Activitate de igienizare a pădurii Tunari din județul Ilfov: înscrierile se pot face până în data de 5 iunie

Autor

-

29 mai 2023

Organizația World Wildlife Fund din România lansează o nouă campanie de igienizare care va avea loc în pădurea Tunari, în 5 iunie, dată la care este sărbătorită “Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”.

“Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”, cunoscută mai ales sub denumirea de “Ziua Mediului” este sărbătorită pe 5 iunie, în fiecare an, începând cu 1972.

De atunci, a devenit o platformă importantă de conștientizare cu privire la problemele de mediu, de promovare a practicilor sustenabile și de încurajare a acțiunilor de protejare a planetei.

WWF: ”Sărbătorim Ziua Mondială a Mediului și acționăm pentru un viitor sustenabil”

”Anul acesta, pe 5 iunie, te provocăm să trăiești o zi fără plastic. Aceasta este o oportunitate de a sărbători mediul înconjurător și de a lua măsuri pentru a reduce deșeurile din plastic. Alegând materiale alternative și reducând dependența de plasticul de unică folosință, putem avea un impact pozitiv asupra mediului. Ia parte la această provocare și folosește hashtag-ul #FaraPlasticInNatura pentru a inspira și alți oameni să se implice”, au transmis membrii organizației pentru protecția mediului.

Organizația World Wildlife Fund din România: ”Sâmbătă, 10 iunie, între 10:00 si 13:00 vă invităm alături de noi în pădurea Tunari, județul Ilfov, echipați cu mănuși și saci pentru deșeuri, să dăm o mână de ajutor naturii. Înscrie-te voluntar și ajută-ne să curățăm natura bucățică (de plastic) cu bucățică”

Cei interesați se pot înscrie aici.

Potrivit inițiatorilor campaniei, numărul de locuri este limitat și se vor aloca în ordinea înscrierii.

Confirmarea înscrierii va fi transmisă telefonic sau prin email.

Ascultarea ciripitului păsărilor ajută în lupta cu depresia și anxietatea

Autor

Cristina Antal

-

29 mai 2023

Conform unui articol publicat pe Hotnews.ro, observarea și ascultarea păsărilor ajută în lupta împotriva depresiei și anxietății, afecțiuni cu care tot mai mulți oameni se confruntă.

Cercetările au arătat că interacțiunea și conexiunea cu natura pot aduce îmbunătățiri semnificative în sănătatea fizică și mentală.

Sunetele produse de păsări au fost demonstrat științific că au efecte calmante, anxiolitice și antidepresive

Pentru a te simți mai aproape de natură, poți asculta sunetele cântecelor păsărilor prin căști, chiar și fără a fi necesar să ieși în parc sau să deschizi fereastra.

Cu toate acestea, este recomandat să petreci și timp în aer liber, deoarece observarea păsărilor poate îmbunătăți sănătatea mintală.

Un studiu realizat pe aproximativ 1.300 de participanți a evidențiat că informațiile despre mediul în care trăiesc și starea de bine personală au fost înregistrate de trei ori pe zi, utilizând o aplicație numită Urban Mind

Aplicația a colectat date despre alte elemente vitale, cum ar fi calitatea somnului, evaluarea subiectivă a calității aerului și detalii despre locul unde erau participanții.

Cele 26.856 de evaluări rezultate au oferit date despre cele mai importante surse de bunăstare psihică, în timp real.

Analizând informațiile, cercetătorii au descoperit o asociere pozitivă semnificativă între observarea sau ascultarea păsărilor și îmbunătățirea sănătății mintale, indiferent de nivelul de educație și ocupația participanților

În schimb, ascultarea zgomotelor din trafic a agravat simptomele stărilor depresive.

O ipoteză asupra efectelor benefice ale naturii, cunoscută sub numele de teoria restabilirii atenției, presupune că ieșirile în natură cresc puterea de concentrare și scad oboseala mentală asociată cu viața în medii urbane stresante.

Autoritățile din Veneția investigează apa verde de pe faimosul Canal Mare.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

29 mai 2023

”În această dimineață, un petic de lichid verde fosforescent a apărut în Marele Canal al Veneției. Cei care au semnalat situația au fost unii rezidenți din apropierea Podului Rialto. Prefectul a convocat o întâlnire urgentă cu poliția pentru a investiga originea lichidului”. Aceasta a fost prima reacție a unui oficial după apariția lichidului verde în Canalul Mare. Cel care a avut reacția este președintele regional al Veneției, Luca Zaia, pe Twitter. Purtătorul de cuvânt al prefectului local a declarat pentru CNN că au luat imediat probe de apă. Au revizuit banda de supraveghere CCTV și au întrebat gondolierii și șoferii de bărci dacă au văzut ceva.

Întâlnire de urgență a autorităților

Ulterior a fost convocată o întâlnire de urgență pentru a investiga cauza apei verzi. Deocamadată niciun grup de mediu nu a revendicat acțiunea. Pata înverzită a fost observată pentru prima dată în jurul orei 9:30 și a crescut încet. Potrivit mai multor imagini postate pe rețelele de socializare, se vede cum gondole, taxiuri pe apă și bărci trec prin substanța smarald. Consilierii muncipali s-au grăbit să arate cu degetul către activiștii de mediu. Dar spre exemplu, cei care au acționat săptămâna trecută la Fontana di Trevi, au precizat că nu este acțiunea lor.

S-au prelevat probe din apa verde pentru a stabili ce substanță a fost dispersată

Brigada de pompieri din Italia a postat pe Twitter că asistă la furnizarea de „probe și asistență tehnică”.De asemenea în acțiune a fost implicată și ARPA Veneto, agenția regională care supraveghează starea de mediu a Marelui Canal. Instituția a prelevat probe pentru a stabili natura substanței din apă. Diverse teorii au apărut online, inclusiv că ar putea fi alge sau o substanță dispersată ilegal în canal. Nu este prima dată când Marele Canal al Veneției suferă o modificare a culorii. În 1968, artistul argentinian Nicolás García Uriburu a vopsit în verde apele canalului. Cu un colorant fluorescent numit Fluoresceină, în timpul Bienalei anuale de la Veneția. Mișcarea a fost concepută pentru a atrage atenția asupra problemelor ecologice și a relației dintre natură și civilizație.

Podul din Parcul Tineretului intră în lucrări de reabilitare

Autor

Cristina Antal

-

29 mai 2023

Podul de pe aleea principală din Parcul Tineretului, aflat în stare de degradere, intră de azi, 29 mai, în lucrări de reabilitare.

Anunțul a fost făcut de trustul de Clădiri Metropolitane.

Circulaţia pietonală va fi închisă temporar

”În acest sens, vă aducem la cunoştinţă că circulaţia pietonală va fi închisă temporar pe pod şi pe aleile de sub pod, pentru a permite desfăşurarea în siguranţă a lucrărilor. Vă rugăm să urmaţi semnalizările şi să alegeţi rutele alternative, atât pentru siguranţa dumneavoastră, cât şi pentru desfăşurarea lucrărilor”, a anunţat compania, prin intermediul unui mesaj publicat pe contul de Facebook.

Potrivit reprezentanților companiei, lucrările vor dura aproximativ un an, iar valoarea totală a lucrărilor este de 5.8 milioane de lei

În cadrul lucrărilor de reparaţii capitale se vor reface grinzile de susţinere a parapetelor metalice pietonale, hidroizolaţiile, se va realiza un sistem de scurgere a apelor colectate de pe suprafaţa carosabilă, refacerea scărilor, a platformei de acces către Sala Polivalentă şi reorganizarea amplasării stâlpilor de iluminat în zonele pasarelelor.

În septembrie 2022, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat indicatorii tehnico-economici actualizaţi pentru reabilitarea podului din Parcul Tineretului, valoarea totală a lucrărilor fiind de 5.8 milioane de lei, iar durata de realizare de 12 luni.

Nicușor Dan: ”Reabilităm podul principal din Parcul Tineretului care nu a fost niciodată reparat de când a fost construit”

”Mâine, 29 mai, Trustul de Cladiri Metropolitane București (TCMB) începe lucrările de reparații capitale la podul din parcul Tineretului. Circulația pietonală va fi închisă temporar atât pe pod, cât şi pe aleile de sub acesta, pentru a permite desfăşurarea în siguranţă a lucrărilor”, a precizat edilul în cursul zilei de ieri, 28 mai.

Un stejar pentru Stejarii României: Campanie de plantare de copaci în numele echipei naționale de rugby, demarată de Asociația Mai Mult Verde

Autor

Cristina Antal

-

29 mai 2023

În această lună, Asociația Mai Mult Verde a stabilit un parteneriat cu Federația Română de Rugby, oferind astfel suporterilor sportului cu balonul oval posibilitatea de a planta un stejar în onoarea echipei naționale de rugby.

Campania denumită ”Plantează un stejar pentru Stejarii României” va avea loc pe parcursul întregului an, iar susținătorii echipei pot achiziționa copaci atunci când cumpără bilete pentru meciurile de rugby sau direct de pe platforma asociației.

De acum înainte, suporterii echipei naționale de rugby au o nouă modalitate simbolică de a-și arăta sprijinul pentru sportivii lor preferați

Aceștia au posibilitatea de a planta un stejar în numele Stejarilor (așa cum sunt cunoscuți jucătorii de rugby din echipa României), fie prin achiziționarea directă de pe site-ul companiei de ticketing responsabilă cu vânzarea biletelor pentru evenimentele echipei, fie prin intermediul site-ului Asociației Mai Mult Verde.

Președintele Asociației Mai Mult Verde: ”Ca și sportul, copacii contribuie la sănătatea și starea noastră de bine”

”Ca și rugby-ul, stejarii inspiră forță și rezistență. Cu fiecare stejar plantat, ne oferim un plus de oxigen, atât nouă, cât și „stejarilor” din teren, și știm cu toții cât de importantă poate fi o gură de aer proaspăt într-un meci de rugby. De astăzi, fiecare dintre noi poate contribui la creșterea echipei naționale a stejarilor”, a transmis Doru Mitrana, Președintele Asociației Mai Mult Verde.

Campania ”Un stejar pentru Stejarii României” se derulează pe parcusul întregului an, iar copacii achiziționați de suporteri vor fi plantați în acțiunile cu voluntari din cadrul programului asociației ”Fă cadou un copac”

Cei care decid să planteze un stejar pentru Stejari vor fi invitați la evenimentul de plantare și vor primi ulterior fotografii cu copacii plantați.

”Rugbyul este despre solidaritate, ea fiind una dintre valorile sale fundamentale. Credem cu tărie că o formă de solidaritate este și grija pentru ceea ce te înconjoară, pentru generațiile care vin, pentru viitorul nostru. Federația Română de Rugby a mai avut și până acum acțiuni cu caracter ecologic, însă ceea ce diferențiază această inițiativă de precedentele este faptul că acum ne dorim să facem ceva în acest sens împreună cu suporterii”, a declarat Alin Petrache, Președintele FRR.

Meciul test dintre Romania si Samoa, din cadrul World Rugby, desfasurat pe Stadionul National Arcul de Triumf din Bucuresti, sambata 19 noiembrie 2022. © FOTO:Razvan Pasarica/SPORT PICTURES

Președintele FRR: ”Fanii noștri au privit Stejarii naționalei crescând, au fost una din sursele lor de energie, a venit timpul să ocrotească și alți stejari, fiindu-le și lor pavăză și contribuind, prin gestul lor, la mai binele nostru, al tuturor”

”Ne dorim ca toți cei care vin în tribune la meciuri să achiziționeze și un copăcel, pentru ca, simbolic, să avem alături de noi codrii întregi de noi stejari. Le mulțumim deja pentru implicare, fiindcă știm cât sunt de receptivi și de responsabili. Mulțumim, de asemenea, celor de la Mai Mult Verde că se îngrijesc să avem o Românie mai bună,” a adăugat Președintele FRR.

Cum ar putea reciclarea să devină un real succes

Autor

Ana Maria BUJOR

-

29 mai 2023

Studiul legat de reciclare arată că este nevoie de măsuri la scară mare pentru ca aceasta să aibă succes. Asta pentru că în toată Europa coșurile de gunoi reziduale sunt pline de materiale reciclabile și de deșeuri alimentare. Iar în Polonia în urma analizei de mai sus s-a decis înființarea SORAB, care este un sistem de management regional al deşeurilor. Mai exact sunt 10 municipii care s-au unit pentru aceasta inițiativă. Aceasta datează din 1978 și are peste 50 de angajați și peste 150 de contractori. Deservește nu mai puțin de 525.000 de oameni. Cei de la SORAB militează pentru primirea de deșeuri și din alte localități. Dar și tratarea acestora într-un mod ecologic și cât mai economic cu putință. De asemenea și tratarea și rafinarea materialelor din sectorul privat reprezintă o prioritate pentru SORAB. Dar și primirea, tratarea și eliminarea solurilor contaminate.

Suedia vrea să recicleze 65% din deșeurile menajere până în 2035

În același fel a fost construită și uzina de sortare a deșeurilor de la Brista. Pentru că noul obiectiv al UE este acela ca 65% din total deşeurilor menajere municipale să fie reciclate până în 2035. Se urmărește de asemenea ca în 2045, emisiile nete din Suedia de gaze cu efect de seră să fie zero. Pentru a atinge acest scop incinerarea trebuie să fie fără gaze fosile. Așa a apărut această uzină, construită în 2020 în cooperare cu Stockholm Exergi. A început producția regulată în 2021 și este proiectată pentru a primi 140 000 tone de deșeuri menajere. 11.000 de tone de plastic și 2.500 de tone de metal sunt sortate anual. 11.000 de tone de plastic reduc emisiile de CO₂ fosil cu aproximativ 22.000 de tone, spun specialiștii. Suedezii spun că pentru a crește capacitatea de reciclare, tehnologia de sortare a deșeurilor menajere reziduale ar trebui să fie aplicată.

Norvegia cere ajutor pentru reciclare

În Norvegia lucrurile sunt ceva mai complicate. În sensul în care autoritățile spun că nu se pot atinge obiectivele UE cu colectare separată fără ca țara să primească ajutor. Obiectivele UE de reciclare de 55 – 65 % și pregătirea pentru reutilizare a deseuri municipale. Asta ar însemna o combinație de separare și colectare a deşeurilor, iar pentru asta este necesară tehnologia de sortare. Astfel, un container de sortare centrală, ar putea crește reciclarea.

Analizele de colectare și sortare a deșeuri de ambalaje din plastic în Norvegia arată că:

• Separarea medie a surselor este de 36 % (2020)

• Cele mai bune practici de separare a surselor se încadrează la 40 – 50 %

• Centrale de sortare sunt 65 – 80 %

Calitatea materialelor plastice sortate este de două feluri. Pe de o parte este plasticul murdar și de cealaltă cel care poate fi curățat în instalația de spălat înainte de reciclare. La acest moment, în Norvegia s-a adoptat o nouă reglementare națională. Cu cerințe obligatorii privind colectarea separată a deșeurilor. Dar și cu privire la colectarea separată a deșeurilor din plastic care poate fi înlocuită cu alte sisteme care să permită niveluri ridicate de reciclare.

Studiu: Dacă s-ar face colectare selectivă 90% dintre deșeuri ar putea fi reciclate.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

29 mai 2023

Polonia, Norvegia și Suedia au făcut un studiu din care reiese că prin colectare selectivă, 90% dintre deșeuri ar putea fi reclicate. Cele trei țări care au modalități diferite de colectare a deșeurilor, dar au analizat modalitatea în care acestea sunt colectate. Ba mai mult au pus la punct, fiecare, câte o unitate care să se ocupe de reciclarea acestora. Astfel, spre exemplu în Polonia, analiza a dus la concluzia că metodologia de colectare sunt containerele. De asemenea s-a mai stabilit că 61% din deșeuri sunt ambalaje din plastic cu deșeuri reziduale. Iar 39% din sursa ambalajelor din plastic este separată.

Plasticul fără impurități mai ușor de reciclat

Ca obiective, de colectare se cere îndepărtarea impurităților din materiale reciclabile colectate la sursă. Separare și sortarea materialelor reciclabile din fracții reziduale de deșeuri ar fi soluția. Ca sursă de reciclare 83% din deșeuri provin din reciclare selectiva, iar 17% sunt deșeuri reziduale. Suedia funcționează pe metodologia de colectare care prevede aducerea gunoaielor la punctele fixe. Rata de reciclare arată totuși că infrastructură de colectare este insuficientă pentru deșeurile din ambalaje. 60% deșeuri reciclabile/compostabile sunt în deșeuri reziduale. Totuși sursa de reciclare este de 10% deșeuri reziduale.

Infrastructura este insuficientă

Iar 90% deșeuri de plastic și metal provin din colectarea selectivă. În Norvegia, metodologia de colectare este similară celei din Polonia, aici însă responsabilitatea colectării este a primăriilor. Se urmărește impunerea unei strategii de separare a materialelor plastice. Astfel că în loc de un coș amestecat, să fie deja sortate. Sursa de reciclare, adică nu mai puțin de 81% din deșeurile din plastic provin din deșeuri reziduale, mai spune studiul. Acesta este și motivul pentru care reciclarea este defectuoasă și nu se poate atinge pragul necesar pentru ca ea să fie eficientă. Cu toate acestea cele trei țări se străduiesc să găsească soluții prin intermediul unor fabrici. Acestea ar trebuie să se ocupe special de reciclarea acestor tipuri de deșeuri.

UE solicită un acord global pentru a pune capăt poluării cu plastic

Autor

Ionuț POPESCU

-

29 mai 2023

ue acord global poluare plastic — Sursă - Unsplash

UE va fi reprezentată, luni, la Paris, de comisarul pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius. Acolo va începe cea de-a doua rundă de negocieri la nivel înalt privind calea de urmat pentru realizarea unui tratat global împotriva poluării cu plastic, se arată pe siteul Comisiei Europene.

UE va solicita dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic pentru a aborda producția de materiale plastice primare. Scopul este acela de a face producția și consumul sustenabile.

Peste 1.000 de delegați de la guverne, ONG-uri, industrie și societatea civilă vor purta discuții cu scopul de a încheia până la sfârșitul anului 2024 un nou instrument obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a pune capăt poluării cu plastic, inclusiv în mediul marin.

Comisarul pentru mediu, reprezentantul UE la Paris

„Un tratat internațional cu materiale plastice este șansa noastră de a opri poluarea cu plastic prin introducerea de reguli globale de-a lungul întregului ciclu de viață al materialelor plastice. În UE, continuăm să ne consolidăm legislația pentru a reduce poluarea cu plastic. De la noile norme la nivelul UE pentru reducerea ambalajelor până la măsuri privind microplastele. Suntem hotărâți să continuăm să lucrăm pentru acțiuni ambițioase în întreaga lume. Lupta împotriva poluării, crizei climatice și a biodiversității trebuie să ne implice pe toți“, a declarat Virginijus Sinkevičius.

UE va propune, de asemenea, măsuri pentru eliminarea și restricționarea produselor din plastic care sunt evitabile, înlocuibile, produc deșeuri sau prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană și mediu. Între timp, produsele din plastic care urmează să rămână în economie ar trebui concepute într-un mod mai durabil. Se recomandă inclusiv prin utilizarea sporită a materialelor plastice reciclate.

UE își asumă un rol de lider în combaterea poluării cu plastic la nivel global. Comunitatea sprijină înființarea Coaliției cu ambiții înalte pentru eliminarea poluării cu plastic. Angajamentul este acela de a ține la nivel înalt negocierile pentru a pune capăt poluării cu plastic până în 2040.

Plasticul, efecte negative asupra mediului

Materialele plastice sunt materiale importante pentru viața de zi cu zi. Cu toate acestea, creșterea exponențială a producției și consumului are efecte negative grave asupra mediului și sănătății umane. Din cele șapte miliarde de tone de deșeuri de plastic generate până în prezent, mai puțin de 10% au fost reciclate. Milioane de tone de deșeuri de plastic sunt pierdute în mediu sau. Uneori, unele sunt transportate la mii de kilometri către destinații unde sunt în mare parte arse sau aruncate.

Adoptarea unui instrument cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a pune capăt poluării cu plastic este o prioritate cheie a Planului de acțiune al UE pentru economie circulară în cadrul Pactului verde european. Comunitatea globală a atins o etapă importantă în timpul celei de-a cincea sesiuni a Adunării Națiunilor Unite pentru Mediu din martie 2022, când țările au convenit să înceapă negocierile pentru noul instrument. UE și statele sale membre consideră că noul instrument ar trebui să includă obligațiile necesare care să permită țărilor să intensifice măsurile de prevenire a pătrunderii materialelor plastice în mediu. O abordare circulară care să analizeze întregul ciclu de viață al materialelor plastice va fi cheia pentru schimbare.

Peste 5.000 de specii marine complet necunoscute științei, descoperite în Pacific, sunt amenințate de „revoluția bateriilor”

Autor

Ionuț POPESCU

-

28 mai 2023

specii marine necunoscute — Sursă - Pexels

Un total de 5.578 de specii marine diferite, dintre care aproximativ 90% necunoscute de știință, au fost găsite în adâncurile Oceanului Pacific într-un viitor punct de exploatare a minralelor rare, conform IFL Science.

Descoperirea a venit de la o echipă internațională de oameni de știință care a cercetat recent o zonă de mare. Suprafața acesteia este de 6 milioane de kilometri pătrați și este cunoscută sub numele de Zona Clarion-Clipperton (CCZ). Ea se întinde din Mexic până la Hawaii.

Cercetîtorii au găsit specii de castraveți de mare, nematode, bureți carnivori, viermi, artropode și echinoderme asemănătoare aricilor de mare.

În mod remarcabil, aproape toate sunt unice. Cercetătorii estimează că doar șase specii au fost identificate în altă parte a lumii.

„Sunt niște specii remarcabile acolo. Unii dintre bureți arată ca bureții de baie clasici, iar unii arată ca niște vaze. Sunt foarte frumoși. Unii dintre preferații mei sunt bureții de sticlă. Au acești mici țepi și, la microscop, arată ca niște candelabre minuscule sculptate”, a declarat Muriel Rabone, autor principal al studiului.

Pentru a înțelege mai bine biodiversitatea locului, cercetătorul a folosit o serie de metode diferite pentru a observa fauna sălbatică. El a utilizat drone oceanice telecomandate și a prelevat mostre de sedimente de pe fundul mării.

„Este ca o barcă mare, dar este mică pe fundul oceanului”, a explicat Rabone. „A fost uimitor – în fiecare probă vedem specii noi”, a adăugat ea.

Specii marine amenințate. În zonă ar putea să apară o exploatare a metalelor rare

Cu toate acestea, viitorul acestei biodiversități este amenințat. Acest nou habitat este în vizorul exploatărilor miniere de adâncime, deoarece deține cel mai mare depozit din lume de mangan, nichel, cobalt și alte metale care sunt esențiale pentru fabricarea bateriilor. Metalele căutate pot fi găsite în pepitele bogate în metale, denumite uneori „cartofi de adâncime”.

Aceste materiale se vor dovedi vitale pentru așa-numita „revoluție a bateriilor”, care va contribui la depășirea combustibililor fosili și la stimularea tranziției la energia verde.

Cercetătorii spun că ultima lor muncă arată că trebuie să ne aplecăm mai mult asupra acestui mediu divers și unic – înainte de a fi prea târziu.

„Există atât de multe specii minunate în această zonă și, având în vedere posibilitatea exploatării miniere, este de două ori important să știm mai multe despre aceste habitate puțin studiate”, a explicat Rabone.

Sortarea mixtă a deșeurilor | Sea the Future, proiect de anvergură pentru reciclarea plasticului în Țările de Jos

Autor

Ionuț POPESCU

-

27 mai 2023

În luna martie, la Bruxelles a fost organizată conferința „Sortarea mixtă a deșeurilor: Următoarea frontieră pentru economia circulară”. Scopul a constat în reunirea guvernelor regionale și naționale, a operatorilor de sortare mixtă a deșeurilor, a reciclatorilor, experților și frunizorilor de tehnologie din țărie europene. Aceștia și-au prezentat poveștile de succes privind introducerea MWS (sortarea mixtă a deșeurilor – mixed waste sorting) în diferite state europene. În plus, au expus rezultatele avute privind economia circulară.

Sea the Future este un consorțiu inițiat de Fundația Minderoo, cu Amcor și Unilever ca parteneri fondatori. Ei dezvoltă o soluție care oferă o mai mare siguranță pentru investițiile în reciclare prin deblocarea ofertei și cererii de plastic reciclat.

În Țările de Jos, de pildă, majoritatea plasticului post-consum este în prezent incinerat. Plasticul post-consum este plasticul care a fost transformat într-un produs, folosit, aruncat, colectat, curățat, reprocesat și refăcut în ceva nou, conform Greenwarehouse. Doar 1% este în prezent reciclat în produse cu un preț similar ca originalul.

Ce se întâmplă cu plasticul în Țările de Jos

din 261 de kilotone de deșeuri de plastic pre-sortate de gospodării, 273 de kilotone de deșeuri comerciale pre-sortate, 22 de kilotone de alte deșeuri pre-sortate și peste 100 de kilotone de deșeuri menajere, după sortare ajung să fie reciclate doar 196 de kilotone. Cea mai mare parte dintre acestea (178 de kilotone) ajung să fie reciclate în produse cu o valoare mai mică decât produsul original.
restul reziduurilor de gospodărie (aproximativ 200 de kilotone) și reziduurilor comerciale (604 kilotone) ajung să fie incinerate (aproximativ 906 kilotone de plastic). O mică parte (3 kilotone) ajunge la groapa de gunoi.

Dintr-un total de peste 1.500 de kilotone de plastic, aproape două treimi sunt incinerate și doar puțin peste 1% este reciclat în produse similare ca preț.

Sea the Future și-a propus să abordeze trei domenii cheie:

creșterea ratei de sortare – este esențială pentru atingerea obiectivelor din Green Deal-ul Uniunii Europene;
creșterea ratei de reciclare – asigură faptul că materialele nu sunt incinerate sau depozitate;
creșterea cotei de reciclare la egalitate – este o opțiune cheie pentru a asigura circularitatea plasticului;

Care este strategia Sea the Future pentru Țările de Jos

Sea the Future dezvoltă și pune la dispoziția olandezilor 2 fabrici de reciclare proiect pilot în următorii 3 ani, iar alte 2 până la 5 fabrici sunt planificate să se construiască în orice moment.

Obiectivele reciclării:

Acestea vor procesa 50ktpa, ambele necesitând capital concesional, care ar putea cataliza peste 1 milion de tone de plastic reciclat.

Dezvoltarea fabricilor de „demonstrare a conceptului“ va necesita rezolvarea problemei cererii, a ofertei de deșeuri, a tehnologiei, a economiei și a finanțelor;
Accentul se va concentra pe Asia, unde poluarea este cea mai mare și crește cel mai rapid. Europa va fi, însă, folosită ca zonă de testare;
Trebuie menționat că proiectele pot eșua: STF va construi și susține 8 conducte (prefezabilitate), 4 (fezabilitate), 2 (fezabilitate bancabilă);

Obiective financiare – să utilizeze operațiunile concesionale pentru a finanța proiecte cu parteneri și pentru a oferi servicii de consultanță industriei.

Obiectivele parteneriatelor din industrie – vor colabora cu un număr foarte mic de „lideri de piață” în domeniul bunurilor de consum ambalate, reciclării deșeurilor și produselor chimice.

Obiectivele oamenilor – de a dobândi aptitudini prin oferirea oportunității de a avea un impact unic asupra reciclării.

Un astfel de proiect este realizat în Portul Rotterdam.

Cum va funcționa o astfel de fabrică de reciclare a plasticului în Țările de Jos

Spre exemplu, 1.200 de kilotone de plastic rezidual din gospodării și afaceri sunt aduse la fabrica post-sortare, care e amplasată în același loc cu incineratorul. De aici rezultă 156 de kilotone de baloți de plastic, care intră într-un proces intermediar de sortare, iar deșeurile sunt separate în fluxuri specifice. Mai departe rezultă 41 de kilotone de fulgi de plastic, sortați pe culori (HDPE și PP). PP se referă la polipropilenă, iar HDPE la polipropilenă de densitate crescută, conform Acmeplastics. Tot din procesul intermediar rezultă și 49 de kilotone de poliolefine. Prin procesul de piroliză, aceste cantități de deșeuri sunt transformate în ulei de piroliză sau se dizolvă. Apoi, uleiul de piroliză este vândut pentru cracare, unde se obțin alți compuși de utilitate.

Revenind la cele 41 de kilotone de fulgi de plastic, acestea, prin reciclare mecanică, sunt transformate în granule. La rândul lor, granulele sunt vândute pe piață pentru fabricarea altor produse din plastic.

Alte 29 de kilotone din procesul intermediar sunt vândute pe piață pentru reciclare. Ele constau în PET-uri, PVC-uri și polistiren. Resturile, aproximativ 37 de kilotone, ajung să fie arse.