Ai tensiune arterială când conduci? Poluarea de pe șosea ar putea fi cauza

Autor

-

5 decembrie 2023

aerul poluat creste tensiunea arteriala — Sursă - Unsplash

Autostrăzile și arterele largi sunt acum o caracteristică definitorie a majorității zonelor metropolitane. Poluarea produsă de mașini în aceste zone atinge cote alarmante și crește riscul unor boli grave, conform Eurekalert.

Cercetătorii însă, abia acum au început să înțeleagă riscurile pentru sănătate pe care le prezintă toată acea poluare. Expunerea pe termen lung la poluarea aerului cauzată de trafic a fost legată de mai multe afecțiuni. Printre acestea se numără bolile cardiovasculare, astmul și cancerul pulmonar. Poluarea e dată de amestecul complex dintre evacuarea de la țevile de eșapament, uzura frânei și a anvelopelor și praful din drum.

Poluarea de pe autostradă, efecte grave pentru oameni

O nouă cercetare de la Universitatea din Washington sugerează că aceste riscuri pentru sănătate sunt observate și la persoanele care călătoresc pe drumuri aglomerate. Cercetarea a constatat că aerul nefiltrat din traficul la orele de vârf a crescut semnificativ tensiunea arterială a pasagerilor. Asta s-a întâmplat atât în timpul condusului, cât și până la 24 de ore mai târziu.

„Corpul are un set complex de sisteme pentru a încerca să mențină tensiunea arterială din creier la fel tot timpul. Este un sistem foarte complex. Se pare că undeva, într-unul dintre aceste mecanisme, poluarea aerului cauzată de trafic interferează cu tensiunea arterială”, a spus Joel Kaufman. El este medic și profesor de științe ale mediului și sănătății ocupaționale la Universitatea din Washington. Este, de asemenea, primul autor al studiului.

Cercetătorii au pus participanți cu vârste cuprinse între 22 și 45 de ani să conducă în Seattle în orele de vârf. Între timp, ei monitorizau tensiunea arterială. În două cazuri, aerul de drum nefiltrat a fost lăsat să intre în mașină. În al treilea caz, mașina a fost echipată cu filtre HEPA de înaltă calitate care blocau 86% din poluarea cu particule. Participanții nu știau dacă se aflau pe o mașină cu aer curat sau nu.

Poluare a crescut tensiunea arterială

Respirarea aerului poluat a dus la creșteri nete ale tensiunii arteriale de peste 4,50 mm Hg (milimetri de mercur) pentru cei din mașinile cu aer nefiltrat. Creșterea a avut loc rapid, după aproximativ o oră în mașină. Ea s-a menținut constant timp de cel puțin 24 de ore. Cercetătorii nu au testat și pe o perioadă mai lungă de 24 de ore.

Mărimea creșterii este comparabilă cu efectul unei diete bogate în sodiu.

„Știm că astfel de creșteri modeste ale tensiunii arteriale, la nivel de populație, sunt asociate cu o creștere semnificativă a bolilor cardiovasculare”, a spus Kaufman. „Există o înțelegere tot mai mare că poluarea aerului contribuie la problemele cardiace. Ideea că poluarea aerului rutieră la niveluri relativ scăzute poate afecta atât de mult tensiunea arterială este o piesă importantă a puzzle-ului pe care încercăm să-l rezolvăm.”, a adăugat el.

Descoperirile ridică, de asemenea, întrebări despre particulele ultrafine. Acestea sunt un poluant nereglementat și puțin înțeles, care a devenit o sursă de îngrijorare crescândă în rândul experților. Particulele ultrafine au mai puțin de 100 de nanometri în diametru. Sunt mult prea mici pentru a fi văzute. Poluarea aerului cauzată de trafic conține concentrații mari de particule ultrafine. În studiu, aerul nefiltrat conținea niveluri ridicate de particule ultrafine, deși nivelul general de poluare măsurat prin concentrația de particule fine (PM 2,5) a fost relativ scăzut.

Poluarea aerului cauzată de trafic este principala cauză a variației calității aerului de la o comunitate la alta în majoritatea zonelor metropolitane din SUA.

Cercetarea a fost finanțată de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA și de National Institutes of Health.

Garda de Mediu a aplicat mai multe sancțiuni în urma unui control efectuat în Portul Constanţa

Autor

Cristina Antal

-

5 decembrie 2023

Cinci amenzi au dat Comisarii Gărzii de Mediu într-un control în Portul Constanţa, informează publicația Dobrogea TV.

Controlul comisarilor de la Garda de Mediu a vizat activităţile economice ce pot afecta calitatea factorilor de mediu (aer, sol, apă) şi pot degrada ecosistemul marin al Marii Negre.

Valoarea totală a sancțiunilor este de 320.000 lei, iar activitatea unui agent economic din Portul Constanța a fost suspendată

Potrivit sursei citate, au fost aplicate 5 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 320.000 lei.

De asemenea, comisarii Gărzii de Mediu au stabilit și o suspendare a activităţii unui agent economic pentru nerespectarea legislaţiei de mediu.

Principalii vizați sunt agenţii economici ce desfăşoară activităţi care pot avea impact asupra mediului şi pot afecta ecosistemul costier al Marii Negre

”O situaţie specială a fost aceea a unui agent economic care desfăşură activităţi de dezmembrare ambarcaţiuni fără a deţine acte de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului, fapt pentru care a fost sancţionat contravenţional cu amendă de 60.000 lei şi măsura complementară de interzicere a activităţii”, se arată în comunicatul publicat de Garda de Mediu.

Acţiunile de inspecţie şi control din Portul Constanţa vor continua, în perioada următoare, în principal la agenţii economici ce desfăşoară activităţi care pot avea impact asupra mediului şi pot afecta ecosistemul costier al Marii Negre.

Comunicat – Asociația MaiMultVerde a amenajat Ecoruta Dunăreană, un traseu ecoturistic în județul Giurgiu

Autor

Stirea Verde

-

5 decembrie 2023

Evenimentul de încheiere a proiectului Pentru o Dunăre cu malurile curate va avea loc joi, 7 decembrie 2023, ora 17.00, la Centrul Cultural Local „Ion Vinea” din Giurgiu, unde va fi prezentată expoziția de fotografie care documentează Ecoruta Dunăreană realizată de Larisa Baltă.

„Ecoruta Dunăreană este un proiect pilot propus de Asociația MaiMultVerde ca soluție pentru dezvoltarea turistică sustenabilă a Dunării, într-o zonă cu un potențial natural enorm: întâlnim aici aceleași specii ca în Delta Dunării. Ne-am lovit însă de o provocare majoră, tot traseul este sufocat de deșeuri abandonate.” spune Loredana Pană, expert advocacy MaiMultVerde.

În această vară, în numai două săptămâni, zeci de voluntari participanți la cele 4 tabere de igienizare organizate pe traseul Ecorutei Dunărene au colectat peste 10 tone de deșeuri abandonate în natură. În total, peste 80 de voluntari s-au implicat în acțiunile proiectului – igienizări ale traseului, plantări în Pădurea Comunitară Cama (parte integrantă a Ecorutei) și marcarea traseului prin panouri de informare, săgeți și marcaje cu vopsea și marcarea traseului în on-line. De asemenea, Asociația MaiMultVerde a reușit coagularea unui grup de inițiativă local în vederea sprijinirii proiectului în viitor.

Ecoruta Dunăreană: Scurtă prezentare

Segmentul propus de Asociația MaiMultVerde pentru Ecoruta Dunăreană oferă posibilitatea explorării zonei atât pe apă cât și pe uscat, prin cicloturism, turism ecvestru, excursii de picior, plimbări cu caiacele, zone de campare, evenimente sportive, educative și culturale.

Traseul propus pentru Ecoruta Dunăreană este bogat în resurse turistice: pentru iubitorii de natură, zona oferă o listă atractivă de specii și poate deveni loc pentru birdwatching și observarea faunei și florei specifice Dunării. De-a lungul traseului se află mai multe arii naturale protejate, cu peste 300 de specii de floră și cu o faună deosebit de bogată, cu specii foarte importante de nevertebrate, păsări, reptile, amfibieni și mamifere.

„Aceste zone naturale prezintă un mare potențial de valorificare pe principiile ecoturismului prin activități specifice care pot genera beneficii atât operatorilor de servicii ecoturistice, turiștilor, cât și comunităților locale. Ecoruta Dunăreană propusă în acest proiect va deveni un exemplu de bună practică, replicabil și de interes pentru consumatorii de ecoturism de-a lungul Dunării.” spune Loredana Pană.

Dacă în ceea ce privește orașul Giurgiu, există un interes din punct de vedere turistic, cu precădere concentrat pe faleză și port unde sunt amplasate câteva restaurante, pentru celelalte localități nu există un interes turistic orientat direct spre obiectivele de patrimoniu natural sau cultural locale.

Din punct de vedere cultural, există mai multe puncte de interes, necunoscute însă publicului larg și nesemnalizate, cum ar fi ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân de la Giurgiu sau ansamblul de cazemate de la Slobozia.
De asemenea, pentru iubitorii de gastronomie locală, pot fi revitalizate câteva tradiții culinare, precum plăcintele dulangaci specifice spațiului cultural româno-bulgar riveran Dunării, salatele de ardei sau vinete coapte pe jar sau ciorba de gâscă.
Spațiul de plajă din localitatea Gostinu este o destinație de week-end căutată de turiști, însă neexistând spații amenajate pentru colectarea deșeurilor, locul a devenit puternic generator de deșeuri, zonele de pădure și zonele de vegetație de pe plajă fiind tranformate în depozite ilegale de gunoi.

Despre proiect

Proiectul „Pentru o Dunăre cu malurile curate” este derulat de Asociația MaiMultVerde, în parteneriat cu Fundația Terra Mileniul III, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2022. Proiectul este co-finanțat de Lidl România. Scopul proiectului este responsabilizarea autorităților locale prin activarea și implicarea civică a cetățenilor din orașul Giurgiu și zonele limitrofe în acțiuni de advocacy în vederea îmbunătățirii serviciilor publice de salubrizare pe malurile Dunării. Mai multe detalii despre proiect AICI

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul din Fundația pentru Dezvoltare Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați AICI

Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați AICI

Asociația MaiMultVerde implementează începând cu anul 2008 proiecte de protecția mediului în acord cu misiunea sa de a construi o cultură a responsabilității și voluntariatului pentru mediu în România. Unul dintre domeniile prioritare de acțiune îl constituie combaterea poluării cu plastic, asociația implementând în acest sens, de-a lungul anilor, o serie de proiecte și campanii educative sub sloganuri precum „Cu Apele Curate, „Există viață după colectare” sau „Deșeurile nu sunt gunoaie”. În cadrul acțiunilor organizate de MaiMultVerde, voluntarii au colectat peste 350 tone de plastic din zone naturale precum păduri, albii de râu sau trasee turistice. Proiectele au vizat și autoritățile publice centrale și locale, prin activități specifice de advocacy menite să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice în domeniu.

Asociația TERRA Mileniul III este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit şi apolitică de protecţia mediului, ce dezvoltă programe la nivel naţional şi european. Organizaţia a fost înfiinţată in 1998 și are drept misiune să dezvolte programe de conștientizare privind cauzele şi efectele schimbărilor climatice și să promoveze soluţii durabile de dezvoltare. Asociația acţionează pentru a îmbunătăți politicile publice în acest sector și pentru a ajuta oamenii să se adapteze la efectele schimbarilor climatice.

O reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost înregistrată în România

Autor

Cristina Antal

-

5 decembrie 2023

România şi-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu peste două treimi, în ultimele trei decenii.

Potrivit declarațiilor făcute de președintele Klaus Iohannis la evenimentul ”Sustainable Innovation Forum 2023” care are loc în Dubai, Emiratele Arabe Unite, ţara noastră se angajează să îşi dezvolte economia şi să reducă în continuare emisiile, simultan.

Pentru o dezvoltare durabilă și verde, România are nevoie de tehnologii transformatoare şi inovatoare, la preţuri accesibile

Klaus Iohannis a subliniat că ”peisajul inovaţiei verzi din România este foarte dinamic, iar marile centre universitare, cum ar fi cele din Bucureşti şi Cluj, inovează în domeniul materialelor de construcţie durabile şi al aplicaţiilor pentru eficienţă energetică”.

”Companiile din România susţin progresul tehnologiei pompelor de căldură, despre care anticipăm că vor fi esenţiale pentru decarbonizarea sectorului încălzirii şi răcirii clădirilor din România şi din Uniunea Europeană. Cercetarea şi inovarea pot ajuta la consolidarea şi la adaptarea superioară a producţiei agricole la schimbările climatice, atât în România, cât şi la nivel mondial”, a mai declarat Klaus Iohannis, citat de Digi 24.

Piața auto contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

De asemenea, Iohannis a subliciat că marii producători auto din România îşi reorientează producţia către vehiculele electrice.

Şeful statului a arătat că ”sinergiile dintre tranziţia verde şi cea digitală facilitează o acţiune eficientă în domeniul climei”.

Microplasticele descoperite recent în nori ar putea influența vremea și temperaturile globale

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 decembrie 2023

microplastice nori vreme — Sursă - Unsplash

Microplasticele au fost descoperite recent deasupra estului Chinei. Acum, noi cercetări arată că acestea ar putea influența formarea norilor și vremea, conform The Guardian.

Un grup de cercetători de la Universitatea Shandong din China a colectat apă din nori în vârful Muntelui Tai. Ei au găsit microplastice în 24 din 28 de probe. Acestea includ tereftalat de polietilenă (cunoscut și sub numele de PET), polipropilenă, polietilenă și polistiren. Au fost detectate particulele care se găsesc în mod obișnuit în fibrele sintetice, îmbrăcăminte și textile, precum și ambalaje și măști de față.

„Această descoperire oferă dovezi semnificative ale prezenței [microplasticelor] în nori”, au scris cercetătorii în lucrare lor.

La începutul acestui an, un studiu din Japonia a arătat că microplasticele au fost prezente pe vârful Muntelui Fuji și Muntelui Oyama. Ei au sugerat că particulele ar putea să provină din plasticul din ocean și să fi fost transportate de masele de aer. Concentrația de microplastice din apa norului muntelui Tai a fost de până la 70 de ori mai mare decât cea a apei norilor din munții Japoniei.

„Majoritatea poluării la care tindem să ne gândim este sub formă lichidă”, a spus Fay Couceiro, profesor de poluare a mediului la Universitatea din Portsmouth.

„Avem tendința de a ne gândi că merge în râu și în mare. Problema e că microplasticele nu respectă regulile normale. Găsim microplastice în aceste medii curate de pe vârfurile acestor munți extrem de greu de atins.”, a mai spus el.

Cum ajung microplasticele acolo?

În afară de contaminarea de la persoanele care vizitează aceste locuri, particulele pot fi transportate prin aer. Probele de la altitudine joasă și nori mai denși au avut cantități mai mari de microplastice în ele.

Materialele plastice învechite – cu alte cuvinte, cele care au fost deja deteriorate de radiațiile ultraviolete – erau de dimensiuni mai mici și aveau suprafețe mai aspre. Ele conțineau mai mult plumb, mercur și oxigen în comparație cu materialele plastice neuzate. Cercetătorii au descoperit că norii pot modifica microplasticele, implicit și microplasticele pot afecta formarea norilor.

„Formarea norilor are o implicație uriașă nu doar pentru modelele noastre meteorologice locale, ci și pentru temperaturile noastre globale”, a spus Couceiro, care nu a fost implicat în studiu.

Norii afectează clima într-o multitudine de moduri. Ei produc precipitații și zăpadă, afectând precipitațiile și vegetația globală. Norii blochează lumina soarelui, răcind suprafața planetei și oferind umbră pe sol. Dar pot înmagazina și căldura și umiditatea, încălzind ulterior aerul.

Autorii studiului afirmă că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina pe deplin impactul microplasticelor asupra vremii. Totuși, ceea ce este clar e că se pot face mai multe pentru a aborda acest lucru.

„Există un singur grup de animale pe această planetă care utilizează plastic și suntem noi, ființele umane”, a spus Couceiro. „Avem cu adevărat nevoie de un răspuns global la acest lucru. Acesta nu va fi rezolvat de o singură țară, pentru că aerul nu respectă granițele.”, a adăugat el.

Cel mai mare aisberg din lume a început să plutească după mai multe decenii | VIDEO

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 decembrie 2023

cel mai mare aisberg din lume — Sursă - Unsplash

În 1986, un aisberg gigantic s-a separat de platforma de gheață Fichner-Ronne din Antarctica de Vest. Era atât de mare încât a rămas lipit (blocat) de fundul mării pentru următorii 40 de ani, conform Science Alert.

În cele din urmă, s-a desprins de pe fundul mării și a început să plutească. Acum, el se află în Marea Weddell și se deplasează spre o regiune din Atlanticul de Sud numită Iceberg Alley.

Desemnat A23a, acest aisberg măsoară 4000 km pătrați și are aproximativ 400 metri grosime. Este, practic, cel mai mare aisberg din lume.

La suprafață, A23a este de aproximativ patru ori mai mare decât orașul New York. Dar, așa cum se știe despre aisberguri, trebuie să privești și sub suprafață. La 400 de metri grosime, întregul corp de gheață însumează mai mult de un trilion de tone de apă înghețată.

Satelitul Copernicus Sentinel-1 al ESA a urmărit gigantul în mișcare. Acesta pare să fie purtat pe apă de vânturi și curenți. Oamenii de știință estimează că în prezent se mișcă cu o rată de aproximativ 4,8 km pe zi.

Aisbergul A23a nu e cel mai mare aisberg cunoscut

ESA a spus că nu este neobișnuit ca aisbergurile să se împamânteze, dar în timp ele se micșorează suficient pentru a se desprinde și a începe să plutească.

Cercetătorii nu pot prezice exact unde se va deplasa A23a. Cu toate acestea, la fel ca majoritatea aisbergurilor din sectorul Weddell, A23a va ajunge probabil în Atlanticul de Sud pe Aleea Aisbergurilor.

În timp ce A23a este uriaș, nu este cel mai mare aisberg din istorie. El reprezintă doar 1/3 din dimensiunea celui mai mare aisberg din istoria înregistrată, B-15. Acesta s-a desprins din platforma de gheață Ross din Antarctica în 2000.

Aisbergul B-15 acoperea mai mult de 10.878 km pătrați când s-a desprins, conform Observatorului Pământului al NASA. B-15 s-a fracturat de atunci în numeroase aisberguri mai mici și majoritatea s-au topit.

Schimbările climatice ar putea modifica lupta împotriva malariei

Autor

Ionuț POPESCU

-

5 decembrie 2023

schimbari climatice malarie — Sursă - Unsplash

Schimbările climatice ar putea crește ratele globale ale malariei, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății, conform Live Science.

„Schimbările climatice prezintă un risc substanțial pentru progresul împotriva malariei. În special în regiunile vulnerabile”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Acum mai mult ca niciodată sunt necesare răspunsuri durabile și rezistente la malarie, împreună cu acțiuni urgente pentru a încetini ritmul încălzirii globale și a reduce efectele acesteia”, a dăugat el.

În cel mai recent Raport mondial al malariei, OMS a estimat că au existat 249 de milioane de cazuri de boală răspândită de țânțari în 2022. Comparativ, în 2021 au existat aproximativ 244 de milioane, iar în 2020 un număr similar. Acesta a fost cu 16 milioane de cazuri mai multe decât în 2019.

Creștere alarmantă a malariei

Majoritatea celor cinci milioane de cazuri suplimentare de malarie între 2021 și 2022 s-au produs în cinci țări. E vorba de Pakistan, Nigeria, Uganda, Etiopia și Papua-Noua Guinee. Pakistanul a înregistrat cea mai mare creștere, cu 2,6 milioane de cazuri. În 2021 a avut doar 500.000 de cazuri. Creșterea a fost legată de inundațiile distructive care au afectat o mare parte din Pakistan. Practic, țânțarii au beneficiat de un nou teren umed propice pentru împerechere.

„Cu musonii foarte grei ne așteptam la aceste consecințe, dar nu la această amploare”, a declarat pentru The New York Times dr. Muhammad Mukhtar, directorul programului național de control al malariei din Pakistan.

„Locurile care sunt cele mai afectate sunt locurile care au cea mai mică infrastructură pentru a răspunde la acest tip de evenimente”, a declarat pentru The Washington Post Ross Boyce, profesor asistent de medicină și epidemiologie la Universitatea din Carolina de Nord.

„Cred că va deveni un factor care contribuie tot mai mult la povara globală a malariei”, a spus el.

Schimbările climatice – efecte în lanț

Pe lângă efectele directe ale schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile extreme în locurile în care malaria este endemică, efectele indirecte pot, de asemenea, să crească cazurile de malarie, a menționat OMS. De exemplu, dezastrele legate de climă ar putea reduce accesul oamenilor la serviciile esențiale împotriva malariei și ar putea cauza întreruperi în lanțul de aprovizionare cu plase tratate cu insecticide, medicamente antimalarice și vaccinuri.

În ciuda creșterii recente a infecțiilor, decesele cauzate de malarie au scăzut la 608.000 în 2022. Maximul recent a fost de 631.000 în 2020, deși această rată încă depășește nivelurile prepandemice, a raportat OMS.

Între timp, primul vaccin împotriva malariei recomandat de OMS, numit RTS,S/AS01, a fost lansat cu succes în trei țări africane în ultimii câțiva ani, iar un al doilea vaccin a fost recomandat pentru utilizare la începutul acestui an. Țările cu RTS, S/AS01 – Ghana, Kenya și Malawi – au înregistrat o scădere cu 13% a deceselor din copilărie.

Animalele acvatice refuză să se împerecheze din cauza deșeurilor de plastic

Autor

Ionuț POPESCU

-

4 decembrie 2023

animale avatice deseuri plastic — Sursă - Unsplash

Deșeurile de plastic au devenit o problemă gravă pentru oceanele noastre. Ele duc la moartea multor animale care se prind în ele. Acum, noi cercetări indică faptul că ar putea chiar să le împiedice reproducerea, conform Interesting Engineering.

Un nou studiu de la Universitatea din Portsmouth a constatat că substanțele chimice care se scurg din plasticul aruncat au compromis capacitatea anumitor creaturi asemănătoare creveților de a se împerechea și consecințele pot fi îngrozitoare.

„Acest comportament de împerechere nereușit are repercusiuni grave. Efectele nu sunt doar pentru specia testată, ci pentru populație în ansamblu. Aceste animale formează perechi pentru a se reproduce. Odată ce se expun la o substanță chimică, se despart de partenerul lor și au nevoie de mult mai mult timp să își revină. Uneori nu își revin deloc”, a spus profesorul Alex Ford, de la Institutul de Științe Marine.

Ford a susținut că, deoarece organismele se găsesc adesea pe coastele europene, unde contribuie în mod semnificativ la dieta peștilor și păsărilor, supraviețuirea lor este esențială pentru ca și alte animale să supraviețuiască. Dispariția acestora ar avea ca rezultat o serie de evenimente negative. Astfel, lanțul trofic ar suferi atât în apă, cât și pe uscat.

Lucrările lui Ford au examinat patru compuși detectați în mod obișnuit în materiale de plastic. Aceștia se găsesc în consumabile medicale, ambalaje alimentare, nailon, dispozitive medicale, ustensile culinare, lac de unghii, echipamente electronice și jucării. Cercetătorii au ales aceste patru substanțe chimice deoarece amenințarea pe care o pot reprezenta pentru sănătatea umană este larg stabilită. Doi dintre compuși fiind deja reglementați în Europa.

Deșeurile de plastic, efecte asupra creaturilor marine

Ei au continuat să studieze efectele lor asupra organismelor asemănătoare creveților, care s-a dovedit că se împerechează și se blochează timp de două zile în timpul împerecherii. Cercetătorii au expus perechi dintre ei la fiecare medicament și le-au urmărit comportamentul pentru o perioadă de patru zile.

Ei au descoperit câteva consecințe alarmante. Au constatat că, în cel mai bun caz, organismelor le-a luat mai mult pentru a se reîmperechea. În cel mai rău caz, nu s-au împerecheat deloc. În plus, animalelor le-a scăzut cu până la 60% numărul de spermatozoizi după ce au fost expuse poluării.

„Deși animalele pe care le-am testat au fost expuse la concentrații mult mai mari decât le-ați găsi în mod normal în mediul înconjurător, rezultatele arată că aceste substanțe chimice pot afecta numărul de spermatozoizi”, a explicat Ford.

Cercetătorii avertizează acum că împerecherea este esențială pentru supraviețuirea oricărei specii și, ca atare, sfătuiesc cu tărie ca agențiile de mediu din întreaga lume să acorde o atenție mai mare datelor comportamentale, insistând că cercetările lor dezvăluie informații pe care testele tradiționale de toxicitate nu le pot arăta. Pentru a obține o imagine exactă a potențialului cauzat de un anumit contaminant, cercetătorii recomandă să fie efectuate mai multe studii comportamentale.

Franța a înregistrat cea mai călduroasă toamnă din 1900

Autor

Cristina Antal

-

4 decembrie 2023

În acest an a fost înregistrată cea mai călduroasă toamnă în Franța, din 1900, de când se fac măsurători.

Potrivit unui raport prezentat de Météo France, toamna acestui an este cea mai călduroasă din 1900, iar 2023 al doilea cel mai cald an.

”2023, din păcate, a fost marcat din nou de multe recorduri de temperatură, care vin pentru a sublinia din nou, nu numai schimbările climatice, ci și accelerarea acestor schimbări climatice”, a declarat ministrul Tranziției Ecologice, Christophe Bechu, citat de AFP, scriu jurnaliștii de la Radio France Intrenationale.

Valurile de căldură pe care Franța le-a traversat nu reprezintă doar o ”anomalie statistică”

”Dacă vă spun că trei din ultimii patru ani sunt în cei mai fierbinți ani pe care țara noastră i-a experimentat, înțelegeți că aceasta nu este doar o anomalie statistică, dar este o tendință fundamentală care se materializează și, din păcate, crește”, a adăugat ministrul Tranziției Ecologice.

Toamna din acest an a fost marcată și de multiple alte fenomene climatice

În multe departamente, s-a declarat stare de alertă (cod roșu) din cauza ploilor abundente și a inundațiilor puternice.

Tot Météo France spune că în octombrie s-au încheiat cele 32 de zile consecutive de ploaie, ”un episod care nu a mai fost niciodată experimentat, iar consecința , inundații semnificative, în special în Hauts-de-France”, mai relatează sursa citată.

Care este ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din UE

Autor

Cristina Antal

-

4 decembrie 2023

Potrivit unei noi analize, România este ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din Uniunea Europenă, în 2022.

Datele furnizate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată că în UE, în 2022, 69% din populație locuia într-o gospodărie pe care o deține.

La polul opus, procentul persoanelor care preferă chiria este de 31%.

Cea mai mare pondere a proprietății a fost observată în România

Practic, 95% din populație locuia într-o gospodărie pe care o deține ca proprietate, în timp ce Slovacia înregistra 93%, Croația 91% și Ungaria 90%.

În toate țările UE, cu excepția Germaniei, deținerea era mai frecventă, se arată în studiul publicat de Jurnalul de Argeș.

În majoritatea statelor, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriaşilor

În Germania, închirierea rămâne un fenomen obișnuit, 53% din populație fiind chiriași.

Au urmat Austria (49%) și Danemarca (40%). Condiţiile de locuit de măsoară în mai multe moduri, analizându-se dacă persoanele locuiesc în locuinţe aglomerate.

În 2022, în UE 16.8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de un nivel de 19.1% în 2010.

Cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra anul trecut în Letonia (41.7%), România (40.5%) şi Bulgaria (36.2%), iar cea mai scăzută în Cipru (2.2%), Malta (2,8%) şi Ţările de Jos (2.9%).