Acasă Blog Pagină 282

Poluarea stă în portofelul tău. Un nou studiu arată că plățile electronice sunt mult mai ecologice decât plățile cash

Sursă - Freepik

Te-ai gândit vreodată că poluarea stă fix în portofelul tău? Worldline, lider global în servicii de plată, a publicat un studiu care arată potențialul uriaș al plăților electronice de a decarboniza sistemele de plată.

Raportul confirmă că plățile online în magazine produc niveluri de CO2 semnificativ mai scăzute față de plățile în numerar. În raport sunt de asemenea avute în vedere pârghii pentru decarbonizarea plăților digitale. Se dorește ca în final emisiile să fie reduse la sub 1 g de emisii de echivalent CO2 (CO2e) per tranzație.

Patrice Geoffron, profesor de economie la Universitatea Paris Dauphine-PSL, vrea să cuantifice și să compare emisiile de CO2e legate de diferitele metode de plată din Belgia. El a constatat că o tranzacție cash emite în prezent cu 14% mai multe emisii decât o tranzacție electronică. O plată în numerar în magazin generează 2,8 g de emisii de CO2e, comparativ cu 2,45 g pentru o plată digitală. Valorile obținute sunt fără a se ține cont de activitatea individuală de transport atunci când o persoană plătește cash.

De asemenea, dacă furnizarea și aprovizionarea sunt luate în considerare atunci când o persoană retrage numerar, pe baza unei singure retrageri de numerar care furnizează în medie numerar pentru 7 plăți individuale, emisiile de CO2e dintr-o plată în numerar sunt de 15 ori mai mari decât emisiile dintr-o plată digitală în magazin.

Poluarea se află în portofelul tău! Plățile electronice, mult mai ecologice decât plățile cash

Raportul estimează, de asemenea, emisiile de CO2e ale tranzacțiilor de plată online la 3g. Astfel, sunt propuse măsuri pentru reducerea amprentei lor de carbon cu până la 93%. Cel mai eficient mod – utilizarea smartphone-urilor.

„Industria plăților are la dispoziție o serie de pârghii pentru a o ajuta să se adapteze imperativului de decarbonizare. Acestea includ

  • eco-design;
  • eficiență energetică;
  • aprovizionare cu energie decarbonizată;
  • mecanisme de economie circulară;”, a zis Patrice Geoffron, profesor de economie, Universitatea Paris Dauphine-PSL

„Adoptarea continuă a plăților digitale aduce deja o contribuție pozitivă la ambițiile de reducere a CO2 ale Europei. Acestea sunt mai eficiente decât numerarul din punct de vedere al mediului. Dar, dincolo de acest beneficiu intrinsec al trecerii către plățile digitale, vestea bună a acestui studiu bazat pe datele la nivel național din Belgia este că există multe mai multe pârghii în față pentru a optimiza în continuare amprenta de CO2 a plăților digitale”, a zis Sébastien Mandron, CSR Officer, Worldline.

Fără reciclare, până în 2050, vom avea 60 de milioane de tone de deșeuri de panouri fotovoltaice

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Într-un nou articol, platforma InfoClima a precizat că primele generații de panouri solare ”casnice” au ajuns, abia în acest an, la sfârșitul vieții lor.

Cu aceste unități apropiindu-se de finalul duratei de utilizare, experții spun că este nevoie urgentă de acțiune. Dacă procesele de reciclare nu vor fi implementate, până în 2050 vom avea 60 de milioane de tone de deșeuri de panouri fotovoltaice în gropile de gunoi la nivel global. În medie, panourile solare se degradează cu o rată de 1% în fiecare an” se arată în articolul publicat de InfoClima.

 Panourile solare produse astăzi au o estimare de durată de viață între 25 și 35 de ani, influențată de mai mulți factori (tip, calitate, condiții de mediu).

Infoclima: ”Cum ”pensionăm” panourile solare și ce se întâmplă când acestea ies din uz?”

Potrivit articolului, ”la fel cum o mașină funcționează doar pentru un anumit număr de kilometri, sau un echipament își pierde din randament după câțiva ani, degradarea panourilor solare este inevitabilă. Există modalități de a prelungi durata de viață utilă a panourilor solare, asemănător cu schimbarea regulată a uleiului la mașină? Răspunsul este DA”.

Datorită majorității componentelor sale, o bună parte a unui panou solar poate fi reciclat

Modulele solare din siliciu sunt în principal compuse din sticlă, plastic și aluminiu, trei materiale care sunt reciclate în cantități industriale.

Cu toate că reciclarea modulelor este posibilă, procesul de separare a materialelor poate fi laborios și necesită echipamente avansate.

China face investiții substanțiale în energia solară, fiind lideri în acest sector și provocând o creștere exponențială a producției și instalării de panouri solare.

Această evoluție este crucială pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, însă ridică și o problemă majoră: gestionarea adecvată a deșeurilor produse de panourile solare la finalul ciclului lor de viață.

Oameni bogați din Marea Britanie poluează de 7 ori mai mult în momentul în care călătoresc

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Cei mai bogați 1% dintre bogații din Marea Britanie produc ”de șapte ori mai multe emisii de transport decât media”, arată un raport publicat de Sky News.

Această ”minoritate” este responsabilă pentru majoritatea emisiilor din mașini, trenuri și avioane, a constatat raportul.

Bărbații din Marea Britanie tind să călătorească mai mult decât femeile

S-a constatat că oamenii cei mai bine plătiți 1% – cei care câștigă cel puțin 160.000 de lire sterline pe an – emit de cel puțin șapte ori mai mult din transport decât cei cu venituri medii și de 13 ori mai mult decât cei săraci.

Acest lucru apare pe fondul unei dezbateri privind introducerea unei taxe pentru cei care zboară frecvent în Marea Britanie, în încercarea de a reduce această formă de transport intensiv.

Raportul a constatat, de asemenea, că bărbații sunt mai susceptibili să fie emițători mai mari decât femeile, deoarece aceștia parcurg ”semnificativ” mai multe distanțe atât cu mașina, cât și cu avionul.

Britanicii albi tind să călătorească mai mult și să polueze mai mult decât britanicii de culoare

Cei din cartierele defavorizate și cei cu dizabilități tind să călătorească și să polueze mult mai puțin.

Reducerea acestor emisii ar îmbunătăți poluarea aerului și calitatea vieții și ar aborda inegalitatea, iar schimbările ar trebui să înceapă cu cei care își pot permite cel mai bine acest lucru, argumentează studiul.

Sistemul nostru de transport reflectă și contribuie la inegalitățile sociale. Reducerea emisiilor poate aborda de fapt o parte din această nedreptate, dacă este făcută corect. Dar, deși nu toată lumea trebuie să facă aceleași schimbări, cei care sunt cel mai bine plătiți trebuie să facă cel mai mult”, a declarat Dr. Maya Singer Hobbs, cercetător senior.

Prahova va beneficia de un nou Drum Județean, realizat de compania Erbașu

Foto: Facebook/Construcții Erbașu
Foto: Facebook/Construcții Erbașu

Compania Erbașu a anunțat că, în cursul zilei de ieri, 29 mai, a primit autorizația de construire pentru lucrările ce vor fi efectuate pe raza județului Prahova.

 În următoarea perioadă, compania va finaliza organizarea de șantier, proiectul tehnic și detaliile de execuție

Potrivit declarațiilor oferite de reprezentanții societății de construcții, reabilitarea și modernizarea DJ102I se va realiza pe o lungime totală de 2.,63 km și va asigura legătura între partea de sud a țării (judeţul Prahova) și partea centrală (judeţul Brașov), traversând Munții Baiului (Gârbova) prin pasul Predeluț la o altitudine de 1285 m. 

Prin urmare, la finalul lucrărilor, DJ102I va avea o structură rutieră modernizată de la fundaţie şi până la asfalt.

Va fi un drum cu o lăţime a platformei de 8 metri, care va dispune de două benzi de circulaţie, acostamente şi rigole pe întreaga lungime, de noi poduri şi podeţe transversale, de o modernizare a acceselor la drumurile laterale, precum şi de parcări amenajate.

Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prin Compania Națională de Investiții, Consiliul Județean Prahova și Consiliul Județean Brașov”, a transmis compania Erbașu.

Un nou proiect de infrastructură rutieră finalizat cu succes: Centrura Sânmartin, Județul Bihor

În egală măsură, membrii societății Erbașu au transmis că drumul de legătură între Municipiul Oradea și Comuna Sânmartin a fost deschis circulației publice în dimineața zilei de 28 mai.

Drumul are o lungime de 5.75 km, bretele de legătură cu DN76 și localitatea Haieu, cu o lungime de 2.27 km și o pistă de biciclete cu o lățime de 3 metri.

Întregul proiect este format din 2 poduri, 2 pasaje, 1 viaduct, 1 pasaj subteran pentru biciclete, 11 podețe și 5 intersecții giratorii

Proiectul a fost finanțat de Consiliul Județean Bihor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și a fost executat în echipă cu partenerii: Drumuri Orășenești, Procons Group și Vahostav-SK. Suntem mândri de colegii noștri de la Erbașu Transilvania și îi felicităm pe această cale pentru tot efortul depus pe parcursul lucrărilor! Totodată, le mulțumim tuturor celor care au contribuit la finalizarea acestui proiect într-un timp scurt!”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

Compania de construcții Erbașu a finalizat cu succes un alt proiect, protejând și punând în valoare vestigiile arheologice descoperite în timpul lucrărilor

În data de 22 mai, societatea de construcții a precizat că Park&Ride din Piața Emanuil Gojdu, unul dintre proiectele finalizate cu succes de către echipă, reprezintă un spațiu modern și funcțional, destinat să faciliteze accesul și mobilitatea urbană în Oradea.

Parcarea subterană dispune de 225 de locuri pentru autoturisme și 31 de locuri pentru motociclete. Alte 6 locuri sunt destinate încărcării mașinilor electrice iar 9 locuri sunt destinate pentru vehiculele persoanelor cu dizabilități (acestea fiind situate în vecinătatea zonelor de acces, a automatelor de plată și a celor trei lifturi)”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

Toate vestigiile arheologice descoperite pe parcursul lucrărilor de săpătură au fost puse în valoare

Ruinele celor două etape ale Bisericii Sfântul Spirit și o parte din contraescarpa ravelinului au fost conservate, restaurate și au rămas la vedere, iar zidul ravelinulului, al clădirilor medievale importante și al contraescarpei sunt marcate în pardoseala din demisolul parcării.

Garda Naţională de Mediu cumpără drone pentru monitorizare şi control

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Garda Naţională de Mediu a anunțat că va cumpăra drone pentru monitorizare şi control, iar noile echipamente vor ajuta la descoperirea poluatorilor în timp util.

Dronele pentru monitorizare şi control (termoviziune/filmare de noapte, capturi foto/video, măsurare a suprafeţelor şi volumelor) sunt achiziţionate în cadrul unui proiect PNRR

Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au precizat că aceste echipamente de ultimă generaţie sunt achiziţionate în cadrul unui proiect PNRR pe care instituţia îl are în derulare, începând din 21 martie 2024.

Sistemele aeropurtate, dotate cu senzori şi echipamente specifice activităţii de inspecţie şi control (termoviziune/filmare de noapte, capturi foto/video, măsurare a suprafeţelor şi volumelor), vor furniza informaţii în timp util de la diverse evenimente cu impact asupra mediului şi vor deveni un instrument esenţial în activitatea zilnică a comisarilor de mediu”, au precizat reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, potrivit News.ro.

Comisarii Gărzii Naționale de Mediu vor participa la campanii de instructaj pentru folosirea corectă a acestor echipamente de ultimă generație

Zilele acestea, la Braşov, se desfăşoară a doua rundă a instructajului de care beneficiază comisarii celor 14 comisariate judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu care vor fi dotate, cu aceste echipamente.

Conform programului, aceste echipamente vor fi utilizate în acţiunile GNM, conform calendarului de implementare, după încheierea cursurilor de instruire şi înmatriculare a dronelor.

A fost lansat Pactul de mediu pentru un oraș bun de trăit

Foto: Facebook/Mai Mult Verde
Foto: Facebook/Mai Mult Verde

Asociația Mai Mult Verde a transmis că ieri, 29 mai, a fost lansat Pactul de mediu pentru un oraș bun de trăit.

Pactul a fost lansat de Platforma de mediu pentru București.

Documentul propune 10 direcții de acțiune și soluții punctuale pentru un București mai verde, mai respirabil și cu o calitate a vieții mai bună pentru locuitorii săi.

La prioritizarea temelor a participat și asociația noastră, iar inițiatorii Pactului invită candidații la PMB și Consiliul General să le susțină în programele lor de guvernare pentru următorii 4 ani.

Pactul de Mediu pentru un Oraș Bun de Trăit poate fi susținut de cetățeni prin citirea și semnarea lui virtuală accesând acest link

1. Protejarea și extinderea spațiilor verzi

2. Îmbunătățirea calității aerului

3. Promovarea și implementarea Mobilității Urbane Durabile

4. Gestionarea eficientă a deșeurilor

5. Protejarea și extinderea biodiversității în oraș

6. Gestionarea responsabilă a resurselor de apă

7. Implementarea soluțiilor bazate pe natură pentru reziliență la schimbările climatice

8. Crearea Centurii Verzi București-Ilfov

9. Monitorizarea indicatorilor de mediu și date deschise către public

10. Urbanism responsabil, având în centru interesul general, nu profitul financiar imediat

Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Uniunea Europeană și capitala cu cel mai mare cost social asociat poluării: 3000 euro/cetățean/an, aflându-se și între exemplele negative ale orașelor cu prea puțin spațiu verde pe cap de locuitor, respectiv 7-9 mp, în vreme ce legislația stipulează un minim de 26 mp/cap de locuitor”, se arată în comunicatul asociației Mai Mult Verde.

Tot bucureștenii pierd cel mai mult timp în trafic dintre orașele analizate de un studiu din 2023, iar când vine vorba de gestionarea deșeurilor prin reciclare, Bucureștiul se află pe ultimul loc în UE

Toate aceste performanțe negative reduc speranța de viață sănătoasă a bucureștenilor cu circa 4 ani, precum și calitatea vieții în oraș, ceea ce crește incidenței bolilor și a deceselor timpurii. Dacă trebuie neapărat să cuantificam, asta înseamnă și un dezastru economic pentru oraș”, a mai transmis organizația pentru protecția mediului.

Tensiuni crescute la granița dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord: Peste 90 de baloane au fost detectate transportând gunoi și excremente

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Coreea de Sud şi-a avertizat locuitorii din apropierea graniţei cu Coreea de Nord să fie în alertă după ce în presă au apărut relatări conform cărora au fost detectate peste 90 de baloane care transportau diverse obiecte, inclusiv ceea ce părea a fi gunoi şi excremente, potrivit Reuters citat de HotNews.

Cele 90 de baloane au fost observate în apropierea graniţei fortificate

Armata din Coreea de Sud a afirmat că obiecte neidentificate despre care se crede că sunt din Coreea de Nord au fost văzute în apropierea graniţei fortificate şi a cerut oamenilor să anunţe Armata sau Poliţia.

Vice-ministrul Apărării din Coreea de Nord a emis, duminică, o declaraţie în care promite să exercite ”o mare putere de auto-apărare” şi avertizează că ”mormane de deşuri din hârtie şi gunoi” vor fi trimise în Sud, ca răspunsul la faptul că această ţară a făcut să zboare ”lucruri murdare” în Nord.

Tensiunile dintre cele două state continuă, deși războiul coreean din 1950-1953 s-a încheiat cu un armistiţiu

De câţiva ani, activişti din Coreea de Sud au trimis baloane în Coreea de Nord cu pliante în care îi critică pe conducători şi stickuri de memorie USB cu videoclipuri cu muzică K-pop.

Coreea de Nord şi Coreea de Sud rămân, tehnic, în război, întrucât războiul coreean din 1950-1953 s-a încheiat cu un armistiţiu.

Un aisberg gigant s-a desprins dintr-o banchiza din Antarctica

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Un aisberg de mari dimensiuni s-a desprins din banchiza Brunt, în Antarctica, a anunţat British Antarctic Survey (BAS), un institut de cercetare din Marea Britanie, scrie DPA citat de G4 Media.

Aisbergul, care măsoară 380 de kilometri pătraţi, s-a desprins luni, la câteva săptămâni după ce o fisură de 14 kilometri s-a format în gheaţă.

Banchiza Brunt, situată în Antarctica, este una dintre cele mai cunoscute banchize din lume datorită activității științifice intense și a mișcărilor dramatice ale gheții

Evenimentul de ”calving” – termenul ştiinţific care desemnează separarea unor fragmente de gheaţă dintr-un gheţar sau masă de gheaţă – a fost al treilea din regiune în ultimii patru ani.

Oamenii de ştiinţă de la BAS au identificat instabilităţi în regiune în urmă cu un deceniu, iar drept urmare staţia de cercetare britanică Halley a fost mutată la o distanţă de 20 de kilometri în interiorul continentului în 2016.

Această fragmentare era aşteptată de la apariţia Halloween Crack, în urmă cu opt ani, şi reduce suprafaţa totală a banchizei la cea mai mică dimensiune de la începutul monitorizării”, a spus Oliver Marsh, cercetător în cadrul BAS.

Evenimentul nu ar fi legat de schimbările climatice

Comunicatul de presă dat publicităţii de BAS precizează că evenimentul nu este legat de schimbările climatice.

La Baza Halley cercetătorii sunt prezenţi din noiembrie până în martie, în timpul verii antarctice. Restul anului, regiunea este monitorizată cu ajutorul imaginilor satelitare.

Au fost organizate noi acțiuni de eliberare a traseelor turistice din Delta Dunării

Foto: Facebook/Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD)
Foto: Facebook/Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD)

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a transmis că au fost organizate noi acțiuni de eliberare a traseelor turistice de materialul lemnos ce blochează navigația

Prin urmare, reprezentanții ARBDD au precizat că în zilele de 23 și 27 mai 2024, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, au fost organizate și efectuate încă două acțiuni pentru îndepărtarea materialului lemnos (sălcii prăbușite și alte resturi lemnoase) de pe canalele navigabile/trasee turistice care blocau traficul naval și făceau dificilă și periculoasă circulația ambarcațiunilor.

La acțiuni au participat agenți economici, prestatori de servicii turistice și pescari comerciali din comuna Mahmudia cu ambarcațiuni și resurse umane.

Activitățile au constat în îndepărtarea arborilor ce blocau traficul naval în următoare zone din Delta Dunării:

  • Canal Litcov km 13 – km 18Ș
  • Canal acces spre Lacul Gorgova;
  • Canal acces Lacul Rotund;
  • Intrarea în Lacul Rotund.

O acțiune similară a fost planificată ieri, 28 mai, pe canalul Potcoava.

Astfel de activități vor continua și pe alte trasee turistice din perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, asigurându-se astfel circulația pe canale în siguranță.

Încă din luna aprilie, membrii ARBDD au precizat că în zona brațului Sf. Gheorghe au început pregătirile pentru noul sezon turistic, prin acțiuni ce asigură siguranța navigației pe traseele turistice

Au fost degajate canalele: Perivolovca, Litcov, Uzlina, Potcoava, Isac 1. La acțiune au participat 18 persoane cu 12 ambarcațiuni din cadrul Asociației Operatorilor din Turism Murighiol Delta Dunării și o ambarcațiune și doi inspectori ecologi din cadrul ARBDD.   

Drumul expres Focșani-Brăila a primit Acordul de mediu

Foto: Facebook/Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM)
Foto: Facebook/Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM)

Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a anunțat că între Focșani și Brăila se va circula mai bine, mai repede și mai lejer.

Drumul Expres a primit ieri, 28 mai, Acordul de mediu.

Sectorul ”Drum expres Focșani-Brăila” face parte din proiectul național denumit ”Milcovia Expres”, care realizează legătura între localitățile Focșani, Galați și Giurgiulești

Conform datelor incluse în Acordul de mediu, acest drum va asigura baza necesară cererii de transport tot mai mari pentru tronsonul respectiv și va face posibilă scoaterea unui număr important de autovehicule din interiorul localităților, cu efect direct asupra reducerii uneia din principalele surse de poluare, autovehiculele. Mai mult decât atât, prin implementarea proiectului se va asigura conexiunea cu rețeaua de drumuri existentă, respectiv cu DN23A, DN23B, DN23, DN22, DJ221C și DJ221, decongestionând traficul local sau de tranzit și reducând timpii de transport, având în vedere că pe viitorul drum expres se va putea circula cu 120 de kilometri pe oră”, a anunțat Laurențiu Alexandru Păștinaru, Președintele ANPM

Președintele ANPM a precizat că a semnat acordul de mediu în prezența directorului Direcției Conservarea Naturii, Biodiversitate, Mirela Pantilie și șefului Serviciului Autorizări și Evaluare Impact, Ciprian Șoavă.

Potrivit specialiștilor, impactul general în zona de influență a proiectului va fi pozitiv, având în vedere faptul că traficul se va fluidiza în cadrul localităților, se va reduce numărul accidentelor cauzate de ambuteiaje și se vor scurta foarte mult timpii de deplasare

Traseul drumului expres va avea o lungime de 73.5 km și se va desfășura pe teritoriul localităților Slobozia Ciorăști, Milcovul, Gologanu, Vulturu și Măicănești, din județul Vrancea și localitățile Salcia Turdor, Scorțaru Nou, Măxineni, Romanu, Siliștea, Vădeni și Cazasu, din județul Brăila.

Suprafața de teren, care va fi ocupată definitiv de proiectul dezvoltat de Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere, este de 501 hectare.