Acasă Blog Pagină 696

Sunt interzise pe foc! Mobilierul uzat, plasticul sau gunoiul provoacă fum toxic

Autor
Corina ROB
-
mobilierul uzat e interzis pe foc

Fac să explozeze valorile înregistrate de senzorii de poluare, pentru că emană un fum dens, încărcat de particule și de substanțe toxice, de aceea, mai multe categorii de materiale sunt interzise pe foc și nu ar trebui folosite pentru încălzirea locuinței. Cu toate acestea, din cauza prețurilor utilităților și lemnelor de foc, o parte dintre cei care locuiesc la casă folosesc pentru arderea în sobe materiale găsite la colț de stradă, extrem de toxice pentru cei care le utilizează și pentru cei nevoiți să inspire aceste emisii. Pentru o mai bună conștientizare a implicațiilor acestui fenomen Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai-Cata, a realizat o listă cu 10 tipuri de materiale care nu trebuie să ajungă niciodată pe foc pentru că provoacă fum toxic și poluare, în care regăsim mobilierul, lemnele ude, plasticul și multe altele.

„Arderile toxice nu sunt o scuză, în încercarea de a încălzi locuința, pentru că acestea sunt otravă atât pentru cei care stau în încăperile respective, cât și pentru mii de oameni care locuiesc în apropiere. Pentru unii oameni aceste substanțe și particule eliberate în atmosferă ca urmare a arderii pot provoca dureri de cap, astm, alergii și chiar boli grave precum cancerul. Acestea sunt și una din principalele cauze ale valorilor chiar și de cinci ori mai mari indicate de senzorii de particule, o dată cu lăsarea serii, în marile orașe sau în zonele cunoscute pentru astfel de practici. Chiar dacă trecem printr-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, trebuie în primul rând să avem grijă de noi, de cei din jur și, nu în ultimul rând, de mediul în care trăim. Pentru a vă face o idee despre materialele care sunt interzise pe foc, dacă vrem să rămânem sănătoși, am făcut o listă de 10 materiale care nu ar trebui să ajungă niciodată în focarul sobei”, a explicat Bogdan Constantinescu.

PAL-ul sau lemnul de mobilier

Mobilierul modern este adesea realizat din PAL, iar arderea plăcilor obținute din dezmembrarea acestuia poate părea o idee bună dacă dispuneți de ele. Cu toate acestea, plăcile respective sunt realizate prin folosirea unor adezivi de înaltă rezistență, care prin procesul de ardere emit extrem de multe gaze toxice. La fel se întâmplă și în cazul celorlalte tipuri de mobilier, din lemn sau MDF, pentru că și acestea sunt tratate în procesul de prelucrare, cu tot felul de substanțe periculoase.

Lemnul vopsit

Când lemnul pe care intenționați să îl ardeți este vopsit, renunțați la idee! Și acesta poate degaja vapori toxici, iar dacă este unul foarte vechi, de pe vremea în care se folosea vopsea pe bază de plumb, este și mai nociv.  

Orice plastic

Plasticul ars eliberează în aer substanțe chimice toxice, cum ar fi dioxine, furani și gaz stiren – o hidrocarbură lichidă ai cărei vapori sunt mai grei decât aerul și sunt puternic iritanți pentru ochi -, care sunt dăunătoare pentru oameni, animale și mediu. În loc să ardeți plasticul, e mai indicat să îl reciclați, dându-i o nouă utilizare în propria gospodărie sau predându-l reciclatorilor.
Acceleratoarele de ardere

Pentru aprinderea focului de lemne, metoda clasică, a chibritului care aprinde o bucată de hârtie pusă sub lemne este cea mai sigură pentru toți cei din casă. Tentația de a ajuta aprinderea cu substanțe chimice acceleratoare precum gazul sau alte lichide inflamabile este periculoasă, pentru că aceste substanțe sunt imprevizibile și pot provoca explozii. Nu riscați! Dacă focul începe prea lent, adăugați mai multe surcele mici, uscate!

Revistele și hârtia colorată

Reviste, pliante găsite în cutia de scrisori și hârtia colorată de împachetat pentru cadouri pot părea articole inofensive, numai bune de ars într-un focar din curte, dar cerneala imprimată pe hârtia lucioasă eliberează vapori toxici atunci când este arsă.

Paleții din lemn

Poate vă va surprinde acest lucru, dar paleții din lemn NU sunt întotdeauna o opțiune bună pentru a alimenta un foc. Unii paleți sunt tratați cu o substanță chimică numită bromură de metil (etichetată cu inițialele MB), care poate fi eliberată în aer atunci când lemnul arde. Dacă nu știți sigur că paletul nu a fost tratat cu substanțe chimice, mai bine folosiți altceva pentru foc.

Cartonul

Cartonul pare un material inofensiv, dar este nevoie de atenție la utilizarea lui. Acest material poate provoca o izbucnire a focului, care ar putea răni pe oricine se află în apropiere. Mai mult decât atât, cartonul imprimat eliberează și substanțe chimice în aer, din cerneala folosită pentru printare.

Iedera și buruienile din curte

Tentația de a folosi iedera sau alte buruieni din curte, pentru a face focul este otravă curată! Aceasta pentru că arderea uleiului iritant din plante, numit urushiol, eliberează vapori toxici în aer, care pot provoca iritații pulmonare și probleme respiratorii alergice severe. Sunt interzise pe foc

Lemnul verde sau moale

Arderea lemnelor ude sau a lemnului de răsinoase (pin, brad, molid, cedru) poate produce mult fum, spre deosebire de stejar și arțar. Lemnul mai moale, cum ar fi plopul, arde mai repede și nu face cărbuni de lungă durată. Frasinul, deși nu este la fel de dens ca stejarul și arțarul, arde foarte bine, de asemenea.

Gunoiul

Dacă vă gândiți că gunoiul ar putea fi materie primă pentru foc, alungați rapid această idee! Gunoiul este unul din cele mai toxice materiale atunci când este cuprins de flăcări. Specialiștii în Protecția Mediului din toată lumea atrag atenția că arderea gunoiului eliberează atât toxine, cât și fum și este interzisă prin lege.

Balena albastră ingerează 10 milioane de bucăți microplastice zilnic

Autor
Emilia NEDELCOFF
-
Sursa foto: Pixabay

Balenele albastre înghit cele mai mici bucăți de plastic în cantități colosale în fiecare zi, mai exact până la 10 milioane de fragmente, potrivit oamenilor de știință de la Universitatea Stanford.

Conform Science Alert, studiul, publicat în revista Nature Communications, s-a concentrat pe balenele albastre, cu aripioare și cu cocoașă, reușind să estimeze cantitatea de plastic ingerată de acestea.

Deșeurile de plastic poluează fiecare colț al oceanului și amenință fauna marină

Micile fragmente de plastic au fost găsite peste tot, de la cele mai adânci oceane la cei mai înalți munți, și chiar în interiorul organelor și sângelui uman.

Astfel, o echipă condusă de cercetători din SUA a pus dispozitive de urmărire pe 191 de balene albastre, cu aripioare și cu cocoașă, care trăiesc în largul coastelor Californiei, pentru a le observa mișcările.

„Este practic ca un Apple Watch, doar că pe spatele unei balene”, a declarat Shirel Kahane-Rapport, cercetător la California State University, Fullerton, și primul autor al studiului.

Autorii studiului au descoperit că balenele se hrănesc la o adâncime cuprinsă între 50 și 250 de metri sub suprafață, o adâncime care coincide cu cea mai mare concentrație de microplastice din largul oceanului.

Conform acestora, pe baza estimărilor dimensiunii și a numărului de îmbucături pe care animalele marine le luau zilnic, cea mai mare creatură a planetei, balena albastră, ingerează până la 10 milioane de fragmente de microplastic pe zi.

Balena albastră, cel mai mare consumator de microplastic

Studierea balenelor cu ajutorul unor instrumente de înaltă tehnologie le-a permis oamenilor de știință să concluzioneze că, pe parcursul sezonului anual de hrănire de 90 până la 120 de zile, creatura marină ajunge să consume mai mult de un miliard de microplastice.

Acest lucru face din cel mai mare animal care a trăit vreodată pe Pământ cel mai mare consumator de microplastic, balena albastră ajungând să mănânce până la 43,6 kilograme pe zi, se mai arată în studiu.

Ceea ce îi îngrijorează însă pe oamenii de știință este faptul că toată această cantitate de fragmente de microplastic nu a fost aspirată de către balene doar în timp ce și-au croit drum prin ocean, microplasticele consumate de acestea provenind chiar de la prada lor.

„Acest lucru este îngrijorător pentru noi, deoarece oamenii mănâncă această pradă. De asemenea, mâncăm anșoa și sardine”, a spus Kahane-Rapport, adăugând că „krilul este baza rețelei alimentare”.

Schimbările climatice vor crește probabilitatea de a vedea curcubeie

Autor
Emilia NEDELCOFF
-
Sursa foto: Facebook/Emilia Nedelcoff

Potrivit unui nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Hawaii (UH) din Mānoa, schimbările climatice vor crește oportunitățile de a vedea curcubeie.

Curcubeiele sunt produse atunci când picăturile de apă refractează lumina soarelui. Capacitatea de a le vedea depinde de schimbarea ratei precipitațiilor, de acoperirea norilor, de unghiul soarelui și momentul zilei, respectiv de altitudinea terenului.

Autorii studiului estimează că, până în 2100, pe Pământ, în medie, vor fi cu 5% mai multe zile în care un curcubeu va fi vizibil decât la începutul secolului XXI.

Mai multe oportunități de observare a curcubeielor la latitudini nordice

Conform sciencedaily, latitudinile nordice și altitudinile foarte înalte, unde se preconizează că încălzirea va duce la mai puțină zăpadă și mai multă ploaie, vor înregistra cele mai mari creșteri în ceea ce privește apariția curcubeielor, în timp ce în locurile cu mai puține precipitații ca, de pildă, zona mediteraneană, acestea ar urma să fie mai rar întâlnite.

„Trăind în Hawaii, m-am simțit recunoscătoare că curcubeiele uimitoare și efemere făceau parte din viața mea de zi cu zi”, a declarat autoarea principală a studiului, Kimberly Carlson, de la Departamentul de studii de mediu al Universității din New York. „M-am întrebat cum ar putea afecta schimbările climatice astfel de oportunități de observare a curcubeielor”, a mai adăugat ea.

„Schimbările climatice vor genera schimbări omniprezente în toate aspectele experienței umane pe Pământ”, a continuat Carlson. „Schimbările în părțile intangibile ale mediului nostru – cum ar fi sunetul și lumina – fac parte din aceste schimbări și merită mai multă atenție din partea cercetătorilor”.

Puțini cercetători au investigat modul în care schimbările climatice pot afecta calitățile estetice ale mediului

Potrivit lui Camilo Mora, de la departamentul de Geografie și Mediu al UH Manoa, „studiem adesea modul în care schimbările climatice afectează în mod direct sănătatea și mijloacele de trai ale oamenilor, de exemplu prin intermediul creșterilor bruște de temperatură în timpul valurilor de căldură intensificate de schimbările climatice”.

Astfel, în cadrul studiului, publicat în Global Environmental Change, oamenii de știință au identificat elementele care compun un adevărat curcubeu.

Mai exact, aceștia au analizat zeci de mii de fotografii care purtau eticheta „curcubeu” din întreaga lume pentru a identifica curcubeiele provocate de refracția luminii de către picăturile de ploaie.

Odată sortate fotografiile care conțineau curcubeie reale, cercetătorii au antrenat un model de predicție a curcubeului pe baza locațiilor fotografiilor cu acesta și a hărților cu precipitații, a acoperirii norilor și a unghiului soarelui.

În cele din urmă, au folosit modelul lor pentru a prognoza aparițiile actuale și viitoare ale curcubeielor pe glob, concluzionând că insulele sunt cele mai bune locuri pentru a le vedea.

„A trebuit să sortăm printre fotografiile cu opere de artă curcubeu, steaguri curcubeu, păstrăvi curcubeu, eucalipt curcubeu și alimente curcubeu pentru a găsi curcubeele reale”, a ținut să precizeze Amanda Wong, pe atunci studentă de licență la Știința Mediului Global în cadrul Școlii de Științe și Tehnologii Oceanice și ale Pământului (SOEST) de la UH Manoa și coautoare a lucrării.

A fost lansată prima platformă globală de cunoștințe dedicată climei și sănătății

Autor
Emilia NEDELCOFF
-
Sursa foto: Pixabay/geralt

Prima platformă globală de cunoștințe dedicată climei și sănătății, denumită climahealth.info, a fost lansată ieri, 31 octombrie, de Biroul comun al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Platforma, care a fost sprijinită prin fonduri de la Wellcome Trust, are ca scop principal înlesnirea accesului populației la informații despre relația dintre climă și sănătatea umană.

Problemele de mediu versus sănătatea umană

Schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme și degradarea mediului au un impact direct asupra oamenilor, multe boli fiind rezultatul neadaptării acestora din urmă la mediul înconjurător.

„Schimbările climatice ucid oameni chiar acum”, a declarat Diarmid Campbell-Lendrum, coordonatorul programului OMS privind schimbările climatice și sănătatea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

„Afectează elementele de bază de care avem nevoie pentru a supraviețui – aer curat, apă potabilă, hrană și adăpost – iar cele mai grave efecte sunt resimțite de cei mai vulnerabili.

Schimbările climatice ignorate au potențialul de a submina decenii de progrese în domeniul sănătății la nivel mondial. Reducerea efectelor acestora necesită o politică bazată pe dovezi, susținută de cele mai bune științe și instrumente disponibile”, a mai spus el.

Poate că oamenilor le-ar păsa mai mult de mediu dacă ar înțelege mai bine modul în care problemele climatice îi afectează personal, astfel că OMS și OMM sunt de părere că o astfel de platformă are un potențial enorm de salvare a vieților.

Cu alte cuvinte, astfel de instrumente și resurse pot contribui la îmbunătățirea înțelegerii legăturilor dintre climă și sănătate, respectiv la facilitarea accesului la informațiile privind populațiile predispuse riscurilor, astfel încât impactul să poată fi anticipat și redus.

Schimb de informații cu specialiști din domeniul climei, al sănătății și al tehnicii mai eficient și mai rapid

Această platformă va pune la dispoziția celor interesați de climă, mediu și sănătate, evenimente viitoare, știri, oportunități, resurse și date tehnice, instrumente aplicate de decizie și învățare, studii de caz și documente de orientare și cercetare curatoriale, oferindu-le totodată oportunitatea de a se conecta cu experți globali.

„Colaborarea dintre specialiștii în domeniul climei, al sănătății și al tehnicii este crucială pentru a ne ajuta să înțelegem și să abordăm efectele schimbărilor climatice asupra sănătății”, a declarat Madeleine Thomson, șefa departamentului „Impactul climatic și adaptarea la schimbările climatice” din cadrul Wellcome Trust.

„Dar, în momentul de față, experții nu pot întotdeauna să colaboreze și să facă schimb de informații atât de eficient pe cât știm că și-ar dori. Sperăm că acest portal va contribui la realizarea potențialului diferitelor discipline de a lucra împreună la cercetare și de a obține noi informații despre modul în care schimbările climatice afectează sănătatea în întreaga lume”.

Lansarea Programului „Fabrici de reciclare” a fost amânată. Valoarea maximă eligibilă a ajutorului de stat acordat depășește opt milioane de euro

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu caracter ilustrativ. sursa: pixabay

Deși ar fi trebuit să ia startul la 1 noiembrie ac,  programul „Fabrici de reciclare” se va desfășura în perioada 6 decembrie 2022, ora 12.00 – 15 martie 2023, ora 12:00, în limita bugetului maxim eligibil prealocat pentru prima rundă de atragere de fonduri, transmite Administrația Fondului pentru Mediu(AFM).

Prin intermediul acestui proiect, vor fi sprijinite activitățile/acțiunile specifice pentru construirea instalațiilor noi de reciclare a deșeurilor colectate separat pentru reducerea impactului acestora asupra mediului și sănătății populației, reducerea consumului de resurse în scopul promovării dezvoltării economice sustenabile în toate regiunile și atingerii țintelor de reciclare în acord cu Strategia Națională privind economia circulară și Planul Național de gestionare a deșeurilor/planurilor județene de gestionare a deșeurilor și a planului de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București.

Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate construirii instalațiilor noi de reciclare a deșeurilor colectate separat este de 286.000.000 Euro. Valoarea maximă eligibilă a ajutorului de stat acordat în cadrul unui proiect este de 8.400.000 Euro/proiect, potrivit sursei citate.

Lansarea Programului „Fabrici de reciclare” a fost amânată. Cine sunt cei care pot primi finanțare de la stat

Cei care vor să obțină sprijin financiar de la stat pentru reciclarea deșeurilor trebuie să fie autorizați pentru activități desfășurate precum:

– tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;  

– tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;  

– recuperarea materialelor reciclabile sortate;  

-demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;  

– colectarea deșeurilor nepericuloase;  

– colectarea deșeurilor periculoase. 

Cererile de finanțare se vor depune doar prin aplicația informatică destinată programului, care va fi disponibilă pe site-ul www.afm.ro. 

Statisticile arată că România se află pe locul 26 din cele 27 de țări membre UE, în ceea ce privește reciclarea. Cel mai recent raport al Comisiei Europene(CE), menționează că rata deșeurilor municipale reciclate era de doar 11,1% din totalul de deșeuri. Astfel, statul nostru pierde masiv resurse regenerabile, iar sănătatea publică are de suferit din cauza depozitării deșeurilor.

Incendiile forestiere, mai distructive de la un an la altul în Europa

Autor
Emilia NEDELCOFF
-
Sursa foto: Pixabay

Incendiile forestiere reprezintă o amenințare serioasă pentru pădure, precum și pentru flora și fauna acesteia, motiv pentru care este nevoie de politici bazate pe știință pentru a aborda cauzele profunde ale unui asemenea hazard natural.

În sprijinul acestei afirmații vine și cea mai recentă ediție a raportului anual privind incendiile forestiere în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord în 2021, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC).

Schimbările climatice, cu condiții mai calde și mai uscate, au contribuit serios la creșterea riscului și gravitatea incendiilor forestiere, lucru confirmat de raportul JRC.

Potrivit documentului, sezonul de incendii de anul trecut a fost al doilea cel mai grav de pe teritoriul UE în ceea ce privește suprafața arsă (de la începutul înregistrărilor, în 2006), după 2017, când au ars peste 10 000 km².

Raportul evidențiază că doar anul trecut au ars peste 5.500 km² de teren dintre care peste 1 000 km² au ars în zonele protejate Natura 2000, rezervorul de biodiversitate al UE.

Incendiile de vegetație de astăzi: mai mari, mai intense și de mai lungă durată

Schimbările climatice și incendiile forestiere se consolidează reciproc, iar dacă tendințele actuale continuă, vor exista consecințe devastatoare pe termen lung asupra societății și mediului înconjurător.

Deși raportul nu acoperă încă incendiile din acest an, întrucât rapoartele anuale își iau ca referință sezoanele anterioare de incendii atunci când se analizează datele preliminare privind impactul incendiilor de vegetație din anul în curs, anul 2022 se anunță și mai sumbru, confirmând totodată tendința distructivă din ultimii ani.

Doar în acest an vorbim despre o suprafață de 8 600 km² arsă, ceea ce o face să fie una dintre cele mai extinse suprafețe pârjolite de incendii de vegetație din Europa până la sfârșitul lunii octombrie.

Ba mai mult, conform datelor colectate de Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS), emisiile de carbon cauzate de incendiile de vegetație din UE și din Regatul Unit au atins, în această vară, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.

În total, de la cel mai rău sezon de incendii înregistrat în 2017, 35 340 km², o suprafață mai mare decât cea a Belgiei, au fost afectați de incendii de vegetație. Aproximativ 35 % din suprafața totală arsă, adică peste 11 600 km², s-a aflat în zona rețelei Natura 2000.

Număr de victime umane limitat în ciuda suprafețelor extinse afectate

Incendiile de vegetație au consecințe grave asupra sănătății și bunăstării oamenilor, efectele acestora persistând mult timp după stingerea flăcărilor. Se estimează că, anual, 340 000 de decese premature sunt cauzate de probleme respiratorii și cardiovasculare atribuite fumului incendiilor forestiere.

Dar cu toate că în 2022 suprafața arsă de incendii de vegetație a fost remarcabil de extinsă, numărul pierderilor de vieți omenești a fost limitat, acest lucru datorându-se, în mare parte, măsurilor de prevenire puse în aplicare de statele membre ale UE și de mecanismul de protecție civilă al UE (UCPM).

În 2021, UE a decis să crească numărul mijloacelor aeriene de stingere a incendiilor, ajutor care a fost întrebuințat pe scară largă în timpul incendiilor care au afectat regiunea mediteraneană în 2021 și în 2022.

Cele mai afectate țări europene de incendiile de pădure de anul trecut

Conform raportului din 2021, printre țările care au suferit pagube semnificative din cauza incendiilor de vegetație se numără Italia, urmată de Turcia, Portugalia și Grecia.

În 2021, Italia a reprezentat aproape un sfert din suprafața totală arsă în cadrul siturilor Natura 2000, urmată îndeaproape de Spania, împreună însumând 45% din suprafața totală a siturilor protejate.

În țările din sudul UE cu perioade de înregistrare mai lungi, suprafețele arse s-au dublat față de 2020, astfel că 2021 a fost al doilea cel mai rău an din 1986 încoace în ceea ce privește dimensiunea medie a incendiilor.

Deși numărul total de incendii a fost cel mai mic înregistrat, ceea ce înseamnă că au fost mult mai puține incendii de vegetație, acestea s-au dovedit a fi de o mai mare amploare.

UE vizează noi norme pentru un aer și o apă mai curate

Autor
Emilia NEDELCOFF
-
Sursa foto: Pixabay

Industria prelucrătoare, agricultura, turismul, recreerea, producția de energie și alte sectoare economice, toate acestea depind de apa curată. Ba mai mult, pentru a putea vorbi de comunități sănătoase, trebuie, înainte de toate, să se poată vorbi despre aer și ape curate.

Plecând de la aceste premise, Comisia Europeană propune norme mai stricte privind poluanții din aerul înconjurător, din apele de suprafață și din cele subterane, vizând totodată tratarea apelor urbane reziduale.

Poluarea aerului este cauza a 300.000 de decese premature în Europa în fiecare an, astfel că noile norme propuse țintesc reducerea cu peste 75 %, în zece ani, a numărului de decese cauzate de expunerea îndelungată la poluanții atmosferici, cum ar fi pulberile fine în suspensie din industrie.

„Sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului înconjurător. Un mediu nesănătos are consecințe directe costisitoare asupra sănătății noastre.

În fiecare an, sute de mii de europeni mor prematur și un număr și mai mare suferă de boli pulmonare sau de forme de cancer cauzate de poluare.

Cu cât așteptăm mai mult să reducem poluarea, cu atât costurile pentru societate vor fi mai mari. Dorim ca până în 2050 să nu mai avem poluanți nocivi în mediul înconjurător. Aceasta înseamnă că trebuie să ne intensificăm eforturile încă de astăzi.

Propunerile noastre de a reduce și mai mult poluarea apei și a aerului reprezintă un element esențial al soluției la această problemă”, a afirmat Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european.

Zero poluare a aerului până în 2050

Executivul Uniunii Europene a propus trei legi care vizează poluarea aerului și a apei, printre acestea numărându-se și alinierea directivelor privind calitatea aerului la nivelul UE la orientările Organizației Mondiale a Sănătății până în 2030.

Cu alte cuvinte, țările UE trebuie să aibă în vedere reducerea cu mai bine de jumătate a valorii-limită anuale pentru principalul poluant, particulele fine în suspensie (PM2,5).

În cazul în care standardele privind calitatea aerului sunt încălcate, guvernele țărilor care nu respectă normele UE ar putea fi nevoite să acorde compensații persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate din această cauză.

Expunerea îndelungată la aerul murdar poate provoca diabet, boli pulmonare, accidente vasculare cerebrale și cancer, motiv pentru care persoanele afectate pot cere să fie reprezentate de organizații neguvernamentale prin acțiuni colective prin care să li se acorde compensații pentru prejudiciile cauzate.

Totodată, UE este de părere că aceste limite legale mai stricte pentru aerul dăunător, precum și revizuirea periodică a standardelor de calitate a aerului, îi vor permite să atingă obiectivul de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050.

Rolul stabilirii măsurilor prin care calitatea aerului urmează să fie îmbunătățită, conform noilor standarde, parvine autorităților naționale și a celor locale.

Râuri, lacuri, ape subterane și mări mai curate

UE face presiuni și în ceea ce privește sănătatea râurilor, lacurilor și a apelor subterane. Astfel, Comisia Europeană a propus săptămâna trecută inclusiv norme care impun producătorilor de produse farmaceutice și cosmetice să plătească pentru curățarea apelor reziduale, întrucât ei sunt responsabili de 92% din micropoluanții toxici găsiți în apele uzate.

Țările membre vor fi nevoite totodată să crească accesul la apă potabilă curată și canalizare pentru toti, dar în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.

Pandemia COVID-19 a demonstrat importanța critică a salubrizării, drept care nu doar că obligațiile de tratare a apei vor fi extinse pentru a include și orașele mai mici, cu 1 000 de locuitori (față de 2 000 de locuitori cum se prevede în normele actuale), dar și monitorizarea sistematică a apelor reziduale în vederea depistării a diferite tipuri de virusuri se impune.

Mai multă strictețe în ceea ce privește controlul poluanților acvatici

UE dorește, de asemenea, să mărească lista de poluanți controlați în apele subterane sau de suprafață, urmând ca pe aceasta să fie adăugate alte 25 de substanțe care pot avea efecte nefaste asupra naturii și sănătății umane.

Este vorba despre: PFAS; o serie de pesticide și produse de degradare a acestora; bisfenolul A, dar și despre anumite produse farmaceutice, utilizate fie ca analgezice, fie ca medicamente antiinflamatoare, cărora li se alătură și antibioticele.

Apele subterane sunt o sursă importantă pentru apa potabilă și pentru debitul cursurilor de apă, astfel că standardele pentru un număr de 16 poluanți care sunt deja vizați de normele în vigoare ar putea fi și ele înăsprite.

COP27 și rezolvarea celor mai urgente probleme de mediu ale lumii

Autor
Emilia NEDELCOFF
-
Sursa foto: cop27.eg/președintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi

COP27 va fi găzduit, în acest an, în orașul verde Sharm El-Sheikh din Egipt, marcând astfel cea de-a 30-a aniversare a adoptării Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

COP27 se desfășoară pe parcursul a două săptămâni, între 6 și 18 noiembrie, și ar urma să reunească peste 30.000 de delegați, inclusiv reprezentanți din aproximativ 200 de țări, pentru a aborda unele dintre cele mai importante probleme legate de schimbările climatice și pentru a căuta soluții pentru cei care resimt deja impactul acestora.

„Egiptul și poporul său așteaptă cu nerăbdare să vă ureze bun venit tuturor la COP27 de la Sharm El-Sheikh, unde suntem încrezători că lumea se va reuni, încă o dată, pentru a-și reafirma angajamentul față de agenda globală privind clima, în ciuda dificultăților și incertitudinilor vremurilor noastre.

Sunt convins că toate părțile interesate vor veni la Sharm El-Sheikh cu o voință mai puternică și cu o ambiție mai mare în ceea ce privește atenuarea, adaptarea și finanțarea combaterii schimbărilor climatice, demonstrând povești de succes reale în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor și îndeplinirea promisiunilor”, a declarat președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi.

Cum arată agenda COP27

Conform euronews, cele două săptămâni de negocieri vor debuta cu un summit al liderilor mondiali, care va avea loc pe 7 și 8 noiembrie, după care oficiali guvernamentali vor purta un dialog serios pe teme legate de climă precum: finanțarea, decarbonizarea, adaptarea și agricultura.

În cea de-a doua săptămână, vor fi abordate subiecte ca egalitatea de gen, apa și biodiversitatea, acestea reprezentând câteva dintre temele cheie ale Conferinței ONU privind schimbările climatice COP27 din Egipt.

Calendarul acțiunilor climatice pentru COP27 se încheie cu așa-numita „ziua soluțiilor”, care va reuni reprezentanți guvernamentali, întreprinderi și inovatori care își vor împărtăși experiențele și ideile cu scopul nu doar de-a face bilanțul celor mai recente provocări climatice, ci și cu acela de a promulga schimbări care pot fi realizate doar în colaborare.

Tocmai de aceea, printre soluțiile posibile, așa cum se arată pe site-ul președinției COP27, se numără cele holistice și transversale, cum ar fi ecologizarea bugetelor naționale sau orașe durabile, respectiv transporturi durabile, până la cele sectoriale, ca, de pildă, gestionarea deșeurilor, alternative la plastic și construcții ecologice.

Summitul internațional pe tema climei și importanța acestuia

COP27, care va începe săptămâna viitoare în Egipt, oferă liderilor mondiali timpul și spațiul necesar pentru a stabili detaliile privind modul în care se pot încetini schimbările climatice și pentru a se decide asupra măsurilor necesare pentru a ajuta națiunile vulnerabile, care au nevoie de sprijin pentru a se adapta la efectele negative ale încălzirii globale.

Principalul scop al programului este acela de a reuni părțile interesate guvernamentale și neguvernamentale, încurajând totodată colaborarea dintre părțile implicate, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon și emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Necesitatea unor negocieri care să determine mai ales țările bogate să acționeze suficient de rapid și ambițios este cu atât mai mare cu cât un raport al Organizației Națiunilor Unite, publicat recent, a arătat că majoritatea țărilor au rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele existente pe această temă.

Ba mai mult, potrivit agenției ONU pentru climă, doar 24 dintre cele aproape 200 de țări participante la discuțiile COP27 au prezentat planuri noi sau actualizate de reducere a emisiilor în cadrul conferinței ONU privind clima de anul trecut, de la Glasgow, Scoția, în ciuda faptului că toate se angajaseră să facă acest lucru.

Oamenii de știință sunt de părere că emisiile de dioxid de carbon și cele globale de gaze cu efect de seră ar trebui să scadă cu 43% până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste temperaturile din perioada preindustrială, în caz contrar schimbările climatice riscă să scape de sub control.

În prezent, potrivit Climate Action Tracker, suntem pe cale să atingem 2,4 grade Celsius, asta cu toate că țările dezvoltate au promis, în cadrul summitului de anul trecut, să ia măsuri și în ceea ce privește cărbunele, defrișările și emisiile de metan.

„Treizeci de ani și douăzeci și șase de COP mai târziu, avem acum o înțelegere mult mai clară a amplorii potențialei crize climatice și a ceea ce trebuie făcut pentru a o aborda în mod eficient.

Știința este prezentă și arată în mod clar urgența cu care trebuie să acționăm în ceea ce privește reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră, luarea măsurilor necesare pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin pentru a se adapta la efectele negative ale schimbărilor climatice și găsirea unei formule adecvate care să asigure disponibilitatea mijloacelor de punere în aplicare necesare, indispensabile pentru ca țările în curs de dezvoltare să își aducă contribuțiile la acest efort global, în special în mijlocul crizelor internaționale succesive, inclusiv criza actuală a securității alimentare exacerbată de schimbările climatice, deșertificarea și lipsa apei, în special în Africa, care suferă cele mai mari efecte”, a mai specificat președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi.

Cine poate participa la COP27

Aproximativ 90 de șefi de stat și-au confirmat prezența până acum și ar urma să ajungă la Sharm El-Sheikh, conform sursei deja citate, printre aceștia numărându-se inclusiv președintele SUA, Biden, care ar urma să participe alături de John Kerry, însărcinat cu problemele climatice.

Dincolo de reprezentanții părților la Convenție și ai statelor observatoare, respectiv ai organizațiilor cu statut de observator (sistemul ONU și agențiile sale specializate, OIG admise, ONG-uri admise), la summit pot participa atât membri ai presei și ai mass-mediei, cât și membri ai publicului.

Negocierile ONU din Egipt, care se vor desfășura pe durata a două săptămâni, au loc într-un context politic deloc favorabil, dat fiind că națiunile se confruntă cu consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, alături de creșterea prețurilor la alimente și combustibili, și la un an după perturbări meteorologice grave.

Este vorba despre inundațiile devastatoare din Pakistan, Africa de Sud și Nigeria; valurile de căldură din Arctica și din Europa; secetele record din vestul Americii și Franța, evenimente meteo care au făcut victime în întreaga lume.

Prin urmare, nu ne rămâne de văzut decât dacă, în urma acestor negocieri, se va ajunge la un compromis între economiile dezvoltate și cele emergente, compromis necesar pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Ce este autorizația de mediu și cum o poți obține

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu caracter ilustrativ: pixabay.com

Orice activitate poate afecta iremediabil Mediul, iar din acest punct de vedere autoritățile au emis un set de măsuri legislative prin care se asigură respectarea unor standarde care să prevină/limiteze efectele negative.

Autorizația de mediu se emite cu condiții speciale impuse titularului de activitate, iar nerespectarea acestora poate duce la interzicerea desfășurării activității sau chiar poate conduce la răspunderea penală a celui care are obligația să o dețină, în funcție de caz. Autorizația de mediu se solicită şi se obţine atât pentru desfăşurarea activităţilor existente, cât şi pentru începerea activităţilor noi.

În ce bază se emite autorizația pentru mediu. Cadrul legal

Acest act normativ(autorizația de mediu) este reglementat prin:

  • Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordin nr. 1798 /2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu;
  • Ordinul nr. 1171/2018 pentru aprobarea Procedurii pentru aplicarea vizei anuale a autorizației de mediu și autorizației integrate de mediu;
  • Ordinul nr. 324/2019 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul nr. 1.171/2018 privind aprobarea Procedurii pentru aplicarea vizei anuale a autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate de mediu.

Cum verifici dacă autorizația de mediu este obligatorie pentru activitatea pe care o desfășori

Înainte de a începe o activitate economică(independentă sau sub orice formă juridică), trebuie să parcurgi câțiva pași simpli. Astfel, îți vei da seama dacă ai nevoie de autorizație de mediu. În fapt, obligativitatea deținerii autorizației de mediu are legătură directă cu obiectul de activitate selectat de la Registrul Comerțului.(n.r. codurile CAEN).Acestea sunt menționate clar în Anexa 1 la O.M. 1798/2007. 

De unde se solicită autorizația de mediu

Instituțiile de la care se solicită autorizația de mediu sunt:

Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) pentru activitățile desfășurate pe teritoriul a două sau mai multe județe;

–      Agenția Județeană pentru Protecția Mediului (APM) pentru activitățile desfășurate pe teritoriul unui județ, cu excepția celor desfașurate în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

–      Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” pentru activitățile desfășurate total sau parțial în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

Emiterea autorizației de mediu poate face obiectul delegării de competență de la ANPM către alte instituții competente.

Documentele necesare pentru obținerea autorizației de mediu

Pentru emiterea acestui act administrativ ai nevoie de trei documente:

Cerere pentru eliberarea autorizației;

Fișa de prezentare și declarație;

Fișa de prezentare și declarație trebuie să conțină date generale despre unitate, date specifice activității (activitate desfășurată, dotări, bilanț de materiale, utilități), surse de poluanți și protecția factorilor de mediu, gestiunea deșeurilor, gestiunea substanțelor și preparatelor periculoase, gestiunea ambalajelor, încadrarea în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, protecția așezărilor umane, respectarea prevederilor convențiilor internaționale la care România a aderat, alte date și informații privind protecția mediului, reconstrucția ecologică și monitorizarea mediului.

În funcție de activitatea pe care o desfășori, autoritățile pot cere detalii suplimentare, cum ar fi: contracte de asigurare a utilităților, contracte de colectare a tuturor deșeurilor generate din activitate, alte avize și autorizații (acord preluare ape uzate, aviz ISU, autorizație de gospodărire a apelor, etc.).

Autorizația de mediu NU se eliberează gratuit. Iată care sunt taxele:

Evaluarea documentatiei in vederea emiterii autorizatiei de mediu 500 de lei;

Analiza bilantului de mediu in procedura de emitere a autorizatiei de mediu, dupa caz 1.000 de lei;

Finalizarea programului pentru conformare in procedura de emitere a autorizatiei de mediu, dupa caz 1.000 de lei;

Revizuirea/Actualizarea autorizatiei de mediu 250 de lei;

Analiza preliminara a documentatiei de sustinere a solicitarii autorizatiei integrate de mediu 1.000 de lei;

Analiza propriu-zisa a documentatiei de sustinere a solicitarii autorizatiei integrate de mediu 5.000 de lei;

Revizuirea/Actualizarea autorizatiei integrate de mediu 2.500 de lei.

 Autorizația de mediu se eliberează pe termen nelimitat și este valabilă pe toata perioadă obținerii vizei anuale. Viza anuală se solicită cu minim 60 zile înainte de împlinirea unui an de la data emiterii autorizației de mediu (sau cu minimum 60 de zile înaintea împlinirii unui an de la obţinerea vizei anuale anterioare).

Citește și: EXCLUSIV: Supercom și-a început activitatea de salubrizare la Cluj Napoca. FĂRĂ autorizație de mediu!


Industria cimentului poate contribui la atingerea obiectivelor de mediu ale României

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu caracter ilustrativ: pixabay

Cele mai multe deșeuri din România (n.r.peste 74%) sunt depozitate la groapa de gunoi, o metodă care nu ajută Mediul, este concluzia unui raport realizat de Eurostat. Până în 2030, conform obiectivului propus de autorități în Planul Național de Redresare și Reziliență, acest procent trenuie să ajungă la 10%. Oficialii Europei au venit și cu o soluție în acest sens: deșeurile care nu pot fi reciclate prin procesele de reciclare existente sunt valorificate în industria cimentului pentru a recupera energia și a recicla conținutul mineral. Astfel, se înlocuiește o parte din combustibilii fosili și din materiile prime naturale necesare fabricării cimentului.

Co-procesarea permite tratarea deșeurilor într-un mediu controlat și este mult mai eficientă decât metodel alternative de gestionare a deșeurilor care nu pot fi reciclate, precum incinerarea sau depozitarea. Președintele CIROM(Patronatul din Industria Cimentului și Altor Produse Minerale din România), Marinela Drăcea, a subliniat cât de nocivă este depozitarea deșeurilor pentru Mediu și câte resurse regenerabile pierde România prin simpla depozitare a acestora.

Industria cimentului poate contribui la atingerea obiectivelor de mediu ale României

„Cuptoarele de clincher (echipamentul principal pentru co-procesare), care există deja în fabricile de ciment, oferă toate condițiile controlate necesare tratării termice în siguranță a deșeurilor: temperaturi ridicate, control și automatizare a procesului, asigurarea calității, protejării mediului și a sănătății și securității, sisteme de management integrat calitate-mediu-sănătate și securitate certificate de organismele de resort. Depozitarea deșeurilor este atât un risc de mediu, cât și o pierdere de resurse pentru România. Pentru a putea îndeplini obiectivele ambițioase propuse de Uniunea Europeană și asumate de autoritățile naționale, trebuie să creștem cantitatea de deșeuri reintrodusă în circuitul economic, transpunând în realitate principiile economiei circulare”, susține reprezentantul CIROM.

Locul deșeurilor NU este la groapa de gunoi. Cum poate ajuta industria cimentului managementul deșeurilor

Marinela Drăcea, președintele CIROM. Foto: Facebook

Potrivit CIROM, industria de ciment din România înlocuiește aproximativ 40% din energia obținută din combustibili fosili tradiționali (cărbune/cocs) cu resurse alternative provenite din deșeuri. Astfel, nu se mai depozitează aproximativ 600.000 tone deșeuri/an, se salvează aproximativ 350.000 tone/an de combustibili fosili și se evită generarea a aproximativ 350.000 tone/an de CO2.

La aceste cantități de deșeuri cu conținut energetic tratate se adaugă sute de mii de tone/an de deșeuri (sau subproduse ale altor industrii) cu conținut mineral util (cenușă de termocentrală, zgură de furnal, deșeuri din construcții și desființări și alte tipuri de deșeuri) care se reciclează și devin materii prime alternative în industria cimentului, deșeuri care altfel ar ajunge tot la depozitare.

Însă, pentru ca deșeurile să se transforme în materii prime, în energie, colectarea selectivă a acestora este esențială. De acest aspect, suntem toți responsabili, nu doar autoritățile sau operatorii economici economici.

„Colectarea separată este esențială pentru a crește cantitatea de deșeuri reciclate precum și cele valorificate în fabricile de ciment și deviate, astfel, de la depozitare. Pentru a fi acceptate spre co-procesare, deșeurile trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici tehnice, în funcție de specificul fiecărei fabrici de ciment. Respectarea acestor condiții asigură păstrarea calității cimentului, încadrarea în limitele stricte de emisii impuse și protejarea sănătății oamenilor, atât a celor care muncesc în fabricile de ciment, cât și a celor care trăiesc alături de fabricile de ciment”, a precizat Marinela Drăcea, Președinte CIROM.

Citește și: ”Stop poluare! Start Reciclare!”: bilete de autobuz, în schimbul deșeurilor reciclabile

1...695696697...762Pagina 696 din 762