADIS ce face cu deșeurile, directorul Popa anunța că urmează încheierea unui contract pentru colectarea separată de la populaţie a deșeurilor menajere reciclabile pe 5 fracţii. Aceasta în condițiile în care în ultimii 3 ani nu există nici măcar o situație completă a cantității de gunoi colectate în județ.

Gunoiul… cât e gunoiul?

Faptul că fiecare face ce vrea și ce poate în Gorj este oglindit în situația deșeurilor colectate în 2018, 2019 și 2020: doar 33 de localități au fost contabilizate anual, printre acestea doar 3 orașe: Rovinari, Țicleni și Tismana.

Municipiile au situații complete pe 2019 și 2020, dar măcar se colectează separat: 23.382,16 tone deșeuri reciclabile în Târgu Jiu în 2019, 288 tone în 2020, în timp ce în Motru s-au strâns, potrivit raportărilor oficiale, 145,87 tone deșeuri reciclabile în 2019 și 125,03 tone în 2020.

În orașul Novaci nu se știe exact ce gunoi a fost produs și ridicat din 2018 și până în 2020, iar situații pe acest din ultim an nu există în orașul Târgu Cărbunești și comunele Turcinești, Turburea și Drăgotești.

Citește și În județul Galați, în așteptarea „SMID”-ului fiecare primar „salubrizează” cum poate. Într-o localitate s-au colectat anual 164 grame de deșeuri pe locuitor!

E greu totodată a fi făcută o medie a prețului pe care îl plătesc lunar gorjenii. Cum nu există un singur contract cu o singură firmă, comunitățile locale au facturi diferite. Potrivit informațiilor furnizate de Consiliul Județean Gorj, în 6 localități membre ale ADIS Gorj e un tarif fix de 8,5 persoană/ lună, în baza contractului semnat în mai 2019 cu Supercom, la care s-a adăugat un act adițional în mai 2020, până la finalizarea procedurii de licitație publică- delegare prin concesiune.

Totodată, alte 27 de localități din ADIS scapă de gunoi plătind o taxă fixă de 14 lei pe gospodărie, în baza aceluiași contract.

Însă în rest tarifele și taxele variază. Cel mai puțin se plătește în Cătunele – 0,84 lei/ persoană/ lună, în baza unui contract din aprilie 2017 cu Eco GMG Company, încheiat totuși pe 2 ani. Iar ce se întâmplă din aprilie 2019 pare că nu se știe.

La Ciperceni este încheiat un contract pentru prestări servicii, închiriere auto și delegare a activității cu BCA VIO Service, în baza căruia se plătește 1.328 lei/ cursă+TVA, dar și 5,73 lei/ persoană/ lună+TVA.

Două tipuri de plăți se fac și în Drăguțești pentru același operator – 621,85 lei/ cursă+TVA și 80 lei/ gospodărie/ an. Alte prețuri sunt de exemplu în Stoina – 175 lei/ lună/ punct de lucru și 70 lei/ gospodărie/ an (chiar dacă aici preia gunoiul operatorul Supercom), în timp ce în Turcinești localnicii plătesc pentru serviciile BCA VIO Service 4,6 lei/ persoană+TVA sau 338,88 lei/ tonă.

În Văgiulești este un contract cu Eco GMG Company, iar preluarea deșeurilor costă 63,10 metrul cub+TVA, pentru depozitare se plătește 40,13 lei/ mc+TVA, în timp ce colectarea separată este 4 lei/ persoană+TVA.

În Jupânești, cu propriul operator Jupsal, totul e la alegere: 50.000 lei/ an, 60 lei gospodărie/ an, 60.000 lei/ an sau 60.000 lei/ an+TVA (!). La Rovinari, unde există propriul operator – Apă Canal Salubritate, a fost semnat un contract în martie 2009, pe 49 de ani, la care s-a adăugat un act adițional în noiembrie 2012, încheiat pentru 24 de ani, pentru delegarea gesiunii: 4,79 lei/ persoană/ lună+TVA sau 404,99/ mc+TVA. Au de ales și localnicii din Țicleni cu același operator Apă Canal Salubritate: 126,05 lei+TVA/ mc, 6 lei gospodărie/ lună în cazul unei persoane și 10 lei/ gospodărie/ lună pentru două persoane.

În Motru, unde de gunoi se ocupă Direcția Publică Motru, în răspunsul oferit de CJ Gorj la începutul acestui an ni se spune că există un contract de prestări servicii, până în 2020. Ce se întâmplă în 2021 e greu de spus, cert e că până anul trecut se plătea 5,65 lei/ persoană/ lună+TVA, fie 7,5 lei/ persoană/ lună, fie 87,66 lei pe metru cub, plus TVA.

Novaciul se descurcă cu gunoiul din propria ogradă cu ajutorul BCA VIO Service, în baza unui contract încheiat pe o perioadă nedeterminată în 2017, care prevede 6,70 lei/ lună/ gopodărie+TVA sau 16.000 lei/ lună+TVA. În Turceni de asemenea există serviciul propriu, Turceni Sal, care până în martie anul trecut percepea 4,24 lei/ persoană/ lună+TVA sau 584,70 lei tonă+TVA. La Târgu Cărbunești până în 2021 se ocupă de gunoi Salubris Gilort, pentru 5,65 lei/ lună+TVA sau 150 lei/ mc+TVA.

Acestea sunt doar câteva exemple din totalul de 70 de localități. Cu încă o mențiune: în Padeș nu se menționează vreun contract, deși gunoiul e preluat de Supercom, iar oamenii plătesc 2,5 lei/ persoană/ lună+TVA. Aici se știe exact cât și ce fel de gunoi a fost ridicat din 2018 și până în 2020. Anual, a crescut cantitatea ridicată, atât în ceea ce privește gunoiul menajer cât și reciclabilul, care în 2018 era 0. Anul trecut, în Padeș au fost cântărite însă 31,22 tone de deșeuri reciclabile, în timp ce cantitatea de gunoi menajer ridicată a fost de 296,78 tone. Totodată, nu există taxe în Drăgotești, însă în 2019 se calculaseră 505,87 tone de gunoi menajer colectat și 0 reciclabil, comuna apărând în răspunsul CJ Gorj ca fiind deservită de BCA VIO Service.

În două localități de gunoi se ocupă Polaris Mediu, însă prețurile diferă: Bumbești Jiu – 4,73 lei/ lună/ persoană+TVA sau 84,52 lei mc+TVA, în timp ce la Târgu Jiu costă 5,86 lei/ persoană/ lună. La Târgu Jiu tot Polaris Mediu administrează și groapa de gunoi ecologică, la Bârsești, localitate componentă a municipiului Târgu Jiu.

Uite groapa, nu e groapa

Acum aproape 13 ani în județul Gorj se deschidea prima groapă de gunoi ecologică din ţară, însă avea să creeze probleme grave, din cauza mirosului degajat de resturile menajere îngropate. Numai autoritățile par a nu ști nimic despre așa ceva, chiar dacă zilele trecute Agenția pentru Protecția Mediului a decis să suspende activitatea pentru o perioadă de șase luni, începând cu 22 martie. În 2019, când i-a fost reînnoită autorizația de funcționare, compania Polaris a fost avertizată că trebuie să investească într-o instalație de biogaz, lucrurile nu s-au mișcat prea mult, iar urmarea a fost închiderea. Polaris a contestat măsura în instanță, însă până se decide ceva, gunoiul din județul Gorj va ajunge de acum la o stație de transfer din Rovinari, iar mai apoi va fi depozitat la Drobeta Turnu Severin.

Autoritățile – în speță CJ Gorj și municipiul Târgu Jiu, sunt mulțumite că nu au primit amenzi, nu știu exact nici cât de mulțumiți sunt cetățenii de serviciile de salubritate. În rest, nicăieri în răspunsurile oferite redacției noastre nu se precizează ceva despre problema aceasta.

„Deșeurile colectate din județul Gorj sunt depozitate la depozitul ecologic din Dealul Calului, localitatea Târgu Jiu. Operatorul depozitului ecologic de deșeuri este SC Polaris Mediu SRL. Transportul este efectuat de către cei 14 operatori licențiați. …Dacă vă referiți la gropi de gunoi neconforme, județul Gorj nu mai deține astfel de gropi, ele fiind închise toate. Dacă vă referiți la depozitul ecologic unde se depozitează deșeurile acesta există și este unul singur… și are umplută prima celulă din 5 și jumătate din cea de-a doua, deține autorizație de funcționare”

ne spune CJ Gorj. În oglindă, și municipiul reședință de județ se arată mulțumit și arată că „există un singur depozit de deșeuri autorizat, … aflat în administrarea SC Polaris Mediu”.

E adevărat, nici noi nu am întrebat ce se întâmplă cu singurul depozit de deșeuri. Am întrebat în schimb ce se întâmplă în Gorj cu colectarea selectivă, iar CJ ne-a spus că… e bine!

„În județul Gorj, în marea majoritate a UAT-urilor se face colectare selectivă, gradul de colectare selectivă fiind aproximativ 24%”.

Probabil dacă nu făceau „marea majoritate” colectare selectivă, procentul era un pic sub 1%! La această cifră, CJ Gorj asigură că a făcut tot ce a putut:

„Prin Serviciul Județean de Gestionare a Deșeurilor și a Activităților de Salubrizare, a efectuat numeroase campanii de conștientizare în rândul cetățenilor din județul Gorj, campanii de educare și conștientizare cu elevii din toate unitățile de învățământ”.

Poate nu stricau campanii cu operatorii de salubrizare, totuși. Municipiul Târgu Jiu e mai franc:

„Colectarea selectivă se face încă cu dificultate. În prezent, împreună cu operatorul de colectare și transport deșeuri derulăm activități de conștientizare a cetățenilor și de reabilitare, completare și reinscripționare a recipientelor folosite pentru colectarea selectivă a deșeurilor”.

Pe scurt, e jale.

Rechinii, prădătorii esențiali pentru recuperarea ecosistemelor

Autor

Stirea Verde

-

22 martie 2021

Un studiu recent arată că rechinii sunt esențiali pentru recuperarea ecosistemelor după evenimentele climatice extreme din ultimul timp, precizează The Guardian.

Concluziile au venit după ce oamenii de știință au reușit să determine importanța prădătorului de vârf pentru un ecosistem unic în urma valurilor extreme de căldură marină întregistrate în 2011. Aceste au distrus un sfert din una dintre cele mai mari porțiuni de iarbă marină din Shark Bay, Australia de Vest.

Cercetătorii au încercat să înțeleagă ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai exista rechini

O echipă de experți de la Universitatea Internațională Florida (FIU), Universitatea din Washington și Universitatea Deakin din Australia, știau dintr-un studiu anterior, că rechinii-tigru din golf protejau pajiștile subacvatice. Protecția se realiza prin modificarea comportamentului dugongilor și broaștelor țestoase, care se hrăneau din iarba marină.

Rob Nowicki a încercat să afle răspunsul la întrebarea: poate absența unor prădători mari exacerba efectele schimbărilor climatice?

După valurile de caniculă care au distrus baldachinul de iarbă de mare, o mare parte din populația de dugong a părăsit temporar golful.

Rechinii: veriga de legătură

Într-o lucrare publicată în Journal of Animal Ecology, oamenii de știință explică modul în care au folosit o zonă deteriorată a golfului, unde crescuseră noi porțiuni de iarbă de mare, rezistentă la căldură, ca laborator.

Folosind calcule bazate pe modelul de hrănire a dugongilor atunci când rechinii sunt absenți, aceștia au reușit să imite rata de hrănire a acestora, în mod artificial.

Scafandrii au reprodus tiparele de hrănire ale dugongilor, excavând periodic iarba de mare proaspăt cultivată, o practică pe care oamenii de știință au numit-o grădinărit subacvatic.

”Acest lucru ne-a permis să imităm comportamentul pe care l-ar avea dugongii dacă rechinii din golf ar dispărea”, a spus Nowicki.

Au descoperit că cea mai importantă și mai mare copertină de iarbă marină nu s-a recuperat, deoarece a fost tulburată prea des de prezența scafandrilor. Cercetările arată că, atunci când prădătorii de top dispar, nu numai că structura ecosistemului are de suferit, dar rata de ”pășunat” a erbivorelor face imposibilă recuperarea.

”Probabil că acest lucru se întâmplă în locuri care nu au fost studiate timp de 15 ani și în care nu a avut loc un astfel de eveniment climatic Susținem că protejarea speciilor de prădători și păstrarea relațiilor dintre aceste specii pot duce, de fapt, la întărirea rezistenței întregului ecosistem”, a explicat Nowicki.

Dr. Mike Heithaus, biolog marin la Universitatea Internațională din Florida și coautor al lucrării, care a studiat golful timp de două decenii, afirmă: ”În mod normal, s-ar putea să nu ne dăm seama cât de importanți sunt prădătorii. Dar când lucrurile merg prost, atunci le sesizăm importanța”.

Vulcanul Etna: erupțiile din prezent dictează haosul viitorului

Autor

Stirea Verde

-

22 martie 2021

Pentru a 14-a oară în mai puțin de o lună, Etna a trimis un nou avertisement: acela că rămâne unul dintre cei mai activi vulcani din lume.

Giuseppe Salerno, cercetător la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) din Catania, povestește despre momentul critic de erupție al vulcanului.

Cascade de lavă care ajung până la 2.000 de metri

Totul a început cu un apel venit de la sediul INGV unde, cu câteva secunde înainte erupție, undele seismice de pe unul dintre cele 40 de monitoare din sala de operații păreau să sară de pe ecran.

Etna, situat la 3.300 metri deasupra nivelului mării, a înregistrat numeroase erupții, aruncând magmă incandescentă și o ploaie abundentă de cenușă care a ajuns până la Catania.

Începând cu 16 februarie, la fiecare 48 de ore vulcanul a erupt cu cascade de lavă care ajung până la 2.000 de metri.

Timp de trei zile, The Guardian a avut acces la camerele INGV din Piazza Roma, Catania, unde, zi și noapte, 100 de oameni de știință italieni monitorizează mișcările Etnei în încercarea de a explica aceste fenomene recente.

”Activitatea recentă face parte dintr-o așa-numită cascadă de lavă, fenomen care se numără printre activitățile normale ale Etnei”, spune Salerno, fost cercetător doctor la departamentul de geografie al Universității Cambridge.

”Ceea ce este cu adevărat special este că vulcanul se comportă ca o mașină, cu ritmuri care au aproape o precizie matematică. Acesta este motivul pentru care în ultimele luni i-am monitorizat fiecare mișcare, fiecare zgomot”.

Etna: un ”pacient” monitorizat zilnic

Informațiile înregistrate de cele 150 de stații de monitorizare situate pe suprafața vulcanului sunt detectoare de emisii de gaze și seismografe. Acestea sunt trimise în timp real la camera de control și difuzate pe zeci de monitoare.

”Trebuie să vă imaginați această cameră de control ca pe un spital. Sunt zeci de medici care lucrează pentru același pacient: Etna, care, în ultimele săptămâni, a manifestat simptome deosebite. De aici îi putem monitoriza bătăile inimii cu seismografele sau respirația cu detectoarele de gaze”, a explicat Salerno.

Erupțiile recente au provocat numeroase probleme pentru oamenii care locuiesc lângă vulcan. Este vorba despre ploi de cenușă care au acoperit străzi, piețe și clădiri. Numai în ultimele săptămâni, doar în orașul Giarre, au căzut peste 12.000 de tone de cenușă.

Cenușa provenită din erupțiile Etna: un deșeu constant

Conform legislației italiene, cenușa colectată de pe străzi și piețe și amestecată cu alte forme de deșeuri urbane este considerată un deșeu special, ceea ce crește costul eliminării sale. Eliminarea corectă a unui metru cub de cenușă vulcanică costă aproximativ 20 EUR.

Cu toate acestea, Salerno explică faptul că o cheie pentru deblocarea misterului erupțiilor neobișnuite ale Etnei este tocmai cenușa vulcanului.

Într-un laborator subteran al INGV, Lucia Miraglia, 53 de ani, geolog și vulcanolog care a studiat cenușa Etnei la microscop în ultimii 20 de ani, a făcut recent o descoperire uimitoare:

”Studiind cenușa care s-a acumulat în ultimele zile, am observat că reflectă ceea ce vulcanologii numesc „magma primitivă”; adică o magmă care provine din ”intestinele” muntelui și care poartă o încărcare mai mare de gaz, motiv pentru care vedem aceste cascade de lavă extraordinar de înalte. Magma pe care Etna o aruncă în ultimul timp este o una ”primitivă”.

Magma Etnei provine din mai multe rezervoare situate la câțiva kilometri subteran. Experții de la INGV estimează că rezervorul principal al Etnei, precum și cel mai mare, este situat la 12 km subteran. Geofizicianul sicilian Rosanna Corsaro, care studiază nucleul Etnei de la sediul INGV, a afirmat că: ”Magma care a apărut în aceste erupții recente pare să provină de la aproximativ 10 km sub pământ”.

Cele mai temute erupții ale vulcanului Etna

”Uneori, erupțiile de magmă ”primitivă” sunt laterale: adică atunci când fracturile apar pe partea vulcanului și dau naștere acestui tip de activitate. S-ar putea ca, la un moment dat, această supapă să nu mai funcționeze eficient. În acest caz, dacă magma continuă să se ridice la suprafață, s-ar putea forma o deschidere laterală”, a explicat Corsaro.

Astfel de „erupții de flanc” sunt cele mai temute de vulcanologi, deoarece lava curge pe părțile laterale ale vulcanului, deschizând fracturi pe munții joși, fracturi care riscă să inunde orașele din sud.

Cu patruzeci de ani în urmă, în data de 17 martie 1981, o erupție laterală a provocat unul dintre cele mai dramatice fluxuri de lavă din istoria vulcanului. Din fericire, a durat doar câteva zile. Cu toate acestea erupția a îngropat păduri, case, străzi și linii de cale ferată, amenințând că va transforma micul oraș Randazzo într-un nou Pompei. Estimările volumului total de lavă în acest caz se situează în intervalul de 30 m metri cubi (1 miliarde de metri cubi).

Totuși, cea mai distructivă erupție a flancului a avut loc în anul 1669, când lava, însoțită de cutremure, a îngropat zeci de orașe, ajungând până la mare.

”În acest moment, activitatea recentă a vulcanului nu sugerează că va exista o erupție de flanc”, spune Stefano Branca, directorul INGV din Catania.

22 martie, Ziua Mondială a Apei. O resursă vitală, de neînlocuit

Autor

Stirea Verde

-

22 martie 2021

Ziua Mondială a Apei a fost sărbătorită în fiecare an, pe data de 22 martie. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992.

În România, Ziua Mondială a Apei se sărbătorește din anul 1993.

Sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei are ca scop aducerea în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor. De asemenea, un alt motiv este acela de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă.

Această zi pune pe prim plan importanța apei potabile, dar și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

În plus, ziua de 22 martie are ca scop creșterea gradului de conștientizare: trebuie să reținem că aproximativ 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără acces la resursele de apă.

În 2010, ONU a recunoscut ”dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”.

Potrivit ONU, toţi cetăţenii planetei ar trebui să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Cu toate acestea, ONU a anunțat că nevoia globală de apă va crește, probabil, cu peste 50% până în 2040.

Tema Zilei Mondiale a Apei pentru anul 2021

Tema ziliei de 22 martie din anul curent este ”Prețuirea apei”. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, „valoarea apei este cu mult mai mare decât prețul acesteia”.

De asemenea, trebuie să reținem și să conștientizăm faptul că dezvoltarea economică şi o populaţie globală în creştere duc la o mai mare cantitate de apă folosită în agricultură și industrie.

Topitoriile ilegale din Capitală, o principală sursă de poluare

Autor

Stirea Verde

-

22 martie 2021

Funcționează ilegal și reprezintă una dintre principalele surse de poluare ale aerului din Capitală. Topitoriile existente la marginea Bucureștiului sunt motivul pentru care locuitorii respiră, încă din prima zi a săptămânii, aer poluat. De asemenea, reprezintă și motivul care stă la baza avertizărilor platformei Aerlive.

Topitoriile ilegale funcționează, cu precădere, în weekend, iar valorile substanțelor nocive din aer cresc periculos.

Poluare ”pregătită” din weekend: kilometri de deșeuri

În urma unei inspecții, Garda de Mediu a descoperit kilometri întregi de deșeuri pregătite pentru incendiere. Conform anchetei, există un proces minuțios în spatele ”afacerii”. Cei care se ocupă de arderi sunt interesați, în primul rând, de metalele valoroase din componența resturilor distruse: cupru și aluminiu.

Practic, sunt ”vânate” metalele care intră componența electrocasnicelor sau a automobilelor, cum ar fi plumbul din bateriile auto.

Sfidarea legii presupune anumite precauții: cei care se ocupă de topirea deșeurilor preferă zilele de weekend, profitând de faptul că, atât sâmbăta, cât și duminica, controalele sunt mai puține sau chiar inexistente.

Inspectorii au descoperit o mare de deșeuri pregătite pentru incendiere. De fapt, sunt aşa-zisele topitorii ilegale, platforme alimentate în permanență cu resturi de toate felurile, arată Știrile Pro TV.

Poluarea nu înseamnă doar aerul care îi sufocă pe locuitorii Capitalei, riscul extinzându-se dincolo de raporturile Aerlive: incendierile scăpate de sub control fac ca mizeria topită să ajungă în sol, pătrunzând până în pânza freatică.

Ocavian Berceanu, şeful Gărzii de Mediu: “Erau pregătite foarte multe materiale pentru incendiere. Vom găsi o soluţie să le ridicăm împreună cu primăria.”

Ultimul episod de poluare din Capitală a fost și cel mai grav din acest an. S-au depășit de zece ori limitele admise pentru anumite substanțe considerate nocive, mai precizează sursa citată.

În dimineața zilei de luni, 15 martie, senzorii aerlive.ro au ajuns la 100 în aproape toate zonele Capitalei. La baza poluării stau arderile necontrolate, arderi care, în timp, au devenit o constantă.

Legea copacilor mutilați: o lege blocată

Autor

Stirea Verde

-

21 martie 2021

Tipic românesc: o nouă lege a rămas ”blocată”. O lege care ar fi trebuit să protejeze spațiul verde, copacii din oraș și parcurile este iar amânată, rămânând pe pupitrul Comisiei pentru administrație publică din Senat.

”Toaletări” care omoară copacii

Se cere normalitate: toaletarea copacilor din spațiul public, nu ciopârțirea lor. Se cere să nu se taie, să se planteze, să se îngrijească și să fie aplicată legea.

Toaletarea realizată de angajații ai Primăriei a devenit de ani buni un motiv de reclamații, proteste și petiții.

În momentul de fața, s-a ajuns la stadiul în care ar trebui să trimitem epistole pentru a salva un copac și pentru a cere acea normalitate pentru natură, normalitate pe care legea nu o poate rezolva.

Declic propune trimiterea de mail-uri la Comisia pentru administrație publică

”Legea spațiilor verzi s-a blocat în Comisia pentru administrație publică a Senatului. Dacă îți pasă de parcuri și vrei o lege care să salveze, nu să distrugă spațiile verzi, scrie-le acum parlamentarilor. Spune-le să dezbată și să voteze legea. Ce zici, te implici? Durează maximum 5 minute.

Vine primăvara, așa că urmează un nou val de „toaletări” ca cea din imagine, făcute parcă pentru a omorî cât mai mulți arbori.

Dar legea care reglementează cum trebuie făcute aceste lucrări periodice, și care poate salva mii de copaci, e ținută la sertar. Este blocată pentru că aceeași lege ar opri proiectele distructive din parcuri. Scrie-le acum celor ce ar trebui să ne reprezinte în parlament. Pe noi, nu interesele rechinilor imobiliari”, menționează Declic pe pagina de Facebook.

Normalitatea înseamnă să fim solidari cu spațiile verzi. Normalitatea înseamnă să respirăm în orașe care respiră, nu în orașe sufocate de industrializare, de betoane și de mafia imobiliară.

Petițiile sunt lansate și relansate. Este o procedură și un manifest care durează de ani, de prea mulți ani. Din păcate, rămân aceleași amendamente toxice, aceleași drujbe incompetente și o lege amânată la nesfârșit.

Accesul cu ATV-uri este interzis în pădure, dar imaginile dovedesc contrariul

Autor

Stirea Verde

-

21 martie 2021

Pădurea de lângă Băile Felix: loc pentru relaxare, plimbări, dar și loc pentru ilegalități ”de weekend”: deși accesul ATV-urilor este strict interzis, conducătorii vehiculelor nu se sfiesc să polueze, atât fonic, cât și ”tradițional”, lăsând în urma lor gunoaie și peturi.

Mai mulți cititori au reclamat activitatea de weekend a conducătorilor de ATV-uri, publicația Bihoreanul publicând unul dintre comentarii:

”Porţiunea dinspre Sânmartin, strada Pădurii, până la pista de atletism, este brăzdată de ATV-uri ce sapă şanţuri adânci şi gonesc căprioarele. De asemenea, este sufocată de gunoaie. Pădurarul de la Romsilva nu are deloc grijă de această pădure frumoasă, şi în doi-trei ani se va face praf”, a reclamat o cititoare.

Şeful Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu, a declarat că este vorba despre un fenomen constant și că pădurarii ar fi depășiți de prezența conducătorilor de ATV: cu alte cuvinte, cunoaște foarte bine problema, dar nu a considerat, până acum, să pună în aplicare vreo măsură.

”Ştiu problema, inclusiv pentru că eu locuiesc în Cihei şi de la mine se aude zgomotul făcut de ATV-uri, îndeosebi în weekend. Am discutat cu colegul de acolo. Mi-a spus că îi este imposibil să îi oprească. Când îl văd, gonesc în altă direcţie. Vom cere sprijinul Poliţiei şi Jandarmeriei”, a declarat Teodor Suciu.

Gunoaiele apar mult mai des decât pot face silvicultorii curăţenie

Desigur, pe lângă poluarea fonică, un alt aspect îl constituie gunoiul. Întrebat despre mizeria existentă în pădure, Suciu a adăugat că a cerut pădurarului responsabil de această zonă să salubrizeze zona. De asemenea, șeful Direcției Silvice Bihor a cerut și demontarea unor panouri publicitare apărute clandestin în apropierea pistei de atletism.

”Voi mai face verificări în zonă, pentru a mă asigura că colegul meu face ce i-am cerut”, a promis directorul.

Accesul cu ATV-uri: interzis, dar la ordinea zilei

Conform publicației Bihoreanul, șoferii de ATV-uri profită de faptul că pădurarii nu au vehicule cu care să-i urmărească, aşa că gonesc nestingheriţi.

”Pe lângă poluarea fonică şi distrugerile din pădure, problema este şi că ei deschid calea pentru maşini de teren. În curând ne vom trezi şi cu acelea”, a mai spus Suciu.

Am putea lua lecții de la natură: Delta renaște și ar trebui s-o ajutăm

Autor

Stirea Verde

-

20 martie 2021

Am distrus, de-a lungul timpului, parte din natură. Am poluat, am defrișat, am omorât. Ne plângem că natura se revoltă, acum, pe noi. Că suferim, pentru suferința pe care i-am cauzat-o. Că se răzbună și că e neîndurătoare.

Ne plângem și continuăm să distrugem.

Natura se răzbună, dar se și regenerează. Se vindecă singură și nu încetează să ne surprindă.

Concluziile unui proiect coordonat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Un proiect care vizează analiza biodiversității din Delta Dunării, poate cel mai important proiect de gen din Europa, cu un buget de aproape zece milioane de euro, a ajuns la concluzii îmbucurătoare.

Cercetătorii au găsit în Delta Dunării specii considerate dispărute de zeci de ani, dar și o insulă nouă, formată în ultimii 7-8 ani, care nu apare pe nicio hartă.

Specii considerate dispărute, redescoperite în natură

Castorul, de exemplu, este o specie care, în mod normal, nu ar fi specifică Deltei Dunării. Cu toate acestea, prezența lui a fost semnalată de grupul de cercetători.

“Castorul nu este o specie tipică Deltei Dunării, este o specie nou semnalată aici. A migrat de pe afluenţii râurilor învecinate, aceasta este presupunerea care există la momentul actual în literatura de specialitate”, spune Mihaela Cristescu, de la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi.

Șipul, un soi de sturion, a dispărut de tot din apele noastre, încă din anii `70, în schimb cercetătorii au descoperit 3 exemplare de țigănuș, un pește pe cale de dispariție, care trăiește doar în Dunăre.

“Aş menţiona o specie de peşte, țigănușul. Un peşte endemic în bazinul Dunării. Este o specie ameninţată cu dispariţia tocmai datorită modificării habitatelor, desecărilor, distrugerii vegetaţiei”, afirmă Gabriela Grigoraș, de la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi.

În plus, a mai fost descoperită o specie de plantă carnivoră, pe care cercetătorii o credeau dispărută, numită popular “roata apei”.

De asemenea, s-a semnalat o insulă nouă, la granița cu Ucraina, acoperită de sălcii și plopi. Un pământ nou, format departe de mâna distructivă a omului.

Prima analiză a biodiversității din ultimii 40 de ani

În mod normal, analizele asupra biodiversității ar trebui făcute o dată la 5 ani. În Deltă, acest lucru nu s-a mai întâmplat de peste 40 de ani.

În urma ei, se pot stabili restricții și impune reguli pentru desfăşurarea diverselor tipuri de activităţi economice, dar și pentru protejarea speciilor.

Mereu surprinzătoare, natura ne arată că are o capacitate de regenerare mult peste puterea noastră de înțelegere. Poate că ”renașterea” Deltei ne va face să înțelegem că trebuie s-o apărăm. Să încetăm să distrugem și să începem să protejăm. Poate e un strigăt de ajutor și-un semnal de alarmă, pe care ar fi bine să nu-l ignorăm.

Sintești: încă o încercare de incendiere a deșeurilor, oprită de Garda de Mediu

Autor

Stirea Verde

-

20 martie 2021

În urmă cu 5 zile, în comuna ilfoveană Sintești, erau incendiate cantități masive de anvelope. Acest lucru a făcut ca, în noaptea de duminică spre luni, nivelul poluării la nivelul Bucureștiului să depășească cu mult limita admisă. Într-un oraș în care poluarea atinge limite alarmante constant, acest lucru e cu atât mai îngrijorător.

Echipa Gărzii de Mediu a decis să verifice periodic locurile în care se știe că se ard ilegal deșeuri.

Astfel, vineri seară, noul comisar-șef, însoțit de polițiști și jandarmi au ajuns din nou în Sintești, unde au surprins un grup de localnici, care se pregăteau să dea foc altor deșeuri. Cabluri, anvelope și deșeuri plastice, toate erau pregătite pentru a fi incendiate.

”Am încercat să facem o acțiune de prevenție și am și reușit. Am identificat 5 persoane de fapt, probabil au fost mai multe persoane, dar în momentul în care facem descinderea, cu girofarurile, atunci foarte mulţi fug de la locul respectiv. Am găsit cabluri preponderent şi anvelope, care urmau să fie incendiate, erau pregătite de asemenea, deşeuri plastice şi am oprit incendierea acestora”, spune Octavian Berceanu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu.

Acțiunile de prevenție continua, inclusiv la Sintești

Într-un București poluat, incendierea deșeurilor este la ordinea zilei. Tocmai de aceea, comisarul Gărzii de Mediu spune că vor continua acțiunile. Pentru a încerca măcar să prevină, pentru că, se pare, amenzile nu sunt de ajuns pentru a opri total incendierile ilegale.

Se poluează, cu bună știință, aerul pe care-l respirăm. Se poluează fără măsură, pentru că autoritățile nu se ocupă de aceste deșeuri. Soluția care pare a fi cea mai la îndemână pentru a scăpa de ele, incendierea, nu e nici legală, nici sănătoasă. E un soi de ascuns gunoiul sub preș, dar într-o manieră nocivă, malignă. Care, în loc să rezolve problema, creează alte probleme, cele mai grave fiind cele de sănătate. A noastră, a tuturor.

Garda de Mediu încearcă să stopeze aceste practici. Din păcate, nu pot fi non-stop în acțiune.

Percheziții în Austria: companii de deșeuri, suspectate de manipulare a pieței

Autor

Stirea Verde

-

19 martie 2021

politie austria — Au fost efectuate simultan percheziții în mai mult de 20 de locații. sursa foto: euwid-recycling.com

Mai multe companii care activează în sectorul austriac de gestionare a deșeurilor sunt suspectate că ar fi încălcat reglementările Legii federale împotriva cartelurilor și a altor restricții de concurență din această țară pe o perioadă extinsă de timp.

Potrivit unui comunicat emis joi de Autoritatea Federală a Concurenței din Austria (BWB), companiile sunt suspectate că se implică în stabilirea prețurilor și partajarea pieței, precum și că au colaborat la licitații.

În acest sens, au fost efectuate simultan percheziții în mai mult de 20 de locații. BWB este sprijinit în investigațiile sale de către Oficiul Federal de Poliție Penală, precum și de autoritățile din statele federale.

Companiile care fac obiectul anchetei sunt situate în statele Austria Inferioară, Carintia, Austria Superioară, Salzburg, Stiria și Viena.

Aceste pretinse activități anticoncurențiale ar fi putut afecta negativ gospodăriile private, precum și companiile comerciale și industriale.

Energie AG Oberösterreich a recunoscut că este investigată. Un site din Hörsching operat de filiala Energie AG Oberösterreich Umwelt Service GmbH a fost printre locațiile căutate. Compania mamă declară că este implicată activ în investigarea acuzațiilor și i-a asigurat pe cei de la Autoritatea Federală pentru Concurență de disponibilitatea sa deplină de a coopera.