Acasă Blog Pagină 473

Securitatea alimentară globală, în pericol: India ar putea refuza să mai exporte zahăr

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

După ce India a interzis exportul anumitor soiuri de orez, traderii sunt îngrijoraţi că ar putea urma o decizie similară şi pentru un alt produs alimentar: zahărul, transmite Bloomberg, citat de Observator.

În ultima perioadă, lumea a devenit din ce în ce mai depenentă de exporturile de zahăr ale Indiei, pe măsură ce livrările mondiale sunt limitate, precizează Agerpres.

Precipitaţiile insuficiente care au căzut în unele zone agricole din India au alimentat îngrijorările că producţia de zahăr ar putea fi insuficientă, fiind posibil să scadă pentru al doilea an la rând, în sezonul care va începe în octombrie

Acest fapt ar putea limita capacitatea de export a ţării sud-asiatice. Guvernul de la New Delhi a restricţionat deja vânzările peste hotare de grâu şi anumite soiuri de orez, pentru a proteja aprovizionarea şi preţurile pe piaţa internă, ceea ce ar crea noi tensiuni pe pieţele alimentare mondiale, perturbate deja de conflictul din Ucraina.

Asociaţia producătorilor de zahăr din India se aşteaptă ca în acest an producţia să scadă cu 3.4% faţă de cea de anul trecut, până la 31.7 milioane de tone în sezonul 2023-2024.

Guvernul Indian este îngrijorat cu privire la securitatea alimentară şi inflaţie

Interdicţia de export la orez este un semnal clar că Guvernul Indian este îngrijorat cu privire la securitatea alimentară şi inflaţie. În prezent, există îngrijorarea că Guvernul va face ceva similar şi cu privire la zahăr”, a explicat spune Henrique Akamine, analist la Tropical Research Services, potrivit sursei citate.

Preşedintele Asociaţiei producătorilor de zahăr din India, Aditya Jhunjhunwala, estimează că producţia din acest an va putea acoperi cererea internă.

În paralel însă, India ar urma să utilizeze mai multă trestie de zahăr pentru a produce biocarburant.

Asociaţia se aşteaptă ca o cantitate de 4.5 milioane de tone de trestie de zahăr să fie direcţionată spre producţia de etanol, cu 9.8% mai mult decât anul trecut.

Catastrofă ecologică la Edineț, în Republica Moldova: o posibilă epidemie de holeră, după ce sute de pești au murit într-un iaz

Foto: Facebook/Știri 24
Foto: Facebook/Știri 24

Mai mulți localnici se tem de posibilitatea izbucnirii unei epidemii de holeră după ce sute de pești au murit într-un iaz din Edineț, oraș situat în nordul Republicii Moldova.

Peștii morți zac de zile bune pe malul iazului, iar mirosul este insuportabil

Locuitorii orașului din țara de peste Prut au afirmat că, timp de o săptămână, în bazinul acvatic erau deversate apele reziduale din sistemul de canalizare.

Mai multe voci acuză că autoritățile ar face asta în mod intenționat, iar respectivul iaz a fost transformat în canalizare.

Din cauza zilelor caniculare, există posibilitatea izbucnirii epidemiilor de boli grave

Oamenii se plâng pe rețelele de socializare că din cauza peștilor morți, în zonă persistă miros insuportabil. Aceștia se tem că, pe fundalul caniculei, ar putea izbucni focare de boli grave, transmite Știri.md citat de Alerta.md.

Sunt +36 de grade. Ne temem să nu înceapă holera. Avem strada plină de copii”, a transmis un locuitor din Edineț pe rețelele de socializare.

Autoritățile Edinețului fac asta intenționat, de mult timp, economisind bani. Iazul Moldovenesc a fost transformat în canalizare”, este de părere un alt localnic.

Locuitorii din Edineț cer ajutorul ecologiștilor locali

Potrivit sursei citate, oamenii vor apela astăzi, 7 august, la ecologiștii locali, pentru a găsi soluții.

În egală măsură, localnicii intenționează să adune semnături prin intermediul petițiilor pentru a determina autoritățile să intervină.

Începe Air Sensation Hot Air Balloon Festival: zboruri cu baloane cu aer cald, concerte, cinema în aer liber și diverse activități pentru cei mici

Sursă foto: Facebook/Air Sensation Hot Air Balloon Festival
Sursă foto: Facebook/Air Sensation Hot Air Balloon Festival

În perioada 17-20 august, se vor desfășura zboruri cu baloane cu aer cald la Ocna Sibiului, în cadrul evenimentului Air Sensation Hot Air Balloon Festival.

Festivalul cuprinde nu doar zboruri cu baloane, ci și concerte și excursii cu jeep-ul și multiple activități pentru adulți și copii.

Potrivit informațiilor furnizate de organizatorii Air Sensation Hot Air Balloon Festival, zborurile în baloane cu aer cald vor avea loc începând din 17 august, de două ori pe zi, la răsărit și la apusul soarelui, până pe 20 august

Zborurile se vor desfășura pe o distanță de aproximativ 10 km deasupra localităților Ocna Sibiului, Topârcea, Alămor și Mândra, cu o durată estimată de aproximativ o oră.

În cadrul festivalului Air Sensation, vor fi organizate și activități la sol. Printre acestea se numără zborurile cu balonul ancorat, care va fi ridicat la o înălțime de 30 de metri.

Pentru cei mici, va exista un Kids Zone

Iubitorii de sport vor avea oportunitatea să-și pună în valoare abilitățile într-un meci de beach volley sau să încerce o plimbare cu jeep-urile.

Participanții la festival vor putea găsi cazare în zona de camping, oferindu-le posibilitatea de a admira lacurile sărate din Ocna Sibiului.

Corturile pentru două persoane vor fi disponibile în limita stocului pregătit.

Vă invităm să fiți alături de noi în cele două nopți de petrecere la Air Sensation Festival, un festival uimitor de baloane cu aer cald, care va avea loc la Sibiu, Ocna Sibiului. Împreună cu dj recunoscuți, ne pregătim să vă oferim experiențe muzicale memorabile. Biletele achiziționate din timp costă doar 50 RON pentru accesul la ambele nopți”, au transmis organizatorii evenimentului.

Participanții se pot bucura de următoarele activități

Zboruri cu baloane cu aer cald;

Zboruri cu balonul ancorat;

Cinema în aer liber;

Darts gonflabil;

Tir cu arcul;

Aeromodele și atelier de zmeie zburătoare;

Tobogan gonflabil;

Fotbal, tenis cu piciorul;

Badminton;

Ateliere de creație.

Lacul Titicaca dispare sub ochii oamenilor | „Parcă ar arde pământul“

Sursă - Pexels

Lacul Titicaca a început să se evapore. Acest lucru amenință comunitățile din jurul celui mai mare lac al Americii de Sud. Fenomenul are loc pe măsură ce un val de căldură face ravagii pe timpul iernii în emisfera sudică, potrivit Reuters.

Lacul aflat la granița Boliviei cu Peru, în Munții Anzi, are acum un nivel al apei care se apropie de un minim istoric.

La nivel global, iulie a fost cea mai fierbinte lună înregistrată. Perioadele de secetă prelungite au un impact deosebit de mare asupra oamenilor și animalelor deopotrivă.

Titicaca este la doar 30 cm (1 picior) de a atinge nivelul record din 1996 din cauza secetei severe, potrivit Luciei Walper. Ea este un oficial al serviciului de hidrologie și meteorologie din Bolivia. Potrivit acesteia, seceta ar putea dura până în noiembrie în unele zone ale țării.

În plus, fermierii din comunitatea Huarina sunt disperați după ajutor.

„Uite, partea asta este complet uscată. Nu este apă, a spus Isabel Apaza. „Nu știu ce vom mai face din moment ce nu avem hrană pentru vacile și mieii noștri”, a adăugat ea.

Lacul Titicaca, aproape de minimul istoric

Apele lacului Titicaca sunt într-o continuă scădere, de mai multe zeci de ani. În plus, acesta se află la o altitudine de aproximativ 3.800 de metri deasupra nivelului mării. Acest lucru în face vulnerabil la evaporarea din cauza radiației solare, potrivit experților de la Universitatea Tehnică Oruro din Bolivia.

De-a lungul porțiunilor extinse ale malului lacului, zonele odinioară fertile au fost recent cufundate în praf.

„Parcă ar arde pământul”, s-a plâns liderul comunității Huarina, Gabriel Flores.

Seceta istorică din America de Sud a lovit, de asemenea, sectorul agricol crucial al Argentinei. Acest luru a determinat Fondul Monetar Internațional să estimeze o contracție economică de 2,5% în acest an.

Între timp, în Uruguay, lacul de acumulare Canelon Grande, o sursă majoră de apă potabilă pentru capitala Montevideo, s-a micșorat în iunie, când nivelul apei a scăzut atât de jos încât iarba a acoperit o mare parte din patul lacului.

Grecii luptă pentru dreptul de a merge cu prospopul la plajă

Sursa: Pixabay

Supărați pentru că tot mai multe plaje se transforma în proprietăți private, locuitorii din Paros au protestat. Faptul că barurile de pe plajă pun la dispoziție șezlonguri de închiriat și nu permit accesul cu prosop, i-a nemulțumit pe aceștia. Mai ales că plaja este un spațiu public, unde toată lumea ar trebui să aibă acces. Așa a luat naștere ”mișcarea prosoapelor”, din nemulțumirea omenilor legat de accesul pe plajă. Potrivit presei locale, 7.000 de metri pătrați sunt concesionați de oamenii de afaceri greci. Doar că aceștia ar fi fost extinși ilegal la 19.000. Protestul a avut loc pe plaja Sfânta Maria, iar după eveniment o parte dintre umbrele și sezlonguri au fost îndepărtate. Proprietarul taverenei de pe plajă a fost de asemenea reclamat la poliție. Locatarii din Paros au subliniat că protestul lor nu are legătură cu turiștii, ci cei care administrează barurile.

Dreptul la plajă încălcat l-a costat pe un proprietar 13 milioane de euro

Pe de altă parte, acest protest l-a făcut pe ministrul economiei grec să ia măsuri. Acesta a precizat că în august se vor demara controale, iar cei care încalcă legea vor fi pedepsiți. Kostis Hatzidakis a cerut public ca legea cu privire la concesiunile de stat să fie respectată. El a subliniat că oamenii de afaceri care o încalcă vor fi sancționați aspru. Grecia este țara cu cea mai lungă coasta la bazinul Meditarenei cu aproape 14.000 de kilometri. Însă până acum controalele nu au fost ferme și nici nu păreau că vor fi. Deși Grecia nu recunoaște plajele private în legislație. Cu toate acestea pe toate insulele ei, acest aspect este încălcat. Un astfel de exemplu este și pe insula Mykonos, unde un proprietar de bar a ridicat un adevarat zid pentru a rezerva o întreagă plajă pentru clienții săi. Barul în cauză a primit o amendă usturătoare de 13 milioane de euro, iar construcția ilegală a fost demolată.

Tehnologia IA la fel de nocivă pentru mediu ca și criptomonedele

Sursă - Freepik

Calculatoarele folosesc foarte multe resurse pentru a funcționa. Acesta este principiul de bază pe care se bazează cei de la The Gurdian când au comparat IA cu criptomondele. Și mai ales cu daunele energetice și de mediu pe care acestea le provoacă. Tehnologia nu există niciodată în vid, iar creșterea criptomonedei în ultimii doi sau trei ani arată asta. În timp ce mulți oameni câștigau sume extraordinare de bani din bitcoin, planeta sărăcea. Exploatarea criptomonedei era o taxare pentru mediu, așa cum devine și IA. Pentru a bate un bitcoin sau o altă criptomonedă, trebuia mai întâi să-l „mineze”. Computerul avea sarcina de a finaliza ecuații complicate care, dacă sunt realizate cu succes, ar putea crea o nouă intrare în blockchain. Oamenii au început să lucreze la scară industrială, preluând cipuri de computer de mare putere. Acestea erau numite GPU-uri și  puteau extrage criptografiile mai repede decât componentele computerului. Goldman Sachs a estimat că 169 de industrii erau afectate de deficitul de cipuri din 2022. Și acele cipuri de computer necesitau mai multă energie electrică pentru a le alimenta. Numai mineritul bitcoin folosește mai multă energie electrică decât Norvegia și Ucraina la un loc.

IA va ajunge să folosească mai multă energie decât resursa umană

Pe de altă parte există și un consum de resurse. Chiar dacă nu îl vedem. Spre exemplu când pornim mașinile putem vedea sau mirosi fumurile care ies din evacuare după ce întoarcem cheia. Cu IA, nu se pot vedea serverele bazate pe cloud interogate. Sau cipurile răsfoind prin memorie pentru a finaliza sarcinile de procesare cerute. Pentru mulți, volumele uriașe de apă care curge prin conductele din interiorul centrelor de date sunt invizibile. Dar costul IA pentru a menține la rece calculatoarele care alimentează instrumentele este mare. Sacrificiul performanței pentru a reduce impactul ecologic pare puțin probabil. Dar trebuie să regândim utilizarea IA, și rapid. Analiștii de tehnologie Gartner cred că până în 2025 consumul de energie al instrumentelor IA va fi mai mare decât al întregii forțe de muncă umane.

AIEA a verificat centrala de la Zaporojie. Nu s-au găsit explozibili

Sursă - Unsplash

Pe 4 iulie, Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc că plănuiesc să organizeze un atac asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa. Acela este locul unde AIEA a avertizat în mod repetat despre o potențială catastrofă din confruntările militare din apropiere. Astfel că o echipă a AIEA cu a fost trimisă să verifice acuzațiile. Ea a emis actualizări în săptămânile următoare pentru a spune că nu a găsit niciun semn de explozibil. Este vorba despre zonele pe care a putut să le viziteze. Cu excepția minelor din afara perimetrului care păreau să nu prezinte niciun pericol pentru siguranța fabricii.

AIEA a veirificat Unitățile 3 și 4

„Experții AIEA nu au observat nicio mină sau explozibil. Pe acoperișurile clădirilor reactoarelor Unității 3 și Unității 4 și a halelor de turbine. După ce li s-a dat acces ieri după-amiază”, a spus AIEA. Instituția a declarat pe 5 iulie că accesul la acoperișurile celor două unități și părți ale halelor de turbine este esențial. Forțele armate ale Ucrainei au declarat că „date operaționale” au arătat că „dispozitive explozive” au fost plasate . Acestea s-ar afla pe cele două acoperișuri. „În urma solicitărilor repetate, echipa a avut acces nestingherit. La acoperișurile celor două unități de reactor și a putut vedea, de asemenea, în mod clar acoperișurile halelor de turbine. Echipa își va continua solicitările de a vizita acoperișurile celorlalte 4 unități”, se arată în comunicatul de vineri.

Ucrainienii și rușii s-au acuzat reciproc

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Rusia ar putea plănui să „simuleze un atac”. Legat de centrala nucleară, acesta fiind și motivul verificărilor AIEA. El a spus că oficialii ucraineni au identificat „obiecte asemănătoare explozivilor”. Acestea s-ar fi aflat pe acoperișurile mai multor unități electrice de la unitatea Zaporijie. În același timp, oficialii ruși au sugerat că Ucraina ar putea „sabota” instalația. Centrala nucleară Zaporijie se află sub controlul Rusiei de la începutul lunii martie 2022, la scurt timp după începerea războiului din Ucraina. Din septembrie, toate cele șase reactoare ale sale au fost oprite.

Soluție de energie nelimitată

Sursă - Unsplash

A fost identificată o soluție care ar putea genera energie nelimitată țărilor dens populate din Asia de Sud-Est și Africa de Vest, conform Science Alert.

Numai în Indonezia, energia solară offshore ar putea genera aproximativ 35.000 de terawatt-oră (TWh) de energie solară pe an. Cantitatea este similară cu producția globală actuală de electricitate (30.000 TWh pe an).

În plus, regiunile oceanice de la Ecuator sunt relativ calme. Astfel, panourile plutitoare offshore ar putea fi instalate fără mari probleme. Hărțile termice arată că arhipelagul indonezian și Africa de Vest au cel mai mare potențial.

Energia solară va domina până la jumătatea secolului

Conform tendințelor actuale, economia globală va fi în mare măsură decarbonizată și electrificată până în 2050. Aceasta va fi susținută de cantități mari de energie solară și eoliană.

Aproximativ 70 de kilometri pătrați de panouri solare pot asigura toate cerințele energetice pentru un milion de oameni într-o economie cu zero emisii de carbon. Panourile pot fi amplasate pe acoperișuri, în zone agricole sau chiar pe apă.

Totuși, țări dens populate, cum ar fi Nigeria și Indonezia, vor avea spațiu limitat pentru absorbția energiei solare.

Panourile solare plutitoare pot fi amplasate și pe lacuri. Panourile plutitoare de pe lacuri au un potențial enorm și sunt în creștere.

Regiunile care nu experimentează valuri mai mari de 6 metri și nici vânturi mai puternice de 15 m pe secundă ar putea genera până la un milion de TWh pe an. Acest lucru înseamnă de cinci ori mai multă energie anuală decât este necesară pentru o economie globală complet decarbonizată. Energia va fi suficientă pentru 10 miliarde de oameni înstăriți.

Majoritatea regiunilor favorabile sunt aproape de Ecuator, în jurul Indoneziei și în Africa de Vest. Acestea sunt regiuni cu o creștere mare a populației și cu valori ridicate de mediu. În plus, panourile solare plutitoare marine ar putea ajuta la rezolvarea conflictului de utilizare a terenurilor.

Garda Națională de Mediu a aplicat 15 sancțiuni în valoare de peste 447.000 lei în a patra zi de acțiuni pe litoral

Foto: Facebook/Garda Națională de Mediu
Foto: Facebook/Garda Națională de Mediu

În cadrul celei de-a patra zile consecutive de acțiuni, Garda Națională de Mediu a continuat operațiunile de inspecție și control pe teritoriul rezervației Biosfera ”Delta Dunării” și pe litoralul românesc.

În urma acestor verificări, au fost aplicate 15 sancțiuni contravenționale, totalizând o sumă de peste 447.000 lei.

Garda Națională de Mediu a întocmit un total de 23 de acte de control

Una dintre principalele probleme constatate de către comisari a fost legată de gestionarea inadecvată a deșeurilor, cu o atenție deosebită acordată zonelor de șantier situate în imediata apropiere a stațiunilor de pe litoral.

Echipa Gărzii Naționale de Mediu a colaborat strâns cu jandarmii din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Constanța pentru a desfășura acțiuni de conștientizare în legătură cu importanța protejării zonei protejate din Rezervația Biosfera ”Delta Dunării”, în zona Vadu-Corbu.

La data de 1 august, comisarii Gărzii Naționale de Mediu au efectuat inspecții la nivelul administrațiilor publice locale, au monitorizat activitățile administratorilor plajelor și au examinat modul de funcționare al operatorilor din sectorul HORECA

Reamintim că în a doua zi de acțiune a Gărzii Naționale de Mediu pe litoral, comisarii au aplicat 23 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de aproximativ 893.000 de lei.

În urma acestor controale, au fost întocmite un total de 25 de acte de control, iar ca rezultat al neregulilor constatate, au fost impuse 23 de sancțiuni contravenționale, cu o valoare cumulată de 892.500 lei.

Conform declarațiilor oficiale, comisarii Gărzii Naționale de Mediu vor continua aceste acțiuni, extinzând monitorizarea la toate stațiunile de pe litoralul Mării Negre.

Un ou de flamingo cu o vechime de 8.000 – 12.000 de ani a fost descoperit în Mexic

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

O descoperire rară a avut loc pe un șantier de construcții pentru un nou aeroport din Mexic: este vorba despre un ou fosilizat de flamingo, cu o vechime estimată între 8.000 și 12.000 de ani, conform unui comunicat emis de Institutul Mexican pentru Patrimoniu (INAH) și citat de publicația G4 Media.

Oul de flamingo este remarcabil de bine conservat

Această fosilă care datează din perioada Pleistocenului se află într-o stare de conservare remarcabilă, o caracteristică incredibil de rară.

Mai mult, este prima dată când se descoperă o astfel de fosilă din familia Phoenicopteridae (flamingo) pe continentul american și doar a doua astfel de descoperire în întreaga lume, conform informațiilor furnizate de INAH.

Fosila a fost găsită într-un strat de argilă

Epoca geologică a Pleistocenului, cunoscută și ca cea mai recentă Eră Glaciară, a început acum aproximativ 2.6 milioane de ani și s-a încheiat în jurul a 11.700 de ani în urmă.

Fosila oului de flamingo a fost găsită într-un strat de argilă la o adâncime de 31 de centimetri pe terenul unde urmează să fie construit noul aeroport Felipe Angeles din Mexic, conform detaliilor furnizate de INAH.

Specia actuală de flamingo american, cunoscută pentru penele sale roz strălucitor, este întâlnită în principal în America de Sud, în Caraibe, pe peninsula Yucatan și pe coasta de sud-est a Statelor Unite.