Acasă Blog Pagină 254

Salubrizare Sector 5: Ce este reciclarea deșeurilor?

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Compania de Salubrizare situată în Sectorul 5 al municipiului București precizează că reciclarea deșeurilor reprezintă un proces tehnologic prin care deșeurile, respectiv obiectele care nu mai sunt folosite și sunt aruncate, sunt transformate în materiale și obiecte noi.

Scopul reciclării este de a refolosi materiale deja existente, în loc de a crea altele noi, în ideea de sustenabilitate și economie

În contextul reducerii cantităților de deșeuri, reciclarea deșeurilor reprezintă o penultimă componentă a ierarhiei ”celor 5 R”, respectiv: Refuse – Refuză, Reduce – Redu, Reuse – Refoloște, Recycle – Reciclează și Rot – (Lasă să) putrezească. Refuză – face referire la lipsa consumului, în așa fel încât să nu existe un produs care să ajungă deșeu. Poți refuza, de pildă, punga de plastic atunci când îți faci cumpărăturile la supermarket”, se arată în comunicatul publicat astăzi, 22 iulie, pe contul de Facebook.

Cei 4 pași propuși de societatea Salubrizare: Redu – Refolosește – Reciclează – Lasă să putrezească

Redu – este acțiunea de a utiliza cât mai puține produse dăunătoare mediului, așa cum este plasticul de unică folosință sau mâncărurile semipreparate.

Refolosește – presupune reutilizarea anumitor ambalaje sau recipiente. De exemplu, poți reutiliza un borcan pe care l-ai golit pentru a depozita o altă dulceață.

Reciclează – reprezintă acțiunea care are loc după ce au fost parcurși pașii anteriori, întrucât există numeroase materiale care pot fi reciclate.

Lasă să putrezească – se referă la resturile organice, care pot fi transformate ulterior în îngrășământ.

Societatea civilă, instituţiile şi companiile din Capitală sunt chemate să prioritizeze măsurile pentru un mediu urban sustenabil

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Instituţiile, companiile, dar şi societatea civilă sunt invitate să completeze un sondaj pentru prioritizarea măsurilor care vor face parte din Planul de acţiune ”Bucureşti Oraş Verde”, transmite Agerpres.

Chestionarul poate fi completat AICI

Perosoanele care completează chestionarul sunt invitate să prioritizeze acţiunile necesare în ceea ce priveşte:

  • Utilizarea terenurilor din Capitală,
  • Gestionarea deşeurilor solide,
  • Energia,
  • Transportul urban,
  • Gestionarea apei şi a apelor uzate,
  • Întreţinerea clădirilor,
  • Calitatea aerului,
  • Infrastructura digitală.

În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor şi a spaţiilor deschise, printre măsurile care pot fi prioritizate se numără: actualizarea Planului Urbanistic General, revizuirea Planurilor urbanistice zonale, un plan de dezvoltare a spaţiilor verzi, reabilitarea parcurilor şi a spaţiilor verzi existente, construirea de parcuri şi spaţii verzi suplimentare.

În noiembrie 2023, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, informa că a fost lansată platforma https://paov.pmb.ro/ unde se găsesc informaţii şi documente relevante despre desfăşurarea proiectului Planului de Acţiune Oraşe Verzi (PAOV).

Proiectul a demarat în septembrie 2023 de Primăria Municipiului Bucureşti alături de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Programul ”Bucureşti Oraş Verde” urmăreşte, în principal:

Păstrarea calităţii activelor de mediu (aer, apă, sol şi biodiversitate) şi utilizarea resurselor în mod durabil;

Atenuarea şi adaptarea la riscurile schimbărilor climatice;

Asigurarea unor politici de mediu şi dezvoltare care să aducă beneficii atât în ceea ce priveşte bunăstarea socială, cât şi cea economică a locuitorilor.

Poluarea cu microplastice crește înălțimea și stabilitatea spumei marine

Sursă - Unsplash

Spuma marină joacă multe roluri în interacțiunile dinamice care au loc la nivelul suprafeței oceanelor lumii. Acum, oamenii de știință au exminat impactul pe care îl are poluarea cu microplastice asupra acesteia, potrivit Phys.

Cercetarea a fost publicată în Physics of Fluids și a fost făcută de către oamenii de știință de la ETH Zürich și The Ocean Cleanup, cu sediul în Noua Zeelandă.

„Microstratul de suprafață este prima zonă de contact dintre atmosferă și un corp de apă”, a spus autorul Peter Fischer.

„Toate schimburile de materiale, fie că sunt gaze, apă sau particule, trec prin microstratul de suprafață înainte de a fi distribuite mai adânc în coloana de apă sau în straturile superioare ale atmosferei prin evaporare și formarea norilor”, a mai zis el.

Fischer și colegii săi au conceput două simulări pentru munca lor:

  • o coloană umplută cu apă de mare injectată cu aer.
  • un canal de valuri la scară de laborator pentru a testa impactul înălțimii valurilor asupra spumei marine din microstratul de suprafață.

Folosind microplastice colectate din Pacificul de Nord de The Ocean Cleanup, împreună cu compuși naturali, echipa a testat efectele acestora asupra formării, stabilității și duratei spumei marine.

Poluarea cu microplastice crește înălțimea și stabilitatea spumei marine

Echipa a examinat îndeaproape interacțiunea dintre aer, apă și materiale în suspensie care afectează tensiunea superficială a apei. Au fost examinate inclusiv microplasticele și materialele active de suprafață care apar în mod natural. Cercetătorii au descoperit că adăugarea de microplastice a crescut înălțimea și stabilitatea spumei de mare. Impactul a fost mai mare în cazul valurilor mai mici.

Spuma mării are mai multe efecte pozitive asupra oceanului și climei. Spuma de mare face un schimb de aer și apă la suprafața oceanului. De asemenea, spuma mai strălucitoare reflectă lumina soarelui, scăzând potențial temperatura oceanului.

În studiile viitoare, echipa plănuiește să perfecționeze experimentele pentru a imita mai îndeaproape condițiile naturale și pentru a explora efectele biofilmelor și degradării fotochimice.

Un copil mic a rămas prins într-o mașină electrică Tesla, după ce bateria acesteia a murit. Pompierii au spart geamul vehiculului pentru a putea să o salveze pe fetiță

Sursă - Unsplash

Un copil mic a rămas prins într-o mașină electrică Tesla după ce bateria acesteia a murit, potrivit Local12.

Micuța a fost salvată de Departamentul de Pompieri Scottsdale din Arizona. Ea a rămas prinsă în mașina bunicii ei când bateria a murit pe neașteptate.

„Voiam să-mi duc nepoata la grădina zoologică, a spus Renee Sanchez pentru KPHO.

Sanchez a spus că a fost o mare susținătoare a produselor Tesla, dar acum și-a schimbat părerea.

„Am închis ușa, am ocolit mașina, am urcat pe scaunul din față și mașina mea era moartă. Nu am putut intra. Cheia telefonului nu a deschis-o, cheia cardului nu a deschis-o”, a spus Sanchez pentru KPHO.

Bateria de la o mașină electrică Tesla a murit fără avertisment

Atunci când bateria Tesla care operează electronica moare, există un zăvor ascuns pe cotiera șoferului care deblochează ușa manual. Problema e că nu mulți proprietari de Tesla știu despre acesta.

Sanchez nu a mai putut intra în mașina Tesla, în timp ce copilul era prins în interior. Femeia a declarat pentru KPHO că nu a mai avut de ales decât să sune la 911. Autoritățile au trimis imediat pompierii la fața locului.

„Și când au ajuns aici, primul lucru pe care l-au spus a fost: „Uhhh, este o Tesla. Nu putem urca în aceste mașini”. Și le-am spus: „Nu-mi pasă dacă trebuie să-mi tăiați mașina în jumătate”, și-a amintit Sanchez.

Pompierii au fost nevoiți să spargă un geam cu un topor. Ei au acoperit geamul cu bandă adezivă pentru a nu cădea înăuntru, peste micuță.

Un pompier a reușit să tragă copilul în siguranță.

Potrivit postului, bateria de 12 volți care alimentează electronicele a murit fără avertisment. Proprietarii Tesla ar trebui să primească trei avertismente înainte să se întâmple asta, dar Departamentul de service al companiei i-a confirmat lui Sanchez că nu a primit deloc niciun avertisment.

ONU avertizează că geoingineria pentru combaterea schimbărilor climatice ar putea crea mai multe probleme decât soluții

Sursă - Freepik

ONU a emis un raport în care avertizează că unele eforturi de combatere a efectelor schimbărilor climatice pot aduce cu ele riscuri suplimentare. Raportul subliniază cât de interconectat și fragil este sistemul nostru în secolul 21. Organizația ne îndeamnă să nu ne concentrăm pe soluții pe termen scurt care ar putea avea un impact asupra prosperității pe termen lung, conform IFL Science.

În raport ni se cere să ne gândim și să răspundem la diferitele provocări emergente care pot perturba bunăstarea planetei. Acesta examinează a opt schimbări majore din întreaga lume. Printre ele se numără dezvoltarea rapidă a tehnologiilor precum inteligența artificială, creșterea dezinformării, deplasarea forțată de populații și competiția sporită pentru resursele naturale limitate.

În același timp, raportul ia în considerare modul în care experimentele de geoinginerie, cum ar fi modificarea radiației solare (SRM) și alte tehnologii de modificare a climei, ar putea fi mai dăunătoare pe termen lung. Conceptul implică însămânțarea norilor cu substanțe care îi fac mai reflectorizați.

Deși poate părea promițătoare, tehnica este controversată. Utilizarea locală poate modifica tiparele meteorologice în altă parte a planetei. În plus, nu ar aborda concret problemele care stau la baza schimbărilor climatice.

Compensarea carbonului este, de asemenea, o preocupare majoră. Este o tactică utilizată pe scară largă prin care oamenii, companiile sau guvernele încearcă să-și anuleze emisiile de combustibili fosili prin finanțarea unor practici echivalente de reducere sau eliminare a emisiilor în altă parte. Aceste practici includ lucruri precum plantarea de copaci sau refacerea pădurilor/zonelor umede. De asemenea, alții își îmbunătățesc eficiența energetică sau evită distrugerea zonelor naturale.

Cu toate acestea, multe practici de compensare implică o serie de probleme și activități discutabile.

În ciuda naturii îngrijorătoare a unora dintre provocările abordate, autorii subliniază că există încă opțiuni.

Recorduri Negative de Incendii în Prima Lună de Vară: Statisticile ANPM Dezvăluie o Creștere Alarmantă a Incendiilor de Vegetație în 2024

Foto: Agenția Națională pentru Protecția Mediului
Foto: Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Agenția Națională pentru Protecția Mediului informează că prima lună de vară a anului 2024 a fost una a recordurilor negative, din punct de vedere al incendiilor în general și al incendiilor de vegetație, în special.

O arată statisticile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), potrivit cărora, în luna iunie, numărul incendiilor care au implicat vegetația și au provocat poluarea apei, solului sau aerului a depășit totalul incidentelor de acest fel înregistrate pe tot parcursul anului trecut, a anunțat Laurențiu Alexandru Păștinaru, Președintele ANPM.

Laurențiu Alexandru Păștinaru: ”În primele șase luni ale anului, s-au înregistrat deja 60 de incendii, în timp ce pe tot parcursul lui 2023 au avut loc 82 de incidente de acest fel”

Avântul piromanilor în a da foc la deșeuri, păduri și câmpuri este cu aproximativ 25% mai mare în acest an, decât anul trecut, în ciuda măsurilor luate în teren de autoritățile de ordine publică și de cele de control, iar acest lucru se reflectă în cifrele înregistrate, până în prezent, de Biroul de Sinteze și Rapoarte al ANPM, în privința incendiilor de vegetație care au provocat poluări, factorilor de mediu. Astfel, în primele șase luni ale anului, s-au înregistrat deja 60 de incendii, în timp ce pe tot parcursul lui 2023 au avut loc 82 de incidente de acest fel”, a explicat Laurențiu Alexandru Păștinaru.

Doar în luna iunie au fost contabilizate 17 incendii

Mai mult Președintele ANPM a punctat că, doar în luna iunie, au fost contabilizate 17 incendii, iar 10 din ele au afectat vegetația.

Pe tot parcursul anului trecut au avut loc doar 9 incendii de vegetație cu risc de poluare a aerului, solului sau apelor, care au fost înregistrate de noi în baza Ordinului 2579/2012

Conform datelor ANPM, între 1 ianuarie și 17 iulie 2024 au avut loc 21 de incendii de vegetație

Acestea au afectat, printre altele, Delta Văcărești, de două ori, Parcul Național Comana, din județul Giurgiu, zonele Valea Ucea Mare și Dumbrava Vadului din județul Brașov sau ocoalele silvice Lacu Sărat și Brănești, din județele Brăila și, respectiv, Ilfov.

De asemenea, județul Dâmbovița continuă să fie printre lideri, în privința arderilor de deșeuri și de vegetație, ca și în anii precedenți.

Președintele ANPM, despre incendiile din 2024: ”Așa cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor, în ultimii ani, vinovații nu sunt prinși și, probabil, unii nici măcar nu își dau seama ce dazastre provoacă doar aruncând pe geamul mașinii o tigară nestinsă”

Iar cei care au de suferit sunt oamenii din zonele în care focurile fac ravagii, cei care intervin pentru a opri flăcările și mediul, în toate formele lui. În astfel de cazuri degeaba avem amenzi de speriat și obligații legale privind ecologizarea zonelor afectate, pentru că, în fapt, nimeni nu răspunde”, subliniază Președintele ANPM.

Conform OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor, litierei pădurii și vegetației ierboase constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice și de la 50.000 de lei și până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice.

Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafețe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracțiuni și se sancționează penal.

5 MOTIVE PENTRU CARE ARDERILE DE VEGETAȚIE TREBUIE EVITATE:

  • Arderea miriștii provoacă reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35% și ;
  • Două elemente de importanță majoră în circuitul biochimic – carbonul și azotul – se pierd total prin ardere;
  • Fumul rezultat în urma arderii vegetației uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri și se poate răspândi pe distanțe foarte mari. În aceste condiții pot c rește chiar și de 20 de ori cantitățile de pulberi în suspensie din aer și particulele de funingine PM 2,5. Toate acestea pot avea efect direct în creșterea incidenței bolilor respiratorii și a crizelor acute de astm;
  • Eliberează cantități foarte mari de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariției ploii acide;
  • Animalele și păsările din perimetrele respective sunt ucise de astfel de incendii.

Temperatura apei din Marea Adriatică a ajuns să depășească 30 de grade

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

De cel puțin opt zile, temperatura din Marea Adriatică, între Romagna și Marche, în Italia, se apropie sau depășește constant 30 de grade, scrie G4 Media.

Practic, apa mării este cu mai mult de două grade peste, anunță presa din peninsulă.

Efectul ”wave of heat” a lovit Italia și sud-estul Europei, încălzind rapid apa

Acesta este efectul ”wave of heat” care a lovit Italia și sud-estul Europei, care încălzește rapid și suprafața Mediteranei.

Temperaturile extreme afectează inclusiv plajele de pe Riviera și coasta balcanică de vizavi, zona Croației, Muntenegrului și Albaniei.

Această zonă este în general puțin adâncă și, prin urmare, mai supusă schimbărilor bruște de temperatură, mai scrie sursa citată.

”Ne confruntăm cu un val de căldură marină, în Adriatica și nu numai”

Problema nu este atât de mult vârfurl de temperaturp, cât durata lui. Miercuri, baliza de pe coasta Cesenatico a atins 30.3 grade, în timp ce recordul este stabilit de Goro cu 30.6 grade”, spune Simona Simoncelli de la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie.

Oceanele lumii se confruntă cu ”amenințare triplă” de căldură extremă, pierderi de oxigen și acidificare

Un studiu publicat în luna iunie de The Guardian arată că oceanele lumii se confruntă cu o ”amenințare triplă” – încălzirea extremă, pierderile de oxigen și acidificarea.

Cea din urmă este cauzată de activitățile umane precum arderea combustibililor fosili și defrișările.

Aceste condiții afectează în special o cincime din suprafața oceanică, fiind de trei ori mai frecvente și de șase ori mai intense decât în anii 1960.

Studiul publicat în AGU Advances evidențiază că evenimentele extreme vor continua să perturbe ecosistemele marine și pescuitul global.

Zonele tropicale și Pacificul de Nord sunt cele mai afectate. Excesul de CO2 crește aciditatea apei, afectând negativ viața marină.

A fost suspendată provizoriu executarea hotărârii în favoarea României în procesul cu Gabriel Resources

Foto: Facebook/Radio Eco Natura
Foto: Facebook/Radio Eco Natura

Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) a decis suspendarea provizorie a executării hotărârii prin care Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a pierdut procesul intentat României.

Gabriel Resources a contestat decizia prin care România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană

Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer a anunţat în 8 iulie că a depus o cerere prin care solicită anularea hotărârii Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), pronunţată la 8 martie 2024, în cadrul procedurii sale de arbitraj de lungă durată împotriva României, inclusiv suspendarea executării cheltuielilor de judecată acordate României, potrivit unui comunicat publicat luni de companie, scrie Digi 24.

Cererea de anulare explică faptul că, în plus, decizia majorităţii privind răspunderea este viciată fatal în multiple aspecte care necesită separat anularea ei, inclusiv excese vădite de putere prin nerespectarea legii aplicabile, multiple abateri grave de la regulile fundamentale de procedură şi omisiuni de declarare a motivelor deciziilor luate cu privire la câteva dintre cele mai fundamentale aspecte ale revendicărilor prezentate.

România a câștigat procesul Roșia Montană în luna martie a acestui an

La începutul lunii martie, compania Gabriel Resources a dat un răspuns foarte dur, după ce România a câștigat la ICSID în Dosarul Roșia Montană.

Compania și-a exprimat ”dezacordul ferm” față de decizie, susținând că aceasta este ”total incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz”.

Considerăm că decizia este profund eronată”, a declarat Anna El-Erian, președinte al Gabriel Resources, potrivit unui comunicat de presă al companiei listate la bursă.

Societatea și-a angajat consilierii juridici pentru a analiza decizia tribunalului și pentru a evalua opțiunile disponibile, inclusiv posibilitatea de a contesta decizia printr-o procedură de anulare conform Convenției ICSID.

S-a deschis centrul de vizitare ”Casa Castorului”, situat în județul Argeș

Foto: Fundația Conservation Carpathia
Foto: Fundația Conservation Carpathia

S-a deschis centrul de vizitare ”Casa Castorului” în comuna Rucăr, județul Argeș, scrie Fundația Conservation Carpathia.

Demersul va oferi o experiență inedită atât localnicilor, cât și vizitatorilor, care vor avea ocazia să descopere fascinanta lume a castorului.

Centrul de vizitare a fost construit de Fundația Conservation Carpathia cu sprijinul Comisiei Europene prin programul LIFE+ și al Fundației Arcadia.

”Casa Castorului” își propune să devină un punct de atracție important pentru turiști și să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunității locale.

Centrul va reprezenta un spațiu de educație ecologică pentru copiii și tinerii din comunitate

Acest centru este primul dintr-o serie de centre de vizitare pe care Fundația Conservation Carpathia le construiește în jurul Munților Făgăraș.

Cel de-al doilea centru este dedicat zimbrului și va fi inaugurat în această toamnă la Lerești.

Proiectul încurajează practici durabile și promovează educația ecologică

Într-o lume tot mai preocupată de protecția mediului, acest proiect nu doar că încurajează practici durabile, dar și promovează educația ecologică și implicarea comunității în conservarea biodiversității”,  au declarat Barbara și Christoph Promberger, directori executivi, Fundația Conservation Carpathia.

Sprijin pentru economia locală: Centrul de vizitare ”Casa Castorului” este o construcție realizată cu ajutorul meșterilor locali

Meșterii au folosit materiale prietenoase cu mediul și provenite din zonă.

În realizarea construcției s-au folosit:

  • Grinzi de molid;
  • Uși și ferestre din lemn tratat cu uleiuri ecologice;
  • Un acoperiș din șiță tradițională.

De asemenea, centrul este dotat panouri fotovoltaice pentru a utiliza energie verde.

Prin urmare, a fost conceput astfel încât să aibă un impact minim asupra naturii.

NASA a descoperit o peșteră aflată la 150 de metri sub solul Lunii

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Cercetătorii NASA au descoperit o peșteră aflată la 150 de metri sub solul Lunii, care ar putea fi folosită pentru construirea unei baze lunare, titrează Biziday.

Cercetătorii au analizat date radar colectate din groapa Mare Tranquillitatis.

Mare Tranquillitatis este cea mai adâncă groapă cunoscută de pe Lună

În egală măsură, groapa este aproape de locul unde astronauții Apollo 11, Neil Armstrong și Buzz Aldrin, au pășit pentru prima dată pe Lună în urmă cu peste o jumătate de secol.

Groapa duce la o peșteră cu o lățime de 45 de metri și o lungime de până la 80 de metri.

Practic, suprafața este echivalentă cu 14 terenuri de tenis.

Noua peșteră descoperită se află la aproximativ 150 de metri sub solul lunar

Potrivit sursei citate, cercetătorii de la NASA spun că aceasta ar putea fi folosită pentru construirea unei baze lunare.

Un cercetător de la Universitatea din Trento (Italia) a declarat că peștera este “probabil un tub de lavă gol”.

Acesta a adăugat că astfel de caracteristici ar putea servi drept habitate umane pentru viitorii exploratori.

Motivul este că acestea reprezintă “un adăpost natural împotriva mediului lunar dur”. 

Temperatura din interiorul peșterii este relativ stabilă

Prin urmare, astronauții ar fi protejați de razele cosmice dăunătoare, de radiațiile solare și de micrometeoriți.

Robert Wagner, cercetător la Universitatea de Stat din Arizona, a declarat că una dintre cele mai mari provocări ar fi accesul în peșteră.

 “Pentru a intra în acea groapă este necesar să cobori 125 de metri înainte de a ajunge la podea. Marginea este o pantă abruptă, unde orice mișcare va trimite mici avalanșe peste oricine se află mai jos. Este cu siguranță posibil să se intre și să se iasă, dar va fi nevoie de o cantitate semnificativă de infrastructură”, a explicat cercetătorul.