21.9 C
București
luni, 15 septembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 410

Sistemul de control al pescuitului a fost revizuit de UE. Care sunt noile reguli

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

UE încheie un acord provizoriu cu privire la noile reguli de control al pescuitului. Acordul care era dezbătut încă din 2018 a căpătat contur abia acum. Este vorba despre un set de reguli care monitorizează operațiunile de pescuit în apele UE, potrivit Euractiv.com. Reforma include câteva caracteristici noi. Cum ar fi sistemele de urmărire electronică, înregistrarea digitalizată a capturilor și reguli pentru pescarii de agrement. Clara Aguilera, europarlamentar socialist spaniol și raportor al dosarului, că este „mulțumită”. Totuși ea a recunoscut că aceasta „nu este o reglementare ușoară sau prietenoasă”. Și că „problema controlului în general ne îngrijorează întotdeauna”. Aguilera a mai spus că se așteaptă ca textul să fie aprobat de comitetul pentru pescuit (PECH), dar nu cu „majoritate absolută”.

Sisteme de monitorizare, înregistrări electronice și alte modalități de control

Acordul include sisteme de monitorizare (VMS) și înregistrare electronică a capturilor pentru toate navele. Instrumente de monitorizare electronică la distanță pentru a asigura respectarea obligației de debarcare. Și o trasabilitate sporită de-a lungul lanțului de aprovizionare. În plus, stabilește un nivel minim de sancțiuni financiare administrative pentru a depăși diferențele actuale. Dintre sistemele de sancționare ale statelor membre, precum și o reglementare mai mare necesară pentru pescuitul recreativ. Textul include, de asemenea, noi reguli privind marja de toleranță. Adică cantitatea permisă de capturi raportate greșit. Aceasta a și fost principalul punct al discordiei în negocierile finale.

Marja rămâne 10% pe specie

Marja generală de toleranță va rămâne la 10% pe specie. Excepția este tonul tropical unde marja este mai slabă. De exemplu, o marjă de toleranță extinsă pentru cantități mai mici de pește și pentru pescuitul de ton tropical a fost acordată în condiții stricte. Sean Parramore, consilier principal la Environmental Justice Foundation, arată controversele proiectului. „Acordul final nu este perfect și permite o extindere a marjei de toleranță. Deși într-un mod mai limitat decât a fost propus inițial de statele membre ale UE” a spus el. Acesta a mai subliniat că „acordul adaugă garanții pentru a limita impactul negativ de la o marjă mai mare”. Și că, „dacă este implementat corespunzător, aceasta ar trebui să însemne că erorile pot fi corectate în port”.

Daune de 100.000 de lei pentru un cioban atacat de urs. Cine trebuie să le plătească.

Sursă - Unsplash

Un cioban care a fost atacat de urs în 2021, a dat statul în judecată și iată că a primit și o decizie favorabilă. Este vorba despre un bărbat care a fost desfigurat de animalul sălbatic, în timp ce se afla la pășune, potrivit news.ro. Ciobanul a decis să dea în judecată, la Judecătoria Câmpina Ministerul Mediului și Asociația Pescarilor Sportivi. Doar că în ceea ce privește Asociația, judecătorii au decis că aceasta nu poate fi trasă la răspundere. Astfel că în fața instanței a rămas doar Ministerul Mediului.

Ministerul Mediului a vrut să fugă de răspundere

Chiar dacă în fața magistraților și această instituție a susținut că nu poate fi trasă la răspundere. Doar că judecătorii au respins această susținere. ”Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Mediului. Admite în parte cererea formulată. Obligă pe pârâtul Ministerul Mediului la plata către reclamant a sumei de 100.000 de lei cu titlu de daune morale şi 1.000 de lei cu titlu de daune materiale.  Obligă pe pârâtul Ministerul Mediului la plata către reclamant a sumei de 5.100 lei. Cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru”.

Încă o cale de atac

Aceasta a fost o parte din decizia Judecătoriei Câmpina, din toamna anului trecut. Hotărârea a fost menținută de către Tribunalul Prahova, acolo unde a fost contestată de către cei de la Ministerul Mediului. Doar că decizia nu a rămas definitivă, ea poate fi atacată cu recurs care se va judeca la Curtea de Apel Ploiești. Cert este că dacă va rămâne definitivă, Ministerul Mediului va fi bun de plată, iar ciobanul care a avut de suferit de pe urma ursului își va primi daunele morale cuvenite. În acest moment bărbatul are în continuare sechele din pricina atacului ursului.

Strategia pe Termen Lung pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră prezintă multiple nereguli

Foto: Facebook/Organizația WWF România
Foto: Facebook/Organizația WWF România

Organizația World Wide Fund For Nature (WWF) din România a precizat că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va fi esențială pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice.

Cu toate acestea, Ministerul Mediului a publicat o Strategie pe Termen Lung (2050) pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră cu multe carențe, supusă unei consultări publice pripite, elemente care pun în pericol nu doar tranziția către neutralitatea climatică, dar și mediul înconjurător.

Organizația World Wide Fund For Nature (WWF) din România: ”Privind spre viitor, este clar că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va fi esențială pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice”

În opinia WWF România obiectivele asumate de Minister sunt mult sub nevoia presantă a situației curente în care ne aflăm din punct de vedere al crizei climatice și abordează pe de o parte, tehnologii ineficiente sau cu impact negativ major asupra naturii pentru o contribuție nesemnificativă la mixul energetic (cazul amenajărilor hidroenergetice planificate în perioada comunistă pe ultimele sectoare naturale din România), iar pe de altă parte, subevaluează potențialul energetic regenerabil concret deținut de țara noastră (solar, eolian onshore, dar mai ales eolian offshore)”, se arată în comunicatul organizației pentru protecția mediului din România.

Scrisoarea deschisă trimisă de WWF România ministrului Mediului poate fi accesată aici

Membrii organizației au atenționat asupra faptului că strategia nu ia în considerare importanța planificării teritoriale pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

În egală măsură, noua strategie nu se axează pe modul în care tranziția energetică ar putea afecta în mod disproporționat cetățenii cu venituri scăzute.

Bucureștiul va avea 40 de noi staţii de încărcare pentru maşinile electrice

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Locuitorii din Capitală vor beneficia de 40 de noi staţii de încărcare pentru autoturismele electrice.

Potrivit anunțului făcut de Primarul General al Municipiului București, noile stații vor fi amplasate în zone precum Piaţa Amzei, Piaţa Victoriei, Piaţa Alba Iulia, Piaţa Constituţiei, Piaţa Revoluţiei, Universitate, Bucur Obor, Rahova, Sala Palatului, Primăria Municipiului Bucureşti, Bd. Aviatorilor, Bd. Timişoara, Bd. Iuliu Maniu, Bd. Schitu Măgureanu, strada Mendeleev, strada Ziduri-Moşi, Calea Plevnei, Splaiul Unirii, parcajele Eva, Lido, Gara de Nord, Maria Rosetti, Lipscani, Parc Herăstrău, Charles de Gaulle, Palatul de Justiţie, Şoseaua Nordului.

Șoferii care ocupă ilegal aceste noi stații de încărcare vor fi amendați cu sume cuprinse între 500 şi 1.000 lei

Edilul general a mai spus că acest regulament stabileşte că lucrările pentru amplasarea staţiilor pot fi executate fără autorizaţie de construire, doar în baza unui aviz, dacă nu afectează traficul.

De asemenea, acesta a mai anunţat că parcarea sau staţionarea pe aceste locuri va fi interzisă şi amenzile pentru maşinile care ocupă ilegal aceste locuri vor fi între 500 şi 1.000 lei.

Compania Energetică Servicii va asigura staţiile de alimentare şi dotările necesare specifice funcţionării acestora şi le va amplasa în spaţiile puse la dispoziţie de Administraţia Străzilor, pentru a fi utilizate de cetăţeni”, a conchis Nicuşor Dan.

Zeci de mii de imobile din București intră într-un proces de evaluare rapidă a riscului seismic

Foto: Facebook/Primăria Municipiului București
Foto: Facebook/Primăria Municipiului București

20.000 de imobile din cele şase sectoare ale Bucureştiului şi din zonele protejate intră într-un proces de evaluare rapidă a riscului seismic.

Anunțul a fost făcut de Primarul General al Capitalei.

Primarul Nicuşor Dan spune că le-a propus primarilor de sector ca PMB să consolideze clădirile din zonele istorice, iar aceştia pe restul şi, în cazul în care edilii vor fi de acord, va exista o hotărârea în acest sens pe care urmează să o aprobe Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Rămâne de stabilit câte imobile vor beneficia de expertiză și de consolidare

Ulterior acestui proces, se va stabili câte dintre aceste clădiri au nevoie de expertiză şi mai apoi de consolidare. Harta acestor clădiri este deja gata, la mai puţin de trei luni de când ne-am propus să demarăm acest proces”, a transmis Nicuşor Dan, prin intermediul unui mesaj postat pe contul de Facebook.

Decizia va fi luată la jumătatea lunii iunie a acestui an

În egală măsură, Primarul General al Municipiului București a precizat că a avut o discuţie cu reprezentanţii primăriilor de sector privind împărţirea sarcinilor în acest domeniu.

Aşteptăm un răspuns de la aceştia, până la jumătatea lunii iunie, iar dacă răspunsurile vor fi pozitive, vom propune Consiliului General o hotărâre de Consiliu prin care să împărţim aceste sarcini”, a completat Nicușor Dan.

Ucraina intenționează să adâncească și mai mult Canalul Bîstroe

Sursă foto: Google Earth
Sursă foto: Google Earth

Ucraina se gândește să sape și mai adânc canalul de navigație pe Dunăre, pentru a-şi extinde rutele alternative pentru exportul de cereale.

După ca a fost invadată de Rusia anul trecut, țara vecină a adâncit Canalul Bîstroe de la 3.9 metri la 6.5 metri, în scopul de a crește exporturile de produse alimentare prin porturile sale fluviale.

Ministrul Iuri Vaskov a afirmat că noua adâncime a canalului Bîstroe a permis navelor să acceseze porturile ucrainene de pe Dunăre, dar adâncimea actuală nu este suficientă pentru navele încărcate, care trebuie să folosească canalul Sulina din România, care este mai adânc.

Ucraina intenționează să extindă adâncimea canalului Bîstroe la 7.2 metri, cu scopul de a extinde rutele alternative pentru exportul cerealelor

El a menționat că Ucraina dorește să extindă adâncimea canalului Bîstroe la 7.2 metri, similar cu cea a canalului românesc, și intenționează să inițieze discuții cu oficialii Uniunii Europene pe această temă în viitorul apropiat.

Lucrările amenință viața sălbatică din Delta Dunării, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și există posibile încălcări ale tratatelor internaționale de protecție a mediului

România a declarat că este îngrijorată de faptul că orice lucrare la calea navigabilă ce traversează zona comună a Deltei Dunării ar putea ameninţa viaţa sălbatică din situl Patrimoniului Mondial UNESCO şi ar putea încălca tratatele internaţionale de protecţie a mediului, reaminteşte Reuters citat de Adevărul.

Proiectul de lege prin care proprietarii de terenuri vor fi obligaţi să îndepărteze ambrozia pe tot parcursul anului a fost adoptat de către Senat

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Propunerea de lege prin care proprietarii de terenuri vor fi obligați să îndepărteze ambrozia pe tot parcursul anului a fost adoptată de către Senatul României.

Această inițiativă legislativă are ca scop distrugerea ambroziei și prevenirea răspândirii acesteia

Conform proiectului adoptat de senatori, proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole vor fi obligați să desfășoare periodic, în perioada cuprinsă între răsărirea plantei și apariția primelor inflorescențe, lucrări de întreținere a terenurilor prin smulgere, erbicidare sau alte metode specifice.

În scopul distrugerii buruienii şi al prevenirii răspândirii acesteia, proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, laculilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole vor desfăşura periodic, în perioada cuprinsă între răsărirea acestei plante şi apariţia primelor inflorescenţe, respectiv cel târziu la data de 30 iunie a fiecărui an sau în termen de 15 zile de la primirea unui avertisment din partea autorităţilor publice locale, lucrări de întreţinere a terenurilor prin smulgere, erbicidare sau alte lucrări şi metode specifice. Aceste măsuri se menţin până la sfârşitul perioadei de vegetaţie a buruienii ambrozia”, arată proiectul de lege adoptat de către senatori.

Schimbările climatice au făcut ca ambrozia să nu înflorească doar în lunile specifice

Potrivit comunicatului de presă, din cauza schimbărilor climaterice, în ultimii ani ambrozia a înflorit în România în lunile august – septembrie, dar, fiind vorba de o plantă sălbatică, caracterizată printr-un proces de înflorire spontan, acesta se poate schimba de la an la an.

Senatul a adoptat proiectul, ca prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Un fermier angajează zilieri în irigații cu 200 de lei pe zi.

Sursa: Agrointel

Chiar dacă a plouat, irigațiile în agricultură sunt în continuare necesare. Așa că fermierii se văd nevoiți ca pe lângă sistemele de irigații pe care le au să angajeze și oameni. Așa se face, ca spre exemplu un fermier, Adrian Tîrpe, angajează zilieri cu 200 de lei pe zi și prânz inclus. ”În agricultură se lucrează de la 7 dimineața până la 7 seara, până apune Soarele. Eu ofer 200 de lei pe zi, plus o masă la prânz. Dar dacă e să stăm să calculăm pe oră sau pe cât au stat în câmp, că nu poți munci 12 ore pe zi. Și se muncește în condiții grele, mergi prin noroi, prin apă, este prețul corect, să zic așa. Și este salariul pentru care oamenii vin la muncă. Dacă nu plătești oamenii corespunzător, nu ai constanță. Nu te poți baza pe ei. Astfel că eu prefer să muncesc cot la cot cu ei, dar să știu pe cine mă bazez”, a explicat fermierul, potrivit Agrointel.

Mâna de lucru necesară pentru a menține culturile irigate cum trebuie

Omul de afaceri are un teren de 500 de hectare de cultură. În Țăndărei și drept urmare sistemele nu sunt suficiente. ”Avem ferma în Țăndărei, județul Ialomița, lucrăm 500 de hectare cu grâu, orz, grâu dur. Orzoaică, floarea-soarelui, porumb mazăre. Avem irigate 450 de hectare. Irigăm de când s-au înființat primele OUAI-uri în România. Și udăm pe infrastructura veche pe care am întreținut-o, am îmbunătățit-o. La noi au mers întotdeauna irigațiile. Nu s-a oprit niciodată apa. Ne trebuie oameni care să mute tamburi, să mute țevi de irigat. Coloane de irigat, să supravegheze sistemele, să nu se strice ceva și să semnaleze. Avem nevoie de vreo doi oameni. Pe perioada cât ține irigatul, o să-i țin zilieri undeva până în două săptămâni” a declarat fermierul.

Terenul trebuie irigat chiar dacă a plouat

De altfel el a mai explicat că există și alte chestiuni tehnice care au nevoie de intervenție umană. Cum ar fi de exemplu tamburii care trebuie mutați la 24 de ore și unde vor fi necesari mai mult de doi zilieri. Cert este că dacă anul va fi unul secetos, cel mai probabil vor rămâne fără apă de irigat.  ”Avem nevoie de apă în sol, grâul se usucă, dar acum irig grâu și orz. Au fost ploi, dar nu peste tot, la mine iese apa din toți hidranții posibili de pe teren”, a spus fermierul.

Cele 68 de depozite de deșeuri neconforme vor aduce pobabil României o condamnare la CJUE

Sursă - Pexels

Faptul că România nu a manageriat cele 68 de depozite neconforme de deșeuri va aduce și o condamnare. Cel mai probabil din partea Curții Europene de Justiţie a Uniunii Europene, a spus preşedintele AFM. „O categorie cu care ne luptăm destul de de tare la Administraţia Fondului pentru Mediu o reprezintă cele 68 de depozite. Pentru care România a fost în infringement şi urmează, cel mai probabil, să fie şi condamnată de Curtea Europeană de Justiţie. Administraţia Fondului pentru Mediu a atras băţul scurt, ca să mă exprim plastic.

Responsabilitatea închiderii depozitielor revine AFM 

 Și noi suntem cei care vor trebui să închidem aceste depozite. Zece depozite municipale au fost deja închise. Mai avem încă şase depozite. Sunt cele pe care le vedeţi acum în categoria depozitelor municipale. De asemenea, o provocare foarte mare o reprezintă categoria de depozite industrial. Acele gropi industriale provenite de la foste societăţi demult apuse. România s-a angajat că le va ecologiza, ceea ce nu s-a întâmplat nici până astăzi. Şi asta facem acum la Administraţia Fondului pentru Mediu. Am preluat, prima primul depozit, cel de la Sofert, un depozit de deşeuri periculoase.

Situația este extrem de greu de gestionat

Am semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic privind închiderea acestui depozit. Urmează cât de curând, probabil luna următoare, să preluăm şi depozitul de Suplacu de Barcău. Vreau să vă spun că nu este o muncă uşoară. Este extrem de greu de gestionat această zonă. Pentru că discutăm de companii care se află în diverse stadii. Fie de insolvenţă, fie de faliment, fie nu au fondurile necesare pentru închiderea acestor depozite”, a spus el. Acesta a adăugat că, după elaborarea studiilor de fezabilitate, se va încerca găsirea soluţiilor de finanţare pentru închiderea depozitelor neconforme.

Azomureș a reluat producția de îngrășaminte

Sursa: Economedia

Producția de îngrășaminte a combinatului chimic, Azomureș, a fost reluată. Asta după ce a fost suspendată în 2021 cu scurte reporniri în vara anului trecut. De altfel, și reprezentanții fabrici spun că producția va fi reluată, dar la nivel mic. „Da, am reluat parțial producția de îngrășăminte. Aproximativ 10% din producția normală. Am folosit amoniac din import, dintr-o țară europeană în care pretul gazului este mai mic. Am pornit astfel o instalație de Acid Azotic (produs intermediar) și una de Azotat de Amoniu (îngrășământ, produs final).

Producția va fi la nivelul de 10%

Instalațiile vor fi în funcțiune câteva zile, apoi câteva zile de pauză necesare aprovizionării cu amoniac și apoi reluăm producția, la același nivel – 10%. În funcție de condițiile economice preț gaz-preț îngrășăminte, vom lua o decizie pentru săptămânile următoare”, au spus cei de la Azomureș pentru Economedia. Fabrica este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din țară și printre ultimii rămași în domeniu care sunt încă în funcțiunea.

Cel mai mare consumator de gaz din România

Pe de altă parte este și cel mai mare consummator individual de gaz. În mod normal, la capacitate maximă, Azomureș ar consuma 3 milioane de metri cubi pe zi. Având în vedere că funcționează la 10% din capacitate, asta înseamnă că va consuma 300.000 de metri cubi pe zi. Pe de altă parte, Executivul a anunțat că va încerca și o promovare a unui ajutor de stat pentru industria energegointensivă. Astfel, ajutorul ar fi în valoare de 1,7 miliarde de euro. Iar din această sumă, aproape un sfert, mai exact 400 de milioane ar fi destinate domeniului în care activează și Azomureș. „Repornirea parțială de care am amintit nu are legatură cu acest proiect. Dar, cu siguranță proiectul, dacă va fi pus în practică, ar ajuta industria din România”, au mai explicat cei de la fabrică.