Acasă Blog Pagină 745

”Poluatorul plăteşte”: amendă record pentru poluarea apelor din Maramureș

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

O amendă sau mai multe: probabil unica soluție la care românul pare să reacționeze. Educația nu se poate face decât prin prisma financiară, iar poluarea este pedepsită printr-o gaură în bugetul personal.

Se întâmplă, de data aceasta, în Maramureș, unde Inspectorii Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Someş-Tisa au sancţionat o societate cu amendă contravenţională în valoare de 120.000 de lei.

Motivul este poluarea. Aceeași poluare care ajunge zilnic în titlurile știrilor. De această dată, este vorba despre poluarea cu ape de mină a trei cursuri de apă din judeţul Maramureş.

Deși a fost considerată un ”accident”, mai multe râuri au fost afectate. Incidentul a fost oprit la timp, dar rămâne deschisă problematica impactului minier istoric asupra cursurilor de apă.

Conform purtătorului de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Someş-Tisa, citat de Agerpres, societatea nu a luat măsurile operative pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor poluării, care sunt prevăzute în planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. Acesta este parte integrantă din documentaţia tehnică care a stat la baza obţinerii autorizaţiei de gospodărire a apelor, arată Agerpress.

Fără scuze și fără amânări: ”Poluatorul plăteşte”

Principiul “Poluatorul plătește” este conceptul conform căruia poluatorul trebuie să plătească pentru poluarea produsă mediului. Prin plată se înțelege responsabilitate materială, financiară, etică, estetică, socială şi juridică.

Cristina Vădan, purtătorul de cuvânt al instituției a declarat că  sancţiunea a fost aplicată pentru evacuarea apelor de mină neepurate în emisarul Valea Roşie. Aceasta a precizat că, în data de 17 februarie 2021, apele au ajuns, prin galeria minieră, mai întâi în râul Băiţa, apoi în râul Lăpuş şi în Someş.

”Amenda a fost aplicată conform principiului ‘Poluatorul plăteşte’, în urma controlului la faţa locului şi pe baza analizelor efectuate, care au evidenţiat depăşiri ale valorilor normale la indicatorii de calitate. Pe aceste râuri se pot înregistra valori crescute ale poluanţilor specifici acestor zone (cupru, zinc), precum şi ale metalelor grele (cadmiu, plumb şi nichel), dacă nu se iau măsuri pentru eliminarea poluării istorice, respectiv investiţii pentru epurarea apelor de mină”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Învățăm de mici că fiecare greșeală se plătește. Cumva, în timp, uităm (sau preferăm să uităm) această realitate. Poluarea mediului nici măcar nu se poate numi ”o mică greșeală”. E o acțiune care are repercusiuni, pe termen lung, asupra noastră, a tuturor.

Și, dacă altfel nu putem învăța că nu avem dreptul să distrugem mediul, măcar prin puterea (sau de frica) amenzilor putem începe să-l respectăm.

Sinaia, după weekend și turiști: o ghenă de gunoi

Foto: Observatorul Prahovean
Foto: Observatorul Prahovean

Ca să ajungi din București în Sinaia ai nevoie de aproximativ două ore de condus și, în urma statisticilor, stațiunea de pe Valea Prahovei i-a tentat mereu pe locuitorii Capitalei. E aproape, e relativ ieftină și obiectivele turistice pot fi bifate în doar un weekend.

Sinaia înseamnă am fost la munte/am făcut un city break sau am pus pe pauză haosul urban și am respirat, pentru o zi sau două, aer de munte.

Nu doar la îndemâna bucureștenilor, Valea Prahovei este cunoscută ca fiind zona cu cele mai renumite regiuni cu caracter turistic din munții României.

Dacă ești șofer și nu depinzi de CFR, poți ajunge în Sinaia destul de rapid, indiferent dacă locuiești în București, Brașov, Galați, Buzău sau Ploiești. Lista continuă, dar cuvintele cheie rămân volanul și absența unui trafic bară la bară.

Sinaia: un autoportret mizer al turistului român

Spunem ”volanul” pentru că turiștii cu autoturism personal iubesc deplasările și iubesc natura, dar o iubesc selectiv. Se laudă cu pozele ”de la munte” dar, tot ”la munte”, lasă amprenta picnicului în familie, iar imaginile sunt revoltătoare, dezolante și semnele clare ale lipsei de civilizație.

Respectivii iau cu asalt DN1 și aleg muntele, mai ales în weekenduri. Aleg aerul curat de munte, dar sunt incapabili de a păstra curățenia muntelui.

Foto: Observatorul Prahovean

Sunt dintre cei care cer autostrăzi, cărora nimic nu le convine, care sufocă traficul înspre și dinspre munte, dar care nu au nici cea mai mică urmă de bun simț. Doar ei contează, totul li se cuvine și au doar drepturi, precizează Observatorul Prahovean.

Râul Prahova: poluare, gunoi și lipsa unei educații primare

La sfârșitul lunii februarie, reprezentanții de la Apele Române menționau într-o postare pe Facebook că în râul Prahova au ajuns ape uzate neepurate.

Incidentul a survenit după ce peretele exterior al bazinului decantor primar al stației de epurare din Sinaia s-a prăbușit în timpul execuției unor lucrări de reabilitare.

La ”accident” se adaugă și unele ”accidente umane” cărora le lipsește noțiunea de educație. Iar partea revoltătoare este că, oricât ai încerca, oricâte exemple ai aduce, oricâte manifeste ai alege să scrii, mulți români rămân imposibil de educat.

Animalele de pe Valea Prahovei nu trăiesc în păduri, ci pe DN1.

România empatică: un tânăr din Dej s-a aruncat într-un lac îngheţat pentru a salva un căţel (Video)

Foto: Dejeanul.ro
Foto: Dejeanul.ro

Ne plângem că România nu mai are exemple de oferit, ne plângem că am rămas în urmă cu empatia și că legea se face ”cu dedicație”. Insistăm pe cruzime în tabloide, insistăm pe dramatizare, pe efectele nocive, pe dezumanizare și pe amprenta negativă pe care o poartă fiecare dintre noi.

Ignorăm realitățile optimiste în favoarea scandalului, a injuriilor, a urii în fața celor care ne conduc. Binele ajunge ”la coadă”, iar cancanul primește prima pagină, e promovat, adulat și distribuit.

Un tânăr din Dej a fost filmat în timp ce s-a aruncat într-un lac îngheţat pentru a salva un căţel. Tânărul a demontat știrile repetitive despre agresiunea pe care mulți români o au față de animale, salvând un patruped de la înec.

Imagini ale empatiei și în România, nu doar pe Facebook

În momentul în care cățelul a ajuns în apele îngheţate ale unui lac, se poate vedea cum tânărul se dezbracă şi se aruncă în lac, în încercarea de a-l salva.

Imaginile surprinse au fost trimise spre Fii Observator, iar misiunea, deși nemediatizată, a reprezentat un succes.

Potrivit Observator și potrivit persoanei din Dej care a trimis imaginile, o femeie împreună cu copilul şi un câine se plimbau pe lângă lac. La un moment dat, patrupedul sare în lacul înghețat și nu mai poate ieși.

Într-o primă încercare, tânărul face tot posibilul să salveze patrupedul folosind o sfoară. În momentul în care încercarea de salvare nu dă rezultate, se dezbracă și se aruncă în lac, de unde scoate câinele, aproape înghețat.

Deși era foarte speriat de ceea ce i se întâmplă, căţelul a avut încredere în bărbatul care a coborât pentru a-l scoate din apă. Omul a reuşit să ajungă la patruped, a spart gheaţa din jurul câinelui şi l-a adus în siguranţa la mal, precizează sursa citată.

”Tânărul din imagini a încercat să scoată cățelul din lac cu o sfoară primită de la niște muncitori din zonă. Dacă a văzut că nu reușește, s-a dezbrăcat de haine și a sărit în lac. S-a tăiat și în talpa, dar a reușit să scoată câinele în siguranță”, a declarat pentru ObservatorNews.ro cel care a filmat.

România nu are noțiunea de mulțumesc

În urma incidentului din Dej, patrupedul nu a avut de suferit, singura pierdere fiind telefonul dejeanului care, din păcate, nu a mai putut fi recuperat din apă.

Conform cititorului care a surprins incidentul, proprietara câinelui nu a considerat necesar să mulțumească salvatorului.

Iubește animalele, dar respectă și orașul: strânge după câinele tău

Sursa foto: Growupromania
Sursa foto: Growupromania

Animalele de companie sunt doar o denumire generică. Noi, cei care le avem și le iubim, nici măcar nu mai concepem idea de ”animal de companie”. Ei sunt ”prietenii mici”, ”blănoșii”, membri ai familiei cu drepturi depline.

Îi iubim, avem grijă să aibă parte de cea mai bună mâncare, să fie răsfățați, alintați, să nu le lipsească nimic și, una peste alta, viața noastră ar fi searbădă fără ei.

Partea negativă a acestei povești intervine atunci când, din neglijență, lene sau lipsă de informare, iubirea pentru ei se tranformă în ură pentru oraș.

Ieși cu câinele la plimbare. Indiferent de talia lui, o regulă de bun-simț spune că trebui să cureți după el. Mai mult de-atât, chiar și legea o spune. Când îl scoți la plimbare, teoretic ar trebui să fii înarmat cu punguțe, pentru a nu lăsa rezultatul mesei lui copioase în mijlocul trotuarului. Alții, mai conștiincioși, au inclusiv sticlă de apă și detergent după ei, pentru a îndepărta orice urmă.

Animalele de companie nu primesc amendă. Tu, da. Și meriți

Dacă nu ai punguța după tine, ghici ce? Ești susceptibil de amendă. Chiar dacă ai punguța și n-o folosești, tot amendă se cheamă. Undeva între 200 și 1000 Ron, pentru persoanele fizice. Pentru că nu e normal să fim cu toții nevoiți să facem slalom printre excremente, doar pentru că ți-a fost ție lene.

Știu, subiectul este vechi. Se discută pe marginea lui de ani de zile.

O să spuneți că voi strângeți după câinele vostru. Mai mult, s-ar putea să spuneți că fenomenul nu mai e la fel de extins ca acum, doi ani, de exemplu.

Că se dau amenzi, că-n centrul orașului e curat, c-ați văzut cu ochii voștri cum lumea strânge regulamentar după câini, ba chiar s-ar putea să aveți și cunoștințe care și-au luat amendă pentru asta și n-au mai repetat fapta, după.

Că nici măcar nu trebuie să vii cu punguța de acasă, pentru că există primării care le pun la dispoziție, gratis. Aici intervine și contra-argumentul: punguțele au fost furate, din secunda doi.

Că, per total, lumea a devenit mai civilizată și mai responsabilă.

Câinele ți-e prieten, orașul ar trebui să-ți fie casă

Aș putea fi de acord cu fiecare dintre aceste afirmații. Aș putea fi, dacă n-aș fi văzut, zi de zi, oameni care nici măcar nu catacdisesc să țină lesa într-o mână, și punguța la purtător. Măcar așa, de impresie. Dacă n-aș fi văzut, încă, persoane care nu numai că nu strâng după câine, dar trec mai departe, de parcă n-ar fi obligația lor să strângă. Dacă aș fi văzut măcar un om cu câine și fără punguță tras de atenție de oamenii legii.

Bineînțeles, nu în centru. Nu pe străzile foarte cunoscute și populate. Nu. Persoanele despre care vorbesc ori nu-și plimbă animalele de companie pe acolo, ori pe acolo au grijă să respecte legea. Dar, când îi observi în habitatul natural, în fața blocului sau pe străduțe lăturalnice, vei vedea că toată domnia sau teama de lege dispare, și-n urmă rămâne câte un mare nestrâns.

E o chestie de bun-simț, atâta tot. Nu e obligația poliției să te fugărească pentru a te obliga să respecți legea. Nu e obligația celorlalți să facă slalom pe trotuar, pentru ”a nu se umple de noroc”. Nu e nici măcar obligația câinelui să tragă apa.

E obligația ta să strângi după el. Pentru că tu-l iubești și-l prețuiești. Dar, la fel de bine, ar trebui să-ți pese și de oraș. Câinele ți-e prieten, orașul ar trebui să-ți fie casă.

(VIDEO) Una dintre soluțiile propuse de Tanczos Barna pentru stoparea depozitării ilegale de deșeuri: ”Amenzi de până la 100.000 lei”

Foto: Digi 24
Foto: Digi 24

Ipocrizie, lipsă de respect și multă ignoranță: România pare să reacționeze doar la amenzi sau la promisiunea că va fi amendată.

În urma acțiunilor desfășurate de Garda Națională de Mediu, au fost descoperite zeci de mii de tone de deșeuri. Este vorba despre o ilegalitate constantă în Bucureștiul anului 2021, o ilegalitate repetitivă, nocivă mediului și, în același timp, autodistructivă.

Garda Naţională de Mediu, în parteneriat cu Poliţia Română, Jandarmeria Română şi autorităţile publice locale au aplicat amenzi care depășesc suma de 300.000 de lei, a anunţat, miercuri, ministrul Mediului, Tanczos Barna.

În cadrul unei declarații de presă susținută în urma acţiunilor de identificare şi sancţionare a transportului şi depozitării ilegale de deşeuri, ministrul Mediului a declarat că este adeptul măsurilor ferme, chiar și radicale, atunci când acestea se impun.

Acesta a mai adăugat că este nevoie să se acționeze ferm și hotărât pentru a schimba imaginea, faţa Bucureştiului, faţa întregii ţări.

Inadmisibil, dar repetitiv. Ilegal, dar la scară largă

”Este inadmisibil ca într-o ţară europeană, într-o capitală europeană, se avem asemenea imagini dezolante. Alături de noi, în aceste acţiuni, au fost colegii noştri de la Garda de Mediu (…), o instituţie care are toată libertatea să acţioneze împreună cu autorităţile locale în stoparea acestui fenomen generalizat în România de depozitare ilegală de deşeuri„, a declarat ministrul Mediului.

De asemenea, Tanczos Barna a subliniat și faptul că, pe durata lunii februarie, a fost identificat un număr de 212 de depozitări ilegale de deşeuri.

Conform declarației, au fost făcute extrem de multe controale și au fost reunite echipe specializate pe fiecare sector. Astfel, au fost identificate în cursul lunii februarie 212 locații.

”Acest rezultat arată că, dacă se vrea, se poate. Dacă se fac acţiuni ferme, chiar radicale, vor veni şi rezultatele. La aceste locaţii unde se depozitează ilegal deşeuri în Bucureşti am găsit zeci de mii de tone de deşeuri depozitate ilegal, aproape 100.000 de metri pătraţi de suprafaţă acoperită total sau parţial cu asemenea deşeuri. În cursul acestor acţiuni au fost aplicate amenzi de sute de mii de lei şi s-a dispus, în fiecare caz, ecologizarea suprafeţelor, ecologizarea acestor terenuri. Sarcina este de fiecare dată a proprietarului: se identifică proprietarul şi este amendat”, a adăugat Tanczos Barna.

Soluția stă și în amenzi de până la 100.000 lei

Ministrul a mai susținut că, în cazul în care sarcinile menționate nu sunt îndeplinite, se pot aplica amenzi de până la 100.000 lei.

În cazul în care nici după această amendă nu se întâmplă ecologizarea şi nu se intră în normal, vor fi făcute sesizări penale împotriva proprietarilor care nu respectă măsurile date de Garda de Mediu.

O altă soluție a fost și confiscarea a şapte mijloace de transport, ”unele dintre ele chiar de zeci de mii de euro”.

București, România, 2021: o depozitare grosolană de deşeuri

”Aș putea să vă spun câteva cazuri de depozitare grosolană de deşeuri. Dacă vorbim de top cele mai mari depozite ilegale din Capitală am putea să amintim strada Carierei, în sectorul 1, un depozit în zona CET Progresul, un depozit la Intrarea Cooperativei, în spate la CET Vest.

Sunt toate locaţii unde am avut control, am constatat încălcări ale legii şi am dispus amenzi, am dispus sarcini pentru proprietari, ecologizare. Suma totală a amenzilor depăşeşte 300.000 de lei. Am surprins în acelaşi timp în flagrant, de foarte multe ori, persoane, mijloace de transport care depozitau deşeuri în zone nepermise.

Am confiscat 7 mijloace de transport, unele dintre ele chiar de zeci de mii de euro. Este o chestiune generalizată şi doar prin acţiuni ferme şi măsuri radicale putem să stopăm acest fenomen. Avem 12 echipe la nivelul Bucureştiului la Garda de Mediu, care, împreună cu poliţia locală, fac aceste monitorizări. Câteodată se stă chiar la pândă. Monitorizăm chiar şi după trasarea acestor sarcini aceste locaţii – şi facem tot posibilul, alături de administraţia publică locală, să oprim acest fenomen”, a mai adăugat Tanczos Barna.

Colaborare extinsă pentru a stopa un fenomen extins

Ministrul Mediului a concluzionat că această colaborare va fi extinsă și la nivel naţional. În cursul zilei de ieri, ministrul Mediului a avut o discuție cu edilul din Cluj, Emil Boc.

În momentul de față, primarul Clujului este și preşedintele AMR (Asociaţia Municipiilor din România).

”Le-am trimis o adresă prin care le propunem acelaşi mod de colaborare pe care l-am pus în practică cu succes în Bucureşti la nivelul tuturor municipiilor, după care ne vom adresa comunelor, primăriilor de comună, de oraşe, astfel încât această colaborare, care este extrem de bună, extrem de eficientă la nivelul Bucureştiului, să fie extinsă la nivel naţional – Garda de Mediu, împreună cu Poliţia Locală – ca să putem stopa acest fenomen generalizat la nivel naţional”, a precizat ministrul.

Prefectul îi răsplătește pe cei care își pârăsc vecinii că aruncă gunoiul în natură

Foto: Bistrițeanul
Foto: Bistrițeanul

Prefectul îi răsplătește pe cei care raportează: nu este o strategie de încurajare a pârei, ci o consecință a administrației, cu scopul de a proteja natura.

După mai multe vizite în zonele în care locuitorii aruncau gunoiul la voia întâmplării, prefectul Stelian Dolha a decis să dea o șansă comunicării, chiar dacă acest tip de comunicare nu este foarte apreciat de actualele cutume.

Prefectul a decis ca zonele să fie intens supravegheate pentru a se evita mizeria specifică locului, mizerie aruncată de mai mulți ”recidiviști”.

Vecinii necivilizați, pedepsiți de prefect

Una dintre soluțiile găsite de Stelian Dolha a fost sancționarea vinovaților și chiar acordarea de premii „motivante” pentru cei care-și pârăsc vecinii sau cunoscuții care aruncă gunoiul în natură, transmite Bistrițeanul.

Zonele cu cele mai mari depozite de deșeuri în natură și pe malurile râurilor sunt Șanț, Rodna, Maieru, Sângeorz-Băi și Ilva Mică.

Zilele trecute, acestea au fost vizitate de o comisie mixtă formată din prefectul Stelian Dolha, dar și reprezentanți ai Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu, ai Sistemului de Gospodărire al Apelor și ai Agenției pentru Protecția Mediului.

Un obicei vechi: deșeurile de pe marginea râurilor

Astfel, prefectul a declarat că, în urma ședinței de la sfârșitul anului trecut pe tema protecției mediului, împreună cu participanții am reușit să stabilească o listă de acțiuni care să contribuie la oprirea acestui obicei vechi de depozitare de deșeuri menajere pe albiile râurilor.

Prefectul îi răsplătește pe oameni cu ”premii motivante”

”Un aport foarte mare în edicarea cetățenilor în ce privește adoptarea unui comportament ecologic îl au primăriile, atât prin acțiuni de sancționare, cât și prin activități continue de informare în acest sens”, precizează Stelian Dolha.

Printre măsurile propuse pentru ca acest comportament să fie descurajat se numără supravegherea reciprocă a cetățenilor și acordarea de premii motivante pentru cei care fac sesizări referitoare la acțiuni care aduc prejudicii mediului, precizează sursa citată.

Susținerea apiculturii: crescătorii de albine vor beneficia de 150 de milioane de lei

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Conform datelor Comisiei Europene, numărul crescătorilor de albine din România s-a înjumătăţit în ultimii cinci ani.

Numărul a scăzut din 2016 încoace, în momentul de față ajungându-se la doar 22.900 de apicultori. Cel mai mare număr de fermieri din UE se află Germania, iar cei mai puţini locuiesc în Malta.

Prețul mierii românești a scăzut de la an la an

În perioada dintre 2014 – 2016, România avea, în medie, 43.200 de apicultori. Trendul a fost descendent pentru că producţia de miere şi preţul mierii brute, formă în care se vinde majoritatea mierii româneşti, au scăzut de la an la an, spun apicultorii. Astfel nu au mai fost motivaţi să investească, arată ZF.

Cu toate acestea, anul 2021 ar putea veni cu optimism pentru această industrie, estimându-se o ușoară creștere a numărului de apicultori. Se acordă susținere pentru crescătorii de albine prin Programul Naţional Apicol 2020 – 2022.

Astfel, se estimează că în țara noastră vor apărea aproximativ 200 de apicultori noi. Cu toate acestea, în urma unui sondaj publicat pe Mediafax, actualii crescători de alibine nu sunt foarte optimiști în ceea ce privește viitorul apropiat al industriei, declarând că ”nu văd o direcţie bună a apiculturii“.

Adrian Vintilă, preşedintele Asociaţiei Pro Apicultura, a declarat că numărul apicultorilor a scăzut pentru că preţul mierii brute, care se vinde en gros, este foarte mic. De asemenea, a mai adăugat că mierea polifloră se vindea cu 8 lei/kg. În plus, anul trecut s-a realizat maximum 30% din producţia de miere din cauza condiţiilor climatice şi subvenţia nu ajută un business care nu e profitabil fără ea.

Venituri foarte mici pentru crescătorii de albine

Din păcate, mulți apicultori au renunţat la această activitate, declarând că inclusiv condițiile meteo din această iarnă au dus la pierderea multor familii de albine.

Pe lângă acest trist aspect, o problemă o constituie și diferența de preț: un borcan de miere polifloră de 400 g se găseşte într-un magazin la 19 lei, în timp ce în altul costă 12,9 lei.

Prin Programul Naţional Apicol 2017-2019 a fost alocat un sprijin financiar pentru apicultori în valoare de aproape 100 de milioane de lei, iar jumătate din sumă a fost contribuţia Uniunii Europene.

Prin Programul Naţional Apicol 2020 – 2022 se vor aloca 150 de milioane de lei pentru susţinerea apiculturii, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

Primăria Ploiești: bani ”investiți” în penalizări, din cauza operatorului de salubritate

Foto: Ziarul Incomod
Foto: Ziarul Incomod

Primăria din Ploiești pierde bani, dar ”câștigă” poluare și deșeuri. Administrația este nevoită să plătească dublu: cu sănătatea locuitorilor și cu banii din buget.

Operatorul de salubritate nu a respectat contractul de colectare a deșeurilor, iar consecințele au fost resimțite de primăria Ploiești. Aceasta a plătit penalizări la Administrația Fondului pentru Mediu din cauza faptului că deșeurile din municipiu nu au fost colectate de operatorul de salubritate selectiv, în vederea reciclării.

Partea interesantă și legală este că respectivul operator era obligat prin contract să facă acest lucru.

Partea mai puțin legală este că a facturat o sumă considerabilă pentru materii prime și consumabile necesare la colectarea selectivă.

În urma verificărilor făcute de inspectorii Curții de Conturi a României au fost descoperite și publicate toate neregulile, întocmindu-se și un raport postat pe site-ul instituției.

Primăria Ploiești: poluată, dar bună de plată

Primăria a fost nevoită să plătească penalizări de aproape 3 milioane de lei, deoarece operatorul de salubritate Rosal nu a colectat selectiv deșeurile din municipiu, spun auditorii Curții de Conturi.

În raport se precizează că, în perioada 2018-2019, U.A.T.M. Ploiești nu a organizat serviciul de salubritate și nu a dispus măsurile necesare pentru îndeplinirea obligației legale privind colectarea separată a deşeurilor, prin asigurarea spaţiilor necesare și dotarea cu containere specifice fiecărui tip de deşeu (hârtie, metal, plastic şi sticlă), astfel încât să se atingă procentul prevăzut în anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 196 din 22 decembrie 2005 a cantităților de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale.

”Nerespectarea principiilor de economicitate, eficacitate și eficiență în organizarea și derularea activității de salubrizare a condus la înregistrarea unor cheltuieli neeconomicoase cu taxele penalizatoare la Administrația Fondului pentru Mediu în sumă de 1.348.858 lei pentru anul 2018 și 1.607.640,80 lei pentru anul 2019”, arată auditorii.

Autoritățile nu au luat măsuri, iar operatorul nu a respectat contractul. Se întâmplă în România, în Ploiești și este o dovadă în plus că fiecare face ce vrea, iar un contract rămâne la stadiul de hârtie. Deși atribuțiile sunt stipulate în contract, deși există ”înțelegerea” de sub parafă, deșeurile nu au fost colectate selectiv.

Alți bani, altă distracție

De menționat este și faptul că municipalitatea a plătit operatorul tocmai în vederea colectării selective, asigurându-i o sumă considerabilă pentru achiziția materiilor prime și materialelor necesare acestei activități.

În urma controlului efectuat, inspectorii Curții de Conturi au dispus ca situația să fie remediată astfel:

“Luarea măsurilor necesare pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale în vigoare, astfel încât să se îndeplinească obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare;

Verificarea cauzelor și luarea măsurilor care se impun în legătură cu neîndeplinirea indicatorilor de performanță stabiliți operatorului de salubritate conform contractului de delegare prin concesiune, având în vedere că în tariful fundamentat a fost inclusă o sumă considerabilă pentru materii prime și materiale consumabile necesare colectării deșeurilor reciclabile, respectiv 2.591.105,37 lei, începând cu 01.10.2019, sumă ce a fost plătită de entitate fără atingerea scopului propus.”, se mai arată în raportul publicat pe site-ul Curții de Conturi, la capitolul “Măsuri și recomandări dispuse”.

În momentul în care atât indolența, cât și iresponsabilitatea sunt literă de lege, este nevoie de verificări în detaliu și în ani pentru a se stabili vina.

Iar vina se împarte la doi: operatorul Rosal a ignorat un contract, iar autoritățile publice au ignorat măsurile care ar fi putut fi luate.

EXCLUSIV: Supercom și-a început activitatea de salubrizare la Cluj Napoca. FĂRĂ autorizație de mediu!

Începând cu data de 1 martie, operatorul de salubritate Supercom și-a început acrivitatea în municipiul Cluj-Napoca, după ce a câștigat licitația pentru serviciile publice de salubrizare stradală și deszăpezire anul trecut, în luna decembrie.

Noul contract în valoare de peste 15 milioane de euro „a spart”  după 14 ani monopolul celor de la Rosal, scrie PS News.

Noua societate de salubritate care va opera în Cluj își va desfășura activitatea cu peste 200 de angajați și cu o flotă performantă de 40 de echipamente Euro 6 și echipamente electrice, anunță oficialii companiei.

“Astăzi a început o etapă nouă în traseul de performanță al Supercom. Cu fiecare contract nou, vrem să devenim mai buni, să investim mai mult în echipamente performante și să asigurăm cele mai optime condiții de lucru angajaților noștri pentru a putea oferi nu doar servicii de calitate, ci mai ales pentru a arăta respectul profund pe care îl avem față de cetățenii în serviciul cărora suntem. Ne-am propus să ridicăm standardul industriei de salubrizare publică și de management al deșeurilor, să devenim un model. Suntem responsabili în fața cetățenilor și a autorităților publice locale și centrale de a duce ideea de curățenie la un nivel ireproșabil”, a declarat Ilie Ionel Ciuclea, Președinte al S.C. Supercom S.A.

Totuși, aceiași oficiali ai Supercom „au uitat” să menționeze faptul că și-au început activitatea FĂRĂ a avea autorizație de mediu.

Pentru moment, Supercom are doar o decizie de emitere a autorizației de mediu, care poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost formulate.

Potrivit Capitolului II din Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului, art. 14 alin. 2 și 3, se precizează că „Funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului” și că „Funcționarea fără autorizație integrată de mediu este interzisă pentru activitățile supuse legislatiei privind prevenirea și controlul integrat al poluării”.