În ultimele trei decenii, România a suferit o scădere demografică semnificativă, cu o reducere de aproape 20% a populației.
Datele de pe zf.ro citate de publicația Radio Eco Natura arată că între 1990 și 2022, populația totală a țării a scăzut cu 18.3%.
Practic, de la o populație de peste 23.2 milioane de persoane în 1990, statul a ajuns la aproximativ 18.9 milioane în 2022.
Această scădere a populației din România se numără printre cele mai pronunțate din Uniunea Europeană
Declinul este depășit doar de câteva țări precum Croația, Lituania, Bulgaria și Letonia, informează Radio Eco Natura.
În același timp, necesarul de forță de muncă în creștere este acoperit în mare parte de muncitori asiatici, în timp ce alte țări europene au înregistrat creșteri semnificative ale populației în aceeași perioadă.
Declinul demografic reprezintă o situație în care populația unei anumite regiuni sau țări înregistrează o scădere treptată și semnificativă a numărului de locuitori sau a ratei de creștere a populației într-un anumit interval de timp.
Această scădere poate avea consecințe semnificative asupra unei societăți, inclusiv pe plan economic, social și politic.
De obicei, se asociază cu provocări legate de scăderea forței de muncă, creșterea sarcinii asupra sistemelor de pensii și asistență socială și posibile probleme legate de durabilitatea creșterii economice și a dezvoltării pe termen lung.
Declinul demografic fenomen este caracterizat de următoarele aspecte:
Scăderea numărului de nașteri: Una dintre cauzele principale ale scăderii populației este reducerea numărului de nou-născuți într-o anumită perioadă.
Creșterea ratei de mortalitate: O altă componentă a declinului demografic este creșterea ratei de mortalitate a populației, ceea ce poate fi cauzat de diverse motive, cum ar fi îmbătrânirea populației, accesul limitat la servicii medicale de calitate sau factori de mediu nocivi.
Emigrarea: Pierderea populației prin emigrare poate contribui și ea la acest declin.
Îmbătrânirea populației: O caracteristică comună a declinului demografic este îmbătrânirea populației, ceea ce înseamnă că proporția persoanelor în vârstă este în creștere în comparație cu cea a tinerilor.
Fenomenul meteorologic El Nino, combinat cu schimbările climatice, ar putea face ca anul 2024 să fie cel mai călduros an din istorie, potrivit euronews.com.
El Nino, care adesea provoacă vreme extremă, durează de obicei între nouă și 12 luni, dar poate persista ani de zile, atingând un vârf între noiembrie și ianuarie
Pe lângă încălzirea globală cauzată de emisiile de carbon, experții au spus că El Nino este o ”dublă lovitură” pentru vremea extremă și temperaturile record.
Evenimentele El Nino durează de obicei între nouă și 12 luni, dar pot persista ani de zile, atingând un vârf între noiembrie și ianuarie.
”Anii El Nino au tendința de a avea un început de iarnă ușor umed și vestic (noiembrie-decembrie) și un sfârșit de iarnă mai rece și mai uscat (ianuarie-martie) în cea mai mare parte a Europei de Nord”, a transmis profesorul Adam Scaife, de la Met Office, din Marea Britanie, scrie Digi24.ro.
Omenirea trebuie să se aștepte la temperaturi mai ridicate decât valorile obișnuite
În sudul Europei, fenomenul meteo ar putea aduce în general condiții mai umede, dar profesorul a subliniat că aceasta reprezintă o medie în multe cazuri și nu poate fi considerată o certitudine în ceea ce privește rezultatul final.
Mai mult, există o probabilitate crescută de înregistrare a temperaturilor ”mai ridicate decât valorile obișnuite” în anul viitor.
Experții meteorologi atrag atenția asupra fenomenelor meteo extreme care vor fi înregistrate în 2024
Atunci când El Nino a avut un impact semnificativ în ultima dată, în 2016, a marcat un an cu cele mai crescute temperaturi înregistrate în întreaga lume.
Odată cu creșterea temperaturilor generate de încălzirea globală, experții meteorologi susțin că, dacă condițiile se vor alinia, 2024 ar putea deveni cel mai fierbinte an înregistrat.
Un pictor britanic care a refăcut o expediție de acum 150 de ani pentru a documenta impactul pe care schimbările climatice le are asupra celui mai înalt munte din Europa de Vest spune că ceea ce a găsit a fost atât de sumbru încât i-a amintit de „picturile întunecate” ale lui Francisco de Goya, potrivit The Guardian.
James Hart Dyke a urcat pe partea de nord a Mont Blanc, traseul urmat în 1786 de primii alpiniști care au ajuns pe vârf. Același traseu a fost făcut în august 1873 de pictorul francez Gabriel Loppé. Acesta l-a inspirat pe Hart Dyke.
„Loppé a fost un pictor legendar al Alpilor. Vârfurile pe care le-a văzut și le-a surprins pe pânzele sale acum dispar”, a spus Hart Dyke.
„Am vrut să le imortalizez din nou. Parțial pentru a arăta daunele care au fost deja făcute și parțial pentru a împărtăși încă o privire asupra celui mai cunoscut lanț muntos al Europei înainte ca acesta să dispară pentru totdeauna”, a spus el.
În următorii câțiva ani, a spus el, niciun pictor – sau altcineva – nu va putea urca.
„Ghețarii se topesc atât de repede încât, pe măsură ce traversezi, există un fel de efect de ondulare la suprafață. Acest lucru face deplasarea aproape imposibilă”, a spus el.
Schimbările climatice, efecte devastatoare în Alpi
Pe măsură ce Hart Dyke urca, pietrele se dislocau în jurul lui.
„Gheața se topește, pietrele se desprind și posibilitatea unei avalanșe este foarte mare”, a spus el.
Picturile lui Hart Dyke din Mont Blanc vor fi expuse la Londra, la Cromwell Place, South Kensington, la sfârșitul acestei luni. Alături de acestea vor fi și cele ale lui Loppé, pentru a se arăta influența schimbărilor climatice.
Printre cele 40 de picturi ale lui Hart Dyke se va număra unul intitulat Death Mask. Acesta arată vârful ghețarului, a cărui gheață a dispărut complet.
„Este negru și de rău augur și îmi amintește de lucrările întunecate ale lui Goya, care au avut și un mesaj despre devastare și declin”, a spus el.
Hart Dyke a început să picteze munți la 20 de ani, când l-a însoțit pe actualul Rege Charles într-un tur în Himalaya ca artist oficial al său.
Apoi, el a pictat și în Patagonia, munții Atlas, Scoția și Lake District. A fost încorporat în trupele britanice în Afganistan ca artist de război și în 2009 a fost artist în rezidență la MI6.
El a urcat pe Mont Blanc în iulie 2022, cu un șevalet și culori în ulei. A fost însoțit de o echipă de ghizi, un fotograf și alpiniști, inclusiv alpinismul francez Christophe Profit. Despre acesta se spune că este singura persoană capabilă să urce în prezent pe partea de nord a Mont Blanc.
Unii oameni de știință cer ca un alt animal să ia locul ursului polar ca simbol al luptei cu criza climatică. Aceștia spun că actualul simbol poate, de fapt, submina eforturile de conservare. Acesta ar stimula lipsei de încredere în încălzirea globală în rândul unor comunități indigene din Arctica. Ei spun că alte specii ar fi mai potrivite ca simboluri ale vieții sălbatice amenințate de încălzirea globală.
Arhipelagul norvegian este locul unde Pământul a înregistrat cea mai rapidă încălzire, arată the Guardian. Temperaturile din zonă au crescut cu 4 grade Celsius, în medie, în ultimii 50 de ani. O cantitate masivă de gheață a dispărut, lucru care a stârnit temeri pentru supraviețuirea celor 300 de urși care se află în regiune. Aceștia sunt parte a unei populații mai largi, formată din aproximativ 3.000 de exemplare care au habitatul în Marea Barents, între Svalbard și insulele Franz Josef Land din Rusia.
„Este mai ușor să spui publicului povești simple: gheața mării se topește, așa că urșii polari se descurcă mai rău. Dar biologia și ecologia sunt foarte complicate”, spune profesorul Jon Aars. Acesta conduce cercetarea urșilor polari la Institutul Polar Norvegian din Svalbard din 2003.
Cu toate acestea, în ciuda acestei schimbări dramatice a condițiilor, populația de urși polari de pe Svalbard nu a înregistrat încă un declin. Un viitor colapas este, însă, posibil
Acest lucru s-ar putea datora faptului că ursul polar încă se recuperează de presiunile vânătorii,care a fost interzisă în Norvegia în 1973. Aars nu exclude un viitor colaps. Există din ce în ce mai multe dovezi că urșii schimbă practicile de vânătoare – vizează renii, precum și focile. Schimbarea a fost observată și documentată prima dată pe arhipelag în 2021. „Denning” – comportamentul de a face vizuini – s-a schimbat, iar urșii înoată pe distanțe lungi, dar, spune Aars, există încă suficientă gheață de mare primăvara pentru ca urșii să vâneze cu succes.
„Trebuie să spun că sunt puțin surprins că urșii polari se descurcă atât de bine în Svalbard, deoarece schimbările au fost atât de mari. Au trei până la patru luni mai puțină gheață de mare acum decât acum trei decenii, în medie, ceea ce este mult. Dacă cineva ne-ar fi spus în urmă cu 20 până la 30 de ani că gheața va fi în această situație, cei mai mulți dintre noi am fi ghicit că urșii polari s-ar fi descurcat mai rău decât o fac de fapt”, spune el.
În Svalbard, gheața se îndepărtează de țărm vara. Arhipelagul norvegian este înconjurat de apele bogate ale platformei continentale, iar primăvara – sezonul crucial de vânătoare pentru urșii polari – există suficientă acoperire pentru ca aceștia să găsească pui de focă.
Marea Beaufort de lângă Alaska, are apele cele mai puțin productive din Arctica, însă. Numărul redus de foci din zonă, duce, în consecință, la o lupă pentru supraviețuire în rândul urșilor polari
„Nu putem vorbi despre starea globală a urșilor [din cauza lipsurilor de date]”, spune profesorul Andrew Derocher, expert în urși polari la Universitatea din Alberta, care a scris unele dintre primele studii despre efectul schimbărilor climatice asupra urșilor polari. „Trebuie să ai în vedere o perspectivă mai mare a subpopulației. Unora le merge bine, altora nu. Acest lucru creează multă confuzie în lucrul cu vânătorii inuiți din Canada care spun că văd o mulțime de urși. Eu spun: „Da, pentru că locuiți într-o zonă în care sunt mulți urși, dar sunt și alte locuri în care nu le merge la fel de bine”.
Anul trecut, situația s-a complicat și mai mult odată cu descoperirea a ceea ce pare să fie „o a 20-a subpopulație izolată în Groenlanda. Aceasta s-a adaptat la condiții, folosindu-se de gheața din ghețari pentru a vâna.
Foto: Brian McMahon, Unsplash
„În contextul canadian, faptul că ursul polar a devenit un simbol al schimbărilor climatice a cauzat o mulțime de probleme”, spune Derocher. „Obișnuiam să avem o relație bună cu vânătorii inuiți. Mulți dintre vânătorii pe care îi cunosc cred că urșii polari se vor descurca bine în contextul schimbăriloe climatice și asta a creat unele tensiuni interesante.”
Derocher este pesimist cu privire la viitorul multor subpopulații de la Cercul Polar, inclusiv al urșilor din Svalbard
Cu toate astea, el spune: „Avem zone de distribuție a urșilor polari care vor fi destul de robuste la efectele schimbărilor climatice. Eu spun mereu că urșii polari sunt un simbol accidental al schimbărilor climatice. Nu este un scenariu de „pică cerul pe noi” sau Chicken Little. Dar ceea ce trebuie să facem este să ne uităm la traiectorii decenii în viitor.”
În cadrul unui scenariu cu emisii mari, multe subpopulații ar putea dispărea în întregime în acest secol, avertizează unii oameni de știință. Derocher spune că în regiunile problematice, vor crește conflictele urs-om. Pe măsură ce urșii polari mor de foame, spun ei, va crește și numărul de decese în rândul oamenilor. În regiuni unde există cea mai mare acoperire de gheață, cercetătorul se așteaptă, însă, ca urșii polari să se descurce.„Avem 19 populații de urși polari în Arctica și 19 scenarii diferite se desfășoară în timp”, spune Derocher. „Cred că cea mai bună analiză a noastră este că toate acestea nu vor dispărea în acest secol.”
Klaus Iohannis, președintele României, a efectuat, vineri, 1 septembrie 2023, o vizită în Delta Dunării. Acesta s-a declarat deranjat atât de poluarea din rezervație, cât și de calitatea serviciilor turistice.
„Am avut o discuție aplicată foarte bună cu cei care m-au însoțit astăzi. Ce pot să spun sub linie. Delta Dunării e o zonă senzațional de frumoasă, este monument UNESCO, e o zonă mirifică pentru cei care vin în vizită. Mai este mult de spus despre Delta Dunării, e un loc cu frumuseți inimaginabile, vă invit să le vedeți. Este un loc care poate fi exploatat turistic.
E o zonă care nu e importantă numai pentru noi românii. Dincolo de aceste lucruri foarte frumoase, trebuie să vedem și care sunt problemele. De la pescuitul excesiv, la probleme de turism care poate fi mai frumos organizat pentru cei care vin, sunt zone frumoase pe care turiștii nu le văd, mulți trec cu barca în viteză.
Sunt probleme care la prima vedere nu apar, legate de poluare și ele trebuie rezolvate. Există și poluare cu microplastic, este un impact major al schimbărilor climatice. Avem informații că sunt ani cu secetă și inundații excesive. Trebuie să ne străduim cu toții să prevenim schimbările climatice care pot denatura“, a spus Klaus Iohannis.
O femeie de 50 de ani care a suferit un accident vascular cerebral în urmă cu 18 ani și-a recuperat vocea prin intermediul inteligenței artificiale, precizează Știrile PRO TV.
O echipă de oameni de știință și experți în neurochiriurgie din San Francisco și-a propus să dezvolte o nouă tehnologie revoluționară pentru a-i reda vocea prin utilizarea inteligenței artificiale.
Cu ajutorul inteligenței artificiale, limitele medicale pot fi depășite
Nu este prima dată când inteligența artificială are un rol crucial în medicină și le ajută pe persoanele cu dizabilități să comunice din nou cu persoanele dragi și cu cei care au grijă de ei.
Potrivit sursei citate, femeia, care are acum aproape 50 de ani, a suferit un accident vascular cerebral pe când avea 30 de ani.
Femeia a rămas paralizată în timpul unui meci de volei
Incidentul a avut loc în timpul unui meci de volei. Cu toate acestea, medicii nu au reușit, nici până în ziua de azi, să găsească o explicație pentru ceea ce s-a întâmplat.
În urma accidentului, femeia a rămas paralizată și nu a mai reușit să comunice cu familia și cu cei apropiați.
După mai multe cercetări și studii, oamenii de știință i-au atașat la creier niște mici electroliți pe care i-au conectat la un computer, fapt care i-a redat vocea pacientei.
Ieri, 31 august, ministrul Mediului a discutat, în cadrul unei mese rotunde, despre instrumentarea finanțărilor din fonduri PNRR pentru Centrele de Colectare cu Aport Voluntar (#CAV), destinate marilor aglomerări urbane.
Ministrul Mediului: ”Managementul deșeurilor este una dintre prioritățile noastre la Minister și îmi doresc să devină și a tuturor autorităților locale”
”Adevărul este că avem încă cifre rușinoase la capitolele colectare separată, tratare, depozitare, compostare și, din acest motiv, suntem obiectul unor proceduri de infringement din partea Curții Europene de Justiție”, a atras atenția Mircea Fechet.
Ministrul Mediului a explicat că întâlnirea a avut scopul de a trage mai multe concluzii, astfel încât, după ce vor fi semnate contractele de achiziție pentru CAV-uri, acestea să fie bine gestionate și să-și atingă obiectivele.
Mai mult, oficialul a avertizat că, în România, există nenumărate exemple de investiții în domeniul deșeurilor care nu sunt folosite.
”Sunt peste o sută de acte normative legate de gestionarea deșeurilor pe care toți primarii din țară ar trebui să le citească. Admițând că este nevoie de o asanare a legislației, avem nevoie și de o sistematizare și de armonizare a practicii”, a completat Mircea Fechet.
Mircea Fechet: ”Schimbarea începe cu fiecare dintre noi”
”Am aflat cu stupoare că unii primari au decis că nu sunt interesați de astfel de investiții, însă le atrag atenția că va veni acea zi când nu ne vom mai putea preface că nu știm ce prevede legislația de mediu. Le transmit că schimbarea începe cu fiecare dintre noi și e timpul să facem din România un loc mai curat și mai sustenabil!”, a conclus Mircea Fechet.
Potrivit datelor recent publicate de Comisia Europeană a Turismului, care reunește Organizațiile Naționale de Turism ale țărilor europene, turismul în regiunea Mării Mediterane a fost deosebit de afectat de valurile de căldură.
Un articol al publicației Radio Eco Natura arată că numărul persoanelor care intenționează să călătorească în această regiune în perioada iunie-noiembrie a scăzut deja cu 10% în comparație cu anul trecut, când canicula a dus la secetă și incendii forestiere.
Turiștii sunt din ce în ce mai atenți la fenomenele meteo
Raportul organizației evidențiază faptul că 7.6% dintre călători consideră acum fenomenele meteo extreme drept o preocupare semnificativă în planificarea călătoriilor lor din perioada iunie-noiembrie.
Cu toate că cererea pentru călătorii a crescut din nou în acestă vară, după restricțiile impuse în timpul pandemiei, companiile de turism susțin că nu au înregistrat încă multe anulări din cauza temperaturilor ridicate.
În special, britanicii au efectuat mai puține rezervări de vacanțe în țară și au preferat mai mult regiunea Mării Mediterane, adesea cu câteva luni în avans, a explicat Sean Tipton de la Asociația Britanică a Agențiilor de Turism.
Cu toate acestea, acest echilibru s-ar putea schimba din cauza valurilor de căldură.
Turismul din Italia a fost foarte afectat de valurile de căldură. Turiștii se gândesc de două ori înainte de a face rezervări în Roma
Oamenii de știință avertizează de mult timp că schimbările climatice, cauzate de emisiile de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili, vor face fenomenele meteorologice extreme mai frecvente.
Turiștii aflați vara aceasta în Roma au declarat pentru Reuters că vor lua în considerare de două ori decizia de a face rezervări în capitala Italiei din cauza temperaturilor ridicate.
Ministerul Mediului din Italia a avertizat, de asemenea, că în viitor, turiștii străini ar putea prefera să călătorească mai mult în primăvară și toamnă și să aleagă destinații mai răcoroase.
În Grecia, creșterea turismului în lunile de iarnă, primăvară și toamnă ar putea contribui la soluționarea acestei probleme și la reducerea sosirilor turiștilor străini în timpul verii, conform Ministerului Mediului din Grecia.
În acest an, Ziua Internațională a Deșeurilor Electrice se va desfășura sub deviza ”Predă spre reciclare tot ce funcționează cu baterii sau este conectat la priză!”.
Sloganul intenționează să atragă atenția asupra deșeurilor electronice invizibile, transmite Radio Eco Natura.
Este vorba despre articolele cu mecanisme electronice care nu ajung pe fluxul dedicat de reciclare deoarece generatorul nu le consideră deșeuri electronice.
Potrivit Națiunilor Unite, în 2023 vor fi produse, la nivel global, 8 kg de deșeuri electronice per persoană
Anual, în lume sunt aruncate nu mai puțin de 61.3 milioane de tone de deșeuri electronice, o cantitate cu mult mai mare decât greutatea Marelui Zid Chinezesc.
Din păcate, doar 17.4% din aceste deșeuri, care conțin atât substanțe periculoase cât și materiale valoroase, sunt înregistrate și gestionate corespunzător la nivel global.
Restul de 50.6 milioane de tone ajung în alte destinații:
Sunt depozitate la gropile de gunoi;
Sunt incinerate;
Sunt comercializate;
Sunt tratate ilegal, fără respectarea standardelor;
Rămân în gospodării.
Ziua Internațională a Deșeurilor Electronice reprezintă o inițiativă anuală lansată de către WEEE Forum și membrii săi.
Ziua este programată să aibă loc în fiecare an, în data de 14 octombrie
Scopul acestei campanii este de a atrage atenția asupra creșterii alarmante a deșeurilor electronice și de a promova o gestionare responsabilă a acestora.
Orice activitate care contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la deșeurile electronice este binevenită să se alăture campaniei, fie că vorbim de campanii desfășurate pe platformele de socializare, în mass-media sau de acțiuni de colectare a deșeurilor electronice.
Toate aceste acțiuni sunt organizate în orașe, școli și evenimente de conferințe.
În România, Organizația ECOTIC invită publicul larg să se implice în această inițiativă prin intermediul platformei online
În anul 2022, ECOTIC a realizat studiul ”Obiceiurile populației României cu privire la echipamentele electrice de mici dimensiuni”.
Studiul vizează obiceiurile de debarasare a deșeurilor electrice. Potrivit analizei, doar 8.4 % din gospodăriile din România se debarasează corect de deșeurile electrice.
Restul deșeurilor este predat împreună cu gunoiul menajer, colectorilor informali de fier vechi.
Mai mult, foarte multe din aceste deșeuri continuă să fie abandonate pe spațiul public.
Grupul Tata din India a anunțat un proiect masiv în Marea Britanie, în valoare de 4 miliarde de lire sterline, pentru construirea unei gigafabrici de baterii destinate vehiculelor electrice.
Acest anunț reprezintă cea mai mare inițiativă a Marii Britanii în domeniul producției de baterii pentru mașinile electrice și reprezintă un efort de a ține pasul cu Statele Unite și Uniunea Europeană în dezvoltarea industriilor verzi.
Gigafabrica grupului din India va crea până la 4.000 de locuri de muncă
De asemenea, gigafabrica va produce, inițial, 40 de gigawați-oră, transmite publicația Radio Eco Natura.
Guvernul condus de prim-ministrul Rishi Sunak nu a confirmat încă sprijinul financiar promis pentru a atrage acest proiect în Marea Britanie.
Anunțul vine în detrimentul Spaniei, care a făcut lobby pentru a obține contractul.
Noua fabrică urmează să fie construită în Somerset, în sud-vestul Angliei, în apropiere de fabricile Jaguar Land Rover din centrul Angliei.
Bateriile produse în Marea Britanie vor fi destinate inclusiv mașinilor electrice din gama Range Rover, Defender, Discovery și Jaguar
Proiectul grupului indian reflectă importanța amplasării producției de baterii în apropiere de liniile de asamblare a mașinilor.
Producția este programată să înceapă în 2026 și va furniza baterii pentru viitoarele modele electrice, inclusiv cele din gama Range Rover, Defender, Discovery și Jaguar.
