Acasă Blog Pagină 695

Ciripitul păsărilor ar putea fi bun pentru sănătatea ta mintală

Sursa foto: Pixabay/Inna Vainberg

Vederea păsărilor și ascultarea cântecelor acestora contribuie la îmbunătățirea bunăstării mintale și a simptomelor depresive, conform unui nou studiu realizat de King’s College din Londra, scrie Science Daily.

Studiul, intitulat „Evaluarea momentană ecologică bazată pe smartphone dezvăluie beneficiile pentru sănătatea mintală ale păsărilor”, a fost publicat în Scientific Reports și s-a bazat pe aplicația pentru smartphone Urban Mind pentru a putea colecta informații, în timp real, cu privire la bunăstarea mintală a oamenilor atunci când văd sau aud păsări.

La studiu au participat 1.292 de voluntari din întreaga lume

Studiul s-a desfășurat între aprilie 2018 și octombrie 2021, aplicația pentru smartphone Urban Mind, dezvoltată de King’s College London, arhitecții peisagiști J&L Gibbons și fundația artistică Nomad Projects, fiind descărcată de numeroase persoane stabilite în Regatul Unit, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Cei 1.292 de participanți au primit trei notificări din partea aplicației care îi întrebau dacă pot vedea sau auzi păsări în apropiere, urmate de un scurt chestionar menit să le evalueze starea de bine psihică.

În acest mod, cercetătorilor li s-a permis să stabilească dacă există o asociere între buna dispoziție și întâlnirea cu păsările, dar și să estimeze cât timp a durat această asociere.

Echipa de academicieni a constatat că voluntarii au raportat o creștere a bunăstării mintale ori de câte ori puteau vedea păsări sau auzi cântecul acestora, indiferent de diagnosticele existente privind afecțiunile de sănătate mintală ale unora dintre participanți. Durata a fost stabilită undeva la 8 ore.

„Există tot mai multe dovezi privind beneficiile pentru sănătatea mintală pe care le aduce prezența în natură și credem intuitiv că prezența cântecului păsărilor și a păsărilor ne-ar ajuta să ne îmbunătățim starea de spirit.

Cu toate acestea, există puține cercetări care au investigat efectiv impactul păsărilor asupra sănătății mintale în timp real și într-un mediu real. Prin utilizarea aplicației Urban Mind, am demonstrat pentru prima dată legătura directă dintre a vedea sau a auzi păsări și starea de spirit pozitivă.

Sperăm ca aceste dovezi să poată demonstra importanța protejării și asigurării unor medii care să încurajeze păsările, nu doar pentru biodiversitate, ci și pentru sănătatea noastră mintală”, a declarat Ryan Hammoud, asistent de cercetare la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe (IoPPN), King’s College London și autorul principal al lucrării.

Protejarea mediului și îmbunătățirea biodiversității, absolut necesare pentru a păstra habitatele păsărilor

Cercetătorii au arătat că legătura dintre păsări și bunăstarea mintală nu a fost explicată de factori de mediu co-ocupanți, cum ar fi prezența copacilor, a plantelor sau a cursurilor de apă.

În același timp, oamenii de știință sunt de părere că rezultatele obținute au evidențiat, de asemenea, necesitatea de a proteja mai bine mediul și de a îmbunătăți biodiversitatea în zonele urbane, suburbane și rurale, pentru a conserva habitatele păsărilor.

„Termenul de servicii ecosistemice este adesea folosit pentru a descrie beneficiile anumitor aspecte ale mediului natural asupra sănătății noastre fizice și mintale. Cu toate acestea, poate fi dificil să se demonstreze aceste beneficii din punct de vedere științific.

Studiul nostru oferă o bază de dovezi pentru crearea și susținerea spațiilor biodiverse care adăpostesc păsări, deoarece acestea sunt strâns legate de sănătatea noastră mintală.

În plus, constatările susțin punerea în aplicare a unor măsuri de creștere a oportunităților pentru ca oamenii să se întâlnească cu păsările, în special pentru cei care trăiesc cu afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia”, a declarat Andrea Mechelli, profesor de intervenție timpurie în domeniul sănătății mintale la IoPPN, King’s College din Londra.

Problema deșeurilor electronice este în creștere în lume: europenii, cei mai mari producători

Sursa foto: Pixabay

Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice (cunoscute în general sub denumirea de DEEE sau deșeuri electronice) este în creștere în întreaga lume, iar europenii sunt principalii producători, scrie euronews.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice includ o gamă largă de dispozitive, cum ar fi calculatoare, frigidere și celulare aflate la sfârșitul ciclului de viață, forumul WEEE (West Electrical and Electronic Equipment Forum) estimând că peste 5 miliarde de telefoane mobile ar urma să fie aruncate la gunoi numai în acest an.

Europa: cea mai mare rată de producție de deșeuri electronice pe cap de locuitor din lume

Numărul de produse electronice aruncate în UE devine tot mai mare, în casele europenilor existând în medie, potrivit WEEE, 74 de produse electronice, dintre care 17 zac nefolosite.

Negăsindu-li-se o întrebuințare, probabilitatea ca electronicele de mici consum să fie reciclate corespunzător este una mică, oamenii preferând adesea fie să le depoziteze și să uite de ele, fie să le arunce la gunoi sau chiar să le incinereze.

Acest lucru este deosebit de periculos, întrucât acest tip de deșeuri conține un amestec complex de materiale, potențial toxice, care poate cauza probleme majore de mediu și care poate afecta sănătatea publică dacă dispozitivele aruncate nu sunt gestionate corespunzător.

„Oamenii nu își dau seama că toate aceste obiecte neimportante au o mare valoare și că, împreună, reprezintă sume uriașe la scară globală”, a declarat directorul general al DEEE, Pascal Leroy, cu ocazia Zilei internaționale a deșeurilor electronice.

Potrivit unui raport al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), privind deșeurile electronice la nivel mondial, Europa a ieșit pe primul loc la producerea de astfel de deșeuri.

Documentul estimează că în 2019, în Europa, o persoană a generat peste 16 kg de deșeuri electronice, având astfel cea mai mare rată de generare de deșeuri electronice pe cap de locuitor din lume.

Aceasta este imediat urmată de Oceania cu 16,1 kg pe cap de locuitor și de Americi cu 13,3 kg pe cap de locuitor, în timp ce Asia și Africa au produs 5,6 și, respectiv, 2,5 kg pe cap de locuitor.

În ciuda celor menționate deja, tot Europa este și lider mondial atunci când se pune problema gestionării deșeurilor electronice, înregistrând o rată de colectate și reciclare de 42,5%.

La polul opus, se află Malta care, din cauza lipsei unei infrastructuri moderne de colectare a deșeurilor, are o rată de doar 20,8% de deșeuri reciclate.

Cum poate fi redus numărul deșeurilor electronice

Aparatele electronice sunt încă pline de resurse valoroase, cum ar fi materialele din pământuri rare, cuprul și cobaltul, motiv pentru care activiștii sunt de părere că utilizatorii ar trebui să facă posibilă reutilizarea acestora.

Un prim pas în acest sens îl reprezintă repararea aparatelor electronice stricate în detrimentul achiziționării altora noi. Din acest motiv, începând cu luna martie a anului trecut, UE impune producătorilor de mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, frigidere și televizoare să pună piesele la dispoziția reparatorilor profesioniști timp de 10 ani.

Laptopurile, smartphone-urile, dar și alte dispozitive mici ar urma să se bucure, de asemenea, de extinderea așa-numitului „drept la reparații”. O rezoluție a Parlamentului European, adoptată în luna aprilie a acestui an, solicită ca produsele să fie proiectate „astfel încât să dureze mai mult, să poată fi reparate în condiții de siguranță, iar piesele lor să fie ușor de accesat și de îndepărtat”.

Ghețarii din întreaga lume vor dispărea până în 2050

Sursa foto: Pixabay

Ghețarii unora dintre cele mai faimoase situri din Patrimoniul Mondial, inclusiv ultimii din Africa, vor dispărea în următorii 30 de ani din cauza schimbărilor climatice, relatează BBC, citând un raport UNESCO.

Este vorba despre ghețarii de pe muntele Kilimanjaro, cei din Alpi, cei din Africa, dar și despre ghețarii din Parcul Național Yosemite din SUA, care a fost afectat anul acesta de inundații catastrofale.

Deși oamenii de știință cred că aceștia se vor topi indiferent de măsurile luate, la nivel mondial, pentru a combate schimbările climatice, ONU cere țărilor să ia măsuri imediate pentru a-i proteja pe cei rămași.

UNESCO monitorizează aproximativ 18.600 de ghețari din 50 de situri din patrimoniul său mondial

Cercetătorii au studiat aproximativ 18.600 de ghețari din 50 de situri incluse în Patrimoniul Mondial, aceștia reprezentând aproximativ 10% din suprafața glaciară a Pământului.

Potrivit raportului, acești ghețari, care reprezintă totodată puncte de atracție pentru turismul din întreaga lume, au început să se topească într-un ritm accelerat începând cu anul 2000, consecință a emisiilor ridicate de CO2 și, implicit, a creșterii temperaturilor.

Retragerea majoră a ghețarilor la nivel mondial reprezintă, conform Tales Carvalho Resende, unul dintre autorii raportului și responsabil de proiect la UNESCO, „una dintre cele mai dramatice dovezi că clima Pământului se încălzește”.

„Ghețarii sunt unul dintre indicatorii valoroși ai schimbărilor climatice, pentru că sunt vizibili. Este ceva ce putem vedea cu adevărat cum se întâmplă”, a mai spus el.

Carvalho a declarat că ghețarii rămași în celelalte două treimi din siturile incluse în Patrimoniul Mondial al ONU ar putea fi salvați prin reducerea drastică a emisiilor de carbon.

Cu alte cuvinte, dacă țările ar face ceea ce au convenit, și anume să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius în comparație cu perioada preindustrială, autorii studiului nefiind însă deloc optimiști în această privință.

Comunitățile locale și populațiile indigene vor fi cele mai afectate de pierderea ghețarilor

Ghețarii din siturile incluse în Patrimoniul Mondial pierdeau aproximativ 58 de miliarde de tone de gheață în fiecare an și reprezentau până la 4,5% din creșterea observată a nivelului global al mării, echivalentul volumului anual total de apă utilizat în Franța și Spania la un loc.

Cel mai mult vor suferi de pe urma acestor schimbări climatice drastice comunitățile locale și populațiile indigene, inundațiile fiind o consecință directă a pierderii ghețarilor, motiv pentru care autorii raportului subliniază importanța instituirii unor sisteme de avertizare timpurie și de reducere a riscurilor de dezastre.

Totodată, dispariția ghețarilor amenință aprovizionarea cu apă în anotimpurile secetoase, fiind bine știut faptul că mulți oameni depind de ghețari ca sursă de apă pentru uz casnic și agricultură.

Profesorul Duncan Quincey, expert în glaciologie la Universitatea din Leeds, care nu a fost implicat în cercetare, este de părere că topirea ghețarilor înseamnă și „probleme de securitate alimentară, deoarece ei foloseau această apă pentru a-și iriga culturile”.

Situri din Patrimoniul Mondial listate ca având ghețari pe cale de dispariție până în 2050

Siturile din Patrimoniul Mondial enumerate ca având ghețari care vor dispărea până în 2050 sunt următoarele:

  • Pădurile Hyrcanian (Iran)
  • Parcul Național Durmitor (Muntenegru)
  • Parcul Național Virunga (Republica Democrată Congo)
  • Zona de interes peisagistic și istoric Huanlong (China)
  • Parcul Național Yellowstone (Statele Unite ale Americii)
  • Parcul național/pădurea naturală Muntele Kenya (Kenya)
  • Pirineii Mont Perdu (Franța, Spania)
  • Parcul Național Munții Rwenzori (Uganda)
  • Platoul Putorana (Rusia)
  • Arena tectonică elvețiană Sardona (Elveția)
  • Parcul Național Nahanni (Canada)
  • Parcul Național Lorentz (Indonezia)
  • Sistemul natural al rezervației Insula Wrangel (Rusia)
  • Parcul Național Kilimanjaro (Tanzania)
  • Parcul Național Yosemite (Statele Unite ale Americii)
  • Dolomiții (Italia)
  • Pădurile virgine din Komi (Rusia)

Mâncare tradițională ca în bucătăria bunicii. Apare harta Punctelor Gastronomice Locale

mâncare tradițională ca în bucătaria bunicii

Orice călător, de plăcere sau de nevoie, își dorește să se bucure de mâncare tradițională ca în bucătăria bunicii și de produse locale ecologice, pe oriunde îl duc drumurile. De la această idee au pornit specialiștii în proiecte verzi ai Fundației Conservation Carpathia, când au lansat un program de consultanță gratuită, pentru autorizarea Punctelor Gastronomice Locale și includerea lor pe o hartă, care va putea fi accesată de oricine are un telefon mobil și o conexiune la internet. Primii vizați sunt gospodarii din jurul Munților Făgăraș, dar intenția este ca din lista bucătăriilor tradiționale să facă parte localnici din toată țara.

„Punctele Gastronomice Locale sunt gospodăriile țărănești în care familia gătește și poate oferi masă vizitatorilor. Spre deosebire de pensiuni, aceste bucătării locale pot primi maximum 12 persoane, cu programare prealabilă și nu pot avea bucătari angajați, pentru că cine gătește trebuie să fie din familia respectivă. Am inițial acest proiect, pentru că este nevoie de o rețea de turism gastronomic, în care să fie folosită materie primă din propriile gospodării sau din alte surse locale certificate. Toate localitățile din țară – iar aici nu mă refer la orașe! -, ar trebui să aibă măcar două astfel de puncte gastronomice, iar pentru aceasta este nevoie de implicarea primăriilor și centrelor de informare turistică”, a declarat, pentru stireaverde.ro, Cosmin Vorovenci, specialist în afaceri verzi al fundației.

Prima fază a proiectului care ne va arăta unde ne putem bucura de mâncare tradițională, ca în bucătăria bunicii a fost lansată de Conservation Carpathia, în parteneriat cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară Argeș și vizează micii antreprenori din comunele din jurul Munților Făgăraș, care pot beneficia de asistență tehnică gratuită  în procesul de autorizare a unui Punct Gastronomic Local: Dâmbovicioara, Rucăr, Dragoslavele, Stoenesti, Valea Mare Pravăț, Bughea de Sus, Lerești, Nucșoara, Albestii de Muscel, Arefu, Sălătrucu, Cetățeni.

„Programul se desfășoară până în martie 2023 și sprijină doritorii cu asistență tehnică gratuită. Până în prezent avem un singur punct gastronomic local autorizat în Dâmbovicioara și avem 20 de nou-înscriși în program. Oamenii se gândesc foarte mult dacă să se înscrie, pentru că se tem să nu fie necesare investiții pe care nu și le permit, când, în realitate, le trebuie o bucătărie utilată ca în orice gospodărie, cu o chiuvetă, un aragaz, o masă de gătit și un frigider, precum și un cuptor exterior, pentru pâine și alte preparate tradiționale”, a explicat Cosmin Vorovenci.

Primul pas pentru a se înscrie în programul de consultanță gratuită este ca cei interesați să îți creeze un cont de Gmail, necesar pentru completarea formularului accesibil pe site-ul fundației. În cazul în care nu pot face acest lucru, doritorii pot apela un număr de telefon pus la dispoziție de organizația nonguvernamentală, diponibil pe același site.

Ce înseamnă Puncte Gastronomice Locale

– Sunt locurile de tip familial, cu bucătărie țărănească, care oferă turiștilor mâncare locală, simplă, proaspătă, produsă în propria gospodărie sau în vecinătatea acesteia, cu respectarea normelor şi condiţiilor de igienă, astfel încât sănătatea şi integritatea turistului să nu fie puse în pericol.

– Practic, localnicii invită la masa lor musafirii veniți în vacanță în sat, oportunitate care poate reprezenta o sursă de venit importantă pentru aceștia.

În ce constă ajutorul fundației:

– Specialiștii fundației organizează întâlniri individuale cu cei care vor să intre în procesul de autorizare, le oferă consultanță gratuită pentru completarea și pentru pregătirea documentației tehnice necesară obținerii autorizației la DSVSA. Dosarul care se depune la DSVSA judeţene va conține: schiţa locului de producere a alimentelor; copie după certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; copie după actul de identitate al titularului. Ulterior, inspectorii vor face o vizită la locul de preparare al alimentelor, vor evalua unitatea, dacă aceasta corespunde normelor generale pentru acest tip de activitate, conform anexei II, Cap. III din Reg. CE 852/2004. În caz contrar, vor notifica proprietarul în privința deficienţelor constatate şi termenelor de remediere.

– Gospodăria locală este sprijinită pe tot parcursul procesului de autorizare, dar și în implementarea ulterioară a Punctului Gastronomic Local, prin consultanță pentru promovarea acestuia.

Care este specificul unui punct Gastronomic Local

– Servirea mesei într-un Punct Gastronomic Local se face  în gospodăria proprie, pentru 12 persoane, iar meniul zilnic cuprinde un număr redus de preparate locale, tradiționale, gătite de proprietar și de membrii familiei acestuia.

– Meniul se bazează pe ingredientele și pe rețete locale. Se gătesc cel mult 2 feluri de ciorbe sau supe, 2 feluri principale și eventual 2 feluri de desert, după specificul local al zonei în care este înființat Punctul Gastronomic Local.

– Meniul este  preparat şi servit în decursul aceleiaşi zile. Metodele de preparare ale meniului sunt, pe cât posibil, tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării.

– Având în vedere că aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesară obţinerea documentului de înregistrare sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu Ordinul ANSVSA  nr. 111/2008.

Ce beneficii poate aduce un Punct Gastronomic Local:

– Poate genera venituri constante pentru producătorii locali și susține o creștere economică pe termen lung pentru economia locală.

– Vizitatorii se pot opri la masa unui localnic autorizat și se pot bucura de mâncare cu gust local, ingrediente naturale, specifice zonei.

– Mai poate genera venituri și din vânzarea altor produse pe care le realizează familia, precum: brânzeturi și diferite lactate, fructe, legume, gemuri și dulcețuri, zacuști sau produse de meșteșugărit.

Europa înregistrează cea mai rapidă creștere a temperaturilor de pe glob

Sursa foto: Pixabay

Organizația Meteorologică Mondială avertizează că Europa înregistrează o creștere vertiginoasă a temperaturilor, de două ori mai mult decât media globală, ceea ce face din aceasta cel mai rapid ritm din lume.

Potrivit UN News, temperaturile au crescut în medie cu 0,5 grade Celsius în fiecare deceniu începând din 1991, drept consecință ghețarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea gheții între 1997 și 2021.

Realizat împreună cu Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Comisiei Europene, raportul mai arată și că stratul de gheață din Groenlanda se topește rapid, contribuind la accelerarea creșterii nivelului mării.

În vara anului 2021, Groenlanda a înregistrat prima ploaie în cel mai înalt punct al său, stația Summit, astfel că, dacă tendința de încălzire continuă, oamenii de știință avertizează că europenii se vor confrunta din ce în ce mai des cu valuri de caniculă, incendii de vegetație și inundații.

Temperaturile vor continua să crească în Europa

Cele mai mortale fenomene climatice extreme din Europa sunt reprezentate de valurile de căldură, în special în țările vestice și sudice, iar în raport se arată că, indiferent de nivelurile viitoare ale încălzirii globale, temperaturile vor continua probabil să crească într-un ritm alert.

Secretarul general al OMM, Petteri Taalas, a declarat că „Europa prezintă o imagine în direct a unei lumi care se încălzește și ne reamintește că nici măcar societățile bine pregătite nu sunt la adăpost de impactul evenimentelor meteorologice extreme”.

Dincolo de inundații, furtuni și temperaturi ridicate, se preconizează că sănătatea populației europene va fi afectată și de creșterea zoonozelor, dat fiind că bolile sunt transmise oamenilor de la animale, respectiv prin alimente, apă și vectori.

Raportul constată totodată că, doar anul trecut, fenomenele meteorologice și climatice cu impact ridicat au provocat sute de decese, afectând direct peste o jumătate de milion de persoane și cauzând pagube economice de peste 50 de miliarde de dolari.

„În acest an, ca și în 2021, mari părți ale Europei au fost afectate de valuri de căldură și secetă extinse, alimentând incendiile de vegetație. În 2021, inundațiile excepționale au provocat moarte și devastare”, a mai spus Petteri Taalas.

Nu toate veștile sunt rele

În ciuda valurilor de căldură neobișnuite, raportul menționează că multe țări europene au redus cu succes emisiile de gaze cu efect de seră. Mai exact, în Uniunea Europeană, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 31% între 1990 și 2020, cu un obiectiv de reducere netă de 55% pentru 2030.

Documentul mai punctează și faptul că Europa este una dintre cele mai avansate regiuni în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră pentru adaptarea la schimbările climatice și unul dintre liderii mondiali în ceea ce privește furnizarea de sisteme eficiente de avertizare timpurie, cu aproximativ 75 % din populație protejată.

„În ceea ce privește atenuarea, ritmul bun de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în regiune ar trebui să continue, iar ambiția ar trebui să fie sporită în continuare.
Europa poate juca un rol-cheie în vederea realizării unei societăți neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până la mijlocul secolului, pentru a respecta Acordul de la Paris”, a ținut să precizeze Taalas.

Raportul, publicat înainte de Conferința anuală a ONU privind schimbările climatice COP27, care se desfășoară la Sharm-El Sheikh, include contribuții din partea serviciilor meteorologice și hidrologice naționale, a experților în domeniul climei, a organismelor regionale și a agențiilor partenere ale ONU.

Ce este levigatul? Poate afecta sănătatea publică și Mediul

Colectarea incorectă a levigatului este extrem de nocivă pentru sănătatea publică. foto cu caracter ilustrativ: BTL Liners

În termeni științifici, lichidul care, trecând printr-un material solid, a extras substanțe dizolvate sau în suspensie din materialul respectiv, se numește levigat. Mai exact, deșeurile care se descompun pas cu pas formează acest lichid urât mirositor, nociv pentru sănătatea publică și Mediu.

Acestea pot fi diminuate prin depozite de deșeuri amenajate corespunzător, cum ar fi cele care sunt construite pe materiale impermeabile geologic sau sit-uri care utilizează căptușeli impermeabile din geomembrane. Utilizarea căptușelilor impermeabile este obligatorie în Uniunea Europeană, SUA, Australia  cu excepția cazului în care deșeurile sunt considerate inerte.

Mai mult decât atât, substanțele toxice sunt excluse în mod specific de la depozitul de deșeuri. Cu toate acestea, în ciuda controalelor legale mult mai stricte, se observă adesea că levigatul este prezent încă de la ridicarea gunoiului, lăsând urme nocive pe străzi, parcuri și alte spații verzi sau locuibile.

Cum se colectează levigatul. Devine cel mai toxic deșeu

Specialiștii în gestionarea deșeurilor spun că sunt mai multe componente ale unui sistem de colectare a levigatului, inclusiv pompe, guri de vizitare, conducte de descărcare și monitoare de nivel de lichid. Cu toate acestea, există patru componente principale care sunt cu adevărat eficiente: căptușeli, filtre, pompe și bazine.

În unele depozite de deșeuri neconforme din punct de vedere tehnic-administrativ, așa cum sunt și în România, levigatul a fost direcționat în canalizări, dar acest lucru a cauzat o serie de probleme pentru apele uzate. Metale toxice din levigat au ajuns în sol, afectând plantele. Legislația europeană, la care a aderat și România, nu permite ca deșeurile toxice să fie eliminate în depozitele de deșeuri municipale de deșeuri solide. Acesta este/ar trebui să fie principalul punct de control al instituțiilor care au rolul să protejeze Mediul și sănătatea publică.

Cum se sancționează colectarea incorectă a levigatului

Dacă levigatul nu este colectat prin metodele mai sus descrise, operatorii economici, respectiv unitățile administrativ-teritoriale(primăriile) pot primi sancțiuni contravenționale de la Garda de Mediu. Valoarea acestora este cuprinsă între 5000-70 000 de lei. Sunt detaliate aici.

De asemenea, în cazul se constată că gestionarea deșeurilor a fost defectuoasă și a creat pagube mari Mediului sau sănătății publice, cei implicați în producerea acestora pot fi trași la răspundere penală. Infectarea prin orice mijloace a surselor sau rețelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă fapta este comisă de o persoană juridică, detenția este înlocuită amendă. O zi de amendă poate varia între 500 lei și 25.000 lei, iar numărul maxim de zile-amendă ajunge la 180.

Citește și: Deversări de levigat: o amenințare pentru râul Mureș

Începe campania de vaccinare antirabică în mediul silvatic

Sursa foto: Pixabay/Ralphs_Fotos

Cu o rată de mortalitate de aproape 100% atât la oameni, cât și la animale, rabia rămâne o amenințare globală. Rabia se transmite, de obicei, prin salivă, prin mușcătura unui animal infectat, boala provocând afecțiuni la nivelul creierului și, în cele din urmă, moartea.

Astfel, ANSVA anunță că va efectua, începând cu această lună, vaccinarea antirabică atât la animalele domestice (carnasiere domestice), cât și la animalele sălbatice (vulpea).

Pe teritoriul României, principalul rezervor al bolii este reprezentat de vulpea roşcată, drept care singura măsură eficientă de eradicare a rabiei este vaccinarea animalelor din mediul silvatic, specifică ANSVA printr-un comunicat de presă.

Rabia poate fi prevenită prin campanii de vaccinare, iar situaţia epidemiologică existentă în Ucraina şi în Republica Moldova, care determină un risc major de apariţie a rabiei în ţara noastră, nu face decât să sublinieze încă o dată importanța acestora.

Când urmează să fie efectuată și cât durează campania de vaccinare antirabică pe teritoriul României

Dacă vaccinarea carnasierelor domestice se realizează în campanie, pe durata lunilor octombrie – decembrie, în mediul silvatic, aceasta va începe în data de 04 noiembrie 2022 și va fi efectuată până la sfârșitul lunii noiembrie.

În timpul campaniei, vaccinarea antirabică se va realiza cu ajutorul momelilor vaccinale antirabice, prin distribuție aeriană și manuală, de două ori pe an, mai exact primăvara și toamna.

Momelile ar urma să fie distribuite în mediul silvatic cu ajutorul avioanelor în care sunt instalate aparate de distribuție automatizată a momelilor vaccinale prin sistem GPS, ce are ca scop asigurarea unei densități de 25 momeli/km2.

Deși distribuția vacinului se va face pe cale aeriană, așezările umane, întinderile mari de apă, dar și drumurile naționale vor fi evitate, zonele țintă fiind reprezentate de fondurile cinegetice și extravilanul localităților.

Comunitățile vor fi informate cu privire la rabie și la modul în care funcționează vaccinările

Când se pune problema unor astfel de provocări, vaccinurile singure nu sunt suficiente, ci este nevoie și de angajament local, motiv pentru care ANSVA va căuta inclusiv să educe publicul cu privire la rabie.

Campania de informare a populației va avea loc anterior distribuției momelilor vaccinale și va consta în postarea de afișe informative la nivelul prefecturilor, primăriilor, inspectoratelor școlare teritoriale, direcțiilor de sănătate publică, școli, spitale, locuri publice și trasee turistice.

Acestea vor oferi informații cu privire la modalitatea de transmitere a rabiei și efectele ei asupra oamenilor și animalelor, dar și despre cum trebuie procedat în cazul în care oamenii sau animalele intră în contact cu momelile vaccinale.

Pe toată perioada derulării campaniei de vaccinare, echipe ale ANSVSA vor efectua acţiuni de monitorizare în teren, în vederea desfăşurarii corecte a vaccinării.

Care e legătura dintre Papa Francisc și reducerea emisiilor de carbon la nivel global?

Sursa foto: Pixabay/Annett_Klingner

Potrivit unui nou studiu, dacă Papa Francisc i-ar îndemna pe catolici să revină la obiceiul de a nu mai consuma carne vinerea, acesta ar putea reduce emisiile de carbon, scrie euronews.

Nu este prima dată când se vorbește despre necesitatea adoptării unei diete bazate pe mai multe plante și pe mai puțină carne de către întreaga populație globală.

Oamenii de știință și activiștii au atras atenția, în numeroase rânduri, asupra faptului că sectorul zootehnic se face la fel de vinovat de emisiile de gaze cu efect de seră precum industria auto.

Întoarcerea la tradiția milenară, beneficii reale pentru mediu

Un studiu al Universității din Cambridge susține că, dacă mulți dintre creștini s-ar întoarce la vechiul obicei, și anume acela de a alege să nu mănânce carne în zilele de vineri, acest lucru ar putea contribui la combaterea emisiilor.

„Agricultura cărnii este unul dintre principalii factori care generează emisii de gaze cu efect de seră”, a declarat Shaun Larcom, cercetător în domeniul economiei funciare la Universitatea Cambridge.

„Dacă Papa ar reintroduce obligația de vineri fără carne pentru toți catolicii la nivel global, aceasta ar putea fi o sursă majoră de reducere a emisiilor cu costuri reduse. Chiar dacă doar o minoritate de catolici aleg să se conformeze”, a mai spus acesta.

În secolul al IX-lea, Papa Nicolae I a declarat că credincioșii ar trebui să se abțină de la a consuma „carne, sânge sau măduvă” în zilele de vineri, în amintirea morții și a răstignirii lui Hristos.

Totodată, în 2011, autoritățile bisericești din Anglia și Țara Galilor au cerut congregațiilor să revină la practica străveche, îndemnând credincioșii să renunțe la carne în zilele de vineri.

În acest mod, deși doar un sfert dintre cei 5 milioane de catolici din Anglia și Țara Galilor și-au schimbat obiceiurile alimentare, cercetătorii au observat că reducerea consumului de carne a contribuit la economisirea a peste 55.000 de tone de carbon pe an.

1,3 miliarde de oameni se identifică drept catolici în întreaga lume, astfel că autorii studiului cred că beneficiile ar fi de 20 de ori mai mari decât în Marea Britanie chiar dacă s-ar întâmpla ca doar episcopii din Statele Unite să adere la această schimbare.

Ce crede Papa Francisc despre schimbările climatice

Într-o scrisoare papală din 2015, intitulată „Laudato Si”, Papa Francisc a făcut apel la catolicii din întreaga lume să facă din protejarea mediului înconjurător și din lupta împotriva schimbărilor climatice o prioritate urgentă.

„Niciodată nu am rănit și nu am maltratat atât de mult casa noastră comună cum am făcut-o în ultimii două sute de ani”, a spus el. Totodată, în iulie, Papa a cerut tinerilor să consume mai puțină carne pentru a proteja planeta.

Studiul, publicat pe Social Science Research Network, s-a bazat pe analiza studiilor de sănătate publică privind obiceiurile alimentare din Anglia și Țara Galilor.

Agenții patogeni și florile pot contribui la declinul albinelor

Sursa foto: Pixabay/DerWeg

Agenții patogeni reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa sănătății polenizatorilor, un nou studiu, publicat în revista Ecology, constatând că anumite trăsături fizice ale florilor afectează sănătatea bondarilor prin modularea transmiterii unui agent patogen dăunător, numit Crithidia bombi.

Potrivit Science Daily, cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts Amherst au demonstrat că lungimea corolei sau a petalelor unei flori joacă un rol important în modul în care acest agent patogen este transferat între albine.

Altfel spus, corolele mai scurte înseamnă că mai puține fecale de albine ajung în interiorul florii și, prin urmare, în calea albinelor care caută nectar.

Numărul populațiilor unor insecte bine cunoscute a scăzut vertiginos

Oamenii de știință continuă să tragă un semnal de alarmă cu privire la așa-numita „apocalipsă a insectelor”, lor alăturându-li-se și apicultori europeni, aceștia din urmă remarcând, la rândul lor, nu doar că albinele mor în număr foarte mare, dar și că nu mai produc la fel de multă miere ca în trecut.

Conform unor estimări, în ultimii 50 de ani, s-a înregistrat un declin de 75% al vieții insectelor din întreaga lume, schimbările climatice devenind un factor de stres nou și pentru albine.

Specialiști în domeniu apreciează că unele specii de polenizatori au dispărut cu 90% în SUA în ultimii douăzeci de ani, motivele fiind multiple.

La acest fenomen au contribuit, pe lângă pesticidele care vizează anumite insecte, distrugerea habitatelor acestora prin defrișare, poluarea luminoasă și fonică, inclusiv agenții patogeni.

Spre exemplu, în cazul bondarilor, un parazit numit Crithidia bombi, adesea transmis prin excrementele albinelor, reprezintă o amenințare cât se poate de reală, ducând la decimarea acestora.

Cum poate fi menținută o populație de albine sănătoasă

O încercare răspândită pentru a minimaliza daunele aduse populației de albine, urmate de obicei de moartea coloniilor, constă în plantarea de grădini de polenizare.

Totuși acest lucru nu l-a oprit pe Jenny Van Wyk, cercetător postdoctoral în domeniul biologiei la Universitatea din Massachusetts Amherst, să-și pună întrebări cu privire la tipul de flori care ar trebui plantate.

Un studiu publicat, la 20 iulie, în Nature Ecology and Evolution arăta că una din 11 flori este purtătoare de paraziți cauzatori de boli și că una din opt albine avea cel puțin un parazit.

„Încercăm să adunăm informații despre modul în care trăsăturile florale influențează sănătatea polenizatorilor, astfel încât să putem gândi dincolo de informațiile specifice fiecărei specii.

În acest fel, am putea fi capabili să generalizăm între speciile care au trăsături similare și astfel să ajutăm la orientarea deciziilor de plantare”, a ținut să specifice Jenny Van Wyk.

Noua: platformă dedicată educației de mediu și în România

Sursa foto: Facebook/noua.info

Poluarea aerului și a apelor, creșterile mari de temperatură, defrișarea pădurilor, toate acestea au efective negative asupra sănătății și bunăstării umane, contribuind inclusiv la creșterea riscului morții premature.

În acest context s-a născut și ideea platformei editoriale noua, site dedicat educației de mediu în România, care reprezintă totodată proiectul asociației Oricum, potrivit știri.ong.

Educația de mediu ne ajută să înțelegem modul în care deciziile și acțiunile noastre afectează mediul înconjurător

România nu dispune, la momentul actual, de suficiente resurse care să ajute părinții și copiii să devină cetățeni informați atunci când se pune problema abordării subiectului educației de mediu.

Cu toate astea, interesul pentru teme precum deșertificarea, defrișarea pădurilor și pierderea biodiversității, poluarea apelor și a aerului a crescut, potrivit mai multor studii realizate la nivel național.

Discuțiile pe astfel de subiecte îi ajută mai ales pe cei tineri să-nțeleagă modul în care deciziile și acțiunile lor afectează mediul înconjurător, respectiv să-și dezvolte cunoștințele și abilitățile necesare ca să poată lua măsuri responsabile pentru a păstra mediul sănătos și durabil pentru viitor.

Tocmai asta își propune noua: să încurajeze părinții și copiii să devină cetățeni informați, curioși și responsabili în ceea ce privește consumul și mediul înconjurător prin facilitarea de conținut educațional, adaptat vârstei și contextului local.

„Atunci când am devenit mamă mi-am dat seama că nu sunt suficient de informată despre unul dintre cele mai importante subiecte: criza climatică. Iar a recunoaște că nu știi este cel mai bun pas de plecare într-o experiență de învățare.

Așa s-a născut ideea noua, unde ne-am propus să discutăm cu experți de mediu, să promovăm activitatea extraordinară a ONG-urilor de specialitate din România, să cercetăm și conectăm informațiile existente și să le punem la dispoziția altor adulți care, ca și mine vor să fie echipați pentru una dintre cele mai importante conversații pe care le vor avea cu noua generație”, a declarat Sabina Baciu, coordonatoarea proiectului, potrivit sursei deja citate.

Ce oferă platforma dedicată educației de mediu publicului român

Noua.info și-a propus să scrie pentru binele planetei, astfel că platforma va găzdui articole pe subiecte de tipul cum afectează lanțul agroalimentar mediul înconjurător, interviuri cu experți de mediu și oameni de știință, dar va căuta totodată să promoveze activitatea ONG-urilor de specialitate din România.

În acest mod, asociația Oricum speră să ajute câți mai mulți curioși să se protejeze mai bine de riscurile pentru sănătate cauzate de schimbările climatice și de alte pericole de mediu, contribuind astfel și la îmbunătățirea, respectiv susținerea biodiversității.