Primăria Municipiului București a anunțat că, din această primăvară, vor fi redeschise pavilioanele Expoflora aflate în Parcul Regele Mihai I, transmite publicația B365.
Mai exact, pasionații de floricultură le vor putea vizita începând cu luna mai 2024.
Colecțiile de plante spectaculoase pot fi expuse în cadrul proiectului ”Steward 2024”
Cu această ocazie, ALPAB face un apel către pasionații de floricultură și cei care colecționează diverse plante spectaculoase, să le expună în acest spațiu în cadrul proiectului ”Steward 2024”.
Numele proiectului vine din anii ‘70, cand o stewardesă de la compania Tarom s-a oferit să aprovizioneze expozitia cu semințe și răsaduri.
La acel moment, stewardesa aducea în mod regulat flori rare din țările calde.
Instituția a anunțat că persoanele care doresc să doneze plantele lor pentru a fi expuse în aceste pavilioane pot contacta ALPAB pe Facebook, sau prin intermediul mesageriei.
Persoanele pasionate de flori pot expune fotografii cu plante în Parcul Regele Mihai I
De asemenea, administrația a ținut să informeze că ar fi de ajutor ca persoanele interesate să trimită și fotografii ale plantelor pe care își doresc să le prezinte în cadrul expozițiilor din fostul Parc Herăstrău.
”Colaborarea va fi una voluntară și altruistă”, au transmis reprezentanții ALPAB.
Specialiştii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pregătesc zona de cuibărit a coloniei de pelicani creţi de pe Insula Ceaplace din Delta Dunării.
Pelicanii vor reveni în această zonă în perioada următoare
“Dat fiind nivelul crescut al apelor Lacului Sinoe, inspectorii şi agenţii ecologi ai Biroului Monitoring, Districte Zone Protejate din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au intervenit şi anul acesta, suplimentând cu legături de stuf zona de cuibărit a coloniei de pelicani creţi de pe Insula Ceaplace – Zonă Strict Protejată din perimetrul Rezervaţiei”, au transmis reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, prin intermediul unui anunț publicat pe contul de Facebook.
Păsările sunt considerate emblematice pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
În egală măsură, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a precizat că, în funcţie de starea vremii, sfârşitul lunii ianuarie, respectiv începutul lunii februarie este perioada în care, an de an, se reîntorc în Delta Dunării pelicanii creţi (Pelecanus crispus) – cea mai mare specie de pelicani din lume.
“Şi anul acesta vor găsi condiţii bune de construire a cuiburilor şi creştere în siguranţă a unei noi generaţii de păsări considerate emblematice pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”, au precizat reprezentanţii ARBDD.
Insula Ceaplace este situată în partea de nord a lacului Sinoe, în apropiere de limita zonei de protecție Grindul Lupilor
În jurul insulei s-a constituit din anul 2010 o rezervație științifică constând din luciul de apă al lacului Sinoe, până la o distanță de aproximativ 1km de centrul ei. Suprafața totală a rezervației este de 117 ha, incluzând luciul de apă.
Rezervația științifică este unul din cele trei locuri din România care adăpostesc colonii de pelicani creți (Pelecanus crispus) și cea de-a treia colonie de pelicani creți ca mărime din Europa, o specie aflată în pericol de extincție la nivel mondial.
Insula este un loc important de popas și pentru pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), dar și pentru alte specii, în special păsări acvatice.
Accesul persoanelor neautorizate este interzis pe insulă și în zona rezervației.
Concomitent cu războiul, inteligența artificială s-a dezvoltat într-un ritm considerat de unii alarmant. Din cauza acestui fapt au apărut numeroase voci care au cerut reglementarea cât mai urgentă a instrumentelor AI. Revoluția tehnologică s-a evidențiat cel mai bine la finalul anului 2022, atunci când a fost lansat chatGPT.
Poluarea produsă de războiul din Ucraina, văzută de inteligența artificială
La mai bine de un an de la acel moment, inteligența artificială a devenit capabilă de mult mai multe lucruri. Am „rugat“ și noi instrumentele AI să ne deseneze impactul pe care războiul din Ucraina îl are asupra Pământului.
Rezultatele generate de inteligența artificială – deși hiperbolizate – sunt mai mult decât elocvente și pot reprezenta un semnal de alarmă pentru liderii mondiali cu gânduri belicoase ori care susțin proliferarea armelor.
Sursă – Imagine generată de inteligența artificialăSursă – Imagine generată de inteligența artificialăSursă – Imagine generată de inteligența artificială
Compania SC Salubrizare Sector 5 SA, operatorul care asigură serviciile de salubritate pe raza Sectorului 5, a precizat că una dintre prioritățile societății constă în promovarea unui comportament de tip ecologic modern în rândul cetățenilor.
Printre viziunile pe care societatea bucureșteană le promovează se numără colectarea separată a deșeurilor, dar și un comportament responsabil liber consimțit în contextul unei societăți moderne în care mediul joacă un rol primordial.
Compania Salubrizare din Sectorul 5: ”Într-o societate în continuă dezvoltare, echipa noastră caută să furnizeze cele mai noi și competente soluții și servicii, astfel încât să satisfacem nevoile cetățenilor noștri”
Să respecte prevederile legale și de reglementare și cerințele de calitate, mediu, sănătate și securitate în muncă conform standardelor de referință;
Stabilirea unor politici, programe și practici pentru conducerea proceselor și activităților pe care le desfășoară, într-o manieră de respect față de calitate, mediu, sănătate și securitate în muncă;
Garantează asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor generale stabilite în declarațiile de politici în domeniul calității, mediului, sănătății și securității în muncă.
Valorile companiei:
Respect pentru ceilalți;
Lucrul în echipă;
Responsabilitate;
Experiență;
Calitate.
Reamintim că SC Salubrizare Sector 5 SA este unicul operator de servicii de salubrizare din aria administrativă a sectorului 5 ce deține drept de colectare a deșeurilor conform licenței emise de către Autoritatea Națională nr. 5010 din 01.07.2020 și a contractului de delegare a gestiunii nr. 1307/01.04.2020 eliberat de Autoritatea Locală.
Asociația Macaia/ PLASTIC Art Performance Collective lansează „Eco-Sensoriality: Paths for Communities of the Future” – un proiect prin care propunem o călătorie în explorarea relației pe care o avem cu risipa produsă în comunitățile din care facem parte și redefinirea, în plan conceptual, a rolului și poziției omului în raport cu mediul, prin crearea unor punți de legătură cu alte regnuri și specii. Proiectul chestionează practici, reprezentări și utilizări ale obiectelor care pot fi refolosite, prin schimbarea sensului utilizării. Acesta va avea loc în diferite localități din Valea Jiului și București, în perioada februarie – iunie 2024.
Explorarea senzorialității unor viitoare specii de animale hibrid care ar putea apărea ca reacție față de încălzirea globală, va fi transpusă printr-o creație imersivă ecoperformativă, experiență VR și trasee eco-senzoriale performative.
,,Criza de mediu este văzută, prin proiectul propus, ca o criză a relației cu propriul sine. Pornind de la această premisă, încercăm să privim la nivel conceptual, comunitățile viitorului nu ca fiind alienate față de realitatea corporală ci din contra, construite pe reconectare și antrenarea simțurilor, atât la nivel individual, cât și în comunități, în dorința de a dezvolta noi limbaje de comunicare, bazate pe încredere reciprocă și empatie ridicată”, spune Alina Tofan, inițiatoarea proiectului.
Creatorii proiectului propun, astfel, un nou tip de format cultural, în care creația new media investighează cu mijloace senzorial-performative probleme ecologice
Echipa proiectului este formată din: Alina Tofan (inițiatoare proiect / Director Artistic și cercetare artistică), Vladislav Calestru (concept & creație instalație eco-senzorială imersivă), Jørgen J. Jenssen (trainer ateliere eco-comunitare, concept & creație instalație eco-senzorială imersivă), Ioana Buraga (grafic designer & new media/ sound designer), Alexandru Claudiu Maxim (creator experiență VR), Gabriela Ioana Cherciu (concept & creator de conținut), Miruna Croitoru (scenograf/ artist vizual), Vlad Grigore (grafic designer platformă digitală), Paul Ruben Grec (actor, coordonator logistic), Bogdan Popa (peisagist / coordonator echipă robotică senzorială).
Rezultatele proiectului vor fi diseminate cu ajutorul asociațiilor partenere din Valea Jiului și Norvegia (Creatorium)
Pe lângă acestea, se vor derula acțiuni punctuale cu grupurile-țintă: ateliere de explorarea eco-senzorialității, eco-comunitare, o conferință pe tema regenerării prin comunitate și un open call de robotică.
OPEN CALL: 3 creatori // Proiecte de robotică
Căutăm 3 creatori care să își imagineze viitorul!
Membrii echipelor de robotică ale liceelor din Valea Jiului sunt invitați să își pună în mișcare ideile creative alături de echipa proiectului „Eco-Sensoriality: Paths for Communities of the Future”. Scopul acestui open call este de a selecta 3 creatori care să primeasă un internship plătit și să se alăture echipei proiectului în luna martie. Aceștia vor explora, folosindu-și creativitatea și imaginația, universul ecologic al unor specii viitoare de animale, apărute ca reacție în urma încălzirii globale. Instalațiile selectate în urma open call-ului vor fi realizate din aparatură și componente tehnice și vor integra obiecte colectate/ reciclate, ce vor fi investite cu o nouă semnificație.
Cum te înscrii?
Imaginează-ți o creație pe care ai putea să o realizezi și pe care să o regăsești într-o lume imaginară, unde ar exista viață pe planeta Marte și specii noi de animale.
Propune o schiță a unui proiect de robotică pe care îl poți crea și care să răspundă acestor cerințe
CERINȚE
Să folosești cel puțin 50% materiale și componente reciclate sau refolosibile. Elevii trebuie să demonstreze cum soluțiile lor contribuie la reducerea impactului asupra mediului și la gestionarea eficientă a resurselor.
Să răspundă conceptului proiectului
Să poată fi realizat în primele două săptămâni din luna martie
INOVAȚIE ȘI CREATIVITATE: Elevii sunt încurajați să fie creativi și inovativi. Sunt încurajate ideile creative și ușor de realizat, ce pot fi integrate în instalația artistică pe care ne dorim să o creăm
FUNCȚIONALITATE TEHNICĂ (echipamentul robotic trebuie să îndeplinească o funcționalitate specifică, având aplicații practice în contextul comunitar. De exemplu, să contribuie la conservarea resurselor)
PREZENTARE ȘI COMUNICARE: Vă încurajăm să vă prezentați ideea într-o formă creativă și concisă. Aplicația trebuie să conțină procesul de proiectare, soluțiile tehnice adoptate, impactul așteptat în comunitate și conceptul/ ideea artistică
Unde aplic?
Aplicația ta poate avea orice format vrei. Poate fi video, machetă, text sau desen 2D. Aplicația poate fi de maxim 3 pagini, în format A4 landscape, în care să se regăsească informațiile necesare: descriere, fotografii, link-uri etc. O așteptăm pe adresa de mail: plastic.memorie.risipa@gmail.com
CALENDAR
AȘTEPTĂM APLICAȚIA TA PÂNĂ PE 15 FEBRUARIE.
Câștigătorii vor fi anunțați pe 17 februarie.
ÎN CE CONSTĂ COLABORAREA
Între 6-16 martie vei lucra alături de echipa proiectului, creatori/artiști din România și Norvegia, pentru a realiza o experiență artistică imersivă în Petroșani și a-ți pune ideea creativă de robotică în aplicare!
Perioada de mentorat și contact cu echipa va dura până în luna iunie, alături de echipa Plastic Art Performance Collective. Vei avea acces la ateliere, reurse creative și consiliere din partea echipei, ce te va sprijini să îți exprimi creativitatea prin sesiuni de mentorat.
Calendarul va fi stabilit ulterior, cu cei selectați, în funcție de disponibilitatea și nevoile lor.
Pentru perioada de internship din luna martie vei fi renumerat cu 4400 de lei
Oferim 3 onorarii, fiecare de câte 4400 de lei.
Poți aplica individual sau în echipă de 3:
Situația 1: aplicație individuală
Situația 2: în echipe de câte 3, cu mențiunea că echipa își stabilește un leader. Va exista un singur contract și 1 singur onorariu.
DESPRE ECHIPA PROIECTULUI
Din 2020 până în prezent, Plastic ArtPerformance Collective – grup de inițiativă eco-artistică din cadrul Asociației Macaia-, pune în centrul discuției și a explorărilor creative concepte și practici din sfera ecoperformance-ului pentru prima dată în spațiul cultural și artistic românesc. Colectivul curatoriază, concepe și produce creații audio, video, foto, activari comunitare care au ca substrat preocupări, motivații și argumente de natură ecologică – fundamentul care infuzează natura și formatul creațiilor. De-a lungul anilor, colectivul a fost prezent în expoziții/ festivaluri de artă și evenimente din întreaga lume și a fost, deseori, premiat.
CUM JURIZĂM?
Fiind un proiect artistic, ne dorim să alegem propunerile care respectă cel mai bine următoarele criterii:
INOVAȚIE ȘI CREATIVITATE
FUNCȚIONALITATE TEHNICĂ
PREZENTARE ȘI COMUNICARE
FUNCȚIONALITATE TEHNICĂ
CEL PUȚIN 50% DIN COMPONENTE SĂ FIE RECICLATE / REFOLOSITE
Proiectul este derulat de Plastic Art Performance Collective, grup artistic format sub umbrela Asociației culturale Macaia care atrage atenția asupra risipei colective și a unor teme precum: criza globală a plasticului, viitor speculativ, poluarea industrială, schimbările climatice, intervențiile abuzive de tipul defrișărilor ilegale – teme abordate prin filtrul artistic.
Misiunea Asociației MACAIA este de a aduce o contribuție pozitivă în comunitate, prin inițierea și derularea unor proiecte și programe cu impact social și cultural, atât la nivel local, cât și național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Acţiunile Bayer au înregistrat o scădere de până la 5.7%, după ce compania din Germania a trebuit să plătească despăgubiri în valoare de 2.25 miliarde de dolari.
Este vorba despre cea mai mare sumă plătită până în prezent, în cadrul litigiului său aflat în desfășurare legat de presupusul efect cancerigen al ierbicidului Roundup, conform informațiilor transmise de Reuters și citate de Forbes.
Un juriu dintr-un tribunal din Philadelphia a emis vineri decizia ca Bayer să plătească compensații unui bărbat din Pennsylvania care susținea că a dezvoltat cancer
Afecțiunea oncologică ar fi survenit ca urmare a expunerii la ierbicidul Roundup, bazat pe substanța chimică glifosat.
Compania germană cu activitate internațională în industria chimică și farmaceutică, aflată sub impactul unor probleme financiare și a lipsei de lichidități, a subliniat că rămâne dedicată procesului legal.
În egală măsură, a menționat că a câștigat 10 din cele 16 cazuri recente judecate.
Nu este pentru prima dată când compania germană este nevoită să achite sume de miliarde de dolari
În 2020, Bayer a rezolvat majoritatea cazurilor legate de Roundup existente la acea vreme, plătind până la 9.6 miliarde de dolari.
Cu toate acestea, însă nu a obținut aprobarea instanței pentru un acord care să prevină posibilele viitoare cazuri.
În prezent, peste 50.000 de cereri rămân în așteptare.
Un număr mare de ciuperci a fost descoperit în zona crepusculară a oceanului și ar putea deschide ușa către noi medicamente.
Aceste medicamente ar putea egala puterea penicilinei, scrie publicația britanică The Guardian.
Cel mai amplu studiu realizat vreodată asupra ADN-ului oceanic a fost publicat de revista Frontiers in Science.
Studiul a dezvăluit secrete intrigante despre existența ciupercilor din zona oceanului care se află dincolo de raza de acțiune a luminii solare
Aceste ciuperci ar putea oferi cheia pentru dezvoltarea unor medicamente noi, echivalente cu puterea penicilinei.
Zona crepusculară, caracterizată prin presiune mare, absența luminii și temperaturi scăzute, oferă un mediu extrem unde ciupercile ar putea dezvălui adaptări unice, deschizând calea descoperirii de specii noi cu proprietăți biochimice deosebite.
Această descoperire are potențialul de a duce la găsirea unor medicamente cu puteri similare penicilinei. Medicamentul a avut originile într-o ciupercă numită Penicillium.
A fost lansat catalogul noului ADN oceanic
Catalogul cuprinde peste 317 milioane de grupuri genetice de organisme marine.
Acestea au fost colectate în cadrul expedițiilor precum Tara Oceans (2009-2013) și Malaspina Circumnavigation (2010).
Studiul a evidențiat și rolul virusurilor în creșterea diversității genetice, accelerând evoluția organismelor marine, mai scrie sursa citată.
Descoperirea a inclus și gene evoluate pentru degradarea plasticului, subliniind adaptarea rapidă la poluarea oceanică recentă
Cu toate avantajele catalogului, există îngrijorări cu privire la proprietatea genelor marine și împărțirea beneficiilor. Sunt vizate în special în țările din sudul global care nu au același acces la secvențierea genelor și supercomputing analitic.
Deși au fost făcute schimbări în regulile de proprietate, există incertitudine cu privire la modul în care se vor împărți beneficiile descoperirilor.
Lansarea catalogului a fost salutată de oamenii de știință, considerându-l o resursă remarcabilă pentru evaluarea biodiversității și eforturile de conservare.
De asemenea, catalogul permite monitorizarea schimbărilor în distribuția speciilor, în special în contextul crizei climatice și al activităților umane.
În urma deschiderii procesului de consultare publică privind programul „Rabla pentru sobe”, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a trimis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o serie de recomandări.
În ciuda faptului că programul are ca scop reducerea poluării prin înlocuirea sobelor ineficiente energetic, acesta impune o serie de limitări care pot îngreuna accesul la finanțare al persoanelor vulnerabile, aflate în sărăcie energetică.
Fondul Mondial pentru Natură: ”Cerem modificarea proiectului programului ”Rabla pentru sobe”, astfel încât să adreseze eficient obiectivele de mediu privind reducerea poluării și să vină în sprijinul tuturor gospodăriilor vulnerabile!”
Un studiu realizat de WWF în 2022 în rândul a 880 de gospodării arată că 74% din populație suferă din cauza lipsei de acces și a costurilor mari ale energiei, dar și ca urmare a eficienței energetice scăzute a locuinței, mai ales în zonele rurale.
”Considerăm că în vederea eficacității și echității acestui program, este necesară luarea unor măsuri care să permită tuturor gospodăriilor vulnerabile să își poată încălzi eficient și sustenabil locuințele”, au transmis reprezentanții WWF-România.
Sărăcia energetică este un fenomen multidimensional
Organizația a precizat că, așa cum recunoaște Comisia Europeană în Recomandarea nr. 2023/2407 din 20 octombrie 2023, sărăcia energetică este un fenomen multidimensional.
În multe cazuri, această situație este determinată în principal de trei cauze profunde de bază:
Cheltuielile energetice ridicate în raport cu bugetul gospodăriei;
Nivelurile scăzute ale veniturilor;
Performanța energetică scăzută a clădirilor și a aparatelor.
În cursul lunii ianuarie 2024, a fost lansat programul Rabla pentru sobe, cu un buget de 500 de milioane de lei
Acesta vizează înlocuirea sobelor vechi cu altele eficiente energetic, având un randament de minim 80%.
Programul pilot se adresează comunelor din 27 de județe montane, acoperind 70% din costul noilor sobe pentru locuințe, până la 10.000 de lei, inclusiv TVA.
Aproximativ 1000 de primării din zonele eligibile vor facilita înlocuirea a 50.000 de sobe conform standardelor directivei EcoDesign.
Înscrierile în program se fac prin Administrația Fondului pentru Mediu, iar participanții primesc vouchere pentru achiziționarea noilor sobe.
Programul urmărește reducerea costurilor cu încălzirea, îmbunătățirea confortului și diminuarea poluării.
O nouă analiză a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) cu privire la poluările accidentale raportate în cursul anului precedent dezvăluie informații îngrijorătoare, atât în ceea ce privește numărul incidentelor de mediu, cât și principalele surse de poluare.
Potrivit datelor oferite de Biroul Sinteză și Rapoarte al ANPM, în anul 2023 au fost înregistrate 202 evenimente, reprezentând o scădere cu 26.00% față de anul 2022, dar o creștere de aproape 28% în comparație cu acum cinci ani, în 2019, când s-au consemnat 158 de astfel de evenimente.
Președintele ANPM, Laurențiu Alexandru Păștinaru, a comunicat că din totalul de 202 incidente, 102, adică peste jumătate, au fost generate de companiile petroliere.
În 2023, mai mult de 100 de poluări accidentale au fost cauzate de activitățile de transport de produse petroliere
”Anul trecut, în ciuda scăderii numărului de poluări accidentale, față de 2022, s-a raportat și acel eveniment cu impact major asupra factorilor de mediu sau sănătății umane: incendiul provocat la Crevedia, de transferul de GPL între două cisterne, într-o arie neautorizată, în uma căruia s-au înregistrat mai multe decese și a fost declanșat Planul Roșu de Intervenție. Chiar dacă nu au avut urmări atât de grave pentru oameni, în mod direct, alte 101 de poluări accidentale au fost cauzate de activitățile de transport de produse petroliere, pe fondul degradării sau fisurări conductelor de transport mult prea vechi”, a declarat Laurențiu Alexandru Păștinaru.
Datele ANPM arată că alte 40% din evenimentele de mediu înregistrate la nivel național în anul 2023 au fost cauzate de: deversările/scurgerile de ape uzate menajere/ape tehnologice și industriale neepurate sau insuficient epurate cu sau fără mortalitate piscicolă, precum și de incendii sau autoaprinderi la depozite de deșeuri sau alte platforme industriale, se arată în comunicatul emis de Ministerul Mediului din România.
Președintele ANPM: ”Nu se poate vorbi despre o societate sau alta, pentru că sunt raportări de poluări accidentale făcute atât de companii cunoscute pe piață, cât și de nume mai puțin celebre care lucrează cu produse petroliere”
”Este nevoie, însă de mai multă responsabilitate, din partea tuturor, pentru ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc. Doar anul trecut, 79 de incidente de acest fel au poluat aerul, 78 de poluări au afectat solul, iar alte 35 au afectat apele. Scuzele nu sunt de niciun folos în niciunul din aceste cazuri sau când arde o pădure, pentru că nu vorbim de cineva care a vărsat o cană cu petrol pe jos. În multe cazuri s-au golit conducte întregi pe sol, iar amenzile aplicate de instituțiile de control nu pot compensa distrugerile provocate de aceste neglijențe catalogate drept poluări accidentale”, subliniază Președintele ANPM.
În 2023, cele mai multe incidente de mediu au fost semnalate în județul Timiș
Datele Biroului de Sinteză și Rapoarte arată că cele mai multe din incidentele de mediu de anul trecut au fost semnalate în județul Timiș (35), urmat de județele Argeș (33) și Dâmbovița (30).
Locul 4 al „topului poluărilor accidentale” este împărțit în mod egal de Constanța și Prahova, cu 17 poluări accidentale fiecare.
Un studiu recent privind alimentele bogate în proteine, inclusiv carnea de vită și tofu, a relevat microplastic în aproape 90% din probe, potrivit Yahoo News.
Cercetătorii de la Ocean Conservancy și de la Universitatea din Toronto au analizat mai multe tipuri diferite de proteine. Printre acestea se numără fructele de mare, porcul, puiul, vita și tofu. Ei au descoperit microplastice în aproape 90% dintre probele pe care le-au testat. Au estimat că un adult american poate consuma cel puțin 11.000 de bucăți de microplastice în fiecare an.
Per porție, creveții pane au avut cele mai multe microplastice. Au fost urmați de nuggets pe bază de plante și nuggets de pui. Pieptul de pui, cotletele de porc și tofu aveau cel mai puțin.
Deoarece produsele foarte procesate, cum ar fi creveții pane și nuggetele de pui, conțineau mult mai multe particule de microplastic pe gram, cercetătorii au sugerat că procesarea alimentelor ar putea fi o sursă de contaminare.
Microplastic descoperit în 90% din mâncare
Acest studiu se adaugă la dovezi tot mai mari despre prevalența microplasticelor în mediul natural și în corpurile noastre. Cercetările au documentat deja microplasticele din apă, fructe și legume, sare, zahăr, orez, lapte și bere.
De fapt, un studiu a constatat că un adult îngurgitează aproximativ 2.000 de microplastice anual numai din sare. Expunerea omului la microplastice vine și din inhalare.
Organizația Mondială a Sănătății a lansat recent un raport care rezumă corpul de cercetări despre impactul microplasticelor asupra sănătății. Cu toate acestea, se spune că este încă prea devreme pentru a trage concluzii reale.
„Deși încă nu avem nicio idee care sunt consecințele asupra sănătății umane, dacă există, trebuie să luăm acest lucru în serios, deoarece aceasta este o problemă care nu dispare de la sine și doar se înrăutățește cu cât folosim și aruncăm mai mult plastic”, a declarat George Leonard, unul dintre autorii studiului și om de știință șef la Ocean Conservancy, pentru The Washington Post.
