Acasă Blog Pagină 714

Inițiativa nu are vârstă: are 88 de ani și plantează pentru viitorul pădurilor din Timiș

Foto: Ziua de Vest
Foto: Ziua de Vest

Viitorul nostru este legat de viitorul pădurilor, de protecția mediului și de o educație elementară.

Am ajuns în situația în care plantăm mult, dar se taie dublu.

Am ajuns și în situația în care părinții și bunicii noștri se gândesc la viitor, pentru că generația noastră nu este conștientă că, prin distrugerea prezentului, ne periclităm viitorul.

Există prea multe sume și prea puțini copaci, prea multă politică și prea puține răsaduri.

Există prea multe exemple de haos și prea puține inițiative, există prea puțini oameni implicați și prea multe drujbe care dictează banul.

Are 88 de ani și acționează în prezent, gândindu-se la viitorul nostru

Mircea Morar este inginer silvic, are 88 de ani și este dovada clară că prezentul dictează viitorul: la inițiativa sa au fost plantați, în cursul lunii martie, 300 de butași de răchită, la Checea, în județul Timiș.

Cu mai mulți ani în urmă, la Mănăstirea Săraca, au fost plantați 18.000 de puieți, iar la Mănăstirea de la Dobrești, peste un hectar, tot la inițiativa inginerului Morar. La Săraca s-a plantat în patru sâmbete cu ajutorul elevilor, precizează Ziua de Vest.

Prin Asociația Păduri pentru Viitor, inginerul silvic Mircea Morar oferă gratuit răsaduri, butași și puieți, numai să se planteze. Sprijin la plantat primește și de la Asociația Siguranță pentru Copiii României.

Când două organizații neguvernamentale își unesc forțele poate ieși un lucru mare: plantații ample pentru revigorarea codrilor în Timiș”, spune domnul Bugarski, un bun amic al domnului Mircea Morar.

Inițiativa a fost promovată pe Facebook de către ”Oamenii pădurii”, o comunitate pentru care ecologia primează și una dintre paginile din Social Media care militează pentru protejarea pădurilor din România.

Oamenii pădurii: ”Fiecare poate contribui la păstrarea și administrarea corespunzătoare a pădurii”

Revenind la manifeste, grijă și lozinci, multiple asociații au ales pagina de Facebook ca formă de protest.

O descriere pe pagina de Facebook spune că pădurea reprezintă un mod de viață și o necesitate a noastră și a copiilor noștri.

”Oamenii pădurii” adaugă faptul că permanența pădurii este o necesitate și că fiecare poate contribui la păstrarea și administrarea corespunzătoare a naturii.

Tot pe pagina lor de Facebook, reprezentanții ”Oamenii pădurii” menționează că, ”La 88 de ani, inginerul silvic Mircea Morar le demonstrează colegilor mai tineri că încă poate. Colegii silvicultori vor învăța ceva din exemplul acestui om? Sau vor prefera să rămână sclavii intereselor și uneltele politrucilor?”

Pentru noi, sunt întrebări care nu cer un răspuns, ci o inițiativă.

Pentru cei care ne conduc, sunt acuzații: indiferența ministrul Mediului și o constantă nepăsare a politicienilor.

Pădurea din România devine, pe zi ce trece, o entitate pe cale de dispariție, un motiv de manifest și o afacere care adună bani cu ajutorul unui instrument special: drujba.

Una dintre cele mai vechi stații de sortare a deșeurilor din Capitală, închisă de Agenția de Protecție a Mediului Ilfov

Stația de sortare Rudeni-Chitila ar urma să fie mutată în Republica Moldova, Serbia sau Bulgaria. sursa foto: Revista Ecologică

După ce Agenția de Protecție a Mediului (APM) Ilfov a respins solicitarea societății 3R Green de a-i accepta cererea de revizuire a autorizației de mediu, una dintre cele mai cunoscute stații de sortare din zona Capitalei se închide.

”În urma deciziei APM Ilfov de a refuza revizuirea autorizației de mediu și în contextual deciziilor ciudate ale acestei instituții, care în ultimul timp a anulat autorizațiile de mediu a mai multor stații de sortare, SC 3R Green își vede viitorul incert, munca de conștientizare și efortul de a colecta selectiv și de a sorta, devenind pentru Direcția de Sanatate Publică Ilfov și APM un factor poluant în raport cu arderea deșeurilor periculoase și depozitarea pe acei munți supraînălţați cu gunoi din Rudeni, București și Vidra”, a precizat conducerea SC 3R Green SRL.

Stația de sortare Rudeni-Chitila ar urma să fie mutată în Republica Moldova, Serbia sau Bulgaria.

O soluție ecologică, inovatoare și de viitor: combustibil pentru avioane, produs din deșeuri alimentare

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Ne gândim la natură fără să excludem confortul pensonal: cercetătorii au creat un combustibil pentru avioane din deșeuri alimentare, cu 165% mai ecologic decât kerosenul.

Nimic nu se pierde, totul se transformă: aceastră procedură va produce combustibili pentru aeronave. De asemenea, oamenii de știință au precizat că acest proces va contriubui și la reducerea drastică a emisiilor de carbon, emisii produse de zborurile mondiale.

Conform BBC, cea mai mare parte din mâncarea reciclată în întreaga lume pentru energie este convertită în gaz metan. Însă, cercetătorii americani spun că au găsit un mod prin care pot transforma acest tip de deșeuri într-o parafină care funcționează la motoarele avioanelor.

Combustibilul reciclat: mult mai ecologic

Autorii noului studiu explică cum combustibilul reciclat este cu 165% mai ecologic decât combustibilii fosili. Cifrele vin de la reducția de carbon emis în timpul zborului, combinată cu faptul că mâncarea nu mai este dusă la groapa de gunoi. În acest mod sunt salvate multe alte resurse.

Sunt combustibili impresionanți care se bazează pe arderea gunoiului uscat, însă acesta funcționează pentru deșeurile cu conținut mare de apă pe care le depozităm de obicei la groapa de gunoi”, a spus autorul studiului, Derek Vardon.

Recensământul deșeurilor: milioane de tone de plastic ajung în ocean

În anul 2019, se făcea o analiză și un ”recensământ” mondial al deșeurilor din plastic. Analiza, deosebit de sumbră, preciza că aproape 300 de milioane de tone de deșeuri de plastic sunt generate anual, în toată lumea.

Concluzia era aceeași ca în 2021: nu reciclăm, rămânem nepăsători, preferăm un confort care distruge și refuzăm să ne gândim la natură, la planetă și la viitor.

O altă concluzie, de data aceasta cu cifre, spunea că sute de milioane de tone de plastic ajung la gropile de gunoi. Varianta cu gropile de gunoi este, însă, una optimistă: o cantitate însemnată de gunoi ajunge în râuri, în mări și în oceane.

În urma studiului realizat în urmă cu doi ani, se preciza că până în 2050 am putea găsi în apele mărilor mai mult plastic decât peşte, potrivit Fundaţiei Ellen MacArthur.

Plasticul ar putea fi transformat în carburant

O utilizare a deșeurilor de plastic însemna ca acest material să devină carburant. Astfel, o companie din Germania anunța, în 2019, că este pregătită să lanseze producţia de carburant obţinut din deşeuri de plastic.

După şase ani de cercetări, a dezvăluit prototipul unei maşinării capabile să transforme un kilogram de plastic în aproximativ un litru de combustibil, menționa, la vremea respectivă Digi 24.

Legătura dintre fermele de animale sălbatice și Covid-19

Foto: DC NEWS
Foto: DC NEWS

După mai multe luni de studii, după investigații și multiple cercetări, Organizația Mondială a Sănătății a ajuns la concluzia că fermele de animale sălbatice din China ar fi sursa pandemiei de Covid-19.

Aceste ferme, aflate în apropierea provinciei Yunnan din sudul Chinei, furnizau animale vânzătorilor din piața de fructe de mare Huanan, din Wuhan. Tot aici au fost descoperite primele cazuri de COVID-19, a declarat Peter Daszak, care a făcut parte din echipa OMS, echipă care a călătorit în China, relatează Live Science.

Timp de mai bine de un an ne-am hrănit cu speculații și teorii ale conspirației apărute peste noapte: un virus creat de oameni în laborator, o acțiune militară sau ipoteza conform căreia coronavirusul nu ar exista.

Știrile senzaționaliste îi aduceau pe liderii mondiali în prim plan, iar populația discuta despre proiecte secrete, despre servicii secrete, ajungându-se până la o posibilă modificare a ADN-ului uman.

Ideea mai puțin dezbătută a fost comerțul cu animale și transmiterea virusului de la animal la om.

Ipoteză respinsă: virusul nu ar fi fost creat în laborator

Conform DC News, în ianuarie, o echipă de experți a OMS s-a deplasat în China pentru a cerceta modul în care a apărut pandemia care a infectat până acum peste 120 de milioane de oameni și a ucis alte 2,6 milioane de persoane din toată lumea.

S-au răspândit o serie de teorii ale conspirației despre originea virusului, inclusiv faptul că virusul a fost scăpat dintr-un laborator din Wuhan. Luna trecută, anchetatorii OMS au respins această ipoteză.

Toți oamenii de știință care au studiat problema au ajuns la aceeași concluzie – aceea că virusul provine de la lilieci și a ajuns la oameni printr-o altă specie de animale. La aceeași concluzie au ajuns și experții OMS: virusul a plecat de la lilieci din sudul Chinei, a trecut la animalele din ferme și apoi a ajuns la oameni, mai arată sursa citată.

Fermele de animale sălbatice: un proiect al guvernului

Concluzia lui Peter Daszak: ”Fermele de animale sălbatice fac parte dintr-un proiect pe care guvernul chinez îl promovează de 20 de ani pentru a ajuta populația rurală să scape de sărăcie și pentru a echilibra diferențele dintre rural și urbană. Ei iau animale exotice, cum ar fi zibete, porci spinoși, pangolini, câini raton și șobolani de bambus, pe care le cresc în captivitate”, spune expertul OMS

Concluzia statului chinez: în luna februarie 2020, China a decis închiderea ferbelor respective. Conform speculațiilor din interiorul guvernului chinez, virusul ar fi ajuns de la lilieci la oameni, a spus Daszak. Astfel, autoritățile ar fi recurs la mărusi drastice, măuri prin care fermierii au sacrificat sacrifice animalele pentru ca virusul să nu fie transmis.

Un virus al liliecilor, similar coronavirusului

Multe dintre aceste ferme au animale care pot transmite coronavirusuri, inclusiv zibete și pangolini.

Majoritatea sunt situate în apropiere de provincia Yunnan din sudul Chinei. Aici, oamenii de știință au descoperit anterior un virus al liliecilor care este similar în proporție de 96% cu SARS-CoV-2, potrivit NPR.

Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății nu este sigură care animal a reprezentat ”legătura”, adică intermediarul care a transmis virusul de la lilieci, la oameni.

Incendiile din Australia: consecinţe semnificative pentru climă

Foto: Digi 24
Foto: Digi 24

Incendiile care au devastat Australia în 2019-2020 au fost atât de mari încât au trimis tot atât de mult fum în stratosferă cât o erupţie vulcanică importantă, cu consecinţe semnificative pentru climă, potrivit unui studiu publicat joi în revista Science, relatează AFP, citată de Agerpres.

De asemenea, incendiile au fost de o amploare şi o violenţă fără precedent, devastând regiuni întregi din Australia, aproape trei miliarde de animale murind sau fiind rănite.

Mai mult decât atât, a fost analizată cantitatea de fum care, potrivit cercetătorilor, este comparabilă cu cea cauzată de erupţia Muntelui Pinatubo din Filipine în 1991, a doua cea mai mare erupţie din secolul al XX-lea.

Am fost extrem de surprinşi” de aceste rezultate, a declarat pentru AFP Ilan Koren, unul dintre cei doi coautori ai studiului şi profesor la Institutul de Ştiinţe Weizmann din Israel. Fumul ”a părăsit Australia prin est şi a revenit în Australia prin vest după două săptămâni, este incredibil”, a spus cercetătorul.

Incendiile din Australia: intensitate, locație și consecințe

Conform studiului, fenomenul este axat pe trei factori: în primul rând, intensitatea incendiilor. În al doilea rând, faptul că unele dintre ele erau localizate la sud, unde graniţa dintre troposferă şi stratosferă este mai mică. În cele din urmă, pentru că au fost localizate lângă o zonă cu furtuni puternice, ceea ce a contribuit la ridicarea fumului.

Faptul că fumul a atins această înălţime este crucial: la o înălţime redusă în atmosferă, fumul rămâne doar câteva zile sau săptămâni. ”Însă când ajunge în stratosferă, el rămâne mai multe luni sau ani”, a adăugat Ilan Koren.

În plus, vânturile sunt mai puternice acolo, ceea ce are drept efect împrăştierea fumului departe şi rapid.

Ceea ce se obţine este o pătură subţire de fum care acoperă întreaga emisferă sudică timp de mai multe luni”, a rezumat Koren.

Viral: mai mulți lei au fost surprinși jucându-se în zăpadă (Video)

Foto: captură video Youtube

Un videoclip filmat în grădina zoologică din Denver a făcut înconjurul internetului, devenind viral: leii au fost surprinși jucându-se în zăpadă.

Zăpada care a acoperit statul Colorado a reprezentat un motiv întemeiat pentru multe instituții să-și oprească activitățile, dar și un motiv întemeiat pentru feline să devină una dintre atracțiile principale de pe conturile de socializare.

Statul Colorado a fost lovit de cea de-a patra furtună de zăpadă puternică din istoria sa

Din cauza temeperaturilor deosebit de scăzute și a viscolului, grădina zoologică a fost forțată să-și închidă temporar porțile, dar a reușit să-și amuze, în mod virtual, vizitatorii. Videoclipul a fost publicat pe Youtube în data de 15 martie, adunând peste 60 de mii de vizualizări, dar și multe comentarii.

După ce îngrijitorii s-au asigurat că grădina zoologică reprezintă un spațiu sigur pentru lei, hiene și câini sălbatici africani, câțiva dintre rezidenții noștri s-au simțit suficient de curajoși pentru a inspecta împrejurimile”, au scris reprezentanții Denver Zoo în descrierea videoclipului.

De asemenea, aceștia au mai precizat că, în Africa, leii își petrec cea mai mare parte a zilei încercând să găsească modalități de a evita soarele. Nu au noțiunile de frig, viscol, ger sau zăpadă, dar, în mod surprinzător, leii din Denver adoră zăpada.

Videoclipul devenit viral a fost distribuit inițial pe Youtube, dar a adunat zeci de mii de vizualizări pe platforme de socializare ca Facebook, Twitter și Instagram.

Deși sunt lei africani, felinele nu s-au arătat deloc deranjate de furtuna puternică din Colorado și au profitat de zăpadă pentru a se juca

Grădina Zoologică din Denver spune că toți leii săi africani au fost „născuți și crescuți în America”.

În timp ce alte animale evită frigul și zăpada, feinele se bucură de ea”, au mai precizat îngrijitorii.

Leii noștri își petrec cea mai mare parte a zilei jucându-se și răcorindu-se, parcă iubesc zăpada!”, au mai scris cei de la grădina zoologică.

Garda de Mediu Hunedoara amendează cu 100.000 lei deponeul ecologic Bârcea Mare

Foto: Facebook Garda de Mediu Hunedoara
Foto: Facebook Garda de Mediu Hunedoara

Garda de Mediu Hunedoara a anunțat prin intermeiul unei postări pe pagina de Facebook că au fost luate măsuri în ceea ce privește stoparea sursei de poluare de la deponeul ecologic Bârcea Mare.

De asemenea, operatorul economic a primit o sancțiune în valoare de 100.000 lei.

Poluarea de la Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost un subiect de controverse, subiect discutat în cursul lunii martie, atunci când mai mulți locuitori din această zonă au sesizat că în albia unui pârâu, secat de obicei, curge un lichid gros, urât mirositor, care părea că provine de la deponeu.

De asemenea, locuitorii care au sesizat problema, au solicitat organelor abilitate să acționeze în acest sens.

”GNM CJ Hunedoara a aplicat o sancțiune contravențională în cuantum de 100.000 lei operatorului economic care deservește Deponeul Ecologic pentru nerespectarea condițiilor de funcționare menționate în Autorizația Integrată de Mediu și a fost notificată Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara în vederea inițierii procedurii de suspendare a autorizației deținute în caz de neconformare. 

Sancțiunea a fost aplicată după după intrarea în posesie a rezultatelor analizelor efectuate de către ABA Mureș.

În data de 20 februarie 2021, GNM CJ Hunedoara a fost informată prin sistemul unic 112 privind potențiala poluare a pârâului Tâmpa (Valea Popii). Echipa de permanență s-a deplasat în cel mai scurt timp în zonă și s-a constatat faptul că în apele pârâului s-a scurs levigat provenit de la deponeul ecologic Bârcea Mare.

Au fost impuse cu celeritate măsuri privind stoparea sursei de poluare și măsuri de curățare a zonei afectate. Aceste masuri au fost monitorizate în permanență și vor fi urmărite și în perioada următoare”, menționează Garda de Mediu Hunedoara în postarea de pe contul de Facebook.

Amenda în astfel de situații este cuprinsă între 50.000 și 100.000 de lei

Garda de Mediu a făcut, în cursul lunii martie numeroase controale, iar operatorul de la Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost obligat de către comisarii Gărzii de Mediu să ecologizeze zona.

Bănuim că s-a repetat anterior această poveste. Ca acumulare, levigatul a ajuns la aproape șapte kilometri distanță de deponeu. Noi verificăm această parte de procesare și aspectul legat de tratarea levigatului și deversarea rezultatului ecologic al stației de epurare este strict în atributul Apelor Române, pentru că ei dau autorizație de mediu pe ape.

În concluzie, în situația de față vorbim de poluare a solului și apei, cel mai probabil. Amenda în astfel de situații este cuprinsă între 50.000 și 100.000 de lei, în funcție de gravitatea situație. Pe lângă asta, am notificat, doar spre știință datele partiale și APM, care eliberează anual autorizațiile de mediu și o să vedem ce măsuri adoptă și APM vis-a-vis de acest incident”, a menționat Ovidiu Dorel Bretean, comisar șef al Gărzii de Mediu Hunedoara.

Introducerea algelor în alimentația vacilor ar putea reduce emisiile de metan cu 82%

Foto: Wikipedia Asparagopsis taxiformis
Foto: Wikipedia Asparagopsis taxiformis

Alimentația naturală, sănătoasă nu numai că ajută organismul și îmbunătățește nivelul de trai, dar poate ajuta și mediul înconjurător. Este valabil atât pentru noi, cât și pentru animale. Conform unui studiu realizat de oamenii de știință, introducerea algelor în alimentația vacilor ar putea reduce emisiile de metan cu 82%.

Cercetătorii au descoperit că vacile au produs cu 82% mai puțin metan după ce alimentația le-a fost modificată prin introducerea unei cantități mici de alge în furaje. Experimentul a durat cinci luni, ajungându-se la concluzia că hrănirea vacilor cu alge marine reprezintă o metodă viabilă, pe termen lung, de reducere a emisiilor de gaze, precizează The Guardian.

Constatarea se bazează pe cercetările anterioare, cercetări care au demonstrat că algele ar putea reduce producția de metan într-un interval de timp foarte scurt.

Reducerea gazelor cu efect de seră

Acum avem dovezi solide că algele din dieta bovinelor sunt eficiente în reducerea gazelor cu efect de seră. De asemenea, eficacitatea nu scade în timp”, a spus Ermias Kebreab, director al World Food Center și om de știință în cadrul Universității din California.

Kebreab a efectuat cercetarea, publicată în Plos One, alături de Breanna Roque, doctorand.

Vacile produc metan prin microbii din stomac, pe măsură ce își digeră alimentele fibroase. Este vorba despre un proces asemănător fermentației. Metanul rezistă mai puțin în atmosferă față de dioxidul de carbon, dar este de peste 30 de ori mai eficient în captarea căldurii. Astfel, are proprietatea de a deveni un gaz cu efect de seră major. Un tip de algă numită Asparagopsis taxiformis poate contracara parțial aceste emisii.

Alimentația modificată nu afectează producție de lapte

Cu doi ani în urmă, cercetări separate efectuate de Kebreab și Roque au demonstrat că suplimentele de alge marine reduc metanul produs de vacile crescute pentru lapte. În egală măsură, acest proces nu afectează producția de lapte.

Cele mai recente cercetări, de data aceasta asupra bovinelor de carne, nu au găsit nicio diferență în gustul cărnii animalelor care consumă alge.

Următoarea provocare, potrivit cercetătorilor, va fi găsirea unei cantități suficiente de alge, cantitate care va fi introdusă în alimentația animalelor. Iarba marină, numită Asparagopsis taxiformis, este o plantă de culoare roșie. Depinzând de valuri și maree, algele sunte relativ greu de procurat în cantități mari.

Breanna Roque a conclus faptul că, în prezent, cercetătorii sunt mulțumiți de rezultate: ”Avem, în momentul de față, un răspuns clar la întrebarea dacă suplimentele de alge marine pot reduce în mod durabil emisiile de metan”.

Sector 3: stația de sortare este închisă, dar transportul de gunoi nu ține cont de lege

Sursa Foto: Libertatea
Sursa Foto: Libertatea

Deși autorizațiile sunt suspendate, deși stația de sortare este închisă și deși mulți protestează în fața neregulilor, autoritățile Sectorului 3 din București își continuă activitatea.

O mașină de gunoi a fost confiscată de Garda de Mediu. Desigur, mașina de gunoi era ”la datorie”, la stația de sortare a lui Negoiță, stație care a fost închisă din cauza neregulilor.

Pentru unii legea este facultativă: Agenția pentru Protecția Mediului suspendase de peste 7 zile autorizația pentru stația de sortare de la Cățelu. Cu toate acestea, în data de 9 martie, o mașină de gunoi a fost oprită de Garda de Mediu, la scurt timp după ce ieșise din hala primăriei Sectorului 3 din Capitală.

Șoferul în cauză nu a reușit să conducă prea mult, înainte de a fi oprit de către Garda de Mediu, arată Libertatea. De asemenea, sursa citată documentează de doi ani cazul stației de sortare, ridicată la distanță de 100 de metri de casele oamenilor din comuna Cățelu.

Mașina confiscată este o autoutilitară având numărul B 144 AAV, marca MAN, ce aparține de firma AVA Trans, mai precizează Libertatea.

Transport nestingherit spre stația de sortare: fără formular, dar ”la datorie”

Comisarii Gărzii de Mediu București au observat în timpul controlului că autoutilitara a trecut pe lângă cântar și a ieșit pe strada Drumul Lunca Vișagului, sector 3, București.

Astfel, echipa de comisari a urmărit traseul, descoperind că erau transportate deșeuri municipale amestecate, fără să dețină un formular de încărcare/descărcare deșeuri nepericuloase.

Rezultatul: autoutilitara a fost confiscată, iar transportatorul, AVA Trans, a primit o amendă suplimentară de 30.000 de lei.

În ciuda protestelor localnicilor, Negoiță și-a dat singur autorizație de funcționare, deși Agenția pentru Protecția Mediului o suspendase. În data de miercuri, 10 martie, Robert Negoiță a decis reluarea activității la stația de sortare a deșeurilor Cățelu.

Scurt istoric: Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Sectorului 3, condus de primarul Robert Negoiță, a dat miercuri o hotărâre prin care stația de sortare a deșeurilor de lângă Cățelu, județul Ilfov, să poată funcționa în continuare, în ciuda faptului că Agenția pentru Protecția Mediului (APM) iii suspendase autorizația de mediu.

AVA Trans: legături vechi cu Primăria Sector 3

Sursa citată a încercat să ia legătura cu cei de la AVA Trans, dar fără succes. Cu toate acestea informațiile existente duc la o ”relație” clădită în timp, între companie și conducerea Sectorului 3.

Compania AVA Trans face parte dintr-un grup de firme din Călărași (Utiltrailer, Cassano Metal) care gestionează deșeuri și transporturi de deșeuri. 

Administratorul AVA Trans este cenzorul Utiltrailer, Ioana Raluca Eftene, iar unic acționar este Cristian Păun.

Familia Păun deține acțiuni atât la Utiltrailer (Benonie Victoraș Păun, 46,25%), cât și la Cassano Metal (George Mircea Păun, 45%). 

Grupul de firme are legături vechi cu Primăria Sector 3. 

Pe 10 noiembrie, printre cele 110 proiecte aflate pe ordinea de zi a Consiliului Local (CL0 al Sectorului 3, la numărul 27), s-a aflat proiectul de hotărâre privind aprobarea contractelor noi cu valoare mai mare de 100.000 euro fără TVA ale societății SD3 Salubritate și Deszăpezire S3 SRL.

Acesta a fost discutat în două comisii, cea de buget și cea juridică.  Asta pentru că orice contract mai mare de 100.000 de euro fără TVA trebuie discutat în CL.

Era un proiect în care au fost incluse patru contracte-cadru cu trei companii. Două dintre ele erau Cassano Metal SRL și Utiltrailer SA.

Pandemia deșeurilor, pandemia ignorată: măști chirurgicale, măști sanitare, mănuși și viziere

Foto: Digi FM
Foto: Digi FM

Pandemia a ajutat mediul, s-a înregistrat o scădere considerabilă a poluării atmosferice, noxele au fost reduse și natura a reușit să ”respire”, profitând de timpul în care am stat izolați.

Cu toate acestea ”revenirea la normal” a dus la o nouă ”pandemie”: cea a deșeurilor formate din măști chirurgicale, măști sanitare, echipamente de protecție, mănuși din latex, plastic sau saci menajeri.

Am făcut și încă facem exces de aceste echipamente în scopul de a ne proteja. Dar, protejându-ne, distrugem mediul înconjurător.

Utilizarea echipamentului de protecție individuală (EIP) în serviciile de sănătate și asistență socială din Anglia în primele șase luni ale pandemiei a crescut cu 1% amprenta de carbon, menționează o nouă analiză, citată de The Guardian.

Pandemia de după pandemie: 591 de tone de echipamente de protecție sunt aruncate, zilnic, la gunoi

Între februarie și august 2020, au fost utilizate aproximativ 3 miliarde de articole din EIP – generând peste 106.000 de tone de echivalenți de dioxid de carbon, potrivit cercetărilor efectuate la Brighton și Sussex Medical School.

Acest lucru echivalează cu 591 de tone pe zi, ceea ce înseamnă de aproximativ 27.000 de ori amprenta zilnică medie de carbon a unui individ, au estimat autorii în Journal of the Royal Society of Medicine.

S-a constatat echipamentele de protecție că au fost folosite în exces în cadrul asistenței medicale. Am crezut că impactul va fi mare, dar a fost mult mai mare decât ne așteptam”, a declarat autorul principal Chantelle Rizan, medic NHS și chirurg la Centrul pentru Sănătate Durabilă din Oxford.

Aceste echipamente produc o cantitate colosală de gaze cu efect de seră. De asemenea, am reușit să comparăm acest lucru cu activitatea normală din cadrul NHS pe o perioadă normală de șase luni și am constatat că utilizarea echipamentelor de protecție este responsabilă pentru o amprentă suplimentară de carbon, de 1%”, a spus Rizan.

Analizând, cercetătorii au inclus elemente precum mănuși, șorțuri, viziere, halate, precum și măști respiratorii și chirurgicale.

Prima prioritate a NHS a trebuit să fie protejarea pacienților și a personalului împotriva virusului prin utilizarea echipamentelor individuale de protecție (EPP)”, a declarat prof. Neil Mortensen, președintele Colegiului Regal al Chirurgilor din Anglia.

”Cu toate acestea, nu putem ignora impactul dăunător asupra mediului. Echipamentele au fost utilizate în exces, iar rezultatele acestui studiu sunt îngrijorătoare.

Nu este vorba despre punerea în pericol a personalului medical sau a pacienților. Sugerăm doar că ar putea exista alte strategii pe care ar trebui să le folosim. Putem folosi același nivel de protecție, dar ar trebui să ne gândim și la impactul asupra mediului”, a spus Rizan.

Mănușile chirurgicale au fost folosite în exces, deși coronavirusul se transmite prin aer

Am putea reutiliza anumite articole, am putea recicla și am putea încerca să înțelegem cât de mult este afectat mediul înconjurător. Echipamentele sunt considerate deșeuri clinice. Astfel, ele sunt incinerate, iar incinerarea la temperaturi ridicate are un impact uriaș asupra naturii.

Un simplu exemplu: cercetătorii au descoperit că amprenta de carbon este mărită din cauza utilizării mănușilor. Autoarea studiului povestește cum, la acea vreme, politica din Marea Britanie impunea ca mănușile să fie folosite pentru protecție pacientului. Cu toate acestea, se știa că transmiterea coronavirusului se face, în principal, prin aer.

Chantelle Rizan insistă asupra faptului că noi decidem. Putem decide când și dacă este necesar să folosim echipamentele de protecție.

În primele șase luni de pandemie, o mulțime de echipamente au fost expediate din țări precum China, Thailanda și Malaezia. Cercetătorii spun că, dacă această fabricare ar fi fost realizată pe plan intern, amprenta de carbon ar fi fost redusă cu 12%.

Să reducem, să reutilizăm și să reciclăm

Lucrarea evidențiază un mesaj cheie: să reducem, să reutilizăm și să reciclăm. Reciclarea este ”cel mai bun lucru pe care l-am putea face”, a remarcat Rachel Stancliffe, fondatoarea Centrului pentru asistență medicală durabilă.

Putem renunța la mănuși, spălându-ne mâinile mai des. Putem recicla, atunci când reciclarea este posibilă. Putem folosi protecție, reutilizând unele echipamente. Și putem economisi bani, protejând, în același timp, natura.