Trei pui de barză, salvați de ”Casa lui Patrocle”. Cuibul a fost distrus de furtună

Autor

-

25 iunie 2021

Trei pui de barză au fost preluați de Asociația Casa lui Patrocle din Suceava. Păsările urmează să ajungă la Asociaţia „Prietenii Berzelor” din Sibiu, recunoscută ca fiind una din cele mai implicate în salvarea animalelor domestice şi sălbatice.

”Azi am preluat trei pui de barză care au ajuns la noi tocmai din Pârteștii de Sus. Povestea lor a început bine căci aveau un cuib și o familie, însă s-a terminat prost căci după cea mai mare furtună de săptămâna trecută cuibul a fost distrus total. Puii au rămas de izbeliște”, au scris, în cursul zilei de ieri, reprezentanții fundației ”Casa lui Patrocle”.

Mai mult, reperzentanții au precizat că un om în vârstă și tare bun la suflet i-a cazat și îngrijit timp de o săptămână. Puii mănâncă bine și sunt foarte activi. Cu toate acestea, toți sunt răniți, fie la aripi, fie la picioare.

Cei trei pui de barză vor călători către celălalt colț al țării pentru îngrijiri și ajutor

”Unul dintre pui are atele, iar primul ajutor le-a fost acordat de prietenul nostru de nădejde, dr. veterinar Andrei Moroșan. Puii nu vor rămâne la noi.

Mâine dimineață, cu bagajul făcut, vor călători către celălalt colț al țării. Spre Sibiu! Și vor ajunge în grija minunaților oameni de la Asociația Prietenii Berzelor – oameni care ne ajută mereu, de ani întregi, la orice oră din zi și din noapte! Fie că a fost vorba de lebede, berze, vulturi, bufnițe, porumbei, pescăruși – sau orice altă înaripată care a avut nevoie de sprijin! Le mulțumim pentru a câta oară…oare?”, au mai scris salvatorii pe contul de socializare.

Casa lui Patrocle este o asociație înființată în anul 2016.

Adăpostul se află în satul Măriței, Dărmănești, cu o capacitate de cca 100 de câini, iar, în prezent, are în grijă aproape 200 de câini.

Salcia are un rol important în epurarea apelor uzate

Autor

Redacția

-

25 iunie 2021

Salcia poate reprezenta o ”bio-rafinărie”, arborele jucând un rol esențial în tratarea apelor uzate municipale, arată Science Daily.

Milioane de litri de apă uzată primară municipală pot fi tratate în mod durabil folosind arbori de salcie cu creștere rapidă. În același timp se produce bioenergie regenerabilă și substanțe chimice ”verzi”, au precizat cercetătorii.

În fiecare an, în Canada, șase trilioane de litri de ape uzate municipale sunt parțial tratate și eliberate în mediu, în timp ce alte 150 de miliarde de litri de apă netratată ajung direct în apele de suprafață.

Cercetătorii au găsit o modalitate de a opri acest flux: prin filtrarea deșeurilor prin rădăcinile salciei. O plantație din Quebec a reprezentat locul unde arborii au fost ”testați”, oamenii de știință estimând că peste 30 de milioane de litri de apă uzată primară pe hectar pot fi tratați anual folosind o ”bio-rafinărie”.

Rezultatele lor au fost publicate pe 14 iunie în revista Science of the Total Environment.

Salcia: un arbore tolerant și o alternativă la combustibilii fosili

Salcia este, în mod natural, tolerantă la contaminare. Rădăcina ei filtrează azotul ridicat din canalizare, triplând de fapt biomasa produsă, care poate fi apoi recoltată pentru biocombustibili lignocelulozici regenerabili, o alternativă la combustibilii fosili. Practic, vorbim de o a doua generație de biocombustibili.

Această biomasă poate fi colectată mai târziu cu scopul de a produce biocombustibili lignocelulozici regenerabili. O alternativă la combustibilii fosili, acești așa-numiți biocombustibili de a doua generație nu concurează direct pentru materiile prime din lanțul alimentar.

În cercetarea lor, Sas și o echipă canadian-britanică de oameni de știință din culturi, biochimiști și ingineri chimici de la UdeM și Imperial College din Londra au folosit tehnologie avansată de profilare metabolomică (chimică) pentru a identifica, de asemenea, noile substanțe chimice „verzi” care pot fi extrase produse de copaci.

Randamente surprinzător de mari

Privind impactul pe care l-ar avea epurarea apelor uzate cu ajutorul arborilor de salcie, echipa Sas a luat în calcul și eșecul. Cu toate acestea, au fost surprinși de rezultate:

”Unul dintre beneficiile utilizării soluțiilor naturale pentru a aborda provocările de mediu, cum ar fi tratarea apelor uzate, este acela că putem genera bioproduse complementare, cum ar fi bioenergia regenerabilă și chimia verde”, a declarat conducătorul doctorului Sas la UdeM, autorul principal Frédéric Pitre.

Spațiile verzi din oraș influențează starea de bine și optimismul

Autor

Redacția

-

25 iunie 2021

Un studiu realizat recent a reușit să demonstreze cât de importante sunt spațiile verzi din zonele urbane, stabilind o relație între natura înconjurătoare, aspectele economice și fericire, precizează Science Daily.

Studiul a arătat că, pe măsură ce un oraș devine mai dezvoltat economic, fericirea cetățenilor săi depinde din ce în ce mai mult de existența spațiilor verzi.

Un proiect comun de cercetare al profesorului Meeyoung Cha de la Școala de Calcul și colaboratorii săi a studiat relația dintre spațiul verde și fericirea cetățenilor prin analiza datelor mari din imagini din satelit din 60 de țări diferite.

Spațiile verzi din mediul urban, inclusiv parcurile, grădinile și malurile râului, nu numai că oferă plăcere estetică, ci ne și influențează în mod pozitiv sănătatea, promovând activitatea fizică și interacțiunile sociale

Majoritatea cercetărilor anterioare care au încercat să verifice corelația dintre spațiul verde urban și fericirea cetățenilor s-au bazat pe puține țări dezvoltate. Prin urmare, a fost dificil să se identifice dacă efectele pozitive ale spațiului verde sunt globale sau doar fenomene care depindeau de starea economică a țării. Au existat, de asemenea, limitări în colectarea datelor, deoarece este dificil să poți vizita fiecare locație sau să realizezi investigații la scară largă pe baza fotografiilor aeriene.

Echipa de cercetare a folosit datele colectate de Sentinel-2, un satelit de înaltă rezoluție operat de Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a investiga 90 de spații verzi din 60 de țări diferite din întreaga lume. Subiecții analizei au fost orașe cu cea mai mare densitate a populației (orașe care conțin cel puțin 10% din populația națională), iar imaginile au fost obținute în timpul verii fiecărei regiuni pentru claritate. Imaginile din emisfera nordică au fost obținute între iunie și septembrie 2018, iar cele din emisfera sudică au fost obținute între decembrie 2017 și februarie 2018.

Rezultatele au arătat că, în toate orașele, fericirea cetățenilor a fost corelată pozitiv cu aria spațiului verde urban, indiferent de starea economică a țării. Cu toate acestea, din cele 60 de țări studiate, indicele de fericire din ultimii 30 din PIB a arătat o corelație mai puternică cu creșterea economică. În țările al căror venit național brut (PIB pe cap de locuitor) a fost mai mare de 38.000 USD, aria spațiului verde a acționat ca un factor mai important care afectează fericirea decât creșterea economică. Datele de la Seul au fost analizate pentru a reprezenta Coreea de Sud și au arătat un indice de fericire crescut cu zone verzi crescute comparativ cu trecutul.

Autorii subliniază că activitatea lor are mai multe implicații, inclusiv la nivel de politică.

Spațiul verde urban trebuie să fie accesibil tuturor locuitorilor

În primul rând, spațiul verde public ar trebui să fie accesibil locuitorilor din mediul urban pentru a spori sprijinul social. Dacă siguranța publică în parcurile urbane nu este garantată, rolul său pozitiv în sprijinul social și fericirea se poate diminua. De asemenea, sensul siguranței publice se poate schimba; de exemplu, asigurarea siguranței biologice va fi o prioritate în păstrarea accesului parcurilor urbane în timpul pandemiei COVID-19.

În al doilea rând, planificarea urbană a spațiului verde public este necesară atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru țările în curs de dezvoltare. Deoarece este dificil sau aproape imposibil să se securizeze terenul pentru spațiul verde după dezvoltarea zonei, planificarea urbană a parcurilor și a spațiului verde ar trebui luată în considerare în economiile în curs de dezvoltare, în care orașele noi și zonele suburbane se extind rapid.

În al treilea rând, schimbările climatice recente pot prezenta dificultăți substanțiale în susținerea spațiului verde urban. Evenimente extreme, cum ar fi resurse sălbatice, secete și valuri de frig, ar putea pune în pericol pădurile urbane, în timp ce încălzirea globală ar putea accelera creșterea copacilor în orașe datorită efectului insulei de căldură urbană.

Astfel, trebuie acordată o atenție sporită previziunii schimbărilor climatice și descoperirii impactului acestora asupra întreținerii spațiului verde urban.

O nouă campanie pentru păstrarea apelor curate: Zero plastic în Delta Dunării

Autor

Redacția

-

24 iunie 2021

Fiecare dintre noi poate porni sau susține o campanie: putem alege să nu mai ignorăm problemele legate de mediu și să înțelegem cât rău face plasticul în apele țării. Poluarea este zilnic discutată și, de asemenea, se fac statistici zi de zi în legătură cu tonele de deșeuri din plastic care se adună în apele Dunării.

Un grup dedicat protejării apelor din Delta Dunării îi invită pe internauți să învețe despre acțiunile de curățare a plasticului din Deltă, despre mijloacele pe care le avem pentru a ne implica: de la adunarea propriu-zisă a plasticului până la raportarea neregulilor pe care le sesizăm.

”Când ne adunăm om cu om, uniți de același scop, sentimentul neputinței dispare și, prin acțiunile noastre comune, putem produce cu adevărat schimbarea pe care ne-o dorim”, au precizat inițiatorii campaniei și fondatorii grupului de Facebook.

O campanie de conștientizare: ”Folosește Kit-ul Zero Plastic”

”Fie că ești în vacanță, mergi la pescuit sau locuiești în Delta Dunării, folosește Kit-ul Zero Plastic și contribuie la combaterea poluării cu plastic!”, au scris reprezentanții WWF România pe pagina de Facebook.

De asemenea, WWF România a mai explicat că acest kit este ușor de purtat și conține un sac de gunoi fabricat din plastic reciclabil și o pereche de mănuși.

Cu ajutorul kitului, oricine poate strânge gunoaiele găsite în timpul expedițiilor în natură. Mai mult, imaginile cu plasticul colectat pot fi încărcate pe grupul de Facebook.

Kit-ul poate fi găsit la voluntarii de pe cursele de călători ale Navrom, la centrele de informare ale ARBDD, dar și la operatorii de turism din Tulcea.

În ceea ce privește sacii cu gunoi, aceștia pot fi lăsați la punctele de colectare special amenajate.

Producerea hidrogenului, având natura ca model

Autor

Redacția

-

24 iunie 2021

Natura a reprezentat un model pentru o echipă internațională de cercetare de la Universitatea din Jena, Germania și Universitatea din Milano-Bicocca, Italia.

Cercetătorii au descris modul în care un compus inspirat din natura înconjurătoare produce hidrogen.

Aceste descoperiri stau la baza producției eficiente din punct de vedere energetic a hidrogenului, ca sursă de energie durabilă, precizează Science Daily.

Există microorganisme naturale care produc hidrogen, folosind enzime speciale numite hidrogenaze

”Ceea ce este special la hidrogenaze este că generează hidrogen catalitic. Spre deosebire de electroliză, care se realizează de obicei industrial folosind un catalizator scump, de platină, microorganismele folosesc compuși de fier organometalici”, explică prof. Wolfgang Weigand de la Institutul de chimie anorganică și analitică de la Universitatea din Jena din Germania.

În trecut, numeroși compuși au fost deja produși la nivel mondial. Aceștia sunt modelați, în mod chimic, pe hidrogenazele naturale. În cooperare cu universitatea din Milano, Weigand și echipa sa au produs acum un compus. Compusul a oferit perspective complet noi asupra procesului de catalizare.

”La fel ca în natură, modelul nostru se bazează pe o moleculă care conține doi atomi de fier. În comparație cu forma naturală, totuși, am schimbat mediul chimic al fierului, într-un mod specific. Practic, o amină a fost înlocuită cu o fosfină. Prin urmare, am adus în joc elementul fosfor”, a precizat cercetătorul.

Natura, într-o prezentare detaliată a producției de hidrogen electrocatalitic

Acest lucru i-a permis lui Weigand și echipei sale să înțeleagă mai bine procesul de formare a hidrogenului. Apa este compusă din protoni încărcați pozitiv și ioni hidroxid încărcați negativ.

”Scopul nostru a fost să înțelegem cum acești protoni formează hidrogen. Cu toate acestea, donatorul de protoni din experimentele noastre nu a fost apă, ci un acid. Am observat că protonul acidului este transferat la oxidul de fosfină al compusului nostru urmat de o eliberare de protoni la unul dintre atomii de fier. Un proces similar s-ar găsi și în varianta naturală a moleculei” a adăugat Weigand.

Pentru a echilibra sarcina pozitivă a protonului și pentru a produce în cele din urmă hidrogen, electronii încărcați negativ au fost introduși sub formă de curent electric. Cu ajutorul voltammetriei ciclice și a software-ului de simulare dezvoltat la Universitatea din Jena, au fost examinați pașii individuali în care acești protoni au fost în cele din urmă reduși la hidrogen liber.

”În timpul experimentului, am putut vedea de fapt cum hidrogenul gazos a crescut din soluție în bule mici. Datele experimentale de măsurare din voltametria ciclică și rezultatele simulării au fost apoi utilizate de echipa de cercetare din Milano. au fost efectuate calcule chimice cuantice. Acest lucru ne-a permis să propunem un mecanism plauzibil pentru modul în care întreaga reacție se desfășoară chimic.” notează Weigand.

Grupul a publicat rezultatele și calea de reacție propusă în revista ACS Catalysis.

Scopul: hidrogenul prin energia solară

Bazându-se pe aceste constatări, Weigand și echipa sa vor acum să dezvolte noi compuși care nu numai că pot produce hidrogen într-un mod eficient din punct de vedere energetic, dar pot folosi și surse de energie durabile pentru a face acest lucru.

”Scopul este producția de hidrogen prin împărțirea apei cu ajutorul luminii solare. Cu ajutorul cunoștințelor acumulate în urma cercetărilor, lucrăm acum la proiectarea și investigarea de noi catalizatori pe bază de hidrogenaze, care sunt în cele din urmă activate cu ajutorul energiei luminoase”, au explicat cercetătorii.

Petiție pentru demiterea ministrului Mediului, Tanczos Barna

Autor

Redacția

-

23 iunie 2021

Printr-o campanie inițiată de Agent Green, Declic cere demisia ministrului Mediului, Tanczos Barna. Mai multe ONG-urile de mediu l-au acuzat, în repetate rânduri, că va da liber vânătorii ilegale de urși.

Petiția a fost lansată online, precizându-se că Ministerul Mediului a eșuat să asigure conservarea populației de urs și siguranța cetățenilor, precum și a bunurilor acestora, deorece nu a implementat ceea ce s-a stipulat, aprobat, dezbătut public și asumat prin Planul Național de Acțiune pentru Conservarea Populației de Urs brun din România din anul 2018.

Petiția poate fi semnată aici

”Planul Național de Acțiune prevede măsuri de coexistență care au fost prinse într-un ordin al ministrului din anul 2019 pe care ministrul Tanczos Barna l-a blocat în acest an. Programul ”Coexistență” ar fi urmat să fie finanțat prin Administrația Fondului de Mediu (AFM) și include sprijin direct pentru fermieri în vederea dotării cu mijloace de protecție împotriva urșilor”, au menționat reprezentanții Agent Green.

Mai mult, ministrul Barna nu a aprobat funcționarea de echipe de intervenție rapidă specializate pentru capturarea și relocarea urșilor. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului a eșuat să aplice solicitarea Consiliului European de a evita hrănirea suplimentară a animalelor sălbatice, mai ales a urșilor deoarece astfel de practici conduc la habiturarea speciei, un spor excesiv al populației care nu poate fi susținut de habitat și la conflicte om-urs inevitabile, se mai arată în cadrul petiției.

Pentru că a eșuat să implementeze planul național de acțiune și pentru numeroase alte derapaje, Agent Green a lansat pe 20 iunie petiția pentru demiterea ministrului Tanczos Barna.

Agent Green: ”Ești străin și ai bani? Vrei să vii în România să omori un urs și să îl duci acasă să îl agăți pe un perete să te fălești cu el? Hai, că avem un ministru care te ajută, pe repede înainte. Pregătește chiar și un OUG ca să nu mai stai la coadă. Dar dacă ești totuși om, atunci semnează petiția ca acest ministru să fie schimbat”.

Conform inițiatorilor, acestea sunt doar câteva dintre problemele majore pentru care acest ministru trebuie schimbat urgent:

ANIMALE SĂLBATICE

1. Favorizează pe față vânătoarea de trofee prin atitudinea pe care o afișează și prin inițiativele legislative disperate pe care le promvează.

2. A eșuat să abordeze esența problemei (degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția), dar se comportă ca un instigator la ucidere.

3. Se face vinovat de pierderile de vieți omenești și de pagubele suferite de oameni prin blocarea tuturor fondurilor care ar fi putut reduce conflictul om-urs și care ar fi putut îmbunătăți coexistența și coadaptarea (de exemplu: a blocat banii alocați în 2019 pentru garduri electrice).

4. Tergiversează realizarea și aplicarea unui plan național de acțiune pentru salvarea speciei urs.

5. Crează premisele pentru vânarea altor specii strict protejate: râs și pisică sălbatică.

6. Continuă să permită exclusiv asociațiilor de vânătoare să administreze fauna României din banii obținuți prin împușcarea animalelor deși studiile arată că ecoturismul prin tururi ghidate de specialiști produc de 14 ori mai mulți bani și locuri de muncă.

PĂDURI

1. A secretizat datele Inventarului Forestier National despre dimensiunea tăierilor ilegale la presiunea lui Constantin Tobescu, lobbyst al industriei lemnului, finanțat de firme austriece, precum și a noului secretar de stat Sorin Ionut Banciu.

2. A secretizat datele din SUMAL pe care publicul le-a cerut la Marșul pentru Păduri și care au devenit obligatoriu de oferit publicului prin HG.

3. Nu dorește să folosească fondurile din PNRR pentru stoparea deșertificării și creșterea suprafeței împădurite a țării de la 29% la 40%.

Ambiția domniei sale este de a planta 40 mii hectare până în 2026 deși România are nevoie urgentă de 2 milioane de hectare cu păduri noi.

4. Nu a reformat fundamental Romsilva.

BIODIVERSITATE

1. Nu a pus capăt tăierilor în parcuri naționale și în rezervații.

2. Nu susține stricta protecție a 10% din suprafața României, așa cum prevede strategia europeană pentru biodiversitate.

3. Tăierile abuzive în siturile Natura 2000 continuă deși România se află în infringement din partea Comisiei Europene. Ministrul și-a luat secretar de stat pentru păduri pe Sorin Ionut Banciu pentru a păcăli Comisia Europeană că totul este în regulă, dar în realitate nu s-a schimbat nimic, nici în teren, nici în legislație.

4. Blochează aprobarea directivei INSPIRE care stabilește digital și precis limitele tuturor ariilor protejate. În acest fel, mafia imobiliarelor și Romsilva mută limitele ariilor naturale protejate după bunul plac pentru investiții distructive.

5. Refuză protejarea strictă a ultimelor păduri seculare și primare (aproximativ 500.000 de hectare) și promovează prin PNRR construirea de noi drumuri forestiere, inclusiv în aceste păduri.

6. Refuză realizarea strategiei naționale pentru ecoturism.

7. Susține exclusiv silvicultori în Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), deși această agenție trebuie condusă și formată din specialiști în științele naturii.

DEȘEURI

1. Blochează HG-ul pentru sistemnul garanție – returnare care a fost dezbătut și agreat încă de anul trecut.

2. Nu interzice importul de deșeuri.

3. Blochează digitalizarea deșeurilor.

4. Blochează realizarea rampelor de colectare separată a deșeurilor casnice mari pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte.

APE

1. A blocat radarul balastierelor.

2. Promovează betonarea râurilor, inclusiv cu bani din PNRR, în loc să renatureze râurile.

SCHIMBĂRI CLIMATICE

1. Nu a prezentat un plan concret de acțiune pentru reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, așa cum sunt ambițiile Europei.

Greenpeace Romania: ”Acțiunile lui Tánczos Barna trădează o mentalitate din secole apuse”

În cadrul unui anunț pe Facebook, reprezentanții Greenpeace Romania au precizat că Ministrul Mediului, Tánczos Barna, dă vina pe societatea civilă pentru managementul deficitar al populației de urși din România.

În urmă cu două săptămâni, ministrul Mediului a afirmat că, fără intervenţia omului, populaţia de urşi, care în acest moment ar putea fi de 8.000-9.000 de exemplare, va creşte zi de zi, an de an, în România.

”Ministrul Tánczos Barna pare că mimează interesul pentru mediu, însă acțiunile sale trădează o mentalitate din secole apuse, în care omul vedea în viața sălbatică un dușman, iar în natură doar o resursă care trebuie exploatată pentru profit.

Este imposibil ca România să se întoarcă la vânătoarea de trofeu fără încă un infringement de mediu. În lipsa unor studii fundamentate științific, „vânătoarea de prevenție” a speciilor protejate este o crimă de mediu și un mod prost mascat de a ceda lobby-ului vânătorilor”, a precizat Greenpeace Romania, pe contul de socializare.

Parcul Național Retezat adăpostește o nouă generație de capre negre

Autor

Redacția

-

23 iunie 2021

O nouă generație de capre negre a apărut în Parcul Național Retezat. Animalele sunt atent monitorizate de angajații rezervației naturale, arată publicația Descoperă.ro.

Parcul Național Retezat este administrat de compania națională Romsilva și, conform reprezentanților, locația a devenit cămin pentru noua generație de capre negre.

”În această etapă a vieții lor, caprele negre sunt încă curioase și zilele lor sunt adevărate aventuri. Lenuța Bogdan, ranger în cadrul administrației parcului, le studiază comportamentul în cadrul activităților de monitorizare efectuate în această perioadă”, au anunțat reprezentanții Romsilva.

Răspândire, mod de viață și pericole

Capra-neagră trăiește în regiunile înalte stâncoase din munții Alpi, regiunea Savoia (Italia, Elveția) până în sudul Franței, Pirinei, Dalmația, Grecia, iar spre nord până în Anatolia, munții Caucaz, munții Carpați (România), Steiermark (Austria), Tatra Mare (Slovacia), Schwarzwald (Germania), precizează Wikipedia.

În ceea ce privește modul de viață, animalul trăiește în grupuri de 15 – 30 de capre, grup format din capre tinere și capre mame. Această structură socială se schimbă în funcție de starea anotimpului. Vara un animal stă tot timpul de pază pentru a da la timp în caz de primejdie semnalul de alarmă. Iarna această supraveghere este mai puțin severă, grupurile conduse de un țap, putându-se amesteca între ele.

În luna noiembrie este perioada de împerechere, ca la sfârșitul lunii mai să fie primele fătări de iezi care țin până la începutul lui iunie. Perioada de gestație la caprele-negre durează 6 luni, iezii devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră-neagră poate trăi între 15 și 20 de ani. Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni. Pericolele la care sunt expuse caprele-negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul.

În Parcul Național Retezat există numeroase capre negre, acestea fiind protejate prin lege.

Deșeurile invizibile, explicate pe înțelesul românului : ”Nu trebuie să-ţi înlocuieşti telefonul doar pentru că apare un model nou”

Autor

Redacția

-

23 iunie 2021

Deşeurile invizibile reprezintă deșeurile rezultate în timpul producţiei telefoanelor şi a laptopurilor. Deși puțină lume știe ce presupun, acestea reprezintă un real pericol pentru planetă.

Aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri sunt generate în fiecare an pe mapamond, iar 70% din gazele de seră sunt generate în timpul procesului de fabricaţie de smartphone-uri, laptopuri sau tablete, arată Asociaţia Respo DEEE.

Într-un comunicat, Asociaţia Respo DEEE a explicat că, în fiecare an, pe mapamond se generează aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri. Totuși, acestea sunt doar cele vizibile şi conştientizate de majoritatea populaţiei.

Există o cantitate imensă de deşeuri, aşa-zise invizibile, emisă în procesul de fabricaţie al echipamentelor electrice şi electronice, pe care consumatorul final nu o cunoaşte şi nici nu o percepe.

Pentru un smartphone ce cântăreşte 200 de grame se generează 86 de kilograme de deşeuri invizibile

De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei Respo DEEE atrag atenţia asupra acestei surse de poluare şi recomandă populaţiei să fie mai cumpătată în achiziţia de noi produse electrice şi electronice, arată Adevărul.

Reprezentanții au adăugat că în jur de 70% din gazele de seră sunt generate în timpul procesului de fabricaţie de smartphone-uri, laptopuri sau tablete. Doar o cincime din poluare are loc după folosirea produselor respective, prin faptul că acestea nu sunt depozitate în mod corespunzător la finalul ciclului de viaţă şi nu iau calea reciclării responsabile.

”Producerea acestor echipamente implică folosirea unor cantităţi semnificative de metale, multe extrase prin minerit clasic, dar şi un consum uriaş de apă. Pentru un smartphone ce cântăreşte 200 de grame se generează 86 de kilograme de deşeuri invizibile, iar, pentru producerea unui laptop, cantitatea deşeurilor generate ajunge la 1.200 de kilograme”, spune Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Potrivit acestuia, în procesul de fabricaţie al unui laptop se folosesc 240 de kg de combustibil, 22 de kilograme de chimicale, 1.500 de litri de apă. Doar un microcip necesită în procesul de producţie 16.000 litri de apă, 1,6 kilograme de combustibil şi 0,7 kg de chimicale.

Producţia echipamentelor electronice poluează astfel natura mai mult decât industria alimentară (1 kg carne vită generează 4 kg deşeuri) sau industria textilă (un pantalon din bumbac generează 25 kg deşeuri), mai arată sursa citată.

Cristian Pocol a mai precizat și că un smartphone conţine până la 70 de tipuri de metale, dintre care nu mai puţin de 17 sunt metale rare (aur, argint, paladium, scandiu, ytriu, lantan, etc). Aceste elemente rare au proprietăţi de conductori, magnetice şi fosforescente care le fac cruciale în procedul de fabricaţie al gadgeturilor moderne.

Realizarea unui singur smarthphone produce 86 de kg de deşeuri invizibile

”Fără acestea, ecranele nu ar putea să afişeze culori, nu ar exista posibilitatea de touch screen şi nici funcţia de vibraţie. În producerea microcipurilor, siliconul este componenta cea mai importantă. Acesta se extrage din quartz şi este găsit de obicei in nisip. Procesul de extragere implică însă o activitate minieră extinsă. Doar în 2019 s-au produs nu mai puţin de 634 de miliarde de microcipuri, iar impactul asupra mediului este covărşitor”, a explicat Cristian Pocol.

Cumpărăm în neștire, am uitat să reparăm, am uitat să avem grijă de obiecte și suntem atrași -orbește- de modelele noi

Cristian Pocol a menționat și faptul că trăim într-o epocă a consumerismului, în care trendurile reduc până la o treime durata de viaţă a unui produs electronic.

”Am uitat că telefoanele, laptopurile sau tabletele pot să fie folosite mai mult de 2 ani sau să fie şi reparate. Acestea au ajuns astăzi un epanaj al statutului social, mai ales în rândul tinerilor. Este o chestiune de mentalitate, complet greşită. Nu trebuie să-ţi înlocuieşti telefonul doar pentru că apare un model nou, ci doar atunci când acesta pur şi simplu nu mai este funcţional. Trebuie să dăm dovadă de consumerism responsabil şi să nu uităm niciodată că un smartphone produce 86 de kg de deşeuri invizibile în procesul de fabricaţie”, declară preşedintele asociaţiei.

Românii nostalgici păstrează 22 de milioane de telefoane mobile uzate, toxice pentru mediul înconjurător

Concluzie: românii refuză conceptul de reciclare și, dintr-o nostalgie inutilă, păstrează telefoanele mobile vechi.

În același timp, sunt atrași de modelul nou, îl achiziționează pentru a-l înlocui în nici măcar un an. Nu renunță nici plătiți la ”comoara” uitată prin sertar, nu se despart de aparatul vechi și inutil și găsesc mereu loc pentru a adăuga încă un exemplar în prețioasa colecție.

O nouă metodă ar putea dezvălui ce gene moștenim de la neandertalieni

Autor

Redacția

-

23 iunie 2021

Folosind rețelele neuronale, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au dezvoltat o nouă metodă pentru a căuta în genomul uman mutații benefice ale neanderthalienilor și altor oameni arhaici.

Se știe că acești oameni s-au amestecat cu oamenii moderni, dar soarta generală a materialului genetic moștenit de la ei este, în mare parte, necunoscută, arată Science News.

Printre altele, cercetătorii au descoperit mutații nedeclarate anterior, implicate în structura metabolismului, ca bolile legate de sânge sau bolile autoimune

Oamenii arhaici precum neanderthalienii și denisovenii au dispărut cu mii de ani în urmă. Înainte de aceasta, ei s-au ”încrucișat” cu strămoșii oamenilor din ziua de azi, care, până în prezent, poartă mutații genetice din speciile dispărute.

Se crede că peste 40% din genomul neanderthalian a supraviețuit la diferiți oameni din zilele noastre. Este vorba despre persoane de origine non-africană, dar s-a răspândit în așa fel încât orice genom individual este compus doar din până la două procente din materialul neanderthalian. Unele populații umane transportă, de asemenea, material genetic de la denisovani – un grup misterios de oameni arhaici care ar fi putut trăi în estul Eurasiei și Oceania cu mii de ani în urmă.

Introducerea de materiale genetice benefice în rezerva noastră de gene reprezintă un proces cunoscut sub numele de introgresie adaptivă. Acest proces este explicat prin faptul că populațiile s-au extins pe tot globul. Pentru da un exemplu, oamenii de știință spun că unele dintre mutații au afectat dezvoltarea și metabolismul pielii. Dar multe mutații rămân încă nedescoperite.

O metodă care se bazează pe transferul de informații genetice între specii și selecția naturală

Acum, cercetătorii de la Institutul GLOBE de la Universitatea din Copenhaga au dezvoltat o nouă metodă care utilizează tehnici de învățare profundă pentru a căuta în genomul uman mutații nedescoperite.

”Am dezvoltat o metodă de învățare profundă numită ”genomatnn”. Aceasta se bazează pe introgresie, care este transferul de informații genetice între specii și selecția naturală. Modelul a fost dezvoltat pentru a identifica regiunile din genomul uman în care s-ar fi putut întâmpla această introgresie. Metoda noastră este extrem de precisă și depășește abordările anterioare. Am aplicat-o pe diferite seturi de date genomice umane și am găsit mai multe variante de gene benefice candidate care au fost introduse în grupul de gene umane”, spune profesorul asociat Fernando Racimo, Institutul GLOBE, autorul corespondent al noului studiu.

Noua metodă se bazează pe așa-numita rețea neuronală convoluțională (CNN), care este un tip de cadru de învățare profundă, utilizat, în mod obișnuit, în recunoașterea imaginilor și a videoclipurilor.

Folosind sute de mii de simulări, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au instruit CNN să identifice tiparele din imaginile genomului care ar fi produs prin introgresie adaptativă cu oamenii arhaici.

Pe lângă confirmarea mutațiilor genetice deja sugerate de la introgresia adaptativă, cercetătorii au descoperit și posibile mutații care nu erau cunoscute ca fiind introgresate.

Posibile ”moșteniri”: Boli de sânge, tumori și boli neurologice

Unele dintre mutațiile nedescoperite anterior sunt implicate în căile de bază ale metabolismului și imunității umane.

”În genomurile europene, am găsit doi candidați puternici pentru introgresia adaptivă de la neanderthalieni în regiunile genomului care afectează fenotipurile legate de sânge, inclusiv numărul de celule sanguine. Este vorba despre caracteristici, cum ar fi bolile legate de sânge, supresia tumorii, dezvoltarea pielii, metabolismul și diferite boli neurologice. Nu este clar cum sunt afectate astfel de trăsături în purtătorii actuali ai variantelor arhaice”, a precizat omul de știință.

Următoarea etapă pentru echipa de cercetare este adaptarea metodei la scenarii demografice. sunt scenarii mai complexe pentru a înțelege aspectele materialului genetic neanderthalian.

Vărșand: Zeci de mii de kilograme de deșeuri au fost oprite de polițiști

Autor

Redacția

-

22 iunie 2021

Zeci de mii de kilograme de deșeuri au fost depistate de polițiștii de frontieră de la Vărșand. Cele patru camioane erau încărcate cu deșeuri și proveneau din mai multe state: Austria, Suedia și Germania. Transporturile aveau ca destinație România, dar au fost oprite de către oamenii legii, în localitatea Vărșand.

Polițiștii de frontieră nu au permis intrarea în țară a celor patru automarfare în care se aflau peste 56.000 de kilograme de deșeuri. Mai mult, deșeurile se aflau într-o stare avansată de degradare, fiind vorba despre haine second hand, plastic și carton, precizează publicația Arad Online.

Pentru marfa transportată, șoferii celor patru camioane – toți cetățeni români – nu au putut prezenta documentele prevăzute de lege necesare transferului unor astfel de materiale. Polițiștii de frontieră de la Vărșand, împreună cu reprezentanți din cadrul Gărzii de Mediu Arad au dispus nepermiterea intrării pe teritoriul României a mărfurilor transportate, mai arată sursa citată.

La frontiera Borș au fost oprite alte două automarfare încărcate cu deșeuri

“În data de 18.06.2021 și 19.06.2021, poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borș și Vărșand au efectuat, pe sensul de intrare în ţară, controlul specific asupra a șase automarfare, conduse de cetăţeni români. Aceștia transportau, conform documentelor de însoțire a mărfii textile, plastic, carton și haine second hand de la diferite societăți comerciale din Italia, Belgia, Suedia, Germania și Austria pentru firme din România. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transporturilor, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Gărzii Naționale de Mediu”, informează Poliția de Frontieră.

Mai mult, polițiștii au mai precizat și că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarele erau încărcate cu textile, plastic, carton și haine second hand într-o stare avansată de degradare, fiind de fapt deşeuri, pentru care șoferii nu au prezentat documentația necesară prevăzută de lege.

În total, în cele șase vehicule erau transportate 100.950 de kilograme de deşeuri. În toate cazurile, autoritățile de control au dispus nepermiterea intrării pe teritoriul României a mărfurilor transportate.