Mașinile electrice reprezintă o provocare în adevăratul sens al cuvântului, dar în același timp o revoluție care se lasă așteptată din cauza limitărilor pe care încă le au aceste vehicule. Ele au pătruns de câțiva ani și pe piața din România, unii dintre conaționalii noștri optând pentru un vehicul „verde“. De la modele care ajung să coste câteva zeci de mii de euro și până la autohtonul Dacia Spring, mașinile electrice pot fi întâlnite pe străzile patriei.
În plus, ele oferă o oarecare eclusivitate șoferului. De exemplu, de anul trecut au început să fie eliberate numere de înmatriculare de culoare verde. Acestea sunt destinate doar mașinilor electrice. Măsura s-a dorit a fi și una de determinare a celorlalți participanți la trafic de a alege un vehicul nepoluant.
Până în prezent, în România sunt aproximativ 40.000 de vehicule electrice. Acestea le includ și pe cele plug-in hibrid. Numărul este echivalent cu 0,5% din numărul total de mașini din țara noastră. Cu toate acestea, în 2022, mașinile electrice au avut cea mai mare creștere a cotei de piață. Reamintim în acest sens că Ford a anunțat de curând că este prima companie care va produce vehicule electrice pe teritoriul României. Imagini cu noul E-Tourneo Courier, care va fi produs începând cu jumătatea anului 2024, aici.
Limitările la mașinile electrice
După cum am mai scris în numeroase rânduri, acest segment se lovește de numeroase limitări. Dintre acestea, reamintim:
- autonomia;
Faptul că majoritatea vehiculelor electrice aaccesibile middle-class-ului au o autonomie de 200-300 de kilometri reprezintă o imensă problemă. Cum oamenii își doresc să călătorească, uneori pe distanțe mai lungi, aceste mașini îi limitează la un spațiu restrâns. Totuși, un producător chinez a anunțat de curând că va face mașini ce pot fi încărcate în 10 minute.
- timpul de încărcare;
Deși au apărut stații cu încărcare rapidă, chiar stații cu încăcare ultra-rapidă, ele sunt foarte puține și dipuse preoponderent în marile orașe. Cum la o stație normală de încărcare, precum propria locuință, „alimentarea“ poate dura câteva ore, mașina electrică mai bine este cumpărată exclusiv pentru ieșirile în localitatea de reședință, pentru transportul copiilor la școală etc. Nicidecum românii, dar nici străini, nu aleg mașini electrice pentru a călători cu ele.
Aceasta reprezintă poate cea mai gravă problemă. Între localitățile din România, stațiile de încărcare dintre așezări nu ar putea susține un flux în creștere al acestor mașini. În harta de mai jos, extrasă de aici, se poate vedea densitatea stațiilor de încărcare în SE-ul României. Pe toată Autostrada A2 există un singur punct de încărcare rapidă, la o benzinărie de lângă Murfatlar. Prin urmare, dacă pleci de la București la Constanța cu Dacia Spring și ai ghionul să prinzi aglomerație, nu se știe dacă reușești să ajungi la Murfatlar cu un plin.
Alte probleme legate de mașinile electrice, despre care ȘtireaVerde a scris, se referă la fricile oamenilor, frici care derivă tot din problemele de mai sus, precum anxietatea de autonomie și, de asemenea, la frici care au legătură cu eventuale defecte ale acestor vehicule, mai ales că sunt noi pe piață. Au existat cazuri izolate de mașini electrice care au avut probleme.
România are condițiile pentru un proiect-pilot
Revenind la problema inițială și la revoluția care se lasă așteptată, mi-am pus întrebarea dacă există locuri în România în care mașinile electrice ar putea să fie cu adevărat utile. Sunt de părere că pentru acest lucru e nevoie ca cel puțin două din problemele de mai sus să pice.
Abordarea de față ridică pentru prima dată, cel puțin în România, opțiunea ca un oraș din țară să devină 100% electric fără prea mari bătăi de cap pentru locuitori. Și acest oraș există!
O oportunitate recentă m-a purtat în Delta Dunării, la Sulina. Este cel mai estic oraș al țării și, totodată, orașul aflat la cea mai mică altitudine medie. Sulina este la 4 metri deasupra nivelului mării. Se întinde de-a lungul Dunării, cu cea mai mare parte a habitatului pe malul drept. Conform recensământului din 2011, Sulina are 3.663 de locuitori. În oraș se poate ajunge doar cu barca, fie de la Murighiol sau, mai lesne, fie direct din Tulcea. Vizitatorii externi chiar se simt puțin surprinși când locuitorii din Sulina spun că se „întorc pe continent“. Acest lucru este întru-totul adevărat, deoarece Sulina este situat pe o insulă în cel mai nou teritoriu al țării.
Antreprenor: În momentul de față cred că avem variante care să scadă gradul de poluare asimilat de noi ca urmare a arderii carburanților
Dar să ne întoarcem la subiectul principal. Cum spuneam, accesul în oraș se face doar pe apă, dar asta nu înseamnă că în oraș nu există transport rutier. În cele câteva zile petrecute la Sulina, cred că am văzut cel puțin câtva zeci de mașini. Există, totodată, și un serviciu public de taxi, care ar 4 autoturisme. După cum spunea șoferul unui vehicul, „mașinile astea aici mor“, nu mai pleacă din Sulina. Alte vehicule folosite de cetățeni sunt tuk tuk-urile, scuterele și, cel mai des, bicicletele.
Având în vedere că orașul se află într-o rezervație naturală a biosferei, care este Delta Dunării, am ridicat această problemă unui antreprenor local.
Dragoș Ioniță este proprietarul Pensiunii Perla din Sulina și s-a declarat încântat de această idee:
„În ceea ce privește mașinile, în momentul de față cred că avem variante care să scadă gradul de poluare asimilat de noi ca urmare a arderii carburanților. Mașinile nu au unde să iasă, decât până la Sfântu Gheorghe. S-a făcut un plan de mobilitate pentru Delta Dunării și este prinsă și Sulina. De asemenea, la nivel local s-au făcut demersuri pentru accesarea unui proiect de transport electric. Nu știu în ce etapă sunt, dar ar fi binevenit!“, a mărturisit Dragoș Ioniță.
Antreprenorul și-a manifestat și neplăcerea cauzată de lipsa de educație a unor oameni. Acesta a mai punctat că „în Sulina există și poluare vizuală, care se datorează lipsei de educație atât a localnicilor, cât și a turiștilor. Unii dintre ei, nu știu din ce motive, mai scapă câte un pet și îl vedem prin stuf. Aceste cazuri au devenit, totuși, din ce în ce mai puține.“
Orașul din România în care mașinile electrice ar fi cu adevărat o soluție
Limitările legate de autonomie sunt practic inexistente în acest oraș. În condițiile în care distanța maximă la care pot ieși mașinile este reprezentată de localitatea Sfântu Gheorghe, aflată la sud, nu ar exista probleme nici pentru cea mai puțin potentă mașină din punctul acesta de vedere, distanța dintre cele două localități fiind de aproximativ 30 de kilometri.
Ceea ce limitează este doar existența stațiilor de încărcare. Acestea pot fi, totuși, realizate în oraș, la fel cum s-au realizat și în alte locuri.
În plus, este nevoie de o infrastructură mai bună de transport. Doar străzile I, II și III din Sulina sunt pavate. Ca o paranteză, în Sulina există 6 străzi pralele cu Dunărea care sunt tăiate la rândul lor de peste 15 străzi perpendiculare pe Dunăre. Pe restul străzilor paralele cu Dunărea nu există pavaj, iar în unele locuri se formează dune. Când plouă, spun localnicii, apare noroiul. Or, pe un astfel de teren, mașinile eletrice ar putea întâmpina dificultăți.
Închei prin a spune că Sulina este cel mai pretabil oraș din România pentru trecerea la mașinile electrice. Dacă stau să mă gândesc bine este chiar singurul, fiind complet izolat rutier de orice altă așezare continentală. În plus, o astfel de tranziție i-ar conferi, pe lângă un iz de noutate, și calitatea de a fi vârf de lance în protejarea unei rezervații naturale la cel mai înalt nivel.
