Schimbările climatice sunt văzute drept o preocupare a politicienilor și grupurilor de stânga, dar sunt mulți conservatori care contrazic această concepție, conform Centredaily.
Andrew Eyerly, directorul Conservative Outreach pentru Citizens’ Climate Lobby subliniază că „adesea, cele mai puternice voci despre schimbările climatice sunt din zona de stânga și există o retorică falsă potrivit căreia conservatorilor nu le pasă de climă”.
„Pur și simplu nu este adevărat și trebuie să abordăm această concepție greșită.”, a spus Andrew Eyerly.
Acesta este din State College, Pennsylvania. El servit ca medic în Irak și Afganistan și acum locuiește în Georgia. Eyerly spune c a fost motivat de „valorile sale conservatoare să pledeze pentru mai puțină poluare și pentru un climat stabil”.
În plus, John Curtis, un republican din Utah, a vorbit recent despre aplecarea către schimbările climatice.
„Republicanii au spus de prea mult timp tuturor ceea ce nu ne place. Acum este important pentru noi să articulăm ceea ce ne place”, a spus el.
Tot mai mulți conservatori abordează schimbările climatice
O altă voce conservatoare care abordează problema schimbărilor climatice este Bob Inglis, fost reprezentant din Carolina de Sud. Acesta a fondat organizația RepublicEN, unde precizează că „nimeni nu ar trebui să-și sacrifice valorile conservatoare pentru a proteja mediul și viitorul nostru”.
„Valorile conservatoare nu fac doar parte din identitatea noastră, ci sunt cheia pentru soluții eficiente pentru climă”, a spus el.
Potrivit lui Andrew Eyerly, „conservatorii pot conduce această schimbare cu soluții de piață liberă care stimulează economia și aduc locuri de muncă bine plătite în energie curată comunităților noastre”.
„O tranziție la energie curată bine executată poate întări producția americană. Dezvoltarea continuă a surselor regenerabile atrage miliarde de dolari în statele roșii”, a spus el.
Eyerly organizează Conferința CCL Conservative Climate Leadership la Washington, DC, în perioada 28-29 martie. Invitat va fi și John Curtis, precum și alți reprezentanți ai industriei și guvernului. Conferința se încheie cu acțiuni de lobby pentru schimbările climatice față de membrii conservatori ai Congresului SUA.
CCL este o organizație non-partizană, deschisă către tot eșichierul politic, pentru a găsi soluții la schimbările climatice.
Fosfogedonul se referă la folosirea abuzivă a fosforului care ar putea duce la o lipsă de îngrășăminte ce ar perturba producția mondială de alimente, conform The Guardian.
De asemenea, utilizarea excesivă a fosforului crește emisiile de metan. Acestea contribuie la încălzirea globală și criza climatică, potrivit cercetătorilor.
„Am atins un punct de cotitură critic”, a spusPhil Haygarth, profesor la Universitatea Lancaster.
„S-ar putea să ne întoarcem, dar trebuie să ne unim și să fim mult mai deștepți în modul în care folosim fosforul. Dacă nu o facem, ne confruntăm cu o calamitate pe care am numit-o fosfogedon”, a mai spus el.
În 1669, Hennig Brandt, alchimist german, a descoperit fosforul și l-a izolat din urină. De atunci s-a dovedit a fi esențial pentru viață. Oasele și dinții sunt formați în mare parte din mineralul fosfat de calciu, un compus derivat din acesta. Fosforul se găsește, totodată, și în ADN-ul uman.
„Nu există viață pe Pământ fără fosfor”, a spus Penny Johnes, profesoară la Universitatea Bristol.
Fosfogedonul, o nouă amenințare pentru mediu
Aproximativ 50 de milioane de tone de îngrășăminte cu fosfat sunt vândute în întreaga lume anual. Acestea joacă un rol crucial în asigurarea hranei pentru cei 8 miliarde de locuitori ai planetei.
Există, însă, o problemă. Zăcămintele mari de fosfor se găsesc doar în câteva țări. Maroc și Sahara de Vest au cea mai mare cantitate. China deține al doilea cel mai mare zăcământ, iar Algeria al treilea.
În schimb, rezervele din SUA au scăzut la 1% din nivelurile anterioare.
„Rezervele de fosfat de rocă sunt relativ rare și s-au epuizat odată cu extracția lor pentru producția de îngrășăminte”, a spus Johnes.
Se pare că mai sunt doar câțiva ani până ce omenirea va atinge „apogeul de fosfor”. Ulterior, rezervele vor scădea, iar multe națiuni vor avea probleme în a-și hrăni cetățenii.
Aceste pericole au fost evidențiate odată cu publicarea în SUA a cărții The Devil’s Element: Phosphorus and a World Out of Balance, de Dan Egan. Cartea nu a fost încă publicată în Marea Britanie, dar reflectă preocupările ridicate recent de oamenii de știință britanici.
Cercetătorii din Marea Britanie ridică și alte probleme
Oamenii de știință britanici spun că am devenit inconștienți în folosirea fosfaților în agricultură. Deversările de efluenți bogați în fosfor au declanșat contaminarea pe scară largă a apei și au creat înfloriri de alge dăunătoare. Cele mai mari rezerve de apă dulce din lume sunt acum afectate, inclusiv Lacul Baikal, Lacul Victoria și Lacul Erie. Înfloririle de la Erie au dus la otrăvirea apei potabile locale în ultimii ani.
„Așa cum fac pe uscat, fosfații ajută plantele acvatice să crească”, a spus Haygarth, care este coautor al cărții menționate mai sus.
„Acest lucru duce la consecințe dezastruoase în râuri, lacuri și mări”, a adăugat el.
„Multe dintre aceste rezerve de apă au devenit zone moarte, iar puține animale mai supraviețuiesc. O zonă moartă se formează acum în Golful Mexic în fiecare vară, de exemplu”, a mai spus Haygarth.
Răspândirea globală a elementului dezvăluie cât de profund modelează acum umanitatea alcătuirea planetei noastre, a adăugat Johnes.
Pe de altă parte, exploatăm și rezerve de minerale, dar în acest caz le transformăm în îngrășământ care este spălat în râuri și mări, unde declanșează înflorirea algelor. În ambele cazuri, aceste mari translocații provoacă ravagii planetare”, a concluzionat Penny Johnes.
Oamenii de știință care studiază o bacterie înrudită cu cea responsabilă de tuberculoză și lepră au descoperit o enzimă care transformă hidrogenul în electricitate. Ei cred că aceasta ar putea fi folosită pentru a crea o nouă sursă de energie curată. Enzima este folosită de bacteria Mycobacterium Smegmatis pentru a extrage energie din hidrogenul atmosferic. Acest lucru îi permite să supraviețuiască în medii extreme, sărace în nutrienți.
Huc, o enzimă care transformă hidrogenul în electricitate
Extragând și studiind enzima, care a fost numită Huc, cercetătorii au găsit o nouă sursă de energie. Ei și-au publicat concluziile miercuri, 8 martie, în revista Nature. Ele relevă că enzima are potențialul de a fi folosită pentru a alimenta o serie de dispozitive electrice portabile mici.
M. smegmatis este o bacterie nepatogenă, cu creștere rapidă. Prezentă în sol, pe întregul glob, ea este folosită în laborator pentru a studia structura peretelui celular al rudei sale apropiate, Mycobacterium tuberculosis. Bacteria transformă hidrogenul din aer în energie. Astfel, microbul poate supraviețui în cele mai dure medii. Ea poate fi găsită inclusiv în solurile antarctice, cratere vulcanice și în străfundul oceanelor, un rar exemplu de combustibil prezent în acel mediu.
Noul studiu, ale cărui concluzii au fost publicate pe 8 martie, în revista Nature, arată că Huc are în centru o structură, numită „sit activ”, care conține ioni încărcați de nichel și fier. Odată ce moleculele de hidrogen – formate din doi protoni și doi electroni – intră în locul activ, acestea devin prinse între ionii de nichel și fier și sunt îndepărtate de electroni. Enzima folosește apoi acești electroni pentru a genera curent. Astfel, avem de-a face, efectiv, cu o enzimă care transformă hidrogenul în electricitate.
Enzima ar putea alimenta o serie de dispozitive mici
Oamenii de știință au mai aflat că Huc poate fi stocată pentru perioade prelungite. Ea supraviețuiește și înghețului, dar și temperaturilor de până la 80 de grade Celsius. Huc poate consuma hidrogen la concentrații de 0,00005% din cea a hidrogenului din aerul pe care îl respirăm. Alături de faptul că microbul este omiprezent, el este și ușor de cultivat. Toate astea fac din enzimă candidatul ideal pentru o sursă de energie în bateriile organice, spun aceștia.
„Ne imaginăm că o sursă de energie care conține Huc ar putea alimenta o serie de dispozitive portabile mici, folosind aer, inclusiv senzori biometrici, monitoare de mediu, ceasuri digitale și calculatoare sau computere simple,” a declarat Rhys Grinter, microbiolog principal al Universității Monash din Australia, și autor principal al studiului, pentru Live Science.
Pare o piesă demnă de teatrul absurd. Din păcate, departe de a fi așa, acesta este un nou caz de deșeuri îngropate ilegal, prezentat de Garda de Mediu Bihor. El readuce în atenție problema firmelor care par a folosi autorizațiile de amenajare a unor iazuri piscicole pentru a depozita deșeuri ilegal.
Deșeuri îngropate ilegal, unde ar trebui să fie un iaz piscicol
Joi, 09 martie 2023, GNM Bihor a publicat pe pagina sa de Facebook un set de fotografii extrem de îngrijorătoare. Acestea înfățișează cantități imense de deșeuri care zac abandonate, pur și simplu, pe o porțiune largă de teren din municipiul Oradea – Episcopia. Fotografiile au fost făcute de către comisarii GNM la momentul unor verificări pe care le-au efectuat în teren.
Foto: Garda Națională de Mediu Bihor
Operatorii economici implicați sunt înregistrați ca activând în domeniul extracţiei pietrişului şi nisipului, arată GNM. Aceștia efectuau lucrări de amenajare a unui iaz piscicol, spun comisarii. Metodele folosite de către constructori par desprinse dintr-un manual de construcții absurd. Conform acestuia, materialul de umplutură pentru construirea iazului ar trebui să fie compus din diferite categorii de deşeuri. Precis asta au și găsit la fața locului reprezentanții GNM. Și nu cantități infime, ci echivalentul a câtorva zeci de camioane pline de gunoaie.
Mixul de deșeuri descoperite a avut câte ceva pentru fiecare. Din amestec nu au lipsit masele plastice, cum ar fi ţevile de plastic și foliile. Anvelopele uzate au fost și ele prezente. Nu au lipsit din amestec nici deşeurile din construcţii, amestecate cu deşeuri reciclabile. Deşeurile de polistiren par a fi avut și ele un rol special în prepararea acestui agregat unic. Fără îndoială, amestecul inovativ i-a surprins destul de tare și pe comisarii GNM. Acești au „premiat” societatea comercială pentru „efortul depus” cu o… amendă -maximă posibilă- în valoare de 70.000 lei. Sancţiunile cu amendă sunt de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice.
Foto: Garda Națională de Mediu Bihor
Cine ar fi știut că îngroparea deşeurilor este ilegală?!
Ei bine, orice agent comercial care activează în domeniul construcțiilor ar trebui să știe asta. Pe cei mai puțin familiarizați cu prevederile legale, reprezentanții GNM Bihor îi informează că îngroparea deşeurilor de orice fel este interzisă. Comunicatul acestora precizează:
„Atragem pe această cale, atenţia persoanelor fizice şi juridice asupra modificărilor apărute recent în Ordonanţa de Urgenţă 92/2021art. 20 astfel:
(3) Abandonarea, aruncarea, precum şi ascunderea deşeurilor sunt interzise.
(4) Eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop sunt interzise.
(5) Se interzice incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect.
(6) Îngroparea deşeurilor de orice fel este interzisă.”
Din păcate, nu este singurul caz de acest fel constatat în județul Bihor, precizează comisarii. Aceștia au descoperit cazuri similare, de deșeuri îngropate ilegal, în cursul anilor anteriori. Mai multe balastiere au fost folosite, spun ei, pentru abandonarea și îngroparea diverselor tipuri de deșeuri. Destinația finală a acestora a fost, în fiecare dintre aceste cazuri, amenajarea de iazuri piscicole.
Foto: Garda Națională de Mediu Bihor
Legislația defectuoasă lasă loc pentru contaminarea mediului cu deșeuri îngropate ilegal
Acest caz vine să confirme descoperirile făcute de reporterii Pro TV, în 2021. Ca parte a anchetelor emisiunii „România, Te iubesc!” , aceștia investigaseră situația zonei protejate Blahnița. Situl NATURA 2000 se află pe malul Dunării, în zona satului Ostrovul Corbului, județul Mehedinți.
Aici săpau de zor, au descoperit reporterii Pro TV, de mai bine de 10 ani, societăți comerciale care cumpăraseră terenuri. Aceștia erau marii asfaltatori din zonă. Fiecare dintre ei aleseseră un perimetru în care au declarat că vor face iazuri piscicole. Statul român permisese această activitate, în ciuda statutului de arie protejate, în numele agrementului. Bălțile și lacurile de dimensiuni mari, destinate turismului și pescuitului, erau, însă, doar un paravan pentru a exploata agregate minerale de la adâncimi foarte mari. „Legislația are tot felul de scăpări prin care se poate interveni pentru a scoate nisip și pietriș din zonele, teoretic, cu restricții. Tertipuri pe care le recunosc oficialii care autorizează excavările”, arătau reporterii.
Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, declarase, atunci, pentru Pro TV:„De multe ori găsim amenajări piscicole doar pe hârtie, în realitate nu sunt aceste amenajări piscicole. Este un paradox al managementului ariilor protejate.”
Dragoș Tarniță, șef serviciu autorizări Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți, făcuse și el, următoarele declarații: „E o găselniță în lege, pentru a exploata mai jos decât permite legea. E fundul Dunării și e un nisip spălat, e curat și e mult. E zona protejată, sunt restricții, dar nu pentru așa ceva. În 2012, când zona era coordonata de WWF, aceștia s-au opus pentru a nu se mai da aceste avize, doi investitori au acționat în judecată și au câștigat, am fost obligați să permitem aceste investiții.”
La Bihor, în absența statutului de arie protejată, se pare că agenții comerciali responsabili un considerat că lipsește un acel ceva special din combinație. Un ingredient care promite o rețetă dezastruoasă pentru viitorul mediului: deșeuri. Deșeuri îngropate ilegal.
Garda Națională de Mediu va fi dotată cu 46 de drone. Foto cu carcater ilustrativ: David Henrichs, Unsplash
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță că Garda de Mediu va fi echipată cu 46 de drone, în lupta pentru reducerea poluării. Astfel, MMAP a semnat, joi, 2 martie 2023, un contract de furnizare a 46 de drone. Acestea vor fi livrate Gărzii Naționale de Mediu (GNM), începând din luna iunie, în 4 loturi, până la sfârșitul lui 2023.
Dronele vor fi folosite de către GNM pentru activităţi de inspecţie şi control desfășurate în scopul promovării îmbunătățirii calității aerului, în special în mediul urban. Dotate cu senzori şi echipamente specifice activității desfășurate, ele au potențialul de a crește eficiența măsurilor luate pentru a reduce poluarea aerului. O atenție deosebită, precizează MMAP, a fost acordată județelor cu un risc accentuat de poluare a aerului prin arderile necontrolate de deșeuri.
Garda de Mediu, echipată cu drone, dar și cu autolaboratoare performante
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță că Garda de Mediu va fi echipată cu 46 de drone, în lupta pentru reducerea poluării. Astfel, MMAP a semnat, joi, 2 martie 2023, un contract de furnizare a 46 de drone. Acestea vor fi livrate Gărzii Naționale de Mediu (GNM), începând din luna iunie, în 4 loturi, până la sfârșitul lui 2023.
Dronele vor fi folosite de către GNM pentru activităţi de inspecţie şi control desfășurate în scopul promovării îmbunătățirii calității aerului, în special în mediul urban. Dotate cu senzori şi echipamente specifice activității desfășurate, ele au potențialul de a crește eficiența măsurilor luate pentru a reduce poluarea aerului. O atenție deosebită, precizează MMAP, a fost acordată județelor cu un risc accentuat de poluare a aerului prin arderile necontrolate de deșeuri.
Județele cu un risc accentuat de poluare a aerului prin arderile necontrolate de deșeuri vor fi echipate prioritar. Foto cu caracter ilustrativ: Sukhdev Singh, Unsplash
Scopul noilor dotări: îmbunătățirea calității aerului
Scopul proiectului este de a în sprijini desfășurarea acțiunilor destinate îmbunătățirii calității aerului, în special în mediul urban, respectiv promovării măsurilor de reducere a poluării aerului. „Implementarea acestui proiect vizează îmbunătățirea sistemului național de evaluare si monitorizare a calității aerului, care implică extinderea şi modernizarea infrastructurii de monitorizare a calității aerului din administrația instituțiilor aflate în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului cu scopul creșterii acurateței informațiilor specifice si a capacității de răspuns la episoadele de poluare în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu din zona urbana si promovarea masurilor de reducere a poluării aerului,” se arată în comunicatul de presă al ministerului.
MMAP derulează acest proiect în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli (INCAS Bucureşti).
„Având în vedere importanța aerului pe care noi toți îl respirăm, una din prioritățile și preocupările MMAP, este să se asigure că structurile de control din subordinea sa au la îndemână instrumente moderne și eficiente pentru a interveni rapid în cazul în care există activități care aduc prejudicii mediului. Derulăm acest proiect finanțat prin POIM și astăzi am semnat contractul de achiziționarea celor 46 de sisteme aeropurtate dotate cu senzori şi echipamente specifice activității de inspecție și control. Acestea vor furniza informații în timp util de la diverse evenimente cu impact asupra mediului și vor deveni un instrument esențial în activitatea zilnică a comisarilor de mediu”, a declarat ministrul Barna Tánczos.
O sursă de energie inepuizabilă și nepoluantă a fost descoperită de un cercetător român din județul Brașov, Gabriel Diaconu, conform InfoAlert.
Oficiul de Stat pentru Invenții a brevetat invenția bărbatului, care studiază magneții de peste 20 de ani. El a realizat prototipul unui motor care promite să revoluționeze industria auto.
Gabriel Diaconu a început să se dedice cercetării după pensionare, iar rezultatul studiului său s-a concretizat într-un motor care folosește energie inepuizabilă, electromagnetismul.
„Este vorba despre un motor care funcționeză cu energia magneților permanenți. Aceasta este o sursă de energie inepuizabilă și ecologică. Pe viitor, acest motor putând să se autoacționeze, va înlocui aceste greoaie și greu de întreținut sisteme fotovoltaice și eoliene. Noutatea invenției constă în punerea în valoare a energiei magneților permanenți”, a declarat inventatorul pentru bzb.ro.
Sursă de energie inepuizabilă
„Vreo câțiva ani am avut niște magneți în buzunar și tot timpul îi luam și-i făceam așa, ba la poziția de atragare, ba la poziția de respingere. După aia au început să-mi vină ideiile cu diverse dispozitive. Am început cu mai simple. Apoi cu mai complexe”, spune Gabriel Diaconu, pentru observator.
Bărbatul spune că injectarea energiei magnetice în motor este posibilă și nu mai este nevoie de motorină, benzină sau alt combustibil. Îl plus, bărbatul admite că a folosit un astfel de motor la un Trabant.
„Am făcut cu el teste oficiale de laborator la Electroprecizia. A fost alimentat cu sursă de energie, iar în timp ce energia electrica absorbită era în scădere, energia mecanică debitată la ax era în creștere. E ceva inadmisibil din punct de vedere al legilor fizicii”, spune bărbatul, în 2013, pentru Adevărul.
Chiar dacă se vorbește de mai mulți ani de această invenție, nici în prezent bărbatul nu este băgat în seamă de Statul Român. Motorul se află în continuare în atelierul din Lunca Corbului. Invenția lui Gabriel Diaconu, brevetată la OSIM, poate fi accesată aici.
Potrivit unui raport al Comisiei Lancet pentru Poluare și Sănătate, poluarea este responsabilă pentru aproximativ 9 milioane de decese premature pe an în întreaga lume. Aceasta include atât poluarea exterioară (poluarea aerului de la vehicule și industrie, arderi de vegetație, etc), cât și poluarea interioară (cum ar fi gătitul cu combustibili solizi, expunerea la unele subtanțe care se găsesc în aerul din interior din birouri, locuințe, școli, microambiente etc).
Poluarea poate avea o mare varietate de efecte negative asupra sănătății, cum ar fi boli respiratorii, boli de inimă, accident vascular cerebral și cancer și altele. Aceste efecte pot fi deosebit de severe în țările în curs de dezvoltare unde nivelurile de poluare tind să fie mai ridicate și resursele de îngrijire a sănătății sunt adesea limitate.
Poluarea se referă la introducerea de substanțe dăunătoare sau contaminanți în mediul natural care pot provoca daune organismelor vii, pot perturba ecosistemele și pot avea efecte adverse asupra sănătății umane.
Poluarea poate lua multe forme, de la poluarea aerului la poluarea apei, poluarea solului, poluarea fonică ori poluarea luminoasă. Poate fi cauzată de o varietate de surse, cum ar fi activitățile industriale, transportul, agricultura, eliminarea deșeurilor, construcțiile și multe altele.
Poluarea poate avea o serie de efecte negative aici amintind problemele respiratorii, cancer, tulburări de reproducere, daune aduse vieții sălbatice și ecosistemelor și disponibilitatea redusă de apă curată și alimente. De asemenea contribuie decisiv și la schimbările climatice.
Poluarea aerului ne afectează pe toți cei care respirăm
Este dificil să se determine ce tip de poluare este cel mai dăunător pentru oameni, pentru că, diferitele tipuri de poluare pot avea efecte diferite asupra sănătății, în funcție de factori precum nivelul și durata expunerii, tipul și cantitatea de poluanți și susceptibilitatea individuală.
Cu toate acestea, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană la nivel global, provocând aproximativ 7 milioane de decese premature în fiecare an. Expunerea la niveluri ridicate de poluare a aerului poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli respiratorii și cardiovasculare, accident vascular cerebral și cancer pulmonar.
Poluarea apei poate avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra sănătății, în special în țările în curs de dezvoltare, unde accesul la apă curată și canalizare este limitat. Expunerea la apa contaminată poate provoca boli cum ar fi holera, tifoidă și hepatita A.
Poluarea solului poate fi, de asemenea, dăunătoare sănătății umane, în special dacă are ca rezultat contaminarea culturilor și a surselor de hrană. Expunerea la sol contaminat poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancer și tulburări neurologice.
În general, toate tipurile de poluare provoacă daune semnificative sănătății umane și mediului și este important să se ia măsuri pentru a reduce nivelurile de poluare și pentru a proteja sănătatea publică.
Poluarea aerului este dovedit asociată cu o gamă foarte largă de boli și probleme de sănătate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), expunerea la poluarea aerului poate provoca boli respiratorii, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, cancer pulmonar și alte efecte adverse asupra sănătății.
Cea mai frecventă boală atribuită poluării aerului este boala respiratorie. Poluarea aerului poate irita plămânii, ducând la tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație și poate agrava afecțiunile respiratorii existente, cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Expunerea pe termen lung la poluarea aerului a fost, de asemenea, legată de risc crescut de cancer pulmonar.
Pe lângă bolile respiratorii, poluarea aerului a fost asociată cu boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate. Expunerea la niveluri ridicate de poluare a aerului poate crește riscul de atacuri de cord și accident vascular cerebral și poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea diabetului zaharat și a altor tulburări metabolice.
Este important de reținut că poluarea poate avea o serie de efecte negative asupra sănătății umane, iar bolile specifice și problemele de sănătate asociate cu poluarea pot varia în funcție de tipul și nivelul de poluanți, de durata expunerii și de alți factori.
Plasticul este un material durabil căruia pentru a se descompune complet îi pot fi necesare chiar și câteva mii de ani. Atunci când plasticul este eliberat în ocean, acesta poate reprezenta o amenințare gravă pentru viața marină și pentru mediu. Timpul exact necesar pentru ca plasticul să se dezintegreze în apa de mare depinde de diverși factori, cum ar fi tipul de plastic, dimensiunea plasticului și condițiile din apă.
În general, majoritatea materialelor plastice nu se biodegradează în apa de mare, ceea ce înseamnă că nu se descompun în componente naturale care pot fi asimilate de organismele marine. În schimb, plasticul se poate fotodegrada, ceea ce înseamnă că se descompune în bucăți din ce în ce mai mici din cauza expunerii la lumina soarelui și alți factori de mediu. Aceste fragmente mai mici de plastic sunt numite microplastice, care pot persista în ocean timp de sute sau mii de ani.
Rata de fotodegradare a plasticului în apa de mare variază în funcție de tipul de plastic. De exemplu, unele tipuri de materiale plastice, cum ar fi polietilena și polipropilena, sunt rezistente la fotodegradare și poate dura câteva sute de ani să se descompună în microplastice. Pe de altă parte, alte tipuri de materiale plastice, cum ar fi polistirenul, se pot descompune relativ rapid în apa de mare, fiind nevoie doar de câteva decenii pentru a se dezintegra în bucăți mai mici.
Un alt factor care poate influența viteza de dezintegrare a plasticului în apa de mare este dimensiunea plasticului. Articolele mai mari din plastic, cum ar fi pungile și sticlele de plastic, se vor descumpune în mult mai mult timp în comparație cu fragmentele mai mici de plastic. Acest lucru se datorează faptului că piesele mai mici au o suprafață mai mare în raport cu volumul lor, ceea ce le face mai susceptibile la fotodegradare.
În concluzie, plasticul nu se biodegradează în apa de mare, ci se fotodegradează în bucăți din ce în ce mai mici în timp. Rata de fotodegradare depinde de diverși factori, cum ar fi tipul de plastic, dimensiunea plasticului și condițiile din apă. În timp ce unele materiale plastice pot dura sute sau chiar mii de ani pentru a se dezintegra în apa de mare, altele se pot descompune relativ rapid (câteva zeci de ani), subliniind necesitatea unor strategii eficiente de gestionare a deșeurilor și a reducerii consumului de plastic pentru a preveni acumularea de plastic în ocean.
Vom ajunge să facem baie în mări și oceane printre bucăți de plastic
Potrivit unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), se estimează că cel puțin 11 milioane de tone de deșeuri de plastic intră în oceane în fiecare an, iar acest număr este de așteptat să se dubleze până în 2030 dacă nu se iau măsuri.
În ceea ce privește cantitatea de plastic aflată deja în ocean, un studiu publicat în revista Scientific Reports a estimat că au existat aproximativ 5,25 trilioane de bucăți de resturi de plastic cu o greutate de aproximativ 268.940 de tone în oceanele lumii în 2014. Este totuși dificil de estimat cantitatea exactă de plastic în ocean la un moment dat din cauza vastității oceanului și a dificultății de a efectua sondaje cuprinzătoare.
Comisia Europeană a relaxat din 9 martie regulile privind ajutorul de stat pentru tehnologia ecologică care ajută la reducerea emisiilor de carbon, în încercarea sa de a contracara amenințarea industriei europene din partea subvențiilor americane și chineze, potrivit Euractiv. Comisia a declarat că noile reguli se vor aplica până la sfârșitul anului 2025 și, în „cazuri excepționale”, vor permite membrilor să egaleze subvențiile acordate în alte țări „unde există un risc real ca investițiile să fie deturnate din Europa”. Noul cadru temporar de criză al UE pentru ajutorul de stat permite guvernelor naționale să subvenționeze „producția de echipamente strategice”.
Panourile solare, bateriile, pompele de căldură, mai ușor de cumpărat
Așa cum ar fi panouri solare, baterii, pompe de căldură și electrolizatoare, precum și producția de componente cheie și materii prime esențiale aferente. „Cadrul pe care l-am adoptat astăzi oferă statelor membre opțiunea de a acorda ajutor de stat într-un mod rapid, clar și previzibil”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu politica de concurență. Deși nu vrea să declanșeze o cursă de subvenții, UE se teme că întreprinderile vor fi tentate de ajutoarele de stat și de costurile mai mici ale energiei în Asia și America de Nord și vor opta pentru relocare. Anul trecut, Washingtonul a adoptat Actul de Reducere a Inflației (IRA) care oferă avantaje generoase pentru cumpărătorii americani de vehicule electrice dacă aceștia „cumpără american”.
Von der Leyen discută cu Biden
Anunțul vine cu o zi înainte ca șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, să se întâlnească cu președintele american Joe Biden la Washington pentru a discuta mai multe subiecte, inclusiv fricțiunile comerciale transatlantice. Bruxelles-ul urmărește un acord comercial cu Statele Unite, care ar permite UE să aibă acces la unele beneficii ale planului climatic al președintelui american Joe Biden. Producătorul german de automobile Volkswagen a declarat miercuri că va „așteaptă și va vedea” cum răspunde UE la IRA înainte de a continua cu o fabrică de baterii planificată în Europa de Est. UE speră că noile măsuri vor sprijini investițiile în tehnologii precum baterii, panouri solare, turbine eoliene, pompe de căldură, utilizarea și stocarea captării carbonului, precum și pentru producția și reciclarea materiilor prime esențiale aferente.
Comisia Europeană a inițiat o hotărâre prin care vrea să pună în aplicare decizia CJUE legat de pesticidele toxice pentru albine. Odată cu decizia, anunțată în ianuarie a acestui an, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a confirmat că statele membre nu vor mai avea voie să acorde derogări care să permită temporar utilizarea semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor „interzise expres” de legislația UE. Așadar următoarele sunt substanțe : imidacloprid, clothianidin și tiametoxam – aparțin unei clase de pesticide cunoscute sub numele de neonicotinoide care vizează insectele și sunt similare chimic cu nicotina. Neonicotinoizii au fost criticați în ultimii ani pentru că au contribuit la declinul albinelor prin perturbarea simțului lor de orientare, memorie și sisteme de reproducere.
Controversă pe ce pesticide ar putea fi interzise
Cu toate acestea, hotărârea a lăsat un semn de întrebare asupra amplorii sale. Mai exact, grupurile de campanie au pus la îndoială dacă s-a extins această hotărâre pentru a include toate pesticidele interzise și exportul de pesticide interzise. Acum, serviciul Comisiei pentru siguranța alimentară (DG SANTE) a prezentat interpretarea sa inițială a hotărârii, care a confirmat că executivul UE consideră că acest lucru se extinde dincolo de pesticidele neonicotinoide în cauză. „Credem că, într-adevăr, statele membre nu mai pot acorda autorizații de urgență pentru introducerea pe piață sau utilizarea produselor de protecție a plantelor în cazul în care s-a luat o decizie de interzicere a acestora din cauza efectelor nocive”, a declarat Clare Bury de la DG SANTE în timpul unei reuniunea comisiei de mediu a Parlamentului European. „Aș dori să reamintesc că, Comisia a analizat întotdeauna cu o mare critică autorizațiile de urgență, în special atunci când acestea au fost făcute în mod repetat”, a adăugat ea, subliniind că executivul UE a luat și măsuri pentru a „creșterea transparenței și controlului asupra autorizațiilor de urgență acordate în special de statele membre”.
Comisia analizează ce anume se va interzice
Contactat de EURACTIV, un purtător de cuvânt al Comisiei a explicat că, în prezent, Comisia analizează hotărârea și, prin urmare, această interpretare nu este neapărat cea care se va menține. Cu toate acestea, CropLife Europe, care reprezintă industria UE de protecție a culturilor, a reiterat într-o declarație că decizia Curții „clarifică când pot fi acordate autorizații de urgență de către statele membre”. „Curtea de Justiție a UE și-a bazat hotărârea cu privire la doi neonici, clothianidin și tiametoxam, pe faptul că utilizarea semințelor tratate cu aceste semințe a fost limitată în mod expres de un regulament de punere în aplicare al Comisiei”, a spus un reprezentant.
