„Noul Cod silvic va stabili cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile de pădure. Avem, aşa cum am mai spus în trecut, 46 de milioane de euro. Bani din PNRR, care vor fi investiţi în tehnologii care să combată tăierile ilegale. Fie că vorbim despre monitorizare prin satelit a ceea ce se întâmplă astăzi în pădurile României. Fie că vorbim despre reţeaua de camere video, 350 la număr, şi va fi finanţată din PNRR. Aceasta va constitui o vastă reţea, exact cum e reţeaua de camere video care verifică rovinietele. Noul Cod silvic va crea şi cadrul legislativ pentru a putea folosi aceste instrumente digitale. Furtul de masă lemnoasă, furtul de lemne, unde astăzi există în Codul penal anumite infracţiuni. Vom introduce alte două infracţiuni prin noul Cod silvic.
Noul Cod Silvic reglementează și falsul în declarații
Pe de o parte, trebuie să reglementăm foarte clar falsul în declaraţii. Pentru că astăzi există foarte multe metode neortodoxe prin care discutăm despre fotografii falsificate. Ele sunt introduse în SUMAL, există un anumit grad de inventivitate. Prin noul Cod silvic, introducerea în sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii. Pe de o parte, şi va însemna un risc de închisoare de până la 5 ani”, a declara ministrul mediului. De altfel, el a adăugat că se va introduce o sancțiune complementară pentru furtul de lemne. „(…) am hotărât să introducem o sancţiune complementară pentru furtul de lemne. Astăzi, pentru ca să fie infracţiune transportul de masă lemnoasă furată, trebuia să existe o cantitate de minimum 10 metri cubi (mc). Din discuţiile pe care le-am avut cu entităţile constatatoare, existau foarte multe situaţii când ne încadrăm puţin sub acest prag. Se găseau 9 mc, 9,5 mc, 9,8 mc etc. Prin noul Cod silvic, pe de o parte, ne raportăm nu doar la volumul de masă lemnoasă.
Modificări legate și de minimum mesei lemnoase care putea fi confiscată.
Ci şi la un procent, respectiv de 20% din valoarea declarată. Tot ce este peste 20% lemn furat va însemna infracţiune. Și complementar faţă de acest procent de 20% care este o noutate. Vom introduce în noul Cod silvic şi măsura confiscării autoturismului cu care se efectuează acel transport. Cu speranţa că această măsură va fi una care va descuraja furtul de lemne şi transportul acestora. Astăzi, dacă într-o astfel de dubă avem în acte pentru 3 mc şi în realitate sunt 4 mc, acel şofer riscă o sancţiune contravenţională. Exact ca, sau aproape ca în situaţia în care este prins fără centura de siguranţă. Odată adoptat în forma propusă noul Cod silvic, un mc în plus faţă de trei, care înseamnă mai mult de 20% din volumul declarat. Va însemna, pe de o parte, infracţiune, dar va însemna şi confiscarea pe loc a mijlocului de transport. „ A mai precizat demnitarul.
Dezastru legat de pedepsirea hoților de lemne
Pe de altă parte, până în acest moment jafurile din pădurile din România a fost pedepsit puțin spre deloc. Un astfel de exemplu este furtul de lemne din Apuseni, despre care Rise project a făcut o anchetă cuprinzătoare. Junaliștii au constatat că la 10 ani de la ”dispariția” a 860 de hectare de pădure nimeni nu a fost pedespit. Asta deși rechizitoriul era unul care arăta negru pe alb cine se face vinovat. Era însoțit de expertize făcute inclusiv pe trunchiurile copacilor rămase în pământ. Și totul s-ar fi petrecut cu buna știință a ocolului Silvic de acolo. Practic copaci care puteau să acopere 1000 de terenuri de fotbal au dispărut. Vorbim despre un prejudiciu de peste 10 milioane de euro, bani care nu au fost recuperați niciodată. Și despre care nici nu se va mai vorbi pentru că dosarul s-a înschis, din cauza prescripției. Poate că noul Cod Silvic va salva astfel de situații.
Cei care taie lemn ilegal devin legitimi la TV
Si nu e de mirare că se întmplă așa, asta pentru că cei care fură din codrul românesc sunt girați ca oameni de bine, chiar de către TVR. Un alt material al Rise project arată exact cum se poate obține legitimitate la televizor. Vorbim despre o emisiune a postului TVR 2, în care, moderatorul părea să fie președintele Prolemn. Asociație care își ia cele mai multe finanțe de la cei care au fost și sancționați pentru tăierea ilegală de lemne. Cu toate acestea, jurnalistul Răzvan Petrișor, cel care de altfel apărea ca fiind moderatorul a explicat că emisiunea lui nu era susținută financiar de TVR. Și că Asociația în cauză îl ajuta cu materiale. Doar că cei de la Rise au descoperit că soția acestuia încasa 13.000 de euro de la asociația în cauza. În emisiunile prezentate, de cele mai multe ori se trecea peste dosarele penale pe care exploatatorii de lemn, dar și Ocoalele Silvice le aveau. Replica TVR a fost simplă, respectiv că se încearcă educarea publicului legat de prelucrarea lemnului.
