Șase kilometri din Dunăre au fost poluați cu petrol, de la km fluvial 936 și până la ecluza Hidrocentralei Porțile de Fier I, reiese dintr-o informare postată pe pagin de socializare a Apelor Române Jiu-Sistemul de Gospodărire Mehedinți. Irizațiile petroliere au fost observate de către Poliția de Frontieră, în timp ce un echipaj al acesteia se află în misiune. Angajații de la Gospodărirea Apelor Mehedinți au intervenit cu material depoluant (de tip spilsorb), au pus baraje plutitoare absorbante pentru reducerea și extinderea poluării . S-a intervenit în aval de Porțile de Fier I, între km 941 (Gură Văii) și km 925 (Șimian). A fost verificată și zona situată în aval de Porțile de Fier ÎI. Echipele de la Apele Române vor acționa până la stoparea poluării și refacerea zonelor afectate.
(Sursa foto facebook Apele Romane)
„O echipă de la Apele Române s-a deplasat imediat la fața locului și a prelevat probe de apă pentru a stabili sursa poluării. Totodată, reprezentanții Hidroelectrica S.A au acționat în cursul serii cu material spilsorb și au montat un baraj absorbant pentru stoparea poluării. Echipele noastre monitorizează în continuare evoluția situației de la fața locului, în amonte și în aval de Hidrocentrala Porțile de Fier I”, a transmis instituția precizată.
Potrivit profilului profesional afișat pe rețeaua Linkedin, Gemma Webb a condus British American Tobacco România timp de opt ani(2012-2020), AGW.International(managementul deșeurilor). A absolvit Facultatea de Matematică și Economie din cadrul University of Warwick, deține un Master în Administrarea Afacerilor(MBA)-Warwick Business School și a urmat mai multe cursuri de manager. Gebb are o responabilitate majoră față de autorități, de producătorii de ambalaje, de companii și mai ales față de Mediu. Ea susține că România va deveni un exemplu de bune practici în ceea ce privește reciclarea.
„Este un privilegiu să fac parte, încă de la primii paşi, dintr-o organizaţie care va pune România pe harta economiei circulare, creând astfel un ecosistem sustenabil pentru societate şi mediul înconjurător. Împreună cu membrii fondatori ai RetuRO, asociaţiile reprezentative ale producătorilor şi comercianţilor, precum şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, sunt convinsă că vom reuşi să implementăm un sistem care să susţină România în atingerea ţintelor de colectare şi reciclare a ambalajelor stabilite la nivel european”, a transmis Gemma Webb, potrivit Agerpres.
Ce presupune RetuRO
În Sistemul de Garanție- Returnare, se vor înscrie 4.000 de producători şi importatori de băuturi şi a peste 80.000 de comercianţi.
Sistemul de Garanție- Returnare este instrumentul prin care românii vor plăti o garanţie de 50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Acesta se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi în cadrul magazinelor, iar schimbul acestuia va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, chiar și fără bon fiscal.
RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. este creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi (Asociaţia Berarii României pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Prin urmare, responsabilitatea celor care îl conduc este imensă nu doar față autorități, întrucât România are ținte impuse de Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea, ci mai ales față de Natură. La acest moment, se definitivează echipa de conducere a ReturRO. În perioada următoare, se vor amenja centre la nivel regional, unde se vor număra, sortarea şi pregăti pentru reciclare ambalajele returnate.
Hainele francezilor vor avea buline „eco-friendly”. Concret, Guvernul de la Paris vrea folosirea resurselor într-un mod inteligent și când vine vorba despre haine.
Până în 2024, francezii își vor alege hainele nu numai după preț și calitate, ci și în funcție de cum afectează mediul procesul de fabricație. Fiecare produs va fi marcat de o etichetă în culori diferite, asemeni alimentelor, unde se va consemna cantitatea de resurse folosite pentru fabricarea articolului vestimentar respectiv.
Studiile arată că numai pentru o pereche de blugi sunt necesare câteva mii de litri de apă. Directivele eco cu privire la protejarea rezervelor naturale încep să fie aplicate în domenii de activitate din cele mai diverse.
Hainele francezilor vor avea buline „eco-friendly”.Un startup din Franța va clasifica gradul de impact pe care îl au hainele asupra Mediului
Un start-up local are sarcina să clasifice gradul de impact al hainelor, cu abțibilduri de culori diferite. Pentru fabricarea unui articol textil acționează 16 factori cu impact asupra naturii. Ne referim aici atât la gazele cu efect de seră, cât și la utilizarea resurselor fosile și minerale. De asemenea, este luat în considerare și consumul de apă per produs, cât și costurile cu transportul, având în vedere că majoritatea hainelor vândute în Franța sunt produse în Asia.
În România, stilul „eco-friendly” este abia la început. În ceea ce privește confecționarea hainelor în mod ecologic, sunt peste 20 de branduri românești care aleg să croiască haine fără să facă risipă de apă. Acestea sunt confecționate din bambus, cânepă, lână, chiar și pet-uri reciclate.
Centrala inventată de Iulian Horneț ar putea aduce independența. energetică. Foto: stireaverde.ro
Românii ar putea avea independență energetică și un sol curat, în maximum trei ani, susține cunoscutul inventator Iuliean Horneț. Trebuie doar ca Ministerul Mediului să vrea acest lucru.
Iuliean Horneț a inventat o centrală care funcționează pe bază de peleți rezultați din presarea gunoiul de orice fel. Când spunem asta, ne referim la plastic, haine, încălțăminte, gunoi de grajd, paie sau absolut orice poartă denumirea de deșeu și este aruncat la gunoi. Producerea energiei termice cu peleti produși din orice biomasă, respectiv sub-produse și resturi organice din agricultură, zootehnie, silvicultură, industrie, plante energetice, deșeuri biodegradabile municipale și industriale.
Centrala respectivă ar rezolva mai multe probleme de mediu care ar face ca țara noastră să fie primul și singurul stat care poate să atingă directivele UE cu privire la normele de mediu în timp record.
Guvernul României a ales ce e mai scump. Invenția lui Horneț ajunge la 75 000 de euro
Din păcate, ca în orice „poveste românească”, cineva, acolo sus, nu vrea. Niciunul dintre guvernele României nu a dorit să folosească această centrală, deși vine în sprijinul românilor. Costurile ajung, pentru cea mai ieftină, la 11 000 euro, pentru o putere de 25Kw si de 75 000 de euro, pentru 550 KW. Există 84 de modele de astfel de aparate.
Pentru o mai mare eficientă energetică, este foarte important ca toate clădirile încălzite în acest fel să fie învecinate.
Invenția lui Iuliean Horneț a fost donată școlii din satul său natal
Iuliean Horneț a inventat o centrală care funcționează pe bază de peleți rezultați din presarea gunoiul de orice fel. Foto:stireaverde.ro
În momentul de față, există 800 de utilizatori în România ai acestui tip de centrală, fie că vorbim de persoane fizice, hoteluri sau instituții.
Prima instalație de acest gen a fost donată de către inventator școlii din satul în care a învățat, Comuna Tudor Vladimirescu din Brăila, apoi a reușit să implementeze conceptul și în alte localități. Alți 1200 de români din Buzău beneficiază de această tehnologie, în acest moment.
România folosește gazul, chiar dacă devine din ce în ce mai scump, deși alte state folosesc invenția lui Horneț cu succes
Invenția lui Horneț, ocolită de Guvernul României. Foto: stireaverde.ro
Inventatorul spune că „invenția să este ocolită de către guvernanții români din cauza cărdășiei care există între ei și furnizorii de gaze sau pesticide”.
Mai mult, primăriile din orașele mari, prin consiliile județene, au fost obligate să semneze contracte pe 49 de ani, prin care se angajează să nu folosească niciun alt fel de combustibil decât cel pe gaze.
Nici Legea Transabilitatii nu lasă primarilor prea multe opțiuni, cand vine vorba de furnizorul de energie. Invenția de care vorbim funcționează cu succes în alte zece state din lume ca Italia, Austria, Canada, Ucraina, Liban, Japonia, Lituania, Lichtenstein, Franța și chiar Republica Moldova.
Iuliean Horneț este printre cei mai mari inventatori români în viață. A lucrat în cercetare în cadrul armatei și a avut mai multe brevete de invenție în industria militară. După care, a trecut la cercetare pe zona instalațiilor termice.
Cartofi din Turcia, roșii din Turcia, mere grecești, usturoi din China(…) și ochii rămân ațintiți pe prețuri. Cum(…) România nu mai are astfel de produse?De ce plătim atât de mult pentru legumele și fructele pe care le cultivăm și noi? De ce morcovii, puii miros a „antibiotic” , atunci când sunt fierți? Cu siguranță, v-ați pus aceste întrebări cel puțin o dată.
ȘtireaVerde.ro pune pe tapet câteva dintre elementele esențiale ale agriculturii ecologice, pentru a găsi repere și pentru a deveni(și) mai responsabili. Produsele modificate genetic ne costă mai mult decât cele naturale și nu ne referim doar la banii din portofel, ci și la Mediu.
Agricultura ecologicăeste o metoda care urmărește să producă alimente utilizând substanțe și procese naturale. Prin urmare, nu afectează Mediul, ci contribuie la: utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale, păstrarea biodiversității, conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului, menținerea calității solului.
Eco începe de la sol
Astfel, un produs hrănitor, „bio” începe cu un sol fertil, „sănătos”. Evident, în era industrializării, s-a pus accent pe cantitate în timp record. „Ca prin minune”, s-au folosit îngrășăminte chimice, pesticide, hormoni de creștere și alte substanțe, catalogate de specialiști, în cele din urmă, toxice, atât pentru oameni cât și pentru Mediu. S-a produs mai mult, s-a vândut mai mult, dar la o calitate îndoielnică.
De ce nu(mai)avem agricultură ecologică. Cât de mult ne costă produsele modificate genetic și cum afectează Mediul
foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay
În România, agricultura ecologică înseamnă doar 4% din suprafața cultivabilă, lucru recunoscut chiar de Ministerul Agriculturii. Fermierii români primesc subvenții europene pentru a cultiva produse „bio”, însă, spun că implicarea statului român în acest domeniu este insuficientă.
Iată opinia unei tinere familii de fermieri, din județul Galați, exprimată pentru ȘtireaVerde.ro.
Fermier, pentru ȘtireaVerde.ro: „Merele acelea par pricăjite, dar sunt mai dulci și aromate pentru că provin dintr-un sol propice mărului, nu forțat. Nu cultivăm mere unde Natura a lăsat să crească portocale”
foto din arhiva fermierilor Cristian și Maria Boitan
„Deci, statul român nu face nimic pentru ca noi să vindem. Nu avem acces în hypermarketuri, iar la tarabe vindem puțin. Și muncim mult. Ardeiul ăla mic, care îl vedeți pe tarabă, e sănătos. La fel și morcovii care au pământ pe ei. Merele acelea care par mici, pricăjite, sunt românești, nu sunt stropite, sunt mai dulci și mai aromate pentru că sunt românești, sunt dintr-un sol netratat, dintr-un mediu propice mărului, nu forțat, să cultivăm mere unde, de fapt, Natura a lăsat să crească portocale. Vara, toată lumea caută roșii românești și par scumpe. Păi, e vorba de sistemele de irigații, pe care le suportăm mai mult noi, de munca fizică, că nu folosim nimic chimic”, spun Maria și Cristian Boitan, doi tineri fermieri care se străduiesc să mențină agricultura ecologică.
Ce înseamnă, de fapt, un produs „bio”. Cum am ajuns să explicăm naturalul
La sfârșitul anului 2022, când ni se pare deja insuficient conceptul „Metaverse”, iată, explicăm naturalul. Este paradoxul evoluției, însă, și efectul acțiunilor umane împotriva Mediului.
Înainte de dezvoltarea îngrășămintelor cu azot la de la începutul secolului al XX-lea, toate produsele erau bio.
În Germania, agricultura ecologică a fost introdusă încădin 1920. Reglementarea oficială a producției „organice” în UE a început în 1991, iar în 1999 s-au extins normele europene și la producția animală.
Cum sunt etichetate produsele bio
Sigla UE pentru produse ecologice
La acest moment, produsele bio(organice) sunt ușor de recunoscut în marile magazine, deoarece sunt reguli speciale de etichetare în acest sens. Evident, pot fi cumpărate direct de la producători, iar costurile în acest sens pot fi și mai reduse.
Produsele bio sunt căutate deoarece sunt mai hrănitoare, chiar dacă au un termen de valabilitate mai redus decât cele modificate genetic. În plus, pământul nu este afectat. În fapt, agricultura ecologică trebuie promovată deoarece solul nu absoarbe substanțele chimice și, în consecință, bioagricultura favorizează microorganismelor benefice.
Cât costă să faci agricultură ecologică: Fermier, pentru ȘtireaVerde.ro: „Ne-am lovit de lipsa legilor”
StireaVerde.ro a stat de vorbă cu unii dintre cei care fac agricultură ecologică și vor să promoveze acest concept. Micii fermieri par împovorați Directivele UE și spun că fac politica europeană, dar pe bani proprii.
„Da, sunt fonduri pentru start în agricultură eco. Noroc cu acelea, că Guvernul României vrea usturoi din China(…), dar sunt multe cheltuieli, trebuie să știi ce produci, ca să știi ce să vinzi. Spre exemplu, eu am început cu căpșunile. Soția a dorit să facă un produs cu mai multe beneficii: medicinal, cosmetic, fito-sanitar, să susțină și agricultura. Ne-am lovit de lipsa legilor din România în acest sens. Mai exact, este vorba despre un mix de ulei(busuoic cu lămâie, producție proprie). Ca să-l omologheze trebuie să plătească aproximativ 800 de mii de euro, bani pe care nu îi avem. Asta, pentru că în România nu se pot omologa pesticide, chiar și un cu un risc extrem de redus”, ne-a explicat Andrei Manea, un fermier care acționează pe raza județului Călărași.
SUA, cel mai mare producător ecologic din lume, a simplificat lucrurile în situațiile similare cu cea de mai sus. Pentru pesticidele cu risc redus, durata maximă de omologare este de trei luni, iar costurile sunt mici, de câteva sute de dolari/produs.
Ministerul Agriculturii din România: „Nu știe cât de ecologică e agricultura, dar(…) este”
Reprezentanții Ministerului Agriculturii nu pot spune cu exactitate câți fermieri români fac agricultură ecologică, deoarece nu sunt înscriși la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură(APIA). Ei cred că „fermele din jurul caselor” sunt 100% ecologice, însă, recunosc că nu au date precise în acest sens.
Fermierii sunt nevoiți să nu mai folosească îngrășăminte chimice
„Preţul îngrăşămintelor a crescut foarte mult şi nici nu există disponibilitate pe piaţa românească de îngrăşăminte. Automat, fermierii sunt nevoiţi să-şi reducă consumul de fertilizatori. De asemenea, discutăm de o creştere substanţială a preţului la combustibil, ceea ce înseamnă că fermierii vor face mai puţine lucrări şi se vor orienta spre agricultura ecologică. Pentru că, dacă există piaţă pentru aceste produse, mulţi fermieri vor fi tentaţi să treacă spre ecologic, pentru că agricultura intensivă presupune costuri foarte mari”, a menționat Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, citat de Agerpres.
Potrivit singurelor date oficiale publice ale Ministerului Agriculturii, în 2021, România avea 12.231 operatori certificați în agricultura ecologică și o suprafață de 580.819 ha, față de 10.210 operatori și o suprafață certificată ecologic de 468.887 ha, în 2020.
Fermierii nu vor să stea „doar în baza Uniunii Europene”. „În ploaie rece, cu umbrelă, dar în costum de baie”
„Uneori, zici că ești în ploaie rece, cu umbrelă, dar în costum de baie”, așa te simți fermier în România, ne-a mărturisit fermierul Andrei Manea.
Recent, Clubul Fermierilor Români a reușit să obțină eliminarea obligativității autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații acordată anual, a transmis organizația mai sus menționată.
În martie 2021, Comisia a lansat un plan de acțiune privind agricultura ecologică pentru UE. Acesta își propune să contribuie la atingerea obiectivului Pactului verde european de a aloca agriculturii ecologice 25 % din terenurile agricole, până în 2030.
ȘtireaVerde.ro vă prezintă primii pași pe care trebuie să îi urmezi, dacă vrei să faci agricultură ecologică
Până la obținerea unui certificat ecologic, e cale lungă. Trebuie să vă cunoașteți foarte bine activitatea pe care o desfășurați și să vă înarmați cu răbdare.
Certificarea ecologică nu este un simplu document. Aceasta presupune măsuri de protecție a mediului, norme de calitate, sănătate și securitate a alimentelor, proceduri de trasabilitate. Abia când este certificat ecologic, un produs agroalimentar este recunoscut în toată lumea ca fiind ecologic. Până atunci, se poate numi „tradițional”, „natural”, „de la țară”.
Etapele obținerii certificatului ecologic
-Alegerea (contractarea) unui organism de control și certificare a conformării ecologice, -Înregistrarea activității ecologice (producție, procesare, comercializare, export/import) la Direcția Agricolă Județeană (Departamentul de Agricultură Ecologică), -Parcurgerea perioadei de conversie (producție) – variază în funcție de tipul produsului. -Acceptarea inspecțiilor anunțate și neanunțate din partea certificatorului contractat, -Cunoașterea și respectarea normelor legislative de certificare ecologică.
Un pește Piranha a fost găsit în Crișul Repede. Foto: Bihoreanul
Doi orădeni au găsit un exemplar de Piranha cu burtă roșie, o specie de pește agresivă originară din America de Sud, în apa Crișului Repede, în zona Podului Centenarului din centrul Oradiei, informează ebihoreanul.ro. Garda de Mediu Bihor a intrat în alertă, însă, la acest moment, nu poate spune modul în care ar fi putut ajunge această specie în pârâul Crișul Repede.
De fapt, autoritățile iau în calcul ipoteza să existe o specie și mai agresivă, Peța, o specie care ar putea distruge întreaga faună din Crișul Repede.
„Trebuie să verificăm dacă mai sunt și alți Piranha în Criș și nu cumva să fie și în Peța. În Criș, la temperaturile coborâte de acum, nu ar rezista, dar în Peța, unde e apă termală, ar putea trăi și să se înmulțească, cu consecințe grave pentru fauna din pârâu – clean, mreană și altele”, a precizat șeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Șerbănescu, pentru sursa citată.
Peștele Piranha a fost găsit mort, de doi localnici, care au curățat acea zonă, semn că specia nu poate supraviețui la temperaturi scăzute.
Astfel, se conturează ipoteza că exemplarul de Piranha ar putea proveni dintr-un acvariu, existând suspiciunea că s-a comercializat nelegal. În urmă cu o lună, trei pitoni au fost lăsați la tomberoanele din oraș. Proprietarul, un tânăr de 22 de ani care se ocupa cu vânzarea şerpilor, a fost amendat cu 7.500 de lei pentru import ilegal de reptile.
Controalele la pet shop-uri, insuficiente?
Momentan, în România, legea interzice doar deținerea animalelor sălbatice. Recent, Comisia Europeană a votat o rezoluție care va stopa comercializarea speciilor de pește exotice. În urmă cu trei ani, în apele Barajului Firiza a fost găsit un pește Pacu din America de Sud. Inițial, a fost confundat cu Piranha. În urma anchetei de la acel moment(2019), s-a stabilit că un tânăr l-a aruncat dintr-un acvariu. Prin urmare, controalele la pet shop-uri nu au fost suficient de ferme.
Imagine din apropierea depozitului de deseuri Vidra, realizată de Octavian Berceanu, fost comisar al Gărzii de Mediu . Sursa: Facebook
Arderile ilegale deșeuri au fost la un pas să nu mai fie considerate infracțiuni de mediu, în România. Reprezentanții coaliției de guvernare din Comisia de Mediu a Camerei Deputaților au votat un amendament la legea de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului(OUG) privind regimul deșeurilor care prevede sancționarea penală pentru infracțiunile din acest domeniu. Acesta prevede să fie infracțiune doar „atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului sau asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu pot fi neglijate”.
Propunerea de modificare a acestei legi a venit chiar din partea conducerea Gărzii de Mediu, reprezentantă la acest moment, de Aurelian Păduraru(PNL).
Ulterior, după ce în spațiul public s-a punctat că acest lucru va afecta grav Mediul, având în vedere că Garda de Mediu nu este dotată nici măcar cu instrumente de măsurare a gradului de poluare de la fața locului, Garda de Mediu a transmis că „a fost doar o eroare și amendamentul va reveni la forma veche”, care să nu-i lase nepedepsiți pe cei care ard și depozitează deșeuri. Iată ce a declarat Florin Bănică, comisarul adjunct al Gărzii de Mediu, pentru Europa Liberă.
„Lucrurile se vor îndrepta. Se va reveni la vechea formă, nu știu cine se face vinovat de greșita transpunere. Nu ne convine nici nouă, ca instituție, vă dați seama. Problema e ca și rezolvată!”, a declarat Bănicăpentru sursa citată.
Totuși, „eroarea” are la bază o deficiență a Gărzii de Mediu. De ce nu se dotează corespunzător această instituție
Arderile nelegale de deșeuri, înainte de a se observa cu ochiul liber, se simt. Primul lucru este mirosul greu de suportat. Nu, nu poate exista o statistică foarte clară, întrucât ar însemna ca fiecare depozit de gunoi să fie monitorizat continuu, însă, în apropierea acestora, se simte fum, se formează nori de fum, iar reporterii ȘtireaVerde.ro pot spune că au fost martorii acestui „fenomen”. Am stat de vorbă cu oameni care locuiesc în apropierea gropii de gunoi „Vidra”(județul Ilfov) și sătui de sesizări, de răspunsuri seci din partea instituțiilor de control, recunosc aproape resemnați: „Domnule, miroase îngrozitor! Vedeți norul de fum, e ceață de la fum. Nu vreți să știți cum e apa”, ne-a mărturisit un cetățean care locuiește în apropierea depozitului de gunoi „Vidra”.
Dacă i-am fi chemat pe reprezentanții Gărzii de Mediu să ne spună cât de poluat este aerul din acea zonă, nu ar fi putut să ne menționeze cu precizie, deoarece nu au laboratoare în acest sens. Probabil, ghidați de fum, ar recunoaște că miroase a gunoi ars. Și cum poți să accepți să nu ai laboratoare de măsurare a gradului de poluare, când statul pe care îl reprezenți riscă să plătească sute mii de euro pe zi, amenzi de la Comisia Europeană(?) Despre efectele poluării asupra sănătății umane, ȘtireaVerde.ro a relatat pe larg aici.
Eroare sau interes? Arderea și îngroparea deșeurilor rămân infracțiuni de mediu
Prin urmare, încă nu se știe dacă există un interes sau o eroare, având în vedere că Garda de Mediu, principala instituție de control în ceea ce privește Mediul, nu are ustensilele de bază?
În zadar, ajung sesizările la procurori. Dacă în notele de constatare ale comisarilor de mediu nu sunt date exacte cu privire la gradul de poluare, reprezentanții Parchetelor nu pot stabili/dovedi latura obiectivă a infracțiunii de mediu. Rezultă acest lucru din definiția infracțiunii pe care ar trebui să o stabilească procurorii, respectiv judecătorii: „se pedepsește cu închisoare de la trei ani la cinci ani arderile de deșeurile(…), când cantitatea sau impactul asupra mediului sau asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu pot fi neglijate”.
Legi multe și neclare. Niciun comisar șef nu s-a zbătut să obțină finanțare pentru dotarea corespunzătoare a Gărzii de Mediu
Din conținutul acestui articol de lege, nu se înțelege ce tipuri de deșeuri arse nelegal pot intra în sfera infracțiunii și nici cum se stabilește cantitatea sau impactul asupra mediului și a sănătății umane.
Astfel, sub „paravanul” că amendamentul a fost propus și votat pentru a nu-i trimite la închisoare pe cei care ard în curte câteva frunze și cauciucuri, nu pot fi pedepsiți nici cei care ard tone de deșeuri și sunt plătiți să gestioneze ecologic deșeurile.
Niciun comisar șef care a avut oportunitatea să întocmească propuneri de legi nu s-a „zbătut” să obțină finanțare pentru dotarea corespunzătoare a acestei instituții.
ȘtireaVerde.ro face demersuri pentru a obține un punct de vedere de la actuaa conducere a Gărzii de Mediu, cu privire la această situație.
Amenajare spațiu verde din Sectorul 1 Bucuresti. Foto: Facebook
Bucureștiul, sufocat de construcții și de mașini, conform mai multor studii, despre care ȘtireaVerde.ro a mai scris, are nevoie de spații de verzi „ca de aer”, la propriu. Edilul Sectorului 1 București, Clotilde Armand, a transmis pe pagina sa de Facebook, că s-au luat măsuri de amenajare a acestor locuri pe strada Hrisovului. Ea susține că terenul din această zonă a fost decopertat, completat cu pământ vegetal și s-a instalat unui sistem de irigații pentru compoziția vegetală propusă. De asemenea, au fost plantate plante perene și s-a amenazat un gazon.
Unii dintre locuitorii Sectorului 1 București au „taxat-o”, însă, imediat pe Clotilde Armand, amintindu-i că stuful nu are ce căuta pe o stradă din București, ci poate(…) în Deltă. Din mesajul postat(n.r. foto captură Facebook), reiese că viziunea peisagiștilor din cadrul Primăriei Sector 1 București nu a fost apreciată de cetățeni.
„Urât… Urât!”, reacția locuitorilor din Sectorul 1 București, după amenajarea unor spații verzi
captură pagină Facebook Clotilde Armand. Comentariu afișat public, exceptat de la aplicarea GDPR
„Să nu fie cu supărare , dar nu știu ce peisagiști sunt cei care amenajează în Sectorul 1.
Ați scos tufele mari de trandafiri care dădeau culoare bulevardelor și ați pus câte un fir raslet de stuf (nici în Delta)și niște rahitici de trandafiri albi ,cât palma și câteva amărâte de hortensii…ați împânzit spațiul verde cu furtun de plastic care se vede ca dracu… URÂT..URÂT…Mulțumim petru efort ,dar mai bine lăsați așa”, i-a scris un cetățean primarului Clotilde Armand.
Deși anunță o aplicație prin care oamenii pot semnala online zonele „cu probleme” din Sectorul 1 București, Clotilde Armand încă nu a răspuns cetățeanului care i-a semnalat direct starea spațiilor verzi. De altfel, este posibil ca acest comentariu să fie șters de echipa sa de imagine, așa cum s-a procedat în situații similare. Mai mulți consilieri locali din Sectorul 1 București și chiar cetățeni ne-au semnalat că, primarul Clotilde Armand blochează/șterge comentariile utilizatorilor Facebook care au opinii diferite.
În luna iulie ac, reprezentanții Primăriei Sector 1 București plantau arbori la temperaturi de peste 30 C, însă, aceștia nu au avut „viață” lungă, fiind un moment total nepotrivit pentru o astfel de acțiune.
Bucureştiul este sub limita impusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce privește numărul spațiior verzi. În ultimii 25 de ani, suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti s-a redus cu circa 7%, arată Institutul Național de Statistică, în timp ce la nivel european creşterea este de 38%.
În România, producția de biogaz a rămas doar pe hârtie, deși are capacitate de folosire a resurselor care îl compun. Până la declanșarea „crizei energetice” mondiale, guvernele din Europa nu erau atât de focusate să folosească metode de energie din surse convenționale. Cu toate acestea, Uniunea Europeană recunoaște că țările cu activitate agricolă intensă, așa cum este și România, ar putea produce biogaz și biomentan, dacă alocă fonduri în acest sens.
Pentru acest lucru este necesar, însă, ca statele cu acest potențial să gestioneze eficient deșeurile. Producerea biogazului este strâns legată de modul în care țările reușesc să „transforme gunoiul”. Un rol aparte, în acest sens, îl are deșeul de grajd. Spunem acest lucru, deoarece biogazul este format dintr-un amestec de gaze provenite din îngrășământ agricol, culturi de bacterii bogate în azot, care iau naștere prin procesele de fermentație sau gazeificare a diferite substanțe organice.
La acest moment, în România, se produce biogaz, în proporție de 1% din capacitatea pe care ar deține-o, se arată într-un studiu BERD, citat de administrație.ro.(n.r. stația de la Filipeștii de Pădure, județul Prahova).
Fermierii nu s-ar opune acestei metode a obține energie, mai ales pentru propriul consum, dacă ar avea suportul Guvernului, pentru a investi în stații de producere a biogazului.
România poate produce biogaz, însă(…) momentan nu știe unde să depoziteze gunoiul
Biogazul ar putea proveni și din resturi vegetale, dejecții animale, dar și deșeurile biodegradabile care ajung „de-a valma” la gropile de gunoi, declarate neconforme de Uniunea Europeană.
Abia la sfârșitul lunii noiembrie ac, Ministerul Mediului a creat o platformă comunală pentru gestionarea gunoiului de grajd. Momentan, investiția vizează județul Cluj. Cu ajutorul mai multor utilaje, se colectează și se manevrează gunoiul de grajd, scutindu-i pe micii fermieri de alte investiții.
Însă, această investiție(realizată cu fonduri europene) doar „mută” gunoiul de grajd, nu îl transformă într-o sursă de energie.
Uniunea Europeană oferă aproximativ 100 de miliarde de euro pentru producerea biogazului, trebuie doar ca guvernele să depună proiecte în acest sens.
În jurul Bucureștiului, sunt zeci de hectare de teren ocupate cu astfel de deșeuri depozitate nelegal. Uniunea Europeană propune sancționarea României cu 30.000 de euro pe zi, amendă pentru faptul că nu s-a conformat obligațiilor pe care și le-a asumat la aderare.
Bucureștiul se află printre cele 100 de orașe europene care vor primi finanțare pentru neutralitate climatică, informează Asociația „Mai Mult Verde”. Transportul urban este unul dintre sectoarele vizate de „Misiunea Orașe”, alături de energie, clădiri și gestionarea deșeurilor. Astfel, la solicitarea Comisiei Europene, Bucureștiul va trebui să elaboreze proiecte prin care să reducă gradul de poluare și să eficientizeze toate resursele naturale.
Mai exact, orașele incluse în acest proiect ar trebui să înceapă lucrul pe cele trei direcții de acțiune pentru neutralitate climatică: crearea unui plan de acțiune climatic și a unei strategii de investiții; administrație inovativă și implicarea cetățenilor; implicarea structurilor UE, la nivel national și regional. Administrația locală, organizațiile nonguvernamentale și cetățenii ar trebui să coopereze, astfel încât să folosească mai puțin autoturismul personal, să înțeleagă beneficiile reciclării.
Bucureștiul va primi finanțare pentru neutralitate climatică
Proiectul „Orașe” va primi finanțare în valoare de 360 milioane de euro,în cadrul programului Orizont Europa, până în 2023, pentru a demara căile de inovare către neutralitate climatică până în 2030.
București, Cluj-Napoca și Suceava sunt cele trei orașe din România care au semnat acordul EU Mission, iar până în 2030 ar trebui să se vadă rezultatele acestui proiect: aer curat, cetățeni responsabili față de Mediu, creșterea gradului de reciclare, utilizarea eficientă a resurselor.
Ce este neutralitatea climatică. De ce este important să cunoaștem acest termen
În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat Pactul verde european, planul său emblematic care își propune să facă Europa neutră din punct de vedere al climei până în 2050.
Neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înseamnă un echilibru între emisii și reducerea dioxidului de carbon din atmosferă prin absorbanți. Absoarberea dioxidului de carbon și înmagazinarea acestuia este cunoscută ca sechestrare a dioxidului de carbon. Pentru a obține emisii nete zero, toate emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial vor trebui contrabalansate prin sechestrarea dioxidului de carbon, menționează Comisia Europeană.
Așa cum ȘtireaVerde.roa mai relatat, poluarea are efecte devastatoare, iar Bucureștiul este sufocat de mașini, de construcții, afectat de un management defectuos al deșeurilor. Rămâne de urmărit cum vor folosi autoritățile fondurile europene, astfel încât gradul de poluare să fie redus semnificativ.
Potrivit mai multor studii privind Mediul, Bucureștiul are puține spații verzi, neîngrijite și adesea inaccesibile, sub limita de 26 m2/locuitor impusă de legislația din România. În unele situații, costurile de întreținere ale spațiilor verzi sunt mult mai mari decât în orașele din vestul Europei. Zonele periferice ale orașului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidențiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spații verzi, lucru vizibil, cu precădere, în Sectorul 1.
