Un incendiu masiv a izbucnit sâmbătă într-o zonă dens împădurită la aproximativ 20 de kilometri nord de capitala greacă Atena, relatează agenţiile Reuters şi DPA citate de Hot News.
Zona în care a izbucnit incendiul nu este una turistică
Potrivit sursei citate, sute de pompieri, cu zeci de autospeciale, ajutaţi şi de avioane pentru stingerea incendiilor încearcă să contenească flăcările.
Cu toate acestea, incendiul a fost alimentat de vântul puternic şi survine după săptămâni de vreme caniculară şi cu puţine ploi.
În multe părţi din Atena se simte miros de cenuşă şi lemn ars
Fumul degajat de flăcări se extinde în zonă, iar în multe părţi ale capitalei Atena se simte miros de cenuşă şi lemn ars.
Apărarea civilă din Grecia a avertizat că al doilea cel mai ridicat nivel de alertă de incendii este în vigoare în weekend în zone extinde din partea centrală a ţării, mai transmite sursa citată.
Crește numărul incendiilor de vegetație din Grecia
Sute de pompieri din Grecia s-au mobilizat pentru a controla incendiile de vegetație alimentate de vânturile puternice.
Mai mult, autoritățile continuă să avertizeze că multe regiuni se confruntă cu un risc ridicat de noi incendii.
În urmă cu două săptămâni, un incendiu în apropiere de Atena a forțat zeci de persoane să își părăsească locuințele.
O nouă tehnologie bazată pe inteligența artificială promite să asigure securitatea alimentară și durabilitatea într-o lume care continuă să se încălzească, potrivit TCD.
Instrumentul analizează rădăcinile pentru a ajuta la urmărirea creșterii plantelor și a biomasei. El permite dezvoltarea de aplicații legate de calitatea și randamentul culturilor, conform Interesing Engineering. Acesta a fost dezvoltat de oamenii de știință de la Lawrence Berkeley National Laboratory’s Applied Mathematics and Computational Research and Environmental Genomics and Systems Biology Divisions.
Noua tehnologie se numește RhizoNet și trage concluziile pe baza imaginilor rădăcinilor pe care le evaluează.
„Revoluționează analiza imaginii rădăcinii. Oferă perspective precise asupra comportamentului rădăcinii în diferite condiții de mediu”, a raportat IE.
Tehnologia bazată pe inteligența artificială care ar putea transforma modul în care cultivăm alimentele
Dar de ce este acest instrument unul esențial în agricultura viitorului? Ei bine, cercetătorii din întreaga lume lucrează la proiectarea de plante care pot supraviețui unor fenomene meteorologice extreme. Ultimii ani au accelerat aceste fenomene prin utilizarea surselor de energie murdară și creșterea temperaturilor.
Bayer, de exemplu, așteaptă aprobarea deplină a „porumbului scurt”. Acesta poate rezista la vânturi puternice care fac ravagii culturilor din SUA. El poate fi plantat mai dens decât porumbul tradițional și astfel va crește randamentul producției.
De asemenea, cercetători din Anglia și Vietnam au lucrat pentru a face orezul mai rezistent la sare. Efortul lor are la bază combaterea pătrunderii apei de mare în culturile de orez.
Noua tehnologie reprezintă un pas către dezvoltarea laboratoarelor automate, conform IE, care a raportat că RhizoNet a depășit metodele manuale.
„Prin utilizarea unor patch-uri de imagine mai mici, modelul a captat mai bine detaliile fine ale rădăcinii și și-a îmbunătățit acuratețea”, a precizat publicația IE.
Cercetătorii speră că studiul va genera soluții energetice durabile, pe lângă tehnologia bazată pe plante și microbi pentru captarea poluării cu carbon, potrivit comunicatului.
Un articol publicat de Euronews Green subliniază modul în care valurile de căldură afectează diferit diverse regiuni ale lumii, evidențiind riscurile majore pentru anumite populații vulnerabile.
Potrivit cercetărilor de la Universitatea din Bristol, intensificarea schimbărilor climatice face ca valurile de căldură să devină mai lungi, mai frecvente și mai intense.
Studiul a identificat regiunile cele mai expuse riscului extrem de temperaturi ridicate, inclusiv Afganistanul și America Centrală, unde combinația de vulnerabilitate socioeconomică și extreme de căldură fără precedent crește semnificativ riscurile.
Cercetarea arată că aceste evenimente extreme de căldură pot apărea oriunde, cu ”extreme statistic improbabile” înregistrate în 31% dintre regiunile analizate între 1959 și 2021.
Printre cele mai expuse zone se numără și Beijingul și Europa Centrală, unde temperaturile record ar putea afecta milioane de oameni
Afganistanul, descris ca una dintre cele mai puțin dezvoltate țări, este deosebit de vulnerabil la aceste valuri de căldură, având o capacitate limitată de adaptare și o creștere rapidă a populației.
În America Centrală, țări precum Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua, Costa Rica și Panama se confruntă cu riscuri similare, fiind nevoite să se adapteze la temperaturi maxime nemaivăzute.
În Europa, valurile de căldură afectează state ca Germania, Belgia și Olanda
În Europa, țări precum Germania, Belgia și Olanda sunt și ele în pericol, din cauza densității mari a populației și a posibilității apariției unor valuri de căldură record, deși aceste națiuni au resurse mai bune pentru a face față.
Studiul subliniază importanța măsurilor de adaptare la schimbările climatice, care sunt adesea implementate doar după ce efectele cele mai grave au fost resimțite.
Populațiile în creștere și sistemele de sănătate și energie insuficiente sporesc riscurile, subliniind necesitatea unei acțiuni globale coordonate pentru a proteja cele mai vulnerabile comunități.
Solar Foods, un start-up din Flnlanda, a dezvoltat un proces care utilizează energie regenerabilă și dioxidul de carbon care poluează atmosfera pentru a crea o proteină alternativă pe care o numește Solein, scrie Futurism.
Potrivit companiei, Solein este de 100 de ori mai ecologic decât alte surse de proteine. Este chiar mai ecologic decât proteinele provenite din plante. Dacă se dovedește scalabilă, tehnica ar putea aborda atât impactul devastator asupra mediului al tehnicilor agricole actuale, cât și nevoia de a produce alimente în locuri în care aceste tehnici nu sunt funcționale.
Un start-up din Finlanda transformă electricitatea și CO2-ul în proteine
Pentru a crea Solein, Solar Foods începe prin împărțirea celulelor de apă în hidrogen și oxigen. Apoi combină hidrogenul cu CO2 și adaugă potasiu, sodiu și alți nutrienți.
Amestecul este transferat ulterior într-un mediu microbian. La rândul lor, microbii creează un ingredient comestibil, despre care Solar Foods spune că este aproximativ 20 până la 25% carbohidrați, 5 până la 10% grăsimi și 50% proteine.
„Producerea de Solein nu are treabă cu agricultura. Nu necesită teren arabil sau irigare și nu este limitată de condițiile climatice”, a spus Solar Foods pentru Dezeen.
„Poate fi produs oriunde în lume, chiar și în zonele în care producția convențională de proteine nu a fost niciodată posibilă”, a adăugat compania.
Solar Foods speră să introducă Solein în magazinele alimentare în următorii doi ani. Formele sub care s-ar putea găsi la raft sunt shake-urile de proteine sau iaurtul pe bază de plante. În cele din urmă, compania ar putea chiar să facă echipă cu alte startup-uri alimentare.
Emisiile de la vehiculele din California au scăzut constant în ultimii ani. Cu toate acestea, din 2010, particulele microscopice din aer și ozonul la nivelul solului au încetat să scadă din cauza creșterii „surselor secundare”. Aceste surse secundare sunt reprezentate de copacii și arbuștii care înverzesc străzile din Los Angeles, scrie Science Alert.
O echipă de oameni de știință americani a făcut cercetări deasupra Los Angelesului de 9 ori în iunie 2021, pentru a măsura direct concentrațiile fluctuante de compuși organici volatili (COV), care sunt precursori ai poluării cu particule și ozon care pot proveni de la plante.
Studiul a fost realizat folosind un spectrometru de masă la bord. Acesta descrie în detaliu răspândirea a peste 400 de tipuri de emisii.
Rezultatele au fost combinate cu modele de temperatură până la o rezoluție de 4 kilometri pătrați. Echipa a stabilit că sursele botanice de COV, care includ compuși precum izoprenul, monoterpenele și sescviterpenelele, au contribuit la aproximativ 60% din potențiala formare a aerosolilor organici secundari la începutul verii în Los Angeles.
Aceste emisii cresc simultan cu vremea caldă și seceta. Prin urmare, pe măsură ce vara continuă, și ele s-ar putea agrava. Cercetătorii prevăd că aceasta este o problemă la care trebuie să fim atenți pe măsură ce planeta se încălzește.
Copacii au devenit o sursă de poluare a aerului în Los Angeles
Poluarea aerului ambiant rămâne o problemă semnificativă de sănătate la nivel mondial. Particulele solide fine cresc riscul de boli cardiace și greutate mică la naștere. De cealaltă parte, ozonul din aerul pe care îl respirăm are legături cu bolile respiratorii și cu o mortalitate crescută.
Cheia formării ambelor materiale potențial toxice sunt COV – o mare varietate de substanțe chimice. Acestea ne afectează în mod direct sănătatea și reacționează la lumina soarelui și în atmosferă. Ulterior, ele formează particule și gaze precum ozonul.
Ceea ce este surprinzător este că chiar spațiile verzi care definesc viața curată își generează proprii compuși sub formă de terpenoide, despre care analiza a arătat că au contribuit cu aproximativ 16% din fluxul de masă măsurat al COV.
Dezbateri aprinse au izbucnit asupra semnificației surselor biogene versus industriale, mai ales când se iau în considerare temperaturile mai ridicate.
Societatea Salubrizare din Sectorul 5 al Municipiului București a explicat procesul de reciclare în ceea ce privește deșeurile electrice și electronice, precizând că acestea sunt sortate în mai multe grupe de colectare, astfel încât să poate fi eficientizat procesul de reciclare și manipulare.
Produsele electrice, electrocasnicele de mari dimensiuni și aparatura care funcționează cu baterie sunt separate de cele mici pentru ca acestea din urmă să nu fie deteriorate
De asemenea, electrocasnicele precum frigiderele sunt procesate separat, datorită CFC-urilor conținute adesea în ele, au transmis reprezentanții companiei din București.
În acest caz, pentru reciclare, amestecul de agent frigorific și ulei este aspirat din circuitul de răcire al frigiderului, carcasa este mărunțită, iar gazele din izolația carcasei (inclusiv CFC) sunt aspirate și apoi eliminate inofensiv.
Societatea Salubrizare: ”La fel este și în cazul lămpilor cu descărcare în gaz care sunt colectate separat din cauza conținutului de mercur”
”Lămpile fluorescente (cele care economisesc energie) sunt, de regulă, mărunțite și ulterior supuse unui proces umed sau uscat, în timpul căruia mercurul este aspirat, trecut prin filtre de cărbune activ și apoi adăugat în nămolul de sedimente. Acest procedeu complex permite recuperarea mercurului și protejarea mediului”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.
În ceea ce privește reciclarea calculatoarelor, televizoarelor sau ecranelor de computer, acestea sunt dezasamblate manual pentru a separa componentele ce conțin agenți poluanți (condensator, baterie etc.) și a salva piesele care pot fi reutilizate pentru alte produse similare.
Cele mai comune substanțe poluante întâlnite în cazul acestui tip de deșeu îl reprezintă mercurul și plumbul.
Procesele de separare automată pentru separarea componentelor care conțin poluanți și materialele reciclabile sunt realizate ulterior pentru a asigura trasabilitatea deșeurilor rezultate din produse electronice și electrocasnice
Această etapa a procesului de reciclare produce multe tipuri diferite de material sortat.
Astfel, metalele recuperate precum fierul, oțelul, cuprul, aluminiul și bronzul sunt topite pentru a produce noi metale, mufele cu contacte placate cu aur sunt trimise către turnătorii de cupru care sunt specializate în recuperarea metalelor prețioase și speciale.
”Și da, ca în cazul multor produse, plasticul sortat din DEEE-uri are dublă destinație, fie este refolosit, fie este reciclat”, au mai explicat reprezentanții companiei Salubrizare.
Aspretele a fost reconfirmat în această săptămână în județul Argeș. Cel mai rar pește din lume a supraviețuit vicisitudinilor ultimelor decenii și continuă să se înmulțească în apele repezi ale Vâlsanului.
Cu o desfășurare impresionantă de forțe și cu o dorință apăsătoare de a reconfirma existența speciei, pe valea Vâlsanului a avut loc, pe 27 iunie 2024, întâlnirea a numeroși specialiști de mediu de pe întregul cuprins al Pământului, jurnaliști de la cele mai prestigioase publicații, cadre didactice universitare și chiar simpli pasionați de natură. Creierul din spatele întregii acțiuni a fost Alex Găvan, alipinistul care a dus imaginea aspretelui pe vârful Gasherbrum 2 din Munții Karakorum.
În urmă cu mai bine de un an, Știrea Verde prezenta o problemă gravă apărută pe valea Vâlsanului. O exploatare forestieră a cauzat poluare pe râu și a pus în pericol viața celui mai rar pește din lume, Romanichthys valsanicola.
De ce riscă să dispară aspretele de pe râul Vâlsan
Probleme cu care se confruntă specia sunt mult mai grave și vom prezenta în cele ce urmează 3 riscuri care planează asupra siguranței aspretelui.
1. Deversările ilegale în râul Vâlsan
Într-un canal ce se scurge în râul vâlsan am descoperit ceva de-a dreptul îngrijorător – medicamente. Zeci de flacoane cu medicamente, probabil expirate, erau aruncate sub un podeț din Brădetu.
Pe lângă acestea se puteau observa reziduuri de la mașina de spălat și de la alte ape uzate. Toate aceste materiale toxice vor ajunge, la prima ploaie, în apele Vâlsanului. Cum aspretele este un pește extrem de sensibil, probabil că multe exemplare vor avea de suferit din cauza poluării generate de aceste substanțe toxice.
Sursă – Știrea Verde
2. Malul rupt al râului Vâlsan
Habitatul aspretelui a fost fragmentat chiar în amonte de poluarea cu medicamente. O viitură a rupt malul râului și mai mulți copaci s-au prăbușit în apă. Bolovanii mari, sub care peștele își găsea adăpostul au fost luați de curent, iar actuala configurație a râului nu mai este favorabilă existenței aspretelui.
Alex Găvan a precizat că urmează o „reconstruire“ a zonei. Refacerea se va realiza exclusiv prin mijloace naturale fără a se turna beton pentru consolidarea malurilor.
Sursă – Știrea Verde
3. Aspretele – amenințat de țevile inserate sub albie
O situație care nu este, cel mai probabil, singulară. Tot în localitatea Brădetu, râul Vâlsan este tranzitat de o țeavă de canalizare de metal.
După cum se poate observa în imaginea de mai jos, țeava a fost plasată sub albia râului, peste ea a fost adăugată o izolație, iar deasupra a fost turnată o placă de beton. Aceasta din urmă a reprezentat un prag în albie și aspretele nu a mai putut să migreze în amonte sau aval. Din nou avem de-a face cu o fragmentare a habitatului.
Sursă – Știrea Verde
În timp, acțiunea apei a determinat eroziunea plăcii de beton și a izolației țevii. În cazul în care și țeava se va sparge, întreaga cantitate de deșeuri din interiorul acesteia s-ar revărsa în râul Vâlsan și ar afecta iremediabil habitatul aspretelui.
Eliminarea acestor praguri care fragmentează habitatul aspretelui se pliază mănușă pe noua lege de restaurare a naturii, adoptată de Parlamentul European. Aceasta vizează refacerea a 20% din suprafețele terestre și marine ale UE până în 2030. Până în 2030, ar trebui ca 30% din habitatele degradate să fie refăcute. Procentul se ridică la 60% până în 2040 și 90% până în 2050.
Echipa societății Infrastructură din Sectorul 5 al Municipiului București a anunțat că este zilnic mobilizată pe teren pentru a investi în lucrări noi și moderne, dar și pentru a avea grijă de comunitate.
Societatea Infrastructură: ”Împreună putem face o diferență”
Reprezentanții companiei au transmis că au montat noi coșuri de gunoi pe strada Ileana Cosânzeana cu scopul de a menține curățenia în sector și de a proteja mediul înconjurător.
”Acum avem montate noi coșuri de gunoi pe strada Ileana Cosânzeana! Menținem sectorul nostru curat și prietenos cu mediul fiindcă împreună putem face o diferență!”, se arată în comunicatul publicat astăzi, 28 iunie, pe contul de Facebook al societății.
Modernizare și Siguranță: Echipa Infrastructură S5 continuă să aducă numeroase îmbunătățiri în Sectorul 5 al Capitalei
Pe 9 mai, echipa Infrastructură S5 a reluat activitatea cu forță după Sărbătorile Pascale.
Lucrătorii sunt dedicați îmbunătățirii infrastructurii în Sectorul 5, axându-se pe străzile Petre Păun, Dumbrava Nouă, Pleșani, Strada Făt Frumos, Intrarea Cisia, Cobadin și Calea Rahovei.
Au fost montate garduri noi, reparate trotuare și schimbate borduri, pentru siguranța și confortul locuitorilor.
De asemenea, au fost realizate fundații pentru cablurile sistemului de iluminat public și reparații la intrările de blocuri.
Ca de fiecare dată, echipa rămâne angajată în promovarea incluziunii și protecției mediului, aducând îmbunătățiri semnificative în comunitate, inclusiv accesibilitate sporită pentru persoanele cu dizabilități și iluminat stradal îmbunătățit.
Mai multe incendii majore de vegetaţie au devastat regiunile arctice, în special în Rusia, în cursul lunii iunie.
Zona a înregistrat emisii de CO2 printre cele mai mari din ultimii 20 de ani, a indicat serviciul european Copernicus, informează AFP, citat de G4 Media.
Emisiile de CO2 generate de incendiile din regiunile arctice se clasează deja pe locul al treilea în ultimele două decenii
”În iunie, emisiile de CO2 generate de incendii (în Arctica) se clasează deja pe locul al treilea în ultimele două decenii, după sezoanele de incendii semnificative din 2019 şi 2020”, a indicat într-un buletin Copernicus, al cărui Serviciu de monitorizare a atmosferei urmăreşte incendiile de vegetaţie detectabile prin satelit.
Potrivit datelor contabilizate până la 26 iunie, luna în curs a cumulat deja emisii de 6.8 milioane de tone de CO2, comparativ cu 16.3 milioane de tone în iunie 2020 şi cu 13.8 milioane de tone în 2019.
Cea mai intensă zonă de activitate a incendiilor în prezent se află în republica rusă Sakha
Această regiune este situată în nord-estul ţării și deja a suferit daune majore în 2021, subliniază Copernicus.
Arctica este afectată de un fenomen cunoscut sub numele de ”amplificare arctică”, care face ca regiunea să se încălzească mai repede decât latitudinile medii, de patru ori mai repede decât media globală, potrivit unui studiu de referinţă.
Incendiile emit gaze cu efect de seră şi distrug rezervoarele naturale de carbon, dar degradează şi calitatea aerului.
Particulele transportate în aer se pot depune şi pe gheaţă, spre exemplu, reducând capacitatea acesteia de a reflecta radiaţiile solare.
O nouă expoziţie temporară la Art Safari de la Palatul Dacia-România, ”Picnic la Muzeu”, reuneşte lucrări de artă, doar din colecţii private, semnate de Ipolit Strâmbu, Francisc Şirato, Henri H. Catargi, Dimitrie Berea, Francisc Gall, Ion Pacea, Vasile Grigore, transmite News.ro.
În egală măsură, vizitatorii pot admira şi o cromolitografie a lui Salvador Dali.
Publicul este invitat să ia prânzul, în galeria Art Safari în perioada 27 iunie – 21 iulie: mâncarea poate fi comandată de la stand sau adusă de acasă
Intrarea la această expoziţie este inclusă în biletul general al Pavilionului iar mâncarea poate fi comandată de la stand sau adusă de acasă.
Prin această iniţiativă, oamenii sunt încurajaţi să mănânce sănătos, în pauza de masă, într-un cadru neconvenţional.
Vizitatorii primesc pătură pentru picnic la intrarea în expoziţie
Timpul petrecut la picnic este limitat, în funcţie de numărul de vizitatori, mai transmite sursa citată.
Lelia Mancaş, director marketing Edenred, a ținut să puncteze că expoziţia ”Picnic la muzeu” este o oportunitate pentru noi de a reitera importanţa mesei pentru noi, nu doar din perspectiva unei alimentaţii sănătoase, dar şi în ceea ce priveşte conectarea cu cei dragi.
”Este mult mai mult decât a avea o hrană sănătoasă, este vorba despre a împărtăşi momente. Ceea ce facem la Edenred este să creăm un ecosistem de beneficii pentru angajaţi prin care aceştia se pot bucura de viaţă atât la muncă, cât şi în afara acesteia, fie că vorbim de hrană sănătoasă, fie că vorbim de hrană pentru creier, pentru că avem produse care ne încurajează să ne petrecem timpul la muzeu sau la teatru, sau la concerte. Considerăm că este oarte important să avem un echilibru între viaţa profesională şi viaţa personală”, a declarat Lelia Mancaş.
Manager Art Safari: ”Am reuşit să spargem multe bariere şi, după târgul de adopţii de căţei de săptămâna trecută şi clasele de yoga pe care le vom organiza, avem şi o mică pauză, un Picnic la muzeu”
”E un concept extrem de îndrăzneţ pentru România, dar noi de bucurăm că, exact ca exemplele de secol XIX dar şi de secol XXI din această expoziţie, putem să ne uităm într-adevăr la artă, hrană pentru minte şi pentru suflet, dar putem şi să mâncăm în timp ce privim aceste lucrări, Expoziţia este realizată special pentru un picnic la muzeu, avem de la Salvador Dali până la apreciatul Ipolit Strâmbu, o lucrare cu aceste trei doamne care se relaxează după un picnic în grădină”, a afirmat, la vernisaj, Ioana Ciocan, manager Art Safari.
