Raziile de amploare întreprinse de Garda Națională de Mediu marți, 25 aprilie, în județul Dâmbovița, raportate de Știrea Verde, s-au încheiat. Acțiunea comisarilor de mediu s-a lăsat cu amenzi usturătoare și confiscarea unei cantități impresionante de deșeuri metalice.
Control la 22 de agenți economici și 13 persoane fizice
72 de comisari ai Gărzii Naționale de Mediu, alături de polițiști și jandarmi, au „măturat”, marți, 25 aprilie, localitatea Bălteni din județul Dâmbovița.
Autoritățile au participat la de 35 de percheziții, conform Inspectoratului Județean de Poliţie Dâmboviţa. Raziile au vizat operatori economici și persoane fizice care desfășoară activități de colectare și valorificare a deșeurilor metalice.
Au fost „vizitați” nu mai puțin de 22 de agenți economici și 13 persoane fizice bănuite de comiterea unor infracțiuni de evaziune fiscală și incendiere de deșeuri.
Aceștia erau suspectați că nu ar fi ținut evidențe contabile sau declarat venituri obținute din activități de vânzare a metalelor. Materialele feroase și neferoase ar fi provenit din dezmembrarea ilegale de vehicule.
Foto: Garda de Mediu, Facebook
Comisarii îi bănuiau pe aceștia și de incendierea unor componente provenite din dezmembrări, poluând, astfel, mediul înconjurător
Datorită naturii infracțiunilor suspectate, comisarilor de mediu li s-au alăturat reprezentanți ai Direcției de Investigare a Criminalității Economice. Fiind o acțiune atît de extinsă, a fost necesară intervenția polițiștilor din mai multe județe. La aceasta au participat, astfel, și polițiști din județele Argeș, Ilfov și Prahova, dar și jandarmi bucureșteni.
În urma verificărilor efectuate, aceștia au aplicat 19 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 609.500 lei. Pe lângă amenzi, au fost înaintate 2 sesizări penale. Echipa de control a confiscat, totodată, aproximativ 50 tone deșeuri feroase şi 10 tone de cupru şi aluminiu.
Conform unui comunicat al GNM, comisarii acesteia au efectuat un control şi la Unitatea Administrativ Teritorială Conțești. Și în această localitate, spun aceștia, au loc frecvente incendieri ilegale de deşeuri.
„În data de 25.04.2023, 36 de echipe de comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, împreună cu lucrători din cadrul Inspectoratului Județean de Poliţie Dâmboviţa, Inspectoratului Județean de Jandarmeriei Dâmboviţa și ai Brigăzii Speciale de Jandarmi București, au desfășurat inopinat ample acțiuni de inspecție și control la operatori economici/persoane fizice care desfășoară activități de colectare/valorificare deșeuri feroase/neferoase/VSU(vehicule scoase din uz) din localitatea Bălteni, jud Dâmboviţa,” se arată în comunicatul GNM.
Microplasticele și nanoplasticele au fost utilizate într-un studiu pe animale pentru a se determina dacă ajung în creier. În cercetarea de față a fost utilizat polistirenul. Acesta este un tip de plastic ce se găsește pe scară largă în ambalajele alimentare, conform Eurekalert.
Ne vom referi în acest articol la particulele de microplastic și nanoplastic folosind acronimul MNP.
Studiul a fost condus de Lukas Kenner, de la Departamentul de Patologie de la MedUni Viena și Departamentul de Patologie a Animalelor de Laborator de la Vetmeduni și Oldamur Hollóczki, de la Departamentul de Chimie Fizică, Universitatea Debrecen din Ungaria. Echipa a reușit să determine că particulele minuscule de polistiren pot fi detectate în creier la doar două ore după ingestie. Mecanismul care le-a permis să depășească bariera hemato-encefalică era anterior necunoscut științei medicale.
„Cu ajutorul modelelor computerizate, am descoperit că o anumită structură de suprafață (corona biomoleculară) a fost crucială pentru a permite particulelor de plastic să treacă în creier”, a explicat Oldamur Hollóczki.
Cum trec microplasticele de bariera hemato-cencefalică
Bariera hemato-encefalică este o barieră celulară care împiedică agenții patogeni sau toxinele să ajungă în creier. Este asemănătoare barierei intestinale, care s-a demonstrat că poate fi penetrată de microplastice și nanoplastice.
MNP-urile din tractul gastrointestinal au fost deja legate de reacții inflamatorii și imune locale și de dezvoltarea cancerului.
„În creier, particulele de plastic ar putea crește riscul de inflamație, tulburări neurologice sau chiar boli neurodegenerative precum Alzheimer sau Parkinson”, a spus Lukas Kenner. El a subliniat că este nevoie de mai multe cercetări în acest domeniu.
E nevoie de o restricționare a microplasticelor și nanoplasticelor
Nanoplasticele sunt definite ca având o dimensiune mai mică de 0,001 milimetri. De cealaltă parte, între 0,001 până la 5 milimetri, unele microplastice sunt încă vizibile cu ochiul liber.
MNP-urile intră în lanțul alimentar prin diverse surse, inclusiv deșeurile de ambalaje. În plus, și lichidele joacă un rol în dispersia de MNP-uri. Conform unui studiu, oricine bea 1,5-2 litri de apă pe zi din sticle de plastic va ajunge să ingereze aproximativ 90.000 de particule de plastic pe an în acest proces.
Paradoxal, consumul de apă de la robinet poate să contribuie la reducerea acestei cifre la 40.000.
„Pentru a minimiza potențialul daune al MNP-urilor pentru oameni și mediu, este crucial să se limiteze expunerea și să se limiteze utilizarea acestora”, a explicat Lukas Kenner. El a adăugat că cercetările suplimentare „asupra efectelor MNP-urilor vor continua”.
Acest studiu are potențialul de a avansa în mod decisiv cercetările în acest domeniu.
Proprietarilor de case din Regatul Unit ar trebui să li se interzică folosirea ierbii artificiale, sugerează cercetătorii britanici. Aceștia propun reducerea impozitelor pe locuințe, pentru cei care fac grădinărit sustenabil, conform publicației The Daily Mail.
Noul studiu a fost realizat de cercetătorii Universității din Sheffield. Acesta a relevat că sunt necesare stimulente financiare pentru a atinge două scopuri. Primul constă în combaterea efectelor schimbărilor climatice asupra orașelor. Al doilea are în vedere promovarea unui peisaj urban mai sănătos.
Grădinile naturale, vitale pentru menținerea unei temperaturi mai scăzute
Profesorul Ross Cameron, autorul raportului, a vorbit despre importanța grădinilor naturale din Marea Britanie. Acestea, spune el, sunt vitale pentru menținerea unei temperaturi mai scăzute. De asemenea, ele ajută la absorbția ploii și constituie un refugiu pentru fauna sălbatică.
Trend-urile moderne în design-ul grădinilor au devenit „foarte dăunătoare” pentru mediu, susține cercetătorul. El face referire, în special, la o creștere a zonelor pavate și a gazonului fals.
„Grădinile trebuie să fie verzi și pline de plante pentru a fi benefice mediului local, iar unele tipuri de grădină sunt mai benefice decât altele,” a declarat Prof. Cameron.
„Paradoxul este că multe grădini nu sunt de fapt verzi și unele tendințe în designul grădinii pot fi foarte dăunătoare pentru mediul urban. Le-am asfaltat pentru a adăposti mașina sau pentru a oferi spațiu steril pe terasă; factori care cresc temperaturile urbane și cresc riscul de inundații. Mulți rezidenți folosesc iarbă artificială care ucide o mare parte din viața solului de sub ea, iar când sunt prezente plante reale, presupunem în mod greșit că trebuie să le lovim cu un cocktail de substanțe chimice pentru a le menține în viață și fără dăunători. Aceste substanțe chimice poluează cursurile noastre de apă și dăunează funcției ecologice a grădinilor noastre,” a adăugat acesta.
Foto: Luis Monse, Unsplash
Stimulentele financiare acordate proprietarilor ar putea ajuta, sugerează cercetătorii
Raportul său a fost publicat în revista britanică Urban Forestry and Urban Greening. În el, sunt sugerate patru modalități cheie de promovare a managementul durabil al grădinilor.
În primul rând, se spune că rezidenților li s-ar putea oferi recompense financiare. De exemplu, proprietarilor ale căror grădini sunt pe cel puțin jumătate „verzi” li s-ar putea reduce impozitul pe apartament sau facturile la apă.
Apoi, ar putea fi acordate stimulente bănești celor care plantează sau întrețin copaci în grădinile lor, cu alegeri adecvate în funcție de dimensiunea acestora.
Proprietarilor de grădini ar trebui să li se interzică sau să li se restricționeze utilizarea gazonului artificial și a pesticidelor sintetice, se mai arată în studiu.
Nu în ultimul rând, autorizațiile de urbanism ar trebui să aibă cerințe obligatorii de a include și proteja zonele verzi, spun cercetătorii.
Conform profesorului Cameron, sunt necesare schimbări radicale pentru a combate pierderea spațiilor verzi, în special în zonele dens aglomerate din interiorul. „Cercetarea noastră arată că unele orașe au pierdut până la 50% din spațiul lor „verde” în grădină în ultimele două decenii,” a spus acesta.
Regatul Unit a intrat, de luni, 24 aprilie, într-o nouă eră a protestelor de mediu și sociale, conform organizației ExtinctionRebellion.
Decizia de a mări amploarea acestora vine după refuzul guvernului britanic de a dialoga cu aceștia privind acțiunile necesare pentru încetinirea încălzirii globale.
Protestatarii vor negocierea opririi oricăror activități de explorare de cărbune, țiței sau gaz, și implicarea oamenilor de rând în deciziile privind tranziția verde
Acum o săptămână, 49 de grupuri de activiști, printre care și Greenpeace și War on Want, au dat un ultimatum guvernului Regatului Unit, în numele a milioane de britanici de rând.
Aceștia au urmărit să negocieze două aspecte. Prima a fost legată de cerința acestora de a opri imediat toate noile activități de explorare de cărbune, țiței sau gaz.
A doua cerință prezentată a fost de a introduce adunări cetățenești de urgență. Acestea ar avea rolul de a supraveghea o tranziție corectă și condusă de oameni, centrată pe o justiție reparatorie.
Încercarea activiștilor de a negocia nu a fost, însă, luată în seamă
Termenul dat guvernului de aceștia a expirat luni, 24 aprilie, la ora 17:00. Ca atare, organizația ExtinctionRebellion a declarat că amploarea protestelor va crește semnificativ.
Mai mult de 200 de grupuri care activează în domeniul justiției de mediu și sociale, inclusiv Extinction Rebellion, Greenpeace, War on Want, Avaaz și Global Justice Now, își vor intensifica campaniile. Acestea urmăresc să forțeze guvernul să abordeze imediat problema urgentă a schimbărilor climatice și nedreptății sociale care, spun ei, se accelerează.
Foto: Ma Ti, Unsplash
„Guvernul a avut o săptămână pentru a răspunde cererilor noastre și nu a reușit să facă acest lucru. În continuare, vom contacta organizațiile de susținători pentru a începe să creăm un plan pentru intensificarea campaniilor noastre într-un ecosistem de tactici care include pe toată lumea, de la protestatari pentru prima dată la cei care doresc să meargă la închisoare,” a declaratco-fondatorul XR, Clare Farrell.
Anunțul vine după ce peste 60.000 de oameni au indundat străzile din Westminster, în weekend, pentru The Big One
Acesta a fost un protest de patru zile care a coincis cu Maradonul de la Londra.
Protestul, spun reprezentanții XR, „a creat un spațiu sigur, nederanjant și de colaborare, unde multe grupuri și mișcări au putut să se reunească și să construiască un abordare unitară pentru forțarea acțiunii guvernamentale.”
Big One a fost însoțit de dezbateri la care au participat zeci de mii de oameni. Aceștia au decis asupra urmării a uneia dintre trei viitoare căi de protest.
Rezultatele sondajului realizat, spun organizatorii, „ar trebui să trimită unde de șoc prin „instituție” ”
Aproape opt din zece (79%) protestatari au optat pentru Calea 3, ”Disobey (Nesupuneți-vă)”. Aceasta are în vedere o gamă largă de nesupunere civilă și acțiuni directe nonviolente.
„Practic, zeci de mii de organizații diferite au semnalat că sunt gata să adopte o poziție cu mult mai provocatoare și mai perturbatoare împotriva unui guvern care pariază pe viețile și viitorul nostru,” a spus Rob Callender, de la Extinction Rebellion.
Nouă din zece (91%) dintre protestatari vor urma și Calea 2, „Organizați-vă la nivel local.”Aceștia vor reveni în comunitățile locale, pentru a mobiliza mult mai mulți oameni pentru acțiunea climatică.
Foto: Ehimetalor Akhere, Unsplash
„Acești oameni vor dezvolta rapid această mișcare în lunile următoare, creând o masă critică a populației pe care guvernul nu va putea să o ignore, pur și simplu”, a adăugat Callender.
Aproape jumătate (47%) dintre protestatari au ales Calea 1, „Picket” („Greve”). Aceștia au fost de acord să-și adauge sprijinul și prezența fizică valului de greve ale sindicatelor. De la lucrători din sistemul medical și profesori, până la personalul feroviar și pompieri, protestatarii au pus la încercare capacitatea guvernului de a guverna, în ultimele șase luni.
Discuțiile au început deja între grupurile și mișcările implicate în The Big One despre cum să se creeze o campanie națională unificată de proteste
„Aceasta va fi o formă vitală de solidaritate, care îi va pune față în față pe cei de la putere cu înțelegerea noastră că crizele de sănătate, privind transportul și costul de trai sunt toate componente ale urgenței climatice”, a conchis Callender.
Daisy Pearson, de la Global Justice Now, a declarat: „Ultimele patru zile au vizat extinderea mișcării noastre, aprofundarea conexiunilor acesteia și dezvoltarea înțelegerii noastre cu privire la cauzele fundamentale ale crizei climatice – de la marii poluatori care nu plătesc un ban pentru costurile dezastrelor climatice, până la tratatele comerciale internaționale care blocați dominația și puterea industriei combustibililor fosili.
„Dacă numeroasele și variatele grupuri care s-au reunit pe parcursul acestui weekend continuă să se extindă în exterior și coordoneze în interior, acesta ar putea fi începutul unei mișcări cu adevărat capabile să pună capăt erei combustibililor fosili.”
Bomba atomică este o armă care folosește reacții nucleare pentru a elibera o cantitate uriașă de energie sub forma unei explozii. Energia este eliberată printr-o reacție în lanț de fisiune nucleară, în care nucleul unui atom este împărțit în două nuclee mai mici, eliberând o cantitate mare de energie și neutroni. Această energie este apoi folosită pentru a crea o explozie puternică.
Bombele atomice au fost fabricate diferite dimensiuni și tipuri, dar toate funcționează pe același principiu de bază al fisiunii nucleare. Prima bombă atomică a fost dezvoltată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca parte a Proiectului Manhattan și a fost folosită de Statele Unite pentru a bombarda orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki în august 1945, ducând la sfârșitul războiului.
Utilizarea bombelor atomice este foarte controversată și este considerată pe scară largă ca o amenințare majoră la adresa securității globale. Explozia unei bombe atomice poate provoca distrugeri pe scară largă și moarte, precum și efecte pe termen lung asupra sănătății din cauza expunerii la radiații. Din acest motiv, folosirea armelor nucleare este interzisă în temeiul dreptului internațional și se fac eforturi pentru a preveni utilizarea lor și a reduce stocurile globale prin tratate și acorduri internaționale.
Efectele exploziei unei bombe nucleare
Efecte pe termen scurt
Efectele pe termen scurt ale exploziei unei bombe atomice includ boli provocate de radiații, arsurile și rănile cauzate de explozie și resturile dislocate în urma exploziei. Radiațiile eliberate de explozie pot provoca efecte imediate asupra sănătății, inclusiv greață, vărsături, căderea părului și oboseală. Cei expuși la niveluri ridicate de radiații pot suferi de sindromul iradierii acute, care poate fi fatal în unele cazuri.
Efecte pe termen lung
Efectele pe termen lung ale exploziei unei bombe atomice includ rate crescute de cancer, malformații congenitale și alte probleme de sănătate cauzate de expunerea la radiații. Radiațiile eliberate de explozie pot persista în mediu mulți ani, contaminând solul, apa și sursele de hrană. Acest lucru poate duce la riscuri continue pentru sănătate pentru persoanele care trăiesc în zonele afectate timp de mulți ani după explozia inițială, dar și pentru floră și faună.
Arme nucleare cât pentru câteva galaxii
În septembrie 2021, s-a estimat că există aproximativ 13.080 de arme nucleare în lume, deținute de nouă țări diferite. Statele Unite ale Americii și Rusia se pare că dețin majoritatea acestor arme, cu aproximativ 5.550 și, respectiv, 6.255 de arme nucleare.
Celelalte șapte țări cu arme nucleare sunt, se pare, China, Franța, India, Pakistan, Regatul Unit, Israel și posibil Coreea de Nord. Se estimează că aceste țări au un total combinat de aproximativ 1.275 de arme nucleare.
Arme nucleare folosite
Explozie bomba nucleara – Print screen video – BBC
Au existat două cazuri în care bombe atomice au fost folosite în război, ambele în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de către Statele Unite împotriva Japoniei. Prima bombă atomică a fost aruncată asupra orașului japonez Hiroshima pe 6 august 1945, iar a doua bombă atomică a fost aruncată asupra orașului Nagasaki pe 9 august 1945. Exploziile au ucis aproximativ 200.000 de oameni în total, mulți dintre ei civili.
De atunci, nu au mai fost folosite alte bombe atomice în război, deși mai multe țări au efectuat teste de arme nucleare în atmosferă, sub pământ sau sub apă. Aceste teste au dus la daune mediului și expunerea la radiații, dar nu au dus la pierderea de vieți omenești pe scară largă care a avut loc în bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki.
Istoria ne învață
Timpul necesar mediului pentru a se reface după efectele unei explozii nucleare depinde de o serie de factori, inclusiv dimensiunea exploziei, tipul de armă nucleară folosită, locația și terenul exploziei plus condițiile meteorologice predominante.
Imediat după o explozie nucleară, va exista o undă de șoc și radiații termice care pot provoca distrugeri pe scară largă și pierderi de vieți omenești și animale în vecinătatea exploziei. De asemenea, poate exista o cantitate mare de precipitații radioactive care pot contamina zona înconjurătoare cu niveluri periculoase de radiații.
Eforturile de curățare și recuperare în urma unei explozii nucleare pot dura ani sau chiar zeci de ani, în funcție de gravitatea daunelor și de nivelul de contaminare. Procesul implică de obicei îndepărtarea materialelor contaminate, decontaminarea clădirilor și a infrastructurii și monitorizarea mediului pentru nivelurile de radiații. Chiar și după curățarea inițială, pot exista efecte pe termen lung asupra sănătății și daune mediului din cauza expunerii la radiații.
În cazul bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, orașele au avut nevoie de câțiva ani pentru a-și reveni după devastările provocate de explozii. În timp ce infrastructura fizică a fost reconstruită relativ rapid, mulți supraviețuitori au experimentat efecte pe termen lung asupra sănătății din cauza expunerii la radiații, iar impactul asupra mediului al bombardamentelor a persistat timp de zeci de ani.
În general, efectele unei explozii nucleare pot fi de lungă durată și dificil de recuperat complet, subliniind importanța prevenirii utilizării armelor nucleare și a reducerii riscului proliferării nucleare.
Ce facem în cazul puțin probabil al unui atac/accident nuclear?
Deși șansele unui atac nuclear sunt relativ scăzute, este totuși important să știți ce să faceți în cazul în care ar avea loc un astfel de eveniment. Iată câteva îndrumări generale de urmat:
Intrați înăuntru: dacă sunteți afară și are loc o explozie nucleară, căutați imediat adăpost. Încercați să intrați într-o clădire sau altă structură care poate oferi protecție împotriva exploziei și a căderii.
Stați în casă: odată ce sunteți înăuntru, rămâneți acolo și opriți toate sistemele de ventilație, inclusiv aparatele de aer condiționat, încălzitoarele și ventilatoarele, pentru a preveni intrarea particulelor radioactive. Dacă este posibil, sigilați orice goluri din jurul ușilor și ferestrelor cu bandă adezivă și folie de plastic.
Adăpostiți-vă: dacă nu puteți găsi o clădire sau o altă structură de preferat din beton, căutați adăpost într-o zonă joasă, cum ar fi un șanț sau un canal. Întindeți-vă pe pământ și acoperiți-vă capul cu brațele pentru a vă proteja împotriva resturilor care vor zbura prin aer.
Monitorizați situația: ascultați știrile pentru actualizări despre situație și urmați orice instrucțiuni de la autorități. Dacă vă aflați într-o zonă cu risc ridicat, este foarte posibil să fiți evacuați.
Evitați contaminarea: Dacă trebuie să ieșiți afară, purtați îmbrăcăminte de protecție, cum ar fi cămăși cu mâneci lungi, pantaloni și pălării, pentru a evita contactul cu particulele radioactive. Dacă intrați în contact cu precipitații, scoateți-vă hainele și spălați-vă pielea cu apă și săpun.
Planificați din timp: asigurați-vă că aveți o trusă de urgență care include alimente, apă, materiale de prim ajutor și alte elemente esențiale care vă pot susține timp de câteva zile în caz de urgență.
Este important să ne amintim că un atac nuclear este un eveniment foarte puțin probabil, dar să fii pregătit și să știi ce să faci te poate ajuta să fii în siguranță și să te protejezi pe tine și pe cei dragi.
În Pakistan, decesul unui elefant de la Grădina Zoologică din Karachi a readus în prim-plan îngrijorările cu privire la tratamentul animalelor în această țară.
Elefantul Noor Jehan, în vârstă de 17 ani, s-a îmbolnăvit după ce a căzut într-un iaz luna aceasta și nu a mai putut să se ridice fără ajutor.
După o luptă de nouă zile, starea sa s-a agravat și a murit, transmite CNN.
Organizația internațională pentru protecția animalelor Four Paws a afirmat că acest lucru s-a întâmplat din cauza timpului îndelungat pe care elefantul din Pakistan l-a petrecut zăcând pe pământ, o situație periculoasă pentru elefanți
Această tragedie se adaugă altor incidente recente care au produs suferință și moarte animalelor din grădinile zoologice din Pakistan.
În ultimii ani, doi lei au murit asfixiați după ce angajații au folosit fum pentru a-i scoate din bârlogul lor.
De asemenea, mai mulți pui de tigru alb au murit în captivitate.
Directorul Grădinii Zoologice din Karachi a fost schimbat în această lună în urma plângerilor privind neglijența
În 2020, o instanță a decis închiderea Grădinii Zoologice din Islamabad, unde a trăit alt elefant faimos, Kaavan.
Starul american Cher a făcut campanie timp de ani întregi pentru a elibera elefantul și a reușit să îl mute într-un sanctuar din Cambodgia.
Grădina Zoologică din Karachi ar putea fi închisă definitiv
Criticile aduse autorităților în urma acestui ultim deces au dus la speculații în presa locală că Grădina Zoologică din Karachi ar putea fi închisă definitiv.
Organizațiile pentru protecția animalelor insistă ca autoritățile să ia măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor din grădinile zoologice din Pakistan și pentru protejarea animalelor captive.
În fiecare an, poluarea ucide peste 1000 de tineri din Europa.
Această concluzie sumbră a fost stabilită într-un raport al Agenției Europeane de Mediu (AEM), care arată că tinerii sunt expuși la niveluri de poluare atmosferică mult mai mari decât limitele recomandate de Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), scrie Deutsche Welle.
“Copiii sunt deosebit de vulnerabili la poluarea aerului, de când sunt în pântece și până când ajung la maturitate. Deși numărul de decese premature în această grupă de vârstă este scăzut în raport cu totalul deceselor în rândurile populației europene, ele reprezintă o pierdere a potențialului viitor”, a precizat agenția.
Din ce în ce mai mult, poluarea cauzează astm, reducerea funcției pulmonare, infecții respiratorii și diverse alergii
Expunerea la un nivel ridicat de poluare atmosferică poate crește riscul de a dezvolta astm, o afecțiune care afectează deja 9% dintre copiii și adolescenții din Europa.
În egală măsură, persoanele expuse devin vulnerabile la diverse afecțiuni pulmonare, infecții respiratorii și alergii.
Această analiză a luat în considerare 30 de țări, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar a exclus națiuni industriale importante precum Rusia, Ucraina și Regatul Unit.
Practic, numărul total de decese cauzate de poluarea aerului poate fi mult mai mare.
Agenția a estimat că 97% din populația urbană din țările analizate a fost expusă anul trecut la un aer care nu respecta recomandările OMS
AEM a precizat că emisiile provenite din transporturi, industrie și încălzire trebuie reduse și că o posibilă soluție practică care ar putea fi limitarea facilităților poluante aflate în jurul școlilor, precum și creșterea suprafețelor verzi.
Parcurile eoliene din Marea Nordului își vor crește capacitatea de opt ori până în 2050. Asta au stabilit Comisia Europeană împreună cu țările vestice. Această hotărâre a fost luată în urma unui summit care a avut loc în Belgia, iar reprezentanții celor mai mari economii din Europa au căzut de acord cu privire la creșterea producției de energie eoliană offshore. Mai exact aceasta va crește de la 30 GW la 120 GW, până în 2030 și la cel puțin 300 până în 2050. Federația care reprezintă industria energiei eoliene din Europa spune că țintele propuse în cadrul summitului sunt foarte mari, cu toate acestea pot fi realizate.
Europa disperată să scape de dependența de Rusia
Cei care au condus delegațiile Franței, Germaniei, Irlandei, Danemarcei, Olandei, Luxemburgului, Marii Britanii și Belgiei au explicat faptul că accelerarea producției de energie eoliană este necesară pentru atingerea obiectivelor climatice și pentru a scăpa de dependența de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze. Pe de altă parte s-a discutat și despre necesitatea securizării fermelor eoliene offshore și a cablurilor de comunicații din Marea Nordului. De altfel s-a discutat și despre resurse li costuri pentru a crește capacitatea de producție a energiei off shore. Franța, prin președintele ei a explicat că este extrem de importantă obținerea forței de muncă și a resurselor necesare în Europa.
China scoasă din joc la capitolul echipamente
“Nu vrem să repetăm greșelile pe care le-am comis în trecut, desfășurând echipamente fabricate în cealaltă parte a lumii”, a spus Macron, făcând referire la China. Cancelarul german Olaf Scholz a descris acest summit ca fiind “o întâlnire foarte importantă”, iar Ursula von der Leyen a declarat că Marea Nordului va deveni în curând “centrul energetic al Europei”. Investiția pentru ca pragul de 300 GW să fie atins până în 2050 ar trebui să fie de 800 de miliarde de euro. La același summit Marea Britanie și Olanda au anunțat că vor construi cea mai mare linie electrică transfrontalieră din lume. Aceasta va trece pe sub Marea Nordului și va fi conectată la un parc eolian offshore.
Oamenii din nordul Statelor Unite și părți ale Canadei au asistat la fenomene atmosferice strălucitoare duminică până luni dimineața, pe măsură ce aurora boreală a apărut pe cerul nopții din California până în Maine și nu numai. Zona de vizionare neobișnuit de mare s-a întins până la sud până în Carolina de Nord și Washington, D.C., unde observările aurorelor boreale sunt deosebit de rare și a atins o serie de alte zone din regiunile Vest, Midwest, Southwest și Great Plains. Rapoarte despre observări de aurore boreale au apărut alături de imagini uimitoare și videoclipuri cu intervale de timp din Wyoming și Illinois. Filiala Serviciului Național de Meteorologie din Riverton a împărtășit mai multe fotografii cu afișaje de lumini colorate deasupra biroului lor din centrul Wyoming.
Chiar și din Wyoming a putut fi văzut fenomenul
„#NorthernLights sunt aici, deși puțin stins de amurg și de niște nori la orizont. Vom încerca să facem niște poze când se întunecă complet”, a scris biroul Riverton în primul dintre mai multe tweeturi distribuite de-a lungul zilei de duminică noapte, care arăta cerul colorat cu nuanțe de verde și violet asociate tradițional cu aurora boreală. Oamenii au mai raportat că au văzut aurora boreală în Arkansas, Dakota de Sud, Nevada, Arizona, Oklahoma, Texas, Iowa, Colorado, Utah și Wisconsin. În afara S.U.A., aurora ar fi fost vizibilă pe cerul deasupra Torontoului și în Regatul Unit peste Stonehenge. Ele pot fi vizibile din nou luni seara, potrivit EarthSky.
Ce cauzează Aurora Borealis?
Spectacolul de lumini de duminică peste emisfera nordică a fost cauzat de o furtună solară„severă” care a afectat Pământul, a spus Space Weather Watch. Acea furtună a urmat vineri o erupție solară, sau o ejecție de masă coronală, de la Soare, îndreptată spre planeta noastră, potrivit Centrului de predicții meteorologice spațiale de la National Oceanic and Atmospheric Administration. Deși unele proprietăți ale aurorelor și ceea ce le provoacă rămân misterioase, oamenii de știință știu că aurorele boreale sunt declanșate de perturbări în magnetosfera Pământului care implică vânturile solare. Ejecțiile de masă coronală, care sunt în esență explozii uriașe de particule de plasmă și câmp magnetic de la soare, pot cauza sau contribui la formarea aurorelor prin modificarea vitezei vântului solar. Aurora nordică este de obicei văzută în locuri cu latitudini foarte înalte, cum ar fi Alaska, Islanda și părți din nordul Canadei. Oficialii de la Centrul de predicții meteorologice ale NOAA au sugerat că aurora boreală va fi foarte probabil vizibilă din nou luni noaptea în acele locuri, precum și, potențial, în alte zone la sud până la granița dintre SUA și Canada.
Caracatița fantomă este o creatură mică și deosebit de fragilă care trăiește la aproximativ 4000 de metri adâncime în ocean.
Această specie este amenințată de mineritul marin, iar membrii organizației internaționale Greenpeace au lansat o petiție care ar putea salva caracatița de la extincție.
Greenepeace: ”Ai întâlnit vreodată caracatița fantomă? Marea adâncime este casa sa. Dar o industrie nouă și lacomă ar putea pune totul în pericol: mineritul marin”
”Nu este prea târziu. Putem opri asta. În întreaga lume, opoziția crește și poți fi parte din ea. Cum va fi afectată caracatița fantomă (numită Casper)?”, au transmis membrii organizației internaționale pentru protecția mediului.
Mineritul de adâncime implică extragerea de noduli polimetalici de pe fundul mării adânci – noduli care sunt o piatră de temelie în ecosistemele delicate ale mării adânci și de care multe specii depind.
De exemplu: nodulii oferă un habitat stabil pe sedimente moi pentru animalele imobile – cum ar fi corali și bureți – care la rândul lor oferă habitat pentru alte animale.
Un exemplu celebru al unei astfel de relații foarte specializate este „Casper”, caracatița fantomă de mare adâncime.
Este puțin probabil ca ecosistemele de mare adâncime să se recupereze complet după activitatea de minerit marin
Oamenii de știință au descoperit recent că acești noduli sunt locurile de reproducere pentru caracatițele fantome de mare adâncime care își depun ouăle pe bureții care cresc doar pe acești noduli și apoi îi păzesc, probabil ani de zile, înainte de eclozare.
Fără acești noduli polimetalici, bureții nu ar putea crește în sedimente moi – și fără bureți, „Casper”, caracatița fantomă prietenoasă, nu ar avea un loc unde să își depună ouăle și să se reproducă.
Deoarece nodulii au nevoie de milioane de ani să se formeze, distrugerea habitatului poate însemna dispariția permanentă a speciei.
