Belgia și Irlanda și-au exprimat sprijinul pentru reglementări de mediu mai stricte pentru avioanele private. La o reuniune a miniștrilor transporturilor din UE cele două s-au alăturat unui curent condus de Austria, Franța și Țările de Jos. Acela de a aborda emisiile din aviația de afaceri. Dar, în ciuda presiunilor din partea statelor membre, comisarul UE pentru Transporturi Adina Vălean a confirmat că nu se va schimba nimic. Că nu există „nicio intenție” să propună noi măsuri care vizează avioanele private înainte de sfârșitul mandatului Comisiei. Vălean a spus că preferința ei este să abordeze aviația în ansamblu. Mai degrabă decât să se concentreze pe avioanele private în mod specific.
Această formă de călătorie are o amprentă excesivă de carbon
În perioada premergătoare Consiliului Transporturilor, Austria, Franța și Țările de Jos au scris o scrisoare către șeful UE pentru climă. Ele au susținut că abordarea emisiilor avioanelor private este o chestiune de justiție climatică. „Această formă de călătorie aeriană are o amprentă de carbon excesivă pe cap de locuitor. Și, prin urmare, este supusă pe bună dreptate criticilor”, au scris miniștrii celor trei națiuni. „Având în vedere acest lucru, cererile recente de acțiune sunt de înțeles și trebuie abordate în mod corespunzător.” Într-o declarație, coaliția a spus că „emisiile extrem de mari de CO2 pe cap de locuitor” de la zborul privat sunt nedrepte. Deoarece înseamnă că un număr mic de oameni „provoacă un mare rău comunității”.
”Zborurile private sunt un hobby al celor suprebogați, nu putem plăti toți pentru asta”
„Zborurile cu jet privat sunt un hobby al celor superbogați. Dar nu putem plăti cu toții pentru asta”. A declarat ministrul austriac al protecției climei, Leonore Gewessler. „Avem nevoie de reguli mai stricte aici. Oricine dăunează climatului nostru trebuie să aducă și o contribuție echitabilă.” Un raport al ONG-ului ecologic Transport & Environment a constatat că avioanele private sunt de 5 până la 14 ori mai poluante. Decât avioanele comerciale, pe baza de pasager. Și potrivit cercetărilor publicate de CE Delft în martie, numărul zborurilor private în Europa este în creștere, atingând 572.806 în 2022 – o creștere de 64%.
O pulbere din viermi galbeni ar putea fi următorul produs alimentar pe bază de insecte care va ajunge pe rafturile supermarketurilor din UE. După ce a câștigat aprobarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Aceasta a concluzionat că nu ridică probleme de siguranță. Avizul științific s-a concentrat pe siguranța pulberii de viermi galbeni tratați cu UV. Acesta a fost publicat la cererea Comisiei Europene. Aceasta a însărcinat grupul EFSA pentru alimente noi și alergeni alimentari să investigheze larvele sub formă de pulbere. Totul în urma unei cerințe de la compania franceză Nutri’Earth.
S-a concluzionat ca pulberea de viermi este nutrițională
S-a concluzionat că pulberea, obținută din forma larvară a speciei de insecte Tenebrio molitor, este atât nutrițională. Cât și sigură de utilizat în cadrul utilizărilor propuse de companie. Acestea includ ca ingredient în diverse producții alimentare, inclusiv produse alimentare pe bază de făină. Cum ar fi prăjiturile, pâinea și chiflele din grâu și pastele și brânza, populația țintă fiind definită ca „populația generală”. Studiile de toxicitate prezentate „nu au ridicat probleme de siguranță”. Totul cu condiția ca larvele sunt crescute separat de adulți, conchide avizul. Avizul este al șaptelea produs alimentar nou derivat din insecte pentru care EFSA l-a evaluat siguranța. După cele ale viermelui galben uscat, precum și ale formulărilor congelate și uscate de lăcuste și greieri.
Pudra folosită chiar și la prăjituri
Pentru IPIFF, organizația umbrelă a UE pentru sectorul insectelor, avizul marchează o piatră de hotar. În comercializarea mai largă a insectelor comestibile în UE. Poziționându-le drept „sursă complementară de proteine de înaltă calitate”. „Această opinie pozitivă a EFSA prezintă oportunitățile dinaintea Strategiei UE pentru proteine. Și, în special, sectorul insectelor comestibile”, a spus Christophe Derrien, secretarul general IPIFF. El a adăugat că produsele derivate din insecte reprezintă un „adăugire durabilă” la proteine. Avizul vine pe fondul preocupărilor crescânde cu privire la utilizarea insectelor ca alimente. De exemplu, un studiu slovac recent a constatat că mai mult de unul din trei slovaci erau îngrijorați de faptul că consumul de proteine de insecte poate pune în pericol sănătatea publică.
11 mai 2023, Sectorul 3, București. Domnia lui Negoiță. De la o fereastră din zona mall-ului Vitan, un locatar îi filmează pe muncitorii care lucrează la amplasarea unor pavele, pe trotuarul din fața blocului său. Aceștia sunt înconjurați de un nor de praf alb, care se împrăștie în atmosferă. Bucureșteanul a făcut deja sesizări la Garda de Mediu București, dar nu a primit nici un răspuns. Filmulețele realizate de acesta ajung, în cele din urmă, la noi.
Se face zgomot, dar se dă și praf. Numai echipament de protecție, nu
Studiem clipurile cu atenție și groază față de felul deficitar în care se lucreză. În primul rând, din primul clip vizionat răzbate un zgomot infernal. Nimic nou, aflăm de la autorul filmării. Oamenii din zonă s-au obișnuit deja să fie treziți de zgomotul de drujbă. Ce îl deranjează pe cel cetățeanul care ne-a apelat devine aparent din primele secunde ale primei filmări.
În fața blocurilor, cei doi muncitori lucrează la amplasarea de pavele într-un mod mai puțin ortodox. Pe când unul dintre aceștia le aranjează într-un bloc uniform, celălalt taie unele dale la mărimea necesară, folosind un utilaj electric de gabarit mare… și atât. De aici rezultă un nor uriaș de praf care îi înconjoară pe aceștia, înainte să se împrăștie în atmosferă. Muncitorii lucrează în absența oricărui echipament de protecție.
De la Primăria Sectorului 3, cu drag, praf la liber, pentru toți
Praful se regăsește, apoi, peste tot, inclusiv pe mobilierul celor care au curajul să deschidă vreo fereastră. Unii dintre locatari realizează, totuși, că particulele fine de praf nu ajung doar pe mobilier. Acestea își fac loc și în nasul, gâtul și plămânii celor care îl inhalează – în acest caz, al sutelor de bucureșteni din zonele unde sunt instalate aceste pavele.
În primul rând, însă, el ajunge în căile respiratorii ale muncitorilor care taie aceste dale. Ei nu par, însă, deloc deranjați de situație – din neștiință ori lipsă de alternative. Zi de zi, de când au început lucrările, muncitorii continuă să folosească utilajul greu, fără a purta un echipament minim de protecție.
Nu doar ei nu par deranjați de ceea ce se întâmplă. Nu par deranjați nici superiorii acestora, și nici contractanții lucrării – adică, Primăria Sectorului 3 București. Lucru care nici nu ne miră, ținând cont de faptul că până și Garda de Mediu București alege să ignore ceea ce vom demonstra că este o problemă de mediu uriașă. Una care nu pare, pentru responsabilii de mediu, suficient de serioasă pentru a atrage vreun răspuns la sesizările făcute.
Specialiștii în construcții consultați semnalează, și ei, neregularitățile
Am vrut să ne asigurăm că nu vedem doar noi regularități în clipurile care ni s-au trimis. Am apelat, astfel, la mai mulți specialiști din domeniul construcțiilor. Aceștia și-au dat acordul să ne vorbească, sub protecția anonimatului, date fiind părțile implicate în această situație. I-am rugat, în cadrul unor conversații informale, să ne spună ce văd greșit în primul dintre clipuri. Comentarille acestora au fost edificatoare.
Primul dintre constructorii apelați, enervat de ce vede, a fost mai grafic în exprimare: „Tipic… patron român… meseriaș la apelul bocancilor… @#$!” Întrebat despre siguranța felului în care muncitorii lucrează, ne-a răspuns: „Faptul că taie din mână nu-i safe… dacă îi prinde PM (Protecția Muncii) îi închide… șantierul… cu o investiție minimă se poate face un banc special pentru tăiere… Dar na… vor viteză de execuție… preț/mp…etc. Dar repet: îi tipic pentru marea pavare din România. Unde se lucrează cu necalificați… nepalezi…etc.” Cu privire la sesizările făcute, acesta ne spune că „Păi na.. Trebuie să îi prindă în fapt. Ca la furtul din buzunare. De pinde cine este patronul. Se anunță controlul și faptele dispar… ca și neregulile… ca și cei la negru.”
Următorul constructor ne-a spus: „Nu-mi dau seama ce taie, gresie, cărămidă… Dar este foarte periculos… Ar trebui să aibă masă de tăiat. Sunt acum mașini care taie cu apă, nu iasă fir de praf. Este foarte periculos… Nu știu cum au curaj să lucreze cu atâta risc…”
Un altul a adăugat că: „Sunt niște oameni sărmani care lucrează ca zilieri pentru cine a contractat lucrarea. Nu au protecții, nu au uniformă. Drujba aia se folosește la asfalt, nu la tăiat pavele. Aia se taie cu wetsaw (fierăstrău care folosește apa pentru a stopa împrăștierea prafului în atmosferă) sau impregnate cu apă. Deci e vorba de SSM și probleme de execuție.”
Și, în cele din urmă, un constructor ne-a spus: ”Wow. Nu cască. Nu mască. Nu ochelari. Plus cum naiba să tai din mână cu ditamai debitatorul de disc de 350? Cu mâna ține cărămida și cu cealaltă taie cu ditamai utilajul . E deja prostie umană. Dacă scapă hardughia din mână rămâne fără un picior și o mână. Așa ceva nu există!”
Prezintă vreo problemă praful rezultat din tăierea pavelelor?
Normele Generale de Protecție a Muncii găasite online sunt în format pdf și extrem de dificil de navigat. Dacă ele există, noi nu am reușit să găsim o referință la tăierea pavelelor, în particular, cu toate că instalarea de pavele și borduri este un sport național. Am apelat, astfel, pentru a afla cât de periculos este acest praf, la pagina Health and Safety Executive (HSE), unde am găsit informațiile necesare extrem de ușor. HSE este autoritatea națională de reglementare pentru sănătatea și securitatea la locul de muncă din Marea Britanie.
„Utilizarea fierăstraielor de tăiere pe pavaj, blocuri și borduri poate produce niveluri foarte ridicate de praf, care conține silicați. Este necesar un control eficient deoarece această activitate prezintă un risc ridicat,” se arată pe pagina autorităților britanice. „ORICINE respiră în acest nor de praf va fi afectat. Cei care folosesc sau sunt foarte aproape de ferăstrăul de tăiat vor fi expuși în mod deosebit.”
Praful rezultat din tăierea „pe uscat” a pavelelor poate fi extrem de periculos, inhalat, pentru că acesta conține silicați. Dacă tăieturile nu se efectuează pe tot parcursul zilei, asta nu face procesul și praful rezultat mai puțin periculos, arată experții.
„Această muncă implică adesea o serie de tăieturi rapide efectuate pe parcursul zilei. Asta nu înseamnă că riscul este scăzut. Tăierea necontrolată produce rapid niveluri foarte ridicate de praf care conține silicați. (…)Limita de expunere la locul de muncă pentru silicaâi este de 0,1 mg/m3, pentru o medie calculată pentru o zi de lucru de 8 ore. Tăierea produce rapid expuneri de vârf foarte mari, de până la 70 mg/m3.”
De ce sunt periculoși silicații?
“SILICOZA-GHID DE PRACTICA MEDICALĂ” este un document elaborat, în 2010, de Comisia de Medicina Muncii a Ministerului Sănătății și Societatea Română de Medicina Muncii care poate fi accesat aici. În acesta, se arată că expunerea la silicați poate duce la dezvoltarea bolii numită silicoză.
„Aceasta este una dintre cele mai vechi boli profesionale,” arată specialiștii, „cunoscută încă din vremea lui Hipocrate, fiind o boala de o gravitate deosebită, provocată de inhalarea pulberilor cu conţinut de dioxid de siliciu liber cristalin (SiO2 l.c.). Este ireversibilă şi progresează chiar şi după încetarea expunerii. Datele statistice privind incidenta silicozei in România o situează pe locul 2 după afecţiunile prin suprasolicitarea aparatului locomotor, ceea ce reprezinta aproximativ un sfert din totalul bolilor profesionale declarate în ultimii ani.”
Foto: National Cancer Institute, Unsplash
Pe când silicoza clasică („cronica”, „obisnuita”, „nodulara”) apare, în general, după expuneri prelungite (10-20 ani) la concentrații mari de pulberi silicogene, o altă formă a bolii, cea acută, apare după inhalarea acestora într-o perioadă scurtă de timp: de la câteva săptămâni, până la 2-4 ani.
Simptomatologia în silicoza nu este specifică, conform experților citați mai sus. Pacientul poate fi, chiar, asimptomatic. El poate, însă, prezenta rezistență tot mai scăzută la efort, tuse – seacă ori productivă, durere toracica, sau expectorație cu sânge.
Simptomele persoanelor cu silicoza acută și a celor cu silicoza cronică sunt la fel, spun medicii. Diferența, adaugă ei, o face faptul că, în cazul silicozei acute simptomele apar și se agravează mai repede.
Cum ar trebui să se desfășoare, de fapt, lucrurile
Procedura, făcută pe uscat, poate fi atât de periculoasă, încât ea a fost interzisă în Queensland și Victoria, Australia. Alte țări, precum Marea Britanie, au și ele în lucru propuneri de a o interzice. Specialiștii și resursele de pe site-urile de siguranța muncii vorbesc despre necesitatea lucrului cu ajutorul echipamentelor tip ghilotină, sau în cazul celor mecanizate, a celor dotate cu jet de apă. De asemenea, experții subliniază importanța folosirii unui echipament adecvat de protecție.
Pentru a ilustra cum ar trebui să fie echipat un lucrător care taie dale de pavaj, vă prezentăm două cadre din materialele de instructaj ale autorităților britanice.
Foto: HSA – tăiere cu ajutorul apeiFoto: HSA – tăiere pe uscat. Priivți nivelul de poluare.
Pentru a vedea cum taie, de fapt, dalele de pavaj un muncitor din sectorul 3, vă prezentăm filmările noastre, dar și un articol al celor de la pressOne. Aceștia au stat de vorbă, la rîndul lor, cu cetățeni ai Sectorului 3. Toți se declară extrem de nemulțumiți de ce se întâmplă în sectorul lor.
Negoiță, din iubitor al vegetației exotice, în amator al unui praf nociv, și distrugător al spațiilor verzi?!
De ce sunt nemulțumiți bucureștenii din Sectorul 3? Ei bine, pentru că, spun ei, primarul Negoiță are o afinitate aparte față de pavele și borduri. Atât de mare este dragostea acestuia față de ciment și de betoane de, atunci când nu atârnă de palmieri, acesta îngroapă rădăcinile altor copaci sub dalele de pavare. Toate bucățile de zonă verde care ar putea fi acoperite de dale, ajung acoperite de dale. Oamenii se plâng, vegetația dispare, praful se împrăștie în plămânii bucureștenilor.
Foto: Robert Negoiță, Facebook
Aparent, oamenii se plâng în online, se plâng muncitorilor, dar nu și lui Negoiță, spun angajații.„Lucrez de 7 ani numai pe șantiere din Sectorul 3. A aruncat lumea și cu ouă și cu ceapă în noi, dar când vine Negoiță pe aici, nimeni nu mai zice nimic. Toți vin să-i strângă mâna”, le-a spus, reporterilor press One, unul dintre muncitorii de pe un alt șantier.
Cine se joacă cu sănătatea bucureștenilor din Sectorul 3?
Conform Inspecției Muncii,„întreaga RESPONSABILITATE pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă revine ANGAJATORILOR, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană.”
De asemenea, firmele constructoare au datoria de a numi o persoană capabilă pe post de responsabil de mediu. Cu ajutorul acesteia, firmele pot planifica în mod corect cum să respecte legislația în vigoare, pentru a minimiza efectele nocive pe care activitatea sa le poate avea asupra mediului înconjurător.
În acest caz, firma constructoare în cauză este SMART CITY INVEST S3 – firmă care – surpriză – are acționari Consiliul Local S3 și Societatea de Salubritate S3.
În noiembrie 2022, publicația Buletin de București a arătat modul interesant în care s-a regizat un nou episod al serialului Marea Pavare, în producția Primăriei Sectorului a lui Negoiță. Astfel, Consiliul Local al sectorului 3 a votat pentru o nouă investiție în borduri, pavele și prefabricat. Mai apoi, Primăria lui Negoiță a cerut o ofertă de preț DOAR societății SMART CITY INVEST S3.
Un acord-cadru a fost semnat care se va derula pe 2 ani. 33 de milioane de lei vor ajunge din buget la societatea SMART CITY INVEST S3, arată publicația citată. O alegere intersantă, văzând că aceasta este, de patru ani, pe pierderi.
Dalele de pavat, pe post de Lego al lui Negoiță
Unii primari par a vrea să demonstreze că, și atunci când cresc mari, încă se tot joacă. Cu sănătatea oamenilor, cu afaceri și cu banii contribuabililor. Problema este că, ei bine, atât de pasionat este Negoiță de pavele, încât a stârnit și mânia Primăriei Capitalei. Acesta, arată hotnews.ro, s-a gândit să se extindă în aria de administrație a municipalității, și să înlocuiască cu pavele granitul din fața magazinului Unirea. Granit care fusese reparat deja, la un cost de 94.000 de lei, de către Primăria Capitalei. Care Primărie a Capitalei a ajuns să amendeze Primăria Sectorului 3 cu 10,000 de lei. Care Primărie a Sectorului 3 a cheltuit, astfel, alți bani pentru noile pavele.
Foto: Unsplash
În total, o mulțime de bani europeni și de la bugetul local s-au dus, astfel, pe apa lui Negoiță
Joaca de-a primarul pare a dăuna, astfel, rău banilor contribuabililor, dar și sănătății bucureștenilor. Alte pavele, alte tăieri, alt praf, altă poluare.
Firma instalează, în acest moment, 30 de km de borduri și peste 26.000mp de pavele. Pe care, când este nevoie, le taie – după cum se observă din filmări – folosind personal slab calificat, utilaje care nu sunt la standardele celor necesare și fără a pune la dispoziție, sau a se asigura că angajații lor folosesc, echipamentul de protecție necesar.
Continuare a unei tradiții nefaste, în care omul și mediul înconjurător par a fi pe ultimul loc. Garda de Mediu și Poliția, dezinteresate
Nu este prima oară când Negoiță pare a nu da doi bani pe viețile muncitorilor care îi execută lucrări de construcții și amenajare a spațiilor publice – a oamenilor, în general. Ne este imposibil să nu menționăm incidentul în care au murit doi oameni nevinovați. Acolo, în mod șocant, primarul Negoiță dăduse start unor lucrări fără a avea autorizație de construcție.
Nimic nu ne mai miră, astfel, când vine vorba de felul că Primăria Sectorului 3 pare a își desfășura activitatea fără nici o grijă pentru sănătatea publică.
Persoanele care observă că normele de mediu nu sunt respectate au posibilitatea de a sesiza Garda de Mediu cu privire la acest fapt. Cei care ne-au trimis clipul au făcut acest lucru, dar Garda de Mediu București nu a dat nici un semn că ar fi primit această sesizare. Mai mult, un cetățean s-a adresat, marți, 30 mai 2023, și unui lucrător al poliției, aflat într-un autovehicol al instituției cu numărul de înmatriculare B337 PLS, aflat în dreptul muncitorilor care continua să lucreze în aceste condiții. Răspunsul primit?! „Să îi lase să termine.”
Dacă cei de la Garda de Mediu București par să nu ia în seamă ce se întâmplă în sectorul 3 – în condițiile în care au mai fost date amenzi în cazul pavelelor, – nu ne rămâne decât să ne adresăm, pe această cale, Inspectoratului Teritorial de Muncă, în speranța că, măcar ei, vor acționa.
Expediția Greenpeace în Carpați arată cum prestigioase companii europene sunt complice chiar și în vreme de război la distrugerea pădurilor seculare din Carpații ucraineni, al căror lemn este vândut în întreaga Uniune Europeană.
Potrivit articolului, Ucraina deține una dintre cele mai mari suprafețe de păduri virgine și seculare din Europa, jucând un rol vital în menținerea biodiversității și reglementarea climatică a întregii regiuni.
Cu toate acestea, pădurile ucrainene se confruntă cu o amenințare serioasă din cauza tăierilor ilegale și a exploatației necontrolate.
Autorii articolului subliniază că o mare parte a lemnului tăiat în Ucraina ajunge pe piața UE, prin intermediul importurilor și comerțului de lemn.
Uniunea Europeană nu reușește să își asume responsabilitatea și să asigure importul de lemn sustenabil, ceea ce contribuie la distrugerea pădurilor ucrainene
Practic, defrișările ilegale și corupția din Ucraina au un impact devastator asupra comunităților locale, distrugând sursele lor de trai și afectând în mod negativ mediul înconjurător.
Organizația face apel la UE să își asume responsabilitatea și să ia măsuri concrete pentru a opri comerțul cu lemn provenit din pădurile ucrainene distruse ilegal.
De asemenea, este nevoie ca Ucraina să intensifice eforturile de protejare a pădurilor sale virgine și seculare și de combatere a defrișărilor ilegale.
Ministrul Agriculturii a declarat că a cerut Comisiei Europene să prelungească importurile de cereale ucrainiene. Mai exact, Petre Daea a precizat pentru G4Media că a cerut ca până la finalul lui 2023 să fie interzise importurile de cereale din Ucraina. Secretarul de stat, Sorin Moise este cel care a înaintat oficial propunerea Comisiei. ”Categoric, am cerut prelungirea regulamentului care expiră pe 5 iunie. Avem nevoie să dăm posibilitatea fermierilor să își scoată recoltele la vânzare. I-am comunicat și ministrului ucrainean al Agriculturii cererea noastră către UE”, a sous ministrul pentru sursa citată.
Comisia Europeană va decide ce măsuri se vor lua
”Am depus această cerere împreună cu reprezentanții celorlalte patru state membre. Acum, e rândul Comisiei Europene să ia această decizie”, a explicat secretarul de stat. La începutul lunii mai oficialii europeni au adoptat măsuri temporare cu privire la importul unui număr limitat de produse din Ucraina. Asta pentru că foarte multe state, mai ales cele învecinate Ucrainei printre care și România au avut de suferit. Din pricina grânelor extrem de ieftine venite de pe peste graniță. Drept urmare foarte mulți fermieri au protestat din această cauză. Printre ei s-au numărat și cei români care au mers chiar până la Bruxelles cerând soluții durabile. Drept urmare prin cele cinci state grânele ucrainiene pot circula, dar nu pot fi vândute. Ele ajung în alte state europene unde sunt comercializate.
Nici culoarele solidarității nu ar fi o soluție
Fermierii au spus că situaţia actuală este gravă. Pentru că se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a preţurilor. Și cu o lipsă a cererii de cereale şi seminţe oleaginoase din cauza unui exces al ofertei faţă de cerere. Cât privește culoarele de solidaritate, acestea nu ar funcționa. Asta pentru că importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană, este dăunător. „Europa Centrală şi de Est este inundată de producţia ucraineană. Prin urmare, aceştia vor căuta alternative de depozitare sau alte opţiuni de comercializare. Într-un termen atât de scurt, nu există nicio posibilitate reală de a creşte capacitatea de depozitare. Cel puţin nu fără a compromite parametrii de calitate ai producţiei”, au spus fermierii.
Pământul este tot mai afectat de nivelul de consum la care este supus de către umanitate. Acesta are un cost pentru o mare varietate de sisteme planetare care depind unele de altele. La fel ca un domino, instabilitatea uneia poate crea instabilitate pentru alta, conform Science Alert.
Studiile anterioare au avertizat că excesele umane au dus la punctul de rupere cel puțin câteva din aceste piese de domino.
Acum, potrivit unui nou raport al unei mari echipe internaționale de cercetători, atunci când corectitudinea și justiția sunt luate în considerare pentru fiecare domeniu, componentele majore ale sistemelor de susținere a vieții ale planetei noastre eșuează nu doar pentru câteva jaloane/limite, ci pentru cel puțin șapte din opt.
Din cauza oastră, clima, biosfera, circuitul apei, atmosfera și ciclul nutrienților de pe Pământ au fost puse în pericol pentru o mare parte a populației lumii. Totuși, în anumite privințe, unele scenarii afectează mai mult doar o parte a locurilor de pe Pământ.
Aerosolii, de exemplu, pun în pericol sănătatea a milioane de oameni din întreaga lume. În acest caz, „grupurile vulnerabile sunt afectate disproporționat mai mult”.
În 2009, climatologul Johan Rockström de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic și colegii săi s-au gândit doar la limitele biofizice „sigure” pe care le-a depășit Pământul. Abordarea de acum are în vedere accesul omului la apă, hrană, energie, sănătate și un mediu curat.
Pământul suferă din cauza exceselor umane
„Știința arată clar că riscăm să destabilizam întreaga planetă”, a declarat Rockström pentru ABC.
Și totuși, lumea continuă să ardă combustibili fosili, să producă substanțe chimice sintetice, să defrișeze terenuri, să extragă apele subterane, să distrugă râurile și să polueze mediul cu îngrășăminte, materiale plastice, produse chimice, deșeuri radioactive, metale grele și antibiotice.
Toate acestea trebuie să se schimbe, spun cercetătorii, iar acțiunea climatică ar trebui să fie o prioritate de vârf.
Pentru a se menține în limitele „sigure” și „juste” pentru toți, Rockström și colegii săi susțin că încălzirea globală ar trebui limitată la 1°C peste nivelurile preindustriale.
Este mult sub realitatea noastră proiectată de aproximativ 1,2 °C în medie globală pentru 2023. Peste 1,5 °C sau 2,0 °C încălzire, cercetătorii spun că „probabilitatea declanșării punctelor critice crește la ridicat sau foarte ridicat”.
În acest moment, daunele biosferei și riscul declanșării unor efecte climatice de boomerang cresc substanțial. Și cei mai vulnerabili, săraci și marginalizați oameni vor fi expuși mai întâi pericolului.
Sute de milioane de oameni de pe Pământ vor fi afectați
La 1,5°C, se estimează că 200 de milioane de oameni ar putea experimenta temperaturi extreme. În același caz, 500 de milioane ar putea fi expuși la creșterea pe termen lung a nivelului mării.
„Aceste număr de oameni afectați depășește cu mult principiul larg acceptat „nu lăsa pe nimeni în urmă”.Subminează majoritatea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, scriu cercetătorii în raport.
Fosforul și azotul sunt alte două limite care ies în evidență în raportul actual. Acești nutrienți sunt scurși în mediul înconjurător prin intermediul agriculturii și pot provoca înflorirea plantelor și a algelor. Acestea pot dăuna animalelor, provocând colapsul pescuitului sau poluând apa potabilă.
La începutul acestui an, unii oameni de știință au avertizat că ne îndreptăm către „fosfogedon” din cauza utilizării greșite a fosforului. Mineralul este folosit pentru creșterea culturilor, dar se epuizează într-un ritm alarmant la nivel global.
Numărul de crize cu care se confruntă oamenii dintr-o dată este copleșitor. Doar în ultima lună, acestea includ o criză alimentară în Cornul Africii, decese cauzate de căldură în India, inundații catastrofale în Italia, un ciclon mortal în Myanmar, incendii masive în Canada și multe altele. Toate acestea sunt legate de consecințele împingerii limitei noastre planetare.
Sute de milioane de oameni sunt expuși unui risc iminent. Este posibil ca anumite părți ale planetei să nu mai fie la fel niciodată.
24 de instituții diferite din 14 țări, printre care și România – reprezentată de Apele Române- s-au unit în Proiectul Danube Hazard m3c, finanțat în cadrul Programului Transnațional Dunărea.
Proiectul Danube Hazard m3c a beneficiat de 2.60 de milioane de euro pentru rezolvarea problemelor de calitate a apei cauzate de poluarea cu substanțe chimice în bazinul Dunării
”În cadrul activității de întărire a capacității instituționale, componentă a proiectului coordonată de colegii noștri de la Departamentul de Management European Integrat- Resurse de Apă, a fost elaborat un manual tehnic, foarte util atât pentru persoanele care lucrează în managementul apei, cât și pentru toți cei interesați”, au transmis reprezentanții Apelor Române.
Una dintre componentele importante ale proiectului a fost activitatea de întărire a capacității instituționale, coordonată de Departamentul de Management European Integrat – Resurse de Apă din România
În cadrul acestei componente, a fost elaborat un manual tehnic, cu scopul de a oferi sprijin și informații practice atât pentru persoanele care lucrează în managementul apei, cât și pentru toți cei interesați de problema poluării chimice în bazinul Dunării.
Prin implicarea a numeroase instituții și țări, proiectul urmărește să contribuie la protejarea și îmbunătățirea stării de sănătate a Dunării și a ecosistemelor sale, având în vedere impactul poluării chimice asupra biodiversității și sănătății umane.
Poliția Română a desfășurat, pe parcursul lunii în curs, mai multe acțiuni pentru verificarea legalității activităților de deținere, transport și comercializare a peștelui, produselor și subproduselor din pește în perioada de prohibiție.
Acțiunile au fost desfășurate în județele Brăila și Tulcea.
World Wide Fund For Nature (WWF) România: ”Captura de infracțiuni a fost, și de data aceasta, bogată, ocazie de a reaminti cât de important ar fi ca și sancțiunile, în cazurile de braconaj, să fie mai descurajante, iar abordarea lor de către instanțe, mai aplicată”
”Este ceea ce ne-am propus prin proiectul SWiPE, Successful Wildlife Crime Prosecution in Europe (”Instrumentarea cu succes a cazurilor de infracționalitate cu specii sălbatice în Europa”), finanțat de UE prin programul LIFE”, se arată în comunicatul organizației pentru protecția mediului din România.
Mai mulți braconieri au fost prinși de Poliția Română și comisarii Gărzii de Mediu din Galați
Reamintim că, în perioada 26-27.05.2023, polițiștii din cadrul Serviciului O.P. – I.P.J. Galați, comisarii Gărzii Naționale de Mediu – C.J. Galați, personalul A.N.P.A. – Serviciul Regiunea Moldova, au desfășurat o acțiune pe fluviul Dunărea și malul stâng al râului Siret, obținând următoarele rezultate:
infracțiuni constatate (OG24/2008) = 5
contravenții aplicate = 34
valoarea contravențiilor = 5.500 lei
pește confiscat = 12 exemplare de pește, sturion, specia pastrugă, 10 kg pește specia crapișor;
bunuri indisponibilizate: 7 plase, tip setcă, cu o lungime de aproximativ 1000 m.
Începe cea de-a treia ediție a International Recycling Tour, o inițiativă a programului european Every Can Counts, dedicată colectării și reciclării dozelor din aluminu.
Campania de conștientizare internațională este menită să marcheze Ziua Mondială a Mediului și să încurajeze un stil de viață sustenabil.
Între 3-5 iunie, acțiunea se va desfășura în 16 țări și va cuprinde 18 locații din Europa și Brazilia
Potrivit comunicatului de presă, țările participante sunt: Austria, Belgia, Brazilia, Republica Cehă, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Muntenegru, Țările de Jos, Polonia, România, Serbia, Spania și Regatul Unit.
”De la metropole pline de viață până la parcuri urbane, de la plaje vibrante la festivaluri celebre, ambasadorii dedicați ai turului vor promova mesajul: ”Dozele de băutură se reciclează la nesfârșit” și vor încuraja oamenii să se implice mai mult pentru a contribui la o economie cu adevărat circulară”, se arată în comunicat.
În România, International Recycling Tour se va desfășura în zilele de 3 și 4 iunie în orașele București și Iași
Aici, oamenii vor fi invitați la o serie de acțiuni care să îi încurajeze să recicleze dozele de băutură oriunde s-ar afla, prin acțiuni de ecologizare în parcuri, în zonele de food din centrele comerciale precum și în alte spații publice.
La București, voluntarii vor fi prezenți în zona pietonală Calea Victoriei și Parcul Tineretului.
În Iași, publicul este invitat să ia parte la acțiuni de colectare organizate sâmbătă, 3 iunie 2023, ora 15:00, în zonele Palas Iași Mall, Parcul Copou și Palatul Culturii.
Administrația Parcului Natural Văcărești a transmis că, la jumătatea lunii martie, a fost amenajată o pajiște experimentală, care va contribui, în timp, la reducerea poluării.
Au fost plantate flori colorate, specifice zonei de câmpie, ca: mușețel, neghină, albăstrele sau maci.
Potrivit administrației, orice intervenție neautorizată este strict interzisă.
”Cum ar fi ca în orașele României să fie amenajate cât mai multe astfel de oaze de natură și culoare?”
”Cu puțină grijă și ceva răbdare, terenurile lăsate de izbeliște în orașe pot să devină pajiști cu flori! La jumătatea lunii martie, am amenajat un astfel de spațiu gri (cu vagi urme verzi, după cum se poate vedea în ultima imagine), aflat la mică distanță de Parcul Natural Văcărești. Puțin câte puțin, zona s-a înverzit și, de câteva săptămâni, s-a umplut de flori galbene și albastre. În viitorul nu foarte îndepărtat, paleta de culori va fi încă și mai bogată!”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.
Administrația Parcului Natural Văcărești: ”Sunt specii perene, de care se bucură fluturii, bondarii, albinele solitare și alte specii polenizatoare. Dar și oamenii care ies la plimbare pe Cheiul Dâmboviței. În plus, un astfel de spațiu reține particule poluante și produce oxigen”
Amenajarea pajiștii de pe malul Dâmboviței s-a făcut împreună cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, în cadrul proiectului “Traversăm prin verde”.
Proiectul este finațat prin Platforma de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING Bank.
