Regulamentul UE conceput pentru a inversa cantitățile tot mai mari de deșeuri generate în Europa, va provoca fricțiuni pe măsură ce factorii de decizie din Parlamentul European și din țările UE își exprimă poziția. Punerea în aplicare a sistemelor de colectare a deșeurilor este o condiție prealabilă pentru a ajunge la o economie circulară. Dar, în timp ce anumite articole, cum ar fi sticlele de sticlă sau de plastic, sunt susținute de măsuri specifice de colectare, cum ar fi schemele de returnare a depozitului, celelalte ambalaje rămân nereglementate. Propunerea Comisiei este „nedreptă”, a declarat Annick Carpentier de la Alianța pentru Cutiile de Băuturi și Mediu (ACE), care solicită o țintă de colectare separată pentru ambalajele pe bază de hârtie.
Ambalajele, marea problemă a reciclării selective
Într-adevăr, unele ambalaje pot fi interzise de pe piața UE dacă nu sunt reciclate la scară până în 2035, conform reformei propuse de Comisie. Dar colectarea – un element vital pentru a crește reciclarea – rămâne în mâinile țărilor UE. „Știm cu toții că, colectarea este blocajul și știm cu toții că responsabilitatea extinsă a producătorului a fost în vigoare de ani și ani și ani și totuși, în unele țări, colectarea este foarte scăzută pentru unele ambalaje”, a spus ea pentru EURACTIV. Organizațiile de mediu, precum Biroul European de Mediu (EEB) și Zero Waste Europe, au declarat că vor fi deschise la obiective de colectare separată. „Cu toate acestea, ar trebui să fie, desigur, însoțit de un design puternic pentru cerințele de reciclare, care să asigure operatorii economici vor îmbunătăți în mod eficient reciclabilitatea produselor lor”, a adăugat Larissa Copello de la Zero Waste Europe. În mod similar, Delara Burkhardt, un parlamentar socialist în Parlamentul European care lucrează la dosar, a declarat că ideea merită explorată, dar nu ar trebui folosită pentru a minimiza necesitatea unor criterii stricte de reciclare.
Dispute aprinse pe reutilizare și reciclare
Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins introducerea unor obiective de colectare separată pentru diferite tipuri de ambalaje. „Noi credem că nu puteți strânge șuruburile și mai mult când, evident, situația este deja problematică”, a declarat Aurel Ciobanu-Dordea, director pentru economie circulară la direcția de mediu a Comisie. Ca răspuns, parlamentarul Nils Torvalds a glumit: „Nu poți strânge șuruburile prea tare. Ei bine, poți fi înșelat de o abordare proastă.” În timp ce Ciobanu-Dordea a recunoscut riscul ca produsele să poată fi interzise dacă nu îndeplinesc obiectivele de reciclare, el a spus că va avea timp ca industria să se adapteze și să preia soluțiile prevăzute în noua lege. Propunerea poate deveni, de asemenea, un remorcher între cei care doresc ambiție în ceea ce privește reutilizarea și cei care susțin că reciclarea poate fi uneori mai benefică pentru mediu.
Anxietatea ecologică reprezintă o afecțiune ce devine tot mai întâlnită în rândul populației, odată cu accentuarea schimbărilor climatice, conform Digi24.
Această problemă apare atunci când ne sunt expuse imagini cu impact emoțional, cum ar fi dezastrele naturale. Afecțiunea apare indiferent dacă acestea sunt auzite, citite sau văzute.
Potrivit psihologilor, oamenii sunt afectați din cauza lipsei de siguranță pe care o resimt când intră în contact cu astfel de informații.
Printre cei mai afectați de anxietate ecologică se numără oamenii care au copii. Conform UNICEF, aproape toți copiii din lume sunt supuși riscului de a trece printr-un dezastru ecologic de-a lungul vieții lor.
În plus, 50% din ei trăiesc într-una dintre cele 33 de țări catalogate ca fiind cu risc extrem de crescut.
Anxietatea ecologică. Tot mai mulți oameni ajung la psiholog
Totodată, activiștii de mediu atrag atenția asupra problemelor din ultimii ani, care favorizează apariția acestei afecțuni.
„Pericolul vine din ce în ce mai mult asupra noastră. Vedem că am avut temperaturi de 20 de grade în luna ianuarie, vedem că toată vara trecută ploile au fost inexistente și agricultura a suferit. Din aceste cauze nu suferă doar oamenii, suferă tot ecosistemul”, a spus Valentin Krancevik, activist de mediu.
Ca urmare, mulți oameni apelează la ajutorul psihologului.
„În ultima perioadă, eco-anxietatea este generată de foarte mulți stimuli. În cazul nostru este vorba despre cutremure. Ele reprezintă o teamă aproape generală a persoanelor care locuiesc în orașe aglomerate și în clădiri înalte. De asemenea, există teama alimentației nesănătoase și teama de inundații”, a declarat, pentru Digi24, psihologul Keren Rosner.
„Eco-stresul e în ultimul timp tot mai des întâlnit, pentru că realitatea ne confirmă că sunt foarte multe schimbări, iar oamenii se simt neputincioși. Sfatul meu este ca fiecare să se orienteze către ce vrea să facă, cum să-și aranjeze viața și mai puțin să țină cont de aceste temeri”, a mai adăugat ea.
Elefanții de pădure, aflați în prezent pe cale de dispariție, reprezintă un element crucial pentru a proteja capacitățile de absorbție a carbonului din mediile în care trăiesc, demonstrează un nou studiu, potrivit Science Alert.
Pădurea tropicală din centrul și vestul Africii, care este a doua ca mărime de pe Pământ, ar putea pierde 6 până la 9% din capacitatea sa de captare a carbonului atmosferic în cazul în care efectivele de elefanți a dispărea, accelerând și mai mult încălzirea planetei.
Elefanții de pădure joacă un rol esențial în ciclul carbonului, igienizând pădurile prin mâncarea coronamentului în exces sau a copacilor mai înalți cu creștere rapidă. Acest lucru creează mai mult spațiu și lumină pentru copacii cu creștere lentă, care captează mai mult carbon din mediu.
„Dacă pierdem elefanți de pădure, vom face un deserviciu global pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a spus biologul Stephen Blake de la Universitatea Saint Louis din Missouri.
„Importanța elefanților de pădure pentru atenuarea climei trebuie luată în serios de factorii de decizie.Acest lucru va genera sprijinul necesar pentru conservarea elefanților. Rolul elefanților de pădure în mediul nostru global este prea important pentru a fi ignorat”, mai spune Blake.
Folosind date din studiile anterioare și informații noi colectate în teren, echipa a analizat aproape 200.000 de înregistrări ale modelelor de hrănire a elefanților de pădure din Africa, acoperind peste 800 de specii individuale de plante.
Elefanții joacă un rol esențial în ciclul carbonului
Preferința pe care o au elefanții pentru copacii cu densitate mai mică de carbon pare să se datoreze mai degrabă valorii nutriționale pe care o obțin de la ei decât disponibilitatea lor. Sunt mai gustoși pentru animale și mai ușor de digerat.
În ceea ce privește fructele, elefanții preferă copacii cu densitate mai mare de carbon, cu fructe mari și dulci. Acest lucru înseamnă că elefanții ajută și la distribuirea semințelor pentru acești copaci. Unele specii nici măcar nu pot supraviețui fără ajutorul acestor animale.
„Elefanții mănâncă multe frunze de la mulți copaci și fac multe daune atunci când mănâncă”, mai precizează Stephen Blake.
„Ei rup frunzele copacilor, smulg ramuri întregi sau puieți atunci când mănâncă. Datele noastre arată că majoritatea acestor daune au loc la copacii cu densitate scăzută de carbon. Dacă în jur există mai mulți copaci cu densitate mare de carbon, elefanții le elimină din concurență”, admite cercetătorul.
Se crede că există mai puțin de 500.000 de elefanți africani în sălbăticie în prezent, în scădere de la 3-5 milioane în ultimul secol. Vânătoarea de fildeși a reprezentat principala cauză, cu 80% din efectivele pierdute în unele zone. Pierderea habitatelor și conflictul om-elefant reduc și mai mult numărul populației.
„Grădinarii pădurii”
Acest nou studiu subliniază importanța protejării acestor elefanți africani, cele mai mari animale care merg pe Pământ. Sunt una dintre cele 9 specii de megaerbivore, având o masă corporală mai mare de o tonă.
Sunt planificate studii viitoare care să analizeze alte regiuni și alte specii, pentru a vedea cum alte erbivore mari, ca de exemplu elefantul asiatic și primatele, ar putea afecta sănătatea pădurilor tropicale.
„Elefanții sunt grădinarii pădurii”, a spus Blake.
„Ei plantează pădurea cu copaci cu densitate mare de carbon și elimină copacii cu densitate scăzută de carbon. Ei fac o cantitate enormă de muncă menținând diversitatea pădurii”, a mai adăugat el.
O analiză a New York Times arată că prețul mașinilor eletrice ar putea scădeea drastic până la finalul acestui an. Mai exact jurnaliștii susțin că prețul ar putea ajunge să fie la fel cu cel al mașinilor cu combustie internă. Motivele pentru care s-ar puta ieftini acest tip de mașini este acela că se ieftinesc materiile prime și a tot crescut oferta din acest segment. Vobim așadar în primul rând de ieftinirea litiului, dar și a altor materiale care sunt folosite la fabricarea bateriilor. Drept urmare posibilitatea ieftinirii, lucru care acum câteva luni părea ireal, iată că acum devine mai aproape de realitate. Deja la modelele de lux au apărut aceste ieftiniri, dar potrivit jurnaliștilor americani suntem pe un trend descendent al prețului, pe măsură ce Tesla, General Motors, Ford fac noi fabric și reduc costurile prin creșeterea vânzărilor. Pe de altă parte au apărut noi competitor pe piață, de la Volkswagen, Nissan și Hyiundai, și atunci va crește presiunea concurențială. Astfel se pare că Eqiunox de la general Motors va porni de la 30.000 de dolari, adică cu 3.400 de dolari mai scump decât varianta cu combustie internă.
Mașinile electrice din ce în ce mai accesibile
Dar această sumă este calculată fără a fi luată în calcul subvenția care de exemplu în România vine de la Guvern, prin programul rabla. De altfel jurnaliștii americani spun că cei care optează către o astfel de mașină ies mai bine financiar pentru că alimentarea e mai ieftină decât cea cu combustibil. Problema cu adevărat este însă faptul că lipsesc multe dintre stațiile de încărcare. Spre exemplu în Anglia scriu cei de la The Sun că este o adevărată problemă în domeniu. Așadar vehiculele electrice cu baterii electrice nu au mai fost așa căutate în ianuarie 2023 față de ianuarie 2022, în mare Britanie.
Stațiile de încărcare rămân o problemă
Luna trecută a fost dezvăluit că doar 806 încărcătoare noi au fost instalate în Marea Britanie, plasând infrastructura mașinilor electrice a țării în „punct de criză”. Această cifră trebuie să se dubleze aproape de patru ori la 3.130 de instalații pe lună pentru a atinge obiectivul guvernului de a avea 300.00 de dispozitive la nivel național până în 2030 – data la care Regatul Unit va interzice noile mașini pe benzină și diesel. Există doar 37.055 de puncte de încărcare în Marea Britanie începând cu luna ianuarie a acestui an. Conform celor mai recente cifre, există doar un punct public de încărcare electrică la 30 de vehicule conectate, scriu jurnaliștii britanici. În România mașinile pe benzină sunt în continuare cele mai căutate, urmate de cele eletrice și nu în ultimul rând cele Diesel.
Astfel, în acest an, prima de casare pentru achiziționarea unui nou autovehicul pe benzină sau motorină va ajunge la 6.900 de lei. În plus, pentru achiziționarea a două mașini, valoarea primei este de 10.350 de lei.
Programul Rabla Clasic vine și cu bonusuri de încă 1.500 de lei pentru fiecare autoturism mai vechi de 15 ani, un eco bonus de 1.500 de lei pentru emisii și un alt eco bonus pentru vehicule cu sistem GPL.
Prin urmare, ajutorul de care pot beneficia cumpărătorii poate depăși suma de 16.000 de lei.
Programul Rabla Clasic. Pașii de urmat ai cumpărătorilor
Primul lucru pe care trebuie să îl facă un potențial cumpărător de mașină este să ia legătura cu un dealer auto, căruia să-i comunice că vrea să se înscrie la Programul Rabla Clasic.
Înscrierea în Programul Rabla 2023 are loc electronic direct în aplicația PSIPAN și se face de către reprezentantul auto de la care se cumpără mașina.
Cei care achiziționează mașina trebuie să prezinte dealerului auto următoarele documente:
actul de identitate, original și copie, atât pentru beneficiar cât și pentru proprietarul rablei;
certificatul de înmatriculare al mașinii vechi sau certificatele mașinilor vechi;
cartea de identitate a rablei, respectiv cărțile de identitate ale rablelor, după caz;
certificat de atestare fiscală emis de către direcțiile de taxe. De asemenea, impozite locale din care să rezulte faptul că persona care vrea să cumpere mașina nu are datorii;
declarație pe propria răspundere a proprietarului rablei și declarația pe propria răspundere prin care se obligă să achiziționeze autovehiculul nou;
Ulterior, dealerul auto verifică documentele și îi eliberează cumpărătrorului nota de înscriere, cu o valabilitate de 300 de zile de la data emiterii.
Pasul următor este ca acesta să se prezinte la un centru autorizat Remat cu vehiculul/vehiculele pentru casare.
De acolo, cumpărătorul va primi unul sau două certificate care să ateste distrugerea mașinii/mașinilor. În plus, acesta are obligația să radieze mașina veche la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
Odată obținut certificatul de distrugere, aceste îi este dus dealerului auto.
După ce s-au îndeplinit toate condițiile, cumpărătorul poate face achiziția autovehiculului, în termenul de valabilitate a notei de înscriere.
Programul Național de Control al Poluării Atmosferice a fost în sfârșit aprobat de Guvern. Practic acest lucru ne salvează de procedura de infrigiment care a fost declanșată de Comisia Europeană, chiar legat de acest aspect. De altfel această procedură în ceea ce privește România se află pe rolul Curții de Justiție Europeană. Odată cu aceasta aprobare s-a îndeplinit și una dintre condițiile prevăzute în PNRR legat de proiectele care au legătură cu transporturile, energia, agricultură și alte asemenea proiecte care sunt incluse în Valul renovării din PNRR. Prin acest program se încearcă reducerea emisiilor la poluanții atmosferici cum ar fi dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuși organici volatili. „Acest Program Național de Control al Poluării Atmosferice este un pas extrem de important către soluționarea problemelor de mediu cu care se confruntă țara noastră și un demers susținut pentru clasarea procedurii de infringement din domeniul calității aerului.
România trebuie să respecte angajamentele legate de emisii
Ii felicit pe toți colegii care au lucrat și au contribuit la atingerea acestui obiectiv. Respectarea de către România a angajamentelor de reducere a emisiilor constituie un obiectiv ambițios, în special în ceea ce privește reducerea emisiilor de PM2,5, NOx și COVnm care au ca sursă principală încălzirea în sectorul rezidențial și traficul din marile aglomerări urbane. Prin aprobarea acestui plan ne îndeplinim obligațiile asumate la nivel european și putem acționa mult mai eficient pentru îmbunătățirea calității aerului”, a explicat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.
Agricultura, transportul vizate de Proiect
Proiectul arată detaliile cu privire la politicile și măsurile individuale pe care care autoritățile competente trebuie să le pună în practică. De altfel sunt estimate și costurile, dar și beneficiile aferente fiecărei măsuri care ar trebui luată potrivit programului. “În elaboarea PNCPA s-a ținut cont de impactul planurilor și programelor adoptate sau planificate a fi puse în aplicare în temeiul obligațiilor privind clima și energia sau a altor politici conexe (de ex. dezvoltarea infrastructurii de transport, procese industriale și agricultură) care ar putea avea impact pozitiv sau negativ asupra respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici”, se arată în comunicatul Ministerului Mediului.
Poluarea în București devine o problemă din ce în ce mai gravă, afectând atât sănătatea oamenilor, cât și mediul înconjurător.
Capitala României se confruntă cu niveluri ridicate de poluare atmosferică, datorate emisiilor masive de gaze cu efect de seră rezultate din traficul vehiculelor dar și din arderile necontrolate, încălzirea locuințelor, depozitarea deșeurilor, ori a celor câteva petice de industrie rămase.
Poluarea aerului poate cauza afecțiuni respiratorii precum astmul si bronita, dar pot fi de asemenea periculoase pentru inimă și sistemul cardiovascular. Poluarea atmosferică poate, de asemenea, afecta calitatea vieții prin reducerea vizibilitătii și prin creșterea temperaturilor locale.
În plus, Bucureștiul se confruntă și cu probleme de poluare a apei, din cauza descărcărilor necontrolate de deșeuri în râurile care trec prin oraș. Acest lucru poate avea efecte negative asupra ecosistemelor acvatice și poate contribui la contaminarea surselor de apă potabilă.
Guvernul și autoritățile locale trebuie să ia măsuri concrete și urgente pentru a reduce nivelul de poluare in București. Acest lucru poate include introducerea unui program de transport public mai eficient și mai curat, precum și implementarea unor reguli mai stricte pentru industrii și pentru descărcarea de deșeuri.
Este important să ne asumăm responsabilitatea individuală și să luăm măsuri pentru a reduce impactul nostru asupra mediului. De exemplu, putem alege sa folosim mijloace de transport mai curate, cum ar fi bicicletele sau transportul public, și să reducem consumul de energie prin ajustarea obiceiurilor noastre de consum.
In concluzie, poluarea in București este o problemă serioasă, care trebuie abordată cu prioritate pentru a proteja sănătatea și mediul. Fiecare dintre noi poate avea o contribuție importantă la reducerea poluării prin adoptarea unui stil de viață mai durabil.
Deși poate considerați că pungile de cumpărături reutilizabile sunt întotdeauna cele mai bune, studiile par să infirme acest lucru, conform National Geographic.
Americanii utilizează sute de miliarde de pungi de plastic în fiecare an. Într-un efort de a reduce numărul de pungi folosite o dată și apoi aruncate, orașele din întreaga lume au instituit interdicții sau taxe asupra pungilor de plastic.
Sunt hârtia sau pungile reutilizabile mult mai bune pentru mediu? Știința arată că nu există un răspuns clar.
Pungile de plastic
Un avantaj al pungilor de plastic este că, în comparație cu alte tipuri de pungi de cumpărături, producerea acestora are cel mai mic impact asupra mediului.
Pungile subțiri din plastic pentru băcănie sunt cel mai frecvent fabricate din polietilenă de înaltă densitate (HDPE).
Deși producția acestor pungi folosește resurse precum petrolul, are ca rezultat mai puține emisii de carbon, deșeuri și produse secundare dăunătoare decât producția de pungi de bumbac sau hârtie. În plus, pungile de plastic sunt, de asemenea, relativ rezistente și reutilizabile.
Multe studii despre diferitele opțiuni de ambalare arată că producția de pungi de plastic necesită mai puține resurse. Totodată, acestea sunt folosite și de două ori de către oameni. O dată la întoarcerea de la cumpărătruri și o dată ca pungă de gunoi. Pungile de plastic sunt reciclabile, deși puțini oameni le reciclează.
Reciclarea pungilor de plastic este totuși dificilă, deoarece acestea ajung în instalația de reciclare și rămân blocate în mașinărie. Din acest motiv, multe orașe nu oferă reciclare pentru pungile de plastic.
În schimb, comercianții la scară largă oferă servicii de reciclare a pungilor. Cu toate acestea, aceste servicii depind de faptul că consumatorul aduce pungile de plastic înapoi la magazin.
Sursă – Unsplash
Microplasticul a ajuns peste tot în natură
Sacii care nu sunt reciclați ajung să devină gunoi, pentru că nu se biodegradează.
Pe lângă faptul că umple gropile de gunoi, pungile de plastic pun în pericol viața marină și lanțul trofic. Acest lucru se datorează faptului că pungile de plastic, ca toate materialele din plastic, se rup în cele din urmă în bucăți microscopice, pe care oamenii de știință le numesc microplastice.
Microplasticele au fost găsite aproape peste tot: în animalele marine, în terenul agricol și în aerul urban.
Deși oamenii de știință abia au început să studieze consecințele proliferării microplasticului și încă nu știu efectul acestora asupra animalelor, oamenilor și mediului, sunt îngrijorați de modul în care acest nivel de poluare cu plastic ar putea schimba planeta noastră.
Studiile care au constatat că pungile de plastic sunt mai puțin dăunătoare pentru mediu decât hârtia și pungile reutilizabile. Totuși, s-a presupus că pungile de plastic vor fi reciclate sau folosite ca saci de gunoi.
Pungile de hârtie
Pungile de hârtie au câteva avantaje față de pungile de plastic atunci când vine vorba de durabilitate. Sunt mai ușor de reciclat și, deoarece sunt biodegradabile, pot fi folosite în compostare.
Cu toate acestea, hârtia necesită multe resurse de producție: fabricarea unei pungi de hârtie necesită aproximativ de patru ori mai multă energie decât este nevoie pentru a produce o pungă de plastic, plus că substanțele chimice folosite la producerea pungilor de hârtie creează daune suplimentare mediului.
Studiile au arătat că, pentru ca o pungă de hârtie să-și neutralizeze impactul asupra mediului în comparație cu plasticul, ar trebui să fie folosită în orice scop de la trei până la 43 de ori.
Întrucât pungile de hârtie sunt cele mai puțin durabile dintre toate opțiunile de ambalare, este puțin probabil ca o persoană să folosească suficient orice pungă pentru a uniformiza impactul asupra mediului. Totuși, faptul că hârtia este reciclabilă ajută la reducerea impactului acesteia.
În 2018, 68,1% din hârtia consumată în SUA a fost recuperată pentru reciclare, procent care a crescut în ultimul deceniu.
Cu toate acestea, deoarece fibrele de hârtie devin mai scurte și mai slabe de fiecare dată când are loc procesul de reciclare, există o limită privind repetitivitatea reciclării.
Sursă – unsplash
Pungile reutilizabile
Pungile reutilizabile sunt fabricate din multe materiale diferite, iar impactul asupra mediului al producerii acestor materiale variază foarte mult.
Un studiu din Regatul Unit a constatat că, în ceea ce privește producția de pungi, pungile de bumbac trebuie reutilizate de 131 de ori înainte de a-și reduce impactul asupra schimbărilor climatice în aceeași măsură ca pungile de plastic.
Pentru a avea aceeași amprentă ca pungile de plastic, o pungă de bumbac poate fi utilizată de mii de ori.
Cu toate acestea, alte materiale decât bumbacul au rezultate mult mai bune în parametrii de durabilitate. Polipropilena nețesută (PP) este o altă opțiune populară.
Fabricate dintr-un tip de plastic mai durabil, aceste pungi trebuie reutilizate de aproximativ unsprezece ori pentru a compensa impactul plasticului convențional.
Pe lângă faptul că impactul asupra mediului variază foarte mult, există șansa ca pungile reutilizabile să rămână nefolosite, deoarece consumatorii trebuie să-și amintească să aducă pungile cu ei la magazin.
Cel mai mare avantaj al pungilor reutilizabile este că utilizarea lor reduce cantitatea de gunoi pe uscat și în mare.
Studiile au descoperit că interzicerea pungilor de plastic în SUA și Europa au redus cantitatea de plastic din apă.
Sursă – Unsplash
Ce trebuie să înțelegem
Deoarece pungile reutilizabile și de hârtie au un cost uriaș de mediu în avans, iar pungile de plastic creează efecte negative mai mari după ce sunt folosite, este greu de determinat ce tip de pungă este cu adevărat cel mai durabil.
Indiferent dacă punga este din plastic, hârtie sau alt material, cea mai durabilă alegere este punga pe care o ai deja.
Studiile au constatat că reutilizarea pungii de câte ori poți reduce impactul acesteia asupra mediului. Esențial este să depui efortul de a reutiliza orice pungă și să o arunci în mod responsabil.
Green Deal/Pactul Verde European, planul vast prin care Uniunea Europeană răspunde la provocarea schimbărilor climatice, este principalul instrument al acestei transformări. Lansat în 2020, Pactul continuă să fie implementat prin directive, regulamente și politici care devin de la an la an tot mai stricte, dar oferă și multe oportunități.
Ce face Green Deal? Pe scurt, vrea să ne facă să reducem cu 90% emisiile de carbon până în 2050, să reducem poluarea ‚‚clasică’’, să ne facă să ne folosim resursele mai eficient.
Asta înseamnă obligații și necesitatea să investim sume imense. Cu beneficii, e adevărat. Un furnal care consumă cu 20% mai puțină energie te face mai competitiv. Energia mai ieftină îți reduce costurile, iar la nivel mondial, cea mai ieftină energie este produsă acum de fermele solare sau centralele eoliene NOI. În SUA, 99% din aceste unități noi produc energie mai ieftină decât cea din cărbune. Sigur că sunt probleme de stocare, constanță a aprovizionării, probleme de rețea și așa mai departe. Dar e mai ieftină.
Un sistem bine pus la punct de reciclare pentru diverse materiale îți poate asigura aprovizionarea cu materii prime. Eficientizarea energetică a clădirilor, unul dintre pilonii Pactului Verde, returnează în economie beneficii de 4 euro pentru fiecare 1 euro investit. Și lista poate continua. Chiar și agricultura, protejarea faunei și florei sunt incluse în transformările Green Deal. De altfel, e greu să găsești domeniu asupra căruia nu are impact.
Uniunea Europeană este gata să dea banii necesari
Din fericire, Uniunea Europeană pune ‚‚la bătaie’’ sume imense, dar și pârghii pentru a mobiliza bani suplimentari în sprijinul obiectivelor:
Partea cea mai consistentă este de 1 trilion de euro pentru tranziția climatică a economiilor europene. Asta înseamnă 1.000 de miliarde. Dacă adăugăm la asta și alte 500 de miliarde mobilizate de Banca Europeană de Investiții (separat de cele mobilizate de aceeași instituție direct pentru Pact) avem un total de 1.500 de miliarde de euro. Nu toți acești bani vin direct prin fonduri europene (clasice sau PNRR), fonduri pentru Tranziție Justă și așa mai departe.
Unele sume sunt pur și simplu mobilizate de privat, însă cu garanții financiare europene. Desigur, când știi că UE îți garantează, direct sau indirect, măcar o parte a investiției, reducând astfel riscul, tu ca bancă sau fond de investiții ești impulsionat să mobilizezi sume serioase la rândul tău.
Tot în zona asta, dar fără garanții financiare, ‚‚ștampila’’ pusă de Uniunea Europeană prin acte precum Taxonomia UE, care îți arată ce e considerat ‚‚verde’’, așadar cu siguranța că aceste sectoare vor fi dezvoltate, sprijinite, finanțate, dându-ți astfel siguranța să mergi în direcțiile alea.
Concluzia poate fi una singură: NU există o zonă de oportunități de afaceri MAI LARGĂ, mai consistentă pentru următoarele decenii, decât cea oferită de Green Deal / Pactul Verde. Și de mediu, în general, pentru că Pactul nu poate acoperi chiar totul.
Da, lupta cu schimbările climatice și protejarea mediului pot fi și SUNT în perfectă armonie cu dezvoltarea economiei.
Suntem, aici în România, capabili să profităm de oportunitatea asta? DA și NU
Avem două părți pozitive și una mai puțin pozitivă.
Prima e că România este, în multe zone care țin de tranziția verde, un OCEAN ALBASTRU, adică există o mulțime de spațiu liber. De la renovarea clădirilor, unde aproape toate sunt ineficiente din punct de vedere energetic la reciclare, unde suntem printre ultimii, la energie verde, baterii și așa mai departe.
A doua, că avem un mediu antreprenorial dinamic și ”flămând” – cu toate problemele sale, mai ales lipsa de informare și de specialiști – care în ultimii ani a simțit oportunitățile care vin din sectoarele ‚‚verzi’’.
Partea mai puțin pozitivă la nivel general e că nu ne mișcăm suficient de repede la nivel de politici publice, legislație, implementare dinspre autorități. Nu este vorba de rea-credință în primul rând, de altfel lucrurile se mișcă, deși în mod sigur există sectoare în care există încrengături de interese menite să protejeze interese și actori nu tocmai sustenabili.
E vorba și de o lipsă de suplețe, de adaptare a statului român la cerințele și oportunitățile care vin din zona de Green Deal.
Cu toate astea, oportunitățile sunt mari și trebuie să stăm cu ochii pe ele.
Vom avea câteva ‚‚decenii de aur’’ din punctul de vedere al investițiilor verzi. Ar fi păcat să nu profităm.
Rafinăria Petrobrazi din Prahova a fost amendată de comisarii de mediu din județ cu 100.000 de lei în urma neconformităților constatate la controlul efectuat.
Reprezentanții Gărzii de Mediu au făcut anunțul pe pagina de Facebook a instituției județene, unde au precizat că verificarea a fost inițiată „ca urmare a numeroaselor sesizări privind disconfortul olfactiv creat în proximitatea rafinăriei precum și a apariției unui trend de depășire ale valorilor limită la indicatorul H2S“.
Nivelul ridicat a fost înregistrat de către echipamentele de monitorizare din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA).
Control la Rafinăria Petrobrazi. Ce au constatat comisarii Gărzii de Mediu
Potrivit informațiilor puse la dispoziție de Garda de Mediu, „comisarii au constatat nerespectarea unor condiții din actul de reglementare precum și a normelor de monitorizare a surselor de emisie atmosferice“.
În plus, aceștia au impus companiei OMV Petrom luarea tuturor măsurilor astfel încât toate operațiunile de pe amplasament să se realizeze fără determinarea unor deteriorări a calității aerului dincolo de limitele amplasamentului.
Precizăm că OMV Petrom susține pe site-ul companiei că rafinăria Petrobrazi din județul Prahova funcționează la cele mai înalte standarde de mediu și de performanță și poate procesa întreaga producție de țiței a companiei din România.
