17.5 C
București
marți, 7 aprilie, 2026
Acasă Blog Pagină 417

După ce a ajuns pe lună, India lansează în premieră o misiune care să studieze Soarele

Sursă - Freepik

Prima misiune pe care o face India în scopul studierii Soarelui se lansează pe 2 septembrie, conform Live Science.

Misiunea solară Aditya-1 succede prima aselenizare pe care a făcut-o India.

Observatorul misiunii, numit Aditya-L1 („Aditya” înseamnă „soare” în sanscrită), a ajuns la locul de lansare. Acesta este pe insula Sriharikota, pe coasta de est a Indiei. El urmează să fie lansat pe 2 septembrie, potrivit Reuters.

ISRO a anunțat data planificată pe 28 august, la câteva săptămâni după ce a distribuit primele imagini ale navei.

Oamenii de știință sunt încă nedumeriți de modul în care coroana solară devine atât de fierbinte. Aceasta este cu aproximativ 1 milion de grade Celsius mai fierbinte decât suprafața soarelui. Cercetătorii știu puține despre ce se întâmplă exact pe soare înainte ca acesta să declanșeze erupții solare și nori uriași de plasmă. Aceștia poartă denumirea de ejecții de masă coronală (CME) și accelerează la viteze extraordinare aproape de discul soarelui.

Cercetătorii speră că observatorul Aditya-L1 va oferi câteva indicii asupra acestor mistere.

India, misiune către Soare

Se așteaptă ca nava spațială să fie lansată de o rachetă în patru etape, cunoscută sub numele de Polar Satellite Launch Vehicle. Aceasta va plasa mai întâi observatorul pe o cale stabilă, circulară, în jurul Pământului. Apoi, orbita circulară a navei spațiale va fi întinsă pe o cale în formă de ou. Ea va începe o călătorie de patru luni către destinația sa finală.

Observatorul se va îndrepta în cele din urmă către un loc de staționare în spațiu la aproximativ 1,5 milioane de kilometri de Pământ. De acolo va avea o vedere neîntreruptă a Soarelui. Acest avanpost cosmic, numit Punctul Lagrange Pământ-soare 1 sau L1, găzduiește și Observatorul Solar și Heliosferic, un proiect al NASA și al Agenției Spațiale Europene care urmărește activitatea solară din 1996.

Din cele șapte încărcături utile de la bordul Aditya, patru sunt dedicate vizualizării directe a soarelui. Acestea includ două spectrometre cu raze X care vor studia proprietățile erupțiilor solare, un coronagraf care va face imagini continue ale soarelui pentru a detecta erupțiile care se formează pe soare și un al patrulea instrument pentru măsurarea radiației solare.

Dintre celelalte trei instrumente științifice, două sunt echipate pentru a studia vântul solar și componentele acestuia. Al treilea este un magnetometru pentru măsurarea câmpurilor magnetice la poziția navei spațiale în L1, conform planului misiunii.

Observatorul Aditya-L1 costă aproape 3,8 miliarde de rupii (45 de milioane de dolari). El a fost construit timp de 15 ani.

Au fost detectate zgomote misterioase în cea mai mare căutare a monstrului din Loch Ness

Sursă - Unsplash

2023 a fost anul în care oamenii au decis să caute faimosul monstrul din Loch Ness, conform IFL Science.

O căutare uriașă a avut loc în weekend pentru a-l găsi pe Nessie. Fiara a fost „fotografiată” pentru prima dată în urmă cu 89 de ani. Echipa de oameni de știință din întreaga lume a căutat necontenit timp de două zile. Au urmărit suprafața lacului cu gândul că Nessie va trebui să iasă la suprafață la un moment dat.

„În weekend, echipamentele de topografie care nu au mai fost folosite niciodată pe Loch Ness vor fi utilizate pentru a descoperi secretele apelor misterioase”, a scris echipa pe site-ul lor.

„Aceasta include drone termice pentru a produce imagini termice ale apei din aer folosind camere cu infraroșu. Observarea căldurii de sus ar putea oferi o componentă crucială pentru identificarea oricăror anomalii misterioase”, au mai spus el.

„În cele din urmă, un hidrofon va fi folosit pentru a detecta semnalele acustice sub apă. Va asculta orice semnale pe care le-ar putea produce Nessie. În plus, vor fi folosite și tehnologii suplimentare în căutarea adevărului”, au mai spus cercetătorii.

Loch Ness – semnale misterioase ale monstrului?

Deși rezultatele din weekend nu au fost încă anunțate de echipă, au apărut câteva detalii de la vânătoare. Vineri, în timp ce echipa se pregătea, au auzit niște zgomote promițătoare venind din lac.

„Toți am fost puțin entuziasmați”, a declarat Alan McKenna de la grupul de vânătoare de Nessie Loch Ness Exploration pentru BBC. „Am fugit să mă asigur că recorderul era pornit”, a mai spus el.

Potrivit lui Alan McKenna, în timpul testelor au fost detectate „zgomote ciudate” în apele celebrului lac din Scoția.

Oricât de cool ar fi să găsești creatura mitică, totuși, majoritatea observărilor anterioare s-au dovedit a fi farse sau alte animale confundate cu monstrul. În unele cazuri a fost vorba de alge și zooplancton.

Jurnal științific important retrage un articol care susținea că nu există dovezi privind veridicitatea crizei climatice

Foto cu caracter ilustrativ. Nathan Dumlao, Unsplash

Una dintre cele mai mari publicații științifice din lume a retras un articol ai cărui autori susțineau că nu au găsit nici o dovadă a unei crize climatice.

Springer Nature a declarat că a retras articolul publicat de patru fizicieni italieni, raportează The Guardian. Decizia a fost luată după ce publicația a lansat o investigație internă. Concluziile studiului, a constatat aceasta, „nu sunt susținute de dovezile disponibile sau de datele furnizate de autori”.

Articolul a apărut inițial în European Physical Journal Plus în ianuarie 2022. Revista nu este una cunoscută ca având vechime în publicarea articolelor despre știința schimbărilor climatice.

Articolul a fost o adevărată comoară pentru grupurile de sceptici climatici, care l-au distribuit pe scară largă

Nouă luni mai târziu, acesta a fost raportat într-o știre de pe prima pagină a ziarului australian,  și promovat în două segmente pe, Sky News Australia. Canalul a fost descris drept un hub global pentru dezinformare în ceea ce privește științele climatice. Segmentele au fost vizionate de peste 500.000 de ori pe YouTube.

Autorii articolului susțineau că  datele analizate de ei nu au confirmat existența vreunei tendințe  în privința precipitațiilor extreme, inundațiilor, secetei și productivității alimentare.

„În concluzie, pe baza datelor observaționale, criza climatică pe care, potrivit multor surse, ne confruntăm astăzi, nu este încă evidentă”, se spune în articol.

Mai mulți oameni de știință climatologică le-au declarat reporterilor că articolul a denaturat unele articole științifice

Mai mult, acesta ar fi fost „selectiv și părtinitor” și a avut informații culese la voia autorilor, într-un mod care nu era științific.

Ca urmare a semnalării acestor neregularități, Springer Nature a anunțat că investighează articolul. Declarația editorilor jurnalului spune că aceștia au lansat o „investigație amănunțită.” Aceasta a inclus o analiză post-publicare de către experți în domeniu.

Autorii articolului au prezentat, și ei, un addendum la lucrarea inițială, în timpul investigației, se arată în comunicat.

„După o analiză atentă și consultări cu toate părțile implicate, editorii au concluzionat că nu mai aveau încredere în rezultatele și concluziile articolului”, a spus jurnalul

„Anexa nu a fost considerată adecvată pentru publicare, iar retragerea a fost cea mai potrivită cale de acțiune pentru a menține valabilitatea înregistrării științifice.”

Aceștia precizează că au fost ridicate preocupări „cu privire la selecția datelor, analiza și concluziile rezultate ale articolului”. De asemenea, concluziile articolului „nu au fost susținute de dovezi disponibile sau de datele furnizate de autori”.

Pe când articolul este încă disponibil pentru descărcare, acesta are acum cuvintele „ARTICOL RETRAS” ștampilate pe fiecare pagină.

Potrivit site-ului web al revistei, articolul a fost accesat de 92.000 de ori

The Guardian a întrebat de ce problemele cu ziarul nu au fost preluate înainte de publicare. Springer Nature a spus că nu poate discuta „istoria specifică sau procesul de evaluare inter pares a unei lucrări cu nimeni altul decât autorii”.

Editorul și editorii și-au luat angajamentul  „să mențină cele mai înalte niveluri posibile de integritate în conținutul publicat în reviste și luăm măsuri pentru a ne asigura că probleme similare nu vor apărea în viitor”.

Unul dintre autorii studiului este Franco Prodi, un cunoscut sceptic cu privire la criza climatică

În 2022, acesta a semnat, alături de fizicianul nuclear pensionat Renato Riccila, o declarație conform căreia „nu a existat nicio urgență climatică” și că „îmbogățirea atmosferei cu CO2 este benefică”.

Foto: Tak Kei Wong, Unsplash

Autorul principal al studiului, Prof. Gianluca Alimonti este un fizician nuclear. Același care a susținut în 2014 că nu a existat un consens printre oamenii de știință că încălzirea globală a fost cauzată de activitatea umană.

Toate astea, în condițiile în care există cel puțin șase studii separate din care putem afla poziția celorlalți oameni de știință, la nivel global. Conform acestora, între 90% și 100% dintre aceștia sunt de acord că oamenii sunt cauzatorii fenomenului de încălzire globală. 

Fenomenele meteorologice extreme pot fi stopate doar dacă se va acționa fără întârziere împotriva schimbărilor climatice, spun oamenii de știință

Bradford, Marea Britanie. Inundațiile au devenit tot mai răspândite în întreaga lume. Foto: Chris Gallagher, Unsplash

Valurile de căldură, incendiile de vegetație și inundațiile sunt doar „vârful aisbergului”, spun aceștia

Omenirea trebuie să se obișnuiască cu ideea că vremea extremă de care a avut parte în acest an va deveni noul normal, dacă nu se iau acțiuni climatice dramatice. Asta se va întâmpla  într-un interval de doar zece ani, spun cei mai importanți oameni de știință climatic din lume.

Există temerea la nivel global că, din cauza emisiilor de carbon necruțătoare, planeta a intrat într-o fază accelerată de distrugere

Publicația britanică The Guardian a cerut părerea educată a peste 40 de oameni de știință din întreaga lume. Aceștia au spus că valurile de căldură, incendiile și inundațiile experimentate sunt doar „vârful aisbergului.” Efectele care vor urma sunt și mai grave, spun experții. Modelele climatice folosite pentru  a preconiza viitorul au limitările lor, spun ei – lucru care înseamnă că potențialul distructiv al situației actuale ar putea fi subestimat serios.

Creșterea temperaturii globale, spun oamenii de știință consultați, a corespuns întru totul avertismentelor lansate de decenii. Aceasta a fost stimulată, în 2023, de revenirea modelului climatic El Niño. 

Întreaga planetă, mult mai vulnerabilă la fenomenele meteo extreme decât se credea

Oamenii de știință se arată extrem de îngrijorați de faptul că atât oamenii, cât și mediul înconjurător sunt mai vulnerabile la vremea extremă decât se așteptau. În consecință, ambele suferă efecte nemaiîntâlnite până acum, deoarece recordurile climatice au fost doborâte.

„Iulie a fost cea mai fierbinte lună din istoria omenirii, iar oamenii din întreaga lume suferă consecințele”, a declarat profesorul Piers Forster, de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie. „Dar asta este ceea la ce ne așteptam la [acest nivel] de încălzire. Aceasta va deveni o vară normală peste 10 ani, dacă lumea nu va coopera și nu va pune acțiunea climatică în fruntea agendei.

„Efectele sunt înfricoșător de mai puternic decât ne așteptam – eu și mulți oameni de știință climatic pe care îi cunosc”, a spus profesorul Krishna AchutaRao, de la Institutul Indian de Tehnologie.

Dr. Christophe Cassou, cercetător CNRS la Universitatea Paul Sabatier Toulouse III, în Franța, a declarat: „Schimbările în natura riscurilor [climatice] nu au fost subestimate la scară globală. Impactul acestora a fost, însă, subestimat, deoarece suntem mult mai vulnerabili decât am crezut – vulnerabilitatea noastră ne șochează pe noi, înșine

Creșterea temperaturii globale o dată cu cea a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost prezisă cu exactitate de către modelele climatice, spun experții.  Mulți dintre aceștia au subliniat, însă, dificultatea deosebită pe care o au în preconizarea evenimentelor meteorologice extreme – prin definiție, rare.

Secetă devastatoare în Indonezia. Foto: Dikaseva, Unsplash

„S-ar putea să subestimăm serios pericolele care urmează,” a spus doctorul Raúl Cordero, până recent la Universitatea din Santiago, Chile. „Zburăm parțial în orb când vine vorba de ceea ce ne putem aștepta cu privire la extremele climatice.”

Acestea, spun oamenii de știință, ar putea duce la evenimente critice pentru planetă

Colapsul Circulației Meridiene de Răsturnare a Atlanticului (AMOC) și topirea straturilor de gheață din Antarctica ar avea efecte devastatoare asupra mediului și a omenirii. Ei spun că mai există, totuși, un licăr de speranță pentru  a evita ce este mai rău din criza climatică. Acest lucru ar fi posibil, însă, doar dacă s-ar reduce arderea combustibililor fosili la zero.

„Trebuie să încetăm să ardem combustibili fosili”, a spus dr. Friederike Otto de la Imperial College London. „Acum. Nu cândva, după ce le-am permis companiilor să facă toți banii pe care îi pot face.”„A ști că vom privi înapoi la evenimentele extreme de astăzi ca fiind ușoare în raport cu ceea ce se află în viitorul nostru este cu adevărat uluitor”, a spus profesorul Andrea Dutton de la Universitatea Wisconsin-Madison, SUA. „Viteza cu care facem această tranziție va defini viitorul pe care îl obținem.”

Norvegia reface gardul de la granița cu Rusia pentru a preveni ca renii să ajungă pe teritoriul rusesc

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Autorităţile din Norvegia au anunţat refacerea unui gard existent în apropierea graniţei ruso-norvegiene din Nordul Îndepărtat, în încercarea de a preveni escapadele renilor în partea rusă, transmite AFP, citat de Agerpres.

Pentru prevenirea intruziunilor cervidelor, pe partea norvegiană există un gard, pe 150 dintre cei 198 de kilometri ai graniţei ce separă ţara scandinavă de Rusia.

Unele porțiuni ale gardului care separă Norvegia de Rusia datează din 1954

Cu toate acestea, din cauza faptului că unele porţiuni ale gardului datează din 1954, obstacolul a devenit, în timp, uşor de trecut.

Şi pentru reni este strict interzisă trecerea graniţei în Rusia”, a declarat Direcţia norvegiană pentru agricultură într-un comunicat.

Renii norvegieni trec granița în căutarea pășunilor, fapt ce generează costuri și măsuri de prevenție

În ciuda restricțiilor, în acest an, 42 de cervide norvegiene au pătruns peste graniță în Rusia pentru a găsi pășuni în parcul național rus Pasvik Zapovednik.

În urma acestor incursiuni, autoritățile ruse solicită aproximativ 50.000 de coroane (mai mult de 4.300 de euro) ca despăgubiri pentru pagube, iar animalele sunt sacrificate când se întorc în Norvegia pentru a preveni repetarea situației.

Într-o mișcare de contracarare, Direcția pentru Agricultură a angajat o companie pentru a construi un nou gard pe o secțiune de șapte kilometri până pe 1 octombrie, investind 3.7 milioane de coroane.

Crescuți de comunitățile indigene sami din nordul Europei, renii sunt animale semi-nomade care efectuează migrații între pășunile de vară și cele de iarnă.

Federația Rusă și Norvegia au intrat în conflict din cauza unor reni care au trecut granița dintre cele două țări

Reamintim că Rusia a cerut Norvegiei o compensație de 4.2 milioane de euro pentru daunele provocate de renii norvegieni care au pătruns pe teritoriul său.

Rezervația naturală Pasvik din regiunea Murmansk solicită această sumă, echivalentă cu 47 de milioane de coroane norvegiene, pentru aproximativ 40 de reni care au rămas în Rusia timp de două luni.

Autoritățile ruse susțin că acești reni au cauzat pagube în natură și că recuperarea va dura ani de zile

Renii din Norvegia au traversat granița înghețată în rezervație în decembrie 2022, fiind observați de camerele de supraveghere.

Cu toate acestea, la începutul anului 2023, animalele s-au întors în Norvegia.

Pagubele au fost inițial evaluate la 50.000 de coroane norvegiene (aproximativ 4.460 de euro), conform declarațiilor directorului rezervației, Natalya Polikarpova.

Mai mulți oameni au ajuns la spital în urma unui incendiu izbucnit la o groapă de gunoi

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Mai multe persoane au fost spitalizate după ce au inhalat fumul provenind de la un incendiu care a cuprins o groapă de gunoi din orașul Bandung din Indonezia.

Incidentul a avut loc în provincia indoneziană Java, iar autoritățile au declarat stare de urgenţă. Incendiul izbucnit la groapa de gunoi a fost activ timp de mai multe zile, transmite AFP, citat de Agerpres.

În groapa de gunoi sunt depozitate deșeuri care provin de la aproximativ 2.5 milioane de persoane

Incendiul s-a răspândit rapid în zona gropii de gunoi Sarimukti, unde sunt depozitate deșeuri provenite din orașul Bandung. Aceste deșeuri provin de la cei 2.5 milioane de locuitori ai orașului.

Eforturile de stingere a incendiului în acest teren cu o suprafață de 25 de hectare au fost îngreunate de căldura intensă și de vântul puternic.

De asemenea, AFP transmite că aproximativ 30 de autospeciale pentru stingerea incendiilor s-au luptat cu flăcările.

Zeci de localnici au dezvoltat infecții respiratorii

În urma fumului toxic emanat din incendiu, cel puțin 67 de localnici au dezvoltat infecții respiratorii ușoare. Presa din Indonezia relatează că doi dintre ei au necesitat internare.

Situația a determinat luarea deciziei de a ține elevii unei școli primare islamice acasă, pentru a evita expunerea la riscuri.

Unitatea de învățământ este situată la șase kilometri distanță de incendiu.

Potrivit sursei citate, incidentul subliniază o problemă de amploare: infrastructura de gestionare a deșeurilor în marile orașe din provincia Java, cea mai populată insulă din Indonezia, este insuficient dezvoltată.

Acțiune de Combatere a Braconajului: Mai mulți sturioni vii au fost găsiți de poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă

Captură video: Garda de Coastă
Captură video: Garda de Coastă

Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au descoperit cinci exemplare de sturion viu în plasele braconierilor.

Lucrătorii Grupului de nave Sulina al Gărzii de Coastă au desfăşurat un control în golful Musura. Această acțiune a avut ca scop pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au descoperit 1.125 de metri de plase de pescuit

În timpul controlului, poliţiştii de frontieră au descoperit 1.125 de metri de plase de pescuit şi cinci exemplare de sturion capturate în ele.

Peştele a fost redat mediului natural, iar plasele tip ohane, în valoare de 5.000 lei, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor. În cauză poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni la regimul braconajului piscicol, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea”, a precizat Garda de Coastă, potrivit publicației Cuget Liber.

Interzicerea capturării sturionilor în apele din România: măsuri pentru protejarea unei specii amenințate

În anul 2006, capturarea speciilor de sturioni în habitatele naturale din România a fost interzisă, într-un demers care viza conservarea acestor pești amenințați.

Decizia a fost luată ca răspuns la preocupările legate de scăderea globală a populațiilor de sturioni, cauzată de factori precum poluarea, supraexploatarea și construcția barajelor pe fluviul Dunărea, care a împiedicat migrația acestor specii.

Voluntarii din Columbia au eliberat 1200 de pui de broască țestoasă

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

În Columbia, un important proiect de protecție destinat broaștelor țestoase de apă dulce, desfășurat pe o perioadă de zece ani, se apropie de final, transmite Der Spiegel.

Ca parte a acestei inițiative, 1200 de pui de broaște țestoase au fost eliberați în mediul lor natural de-a lungul râului Meta.

Aceste reptile sunt în pericol de dispariție, iar acțiunea desfășurată de voluntari reprezintă o etapă crucială în eforturile de protejare a speciei

Ultima fază a proiectului, care a demonstrat eforturile a numeroși voluntari, a implicat eliberarea a puilor de broaște țestoase pe malurile râului Meta. Este vorba despre zona de frontieră dintre Columbia și Venezuela.

Ruth Bustos, coordonatoarea proiectului, a subliniat că în acest an au fost deja eliberați 3150 de pui de broaște țestoase în sistemul hidrografic sud-american, care este un afluent al râului Orinoco, unul dintre cele mai lungi râuri ale continentului.

Scopul fundamental al acestui proiect pe parcursul ultimilor zece ani a fost protejarea broaștelor țestoase de apă dulce din regiune

Prin aceasta, se dorește prevenirea comerțului ilegal și a prădătorilor naturali care amenință aceste reptile înarmate.

Carolina Pinzon, reprezentanta Gărzii de Coastă columbiene, a subliniat importanța continuării eforturilor de conservare.

Puii de broască țestoasă din Columbia sunt nu doar supraviețuitori excepționali, ci și componente vitale ale ecosistemului

Din păcate, multe specii de broaște țestoase se află în pericol de dispariție.

Țestoasele sunt vânate pentru diverse motive, cum ar fi carne, ouă sau pentru piața globală a animalelor de companie.

Mai mult, aceste reptile se confruntă și cu amenințările generate de schimbările climatice și de distrugerea habitatelor lor de către activitatea umană.

Aproximativ 10.000 de pui de pinguin au murit din cauza încălzirii globale

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Potrivit unui studiu recent, aproximativ 10.000 de pui de pinguin imperial din patru colonii din Antarctica au murit.

Incidentul a avut loc, cel mai probabil, din cauza topirii gheții, care a generat un ”colaps catastrofal”, transmite BBC.

Puii de pinguin au murit la sfârșitul anului 2022, iar incidentul a fost înregistrat de sateliți

Dr. Peter Fretwell, de la British Antarctic Survey (BAS), a afirmat că dezastrele actuale reprezintă amenințări clare pentru viitorul speciei.

Peste 90% dintre coloniile de pinguini imperiali ar putea să dispară până la sfârșitul secolului, pe măsură ce gheața marină sezonieră a continentului dispare din cauza încălzirii globale.

Pinguinii imperiali depind de gheață pentru a se putea reproduce. Această gheață reprezintă o platformă stabilă pe care păsările o folosesc pentru a-și crește puii. Dar dacă această gheață nu este la fel de extinsă cum ar trebui să fie sau se sparge mai repede, pinguinii sunt în pericol”, a declarat Dr. Peter Fretwell pentru BBC News.

Cu toate acestea, Fretwell a precizat că există speranță, cu condiția ca oamenii să reducă emisiile de carbon care provoacă încălzirea.

Dacă nu reducem emisiile de carbon, aceste păsări iconice și frumoase vor dispărea”, a mai transmis Dr. Peter Fretwell.

Greenpeace International: ”Trebuie să folosim noul Tratat Global al Oceanului”

Mai mult decât sfâșietor… Aproximativ 10.000 de pui de pinguin s-au înecat sau au înghețat în Antarctica din cauza topirii ghețarilor. Gheața s-a topit înainte ca acești pui să dezvolte penele impermeabile de care au nevoie pentru a înota. Trebuie să folosim noul Tratat Global al Oceanului pentru a proteja oceanele și climatul nostru”, se arată pe pagina de Facebook a organizației Greenpeace International.

Paiele ecologice ar putea fi la fel de poluante ca cele din plastic | Conțin substanțe legate de cancer

Sursă - Unsplash

Paiele ecologice din hârtie pot conține „substanțe chimice pentru totdeauna” legate de cancer, se arată într-un nou studiu, conform The Hill.

Oamenii de știință au detectat substanțe perfluorinate și polifluorinate (PFAS) în majoritatea paielor pe care le-au testat. Paiele pe bază de hârtie și bambus s-au clasat printre cele mai nocive, potrivit studiului, publicat în Food Additives and Contaminants.

Cunoscute pentru proprietățile lor antiaderente și impermeabile, PFAS sunt ingrediente comune într-o varietate de produse de uz casnic. Ele se folosesc la vase de gătit, ambalaje pentru alimente, îmbrăcăminte pentru orice vreme și produse cosmetice.

Există mii de tipuri de PFAS, dintre care unele au fost legate de cancer testicular, boli tiroidiene, cancer de rinichi și alte boli. Acești compuși sintetici sunt, de asemenea, notori pentru persistența lor în corpul uman și în mediu.

„Paiele fabricate din materiale pe bază de plante, cum ar fi hârtia și bambusul, sunt adesea promovate ca fiind mai durabile și mai ecologice decât paiele din plastic, a spus autorul Thimo Groffen. El este cercetător de mediu la Universitatea din Anvers.

„Cu toate acestea, prezența PFAS în aceste paie înseamnă că nu este neapărat adevărat”, a adăugat Groffen.

Paiele ecologice, la fel de toxice ca cele din plastic

Pe baza unui studiu din 2021 care a identificat PFAS în paiele de băut din SUA, Groffen și colegii săi au încercat să stabilească dacă același lucru este valabil și în țara lor de origine, Belgia.

Ei au avut în vedere faptul că un număr tot mai mare de țări, inclusiv Regatul Unit și Belgia, au interzis vânzarea produselor din plastic de unică folosință, inclusiv a paielor.

De asemenea, în SUA, multe state au interzis pungile de plastic de unică folosință în magazine.

Groffen și colegii săi au achiziționat 39 de mărci de paie de băut realizate din cinci materiale:

  • hârtie;
  • bambus;
  • sticlă;
  • oțel inoxidabil;
  • plastic;

Oamenii de știință au efectuat apoi două runde de testare pentru PFAS. Ei au determinat că 29 de mărci, sau 69%, conțineau aceste substanțe. S-au detectat18 tipuri de PFAS.

Paiele de hârtie erau cel mai probabil să conțină PFAS. Substanțele toxice au fost găsite în 18 din 20 de mărci, sau 90%. Dintre mărcile de bambus, patru din cinci – sau 80 % – aveau PFAS, potrivit studiului.

Trei din cele patru mărci de paie de plastic, sau 75%, conțineau PFAS, comparativ cu două din cinci, sau 40%, dintre mărcile de sticlă. Niciunul dintre cele cinci tipuri de paie din oțel inoxidabil eșantionate nu conținea PFAS, au remarcat oamenii de știință.

Cel mai identificat compus, PFOA, a fost interzis în întreaga lume din 2020.

Paiele de hârtie au iscat îngrijorări

Cercetătorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la prezența substanțelor TFA și TFMS, despre care au spus că sunt PFAS cu „lanț ultrascurt”, care sunt foarte solubili în apă și s-ar putea scurge din paie în băuturi.

Autorii au remarcat, totuși, că nu au testat dacă PFAS se scurgea de fapt din paie în lichide.

Nu se știe încă dacă PFAS a fost adăugat la paie în timpul procesului de producție în scopuri de hidroizolație sau dacă prezența acestor substanțe este rezultatul contaminării.

De exemplu, materialele pe bază de plante ar fi putut fi cultivate în sol poluat sau apa contaminată ar fi putut fi folosită în procesul de fabricație, au explicat autorii.

Cercetătorii au recunoscut, totuși, că aceste niveluri reprezintă doar o amenințare limitată pentru sănătatea umană.

Cu toate acestea, ei au subliniat că PFAS poate rămâne în organism mai mulți ani și se pot acumula concentrații.

„Cantități mici de PFAS se pot adăuga la încărcătura chimică deja prezentă în organism”, a spus Groffen.