Ultima decizie a Administrației Biden naște controverse. Vorbim despre un proiect de foraj de 8 miliarde de dolari pe North Slope din Alaska, care a atras o opoziție acerbă din partea ecologistilor, potrivit The Guardian. Aceștia spun că proiectul că va grăbi distrugerea climatului și va submina securitatea alimentară. ConocoPhillips Willow, aceasta este denumirea oficială a proiectului, va fi unul dintre cele mai mari de acest gen de pe pământul SUA. Și implică foraje pentru petrol și gaze în trei locații timp de mai multe decenii pe Rezervația Națională de Petrol de 23 m acri, care este deținută de guvernul federal și este cea mai mare zonă de teren public netulburat din SUA. Va produce aproximativ 576 de milioane de barili de petrol pe parcursul a 30 de ani, cu un vârf de 180.000 de barili de petrol pe zi.
De două ori mai multe emisii decât proiectele de energie regenerabilă
Această extracție, despre care ConocoPhillips a spus că ar putea, în mod ironic, implică înghețarea rapidă a permafrostului arctic pentru a stabiliza echipamentele de foraj, ar crea una dintre cele mai mari „bombe de carbon”. Astfel se vor produce de două ori mai multe emisii decât toate proiectele de energie regenerabilă. pe terenurile publice până în 2030 ar reduce împreună. În decizia sa, Biroul de Administrare Teren al Departamentului de Interne a spus că aprobarea „atinge un echilibru”. Pentru că permite ConocoPhillips să-și folosească contractele de închiriere de lungă durată în Arctica, limitând, de asemenea, forajul la trei locații, în loc de cinci, pe care compania le dorea. Dar aprobarea a fost primită cu indignare în rândul militanților pentru mediu și al reprezentanților nativilor care spun că subminează fatal agenda climatică a lui Joe Biden.
Decizia va otrăvi comunitățile arctice
În total, proiectul este de așteptat să creeze aproximativ 260 de milioane de tone de gaze cu efect de seră pe durata sa de viață, echivalentul creării a aproximativ 70 de noi centrale electrice pe cărbune. „Aprobarea Proiectului Willow este o abatere inacceptabilă de la promisiunile președintelui Biden față de poporul american cu privire la justiția climatică și de mediu”, a declarat Lena Moffitt, director executiv al Evergreen Action, un grup pentru schimbările climatice. „După tot ceea ce a făcut această administrație pentru a promova acțiunea climatică și justiția ecologică, este sfâșietor să vedem o decizie despre care știm că va otrăvi comunitățile arctice și va bloca zeci de ani de poluare climatică pe care pur și simplu nu ne putem permite.”
Anxietatea de autonomie este preocuparea cu privire la distanța pe care o poate parcurge un vehicul electric (EV) cu o singură încărcare și teama de a rămâne blocat în timpul călătoriei, conform Forbes.
Fiind o barieră principală în calea cumpărării EV, anxietatea a înlocuit recent costul mașinii ca cel mai important motiv pentru a nu cumpăra un astfel de vehicul, potrivit unui studiu EY.
Care sunt cele trei argumente principale care generează această anxietate:
Autonomia EV nu este suficientă
Adevărata întrebare este: De câtă rază de acțiune aveți nevoie?
Să comparăm intervalele actuale de autonomie ale mașinilor electrice cu călătoriile noastre zilnice. Dacă privim datele oficiale, vedem că cetățeanul american conduce 62 de km pe zi, în timp ce europenii călătoresc în general mai puțin de jumătate față de SUA, în funcție de țară. Nemții călătoresc cel mai mult, 19 km pe zi.
Gamele EV diferă în funcție de model și depind de diferiți factori, cum ar fi starea de încărcare a bateriei, stilul de condus și condițiile meteorologice. Luând în considerare diferite surse, intervalul mediu de EV se situează astăzi undeva între 315 și 349 km. Astfel, un cetățean american trebuie să încarce vehiculul electric o dată sau de două ori pe săptămână în medie. Europenii ar fi nevoiți să încarce vehiculul doar o dată la două săptămâni.
Chiar și primul EV, cu o autonomie maximă de 175 km, ar fi putut satisface nevoile de transport de astăzi ale multor șoferi. În plus, autonomia medie a EV s-a dublat în ultimul deceniu și va crește în următorii ani. Potrivit producătorilor, se așteaptă ca autonomia vehiculului electric să crească la 784 km în Germania până în 2025.
Concluzie: Ficțiune! Vehicule electrice actuale oferă o autonomie suficientă pentru călătoriile noastre zilnice.
Lipsa infrastructurii publice, o altă cauză care generează anxietatea de autonomie
Pentru a reduce anxietatea de autonomie, încărcătoarele publice sunt esențiale, deoarece mulți oameni nu pot încărca acasă sau la locul de muncă.
Raportul EV per încărcător a crescut în ultima perioadă. În 2014, o comisie desemnată de UE a reglementat să existe un maxim de 10 vehicule electrice pentru fiecare punct de încărcare public din Europa. Acest lucru ar asigura suficient spațiu pentru a satisface nevoile tuturor atunci când este necesar. În 2021, raportul mediu EV la încărcător al Uniunii Europene a fost de 14, față de aproape 11 în 2020. Unele țări au avut rezultate mai bune decât altele. Totuși, cele mai mari piețe din Europa nu îndeplinesc disponibilitatea recomandată a încărcătorului.
Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că nu se construiește suficientă infrastructură de încărcare în acest moment. O analiză recentă a lui McKinsey, realizată pentru un raport al Asociației Producătorilor de Automobile Europeni (ACEA), sugerează că UE va avea nevoie de cel puțin 3,4 milioane de puncte de încărcare publice operaționale până în 2030. În prezent există doar 340.000 de stații de încărcare. Acest lucru necesită un ritm mult mai rapid când vine vorba de instalarea punctelor de încărcare publice. În 2021 se instalau 1.600 de stații pe săptămână , iar în 2030 e nevoie de 10.000 de stații pe săptămână. Până în 2025, numărul trebuie să crească de patru ori.
De asemenea, în SUA, potrivit unei analize PwC, piața de încărcare a vehiculelor electrice va trebui să crească de aproape zece ori pentru a satisface nevoile de încărcare a aproximativ 27 de milioane de vehicule electrice aflate pe drum până în 2030.
Concluzie: Fapt! Nu există suficientă infrastructură publică de încărcare disponibilă.
Lipsa infrastructurii publice de încărcare rapidă
Pentru încărcarea rapidă există din nou diferențe regionale. China, de exemplu, se situează în vârf: peste 40% dintre unitățile de încărcare disponibile sunt încărcătoare rapide. Procentul este cu mult peste al altor piețe majore de vehicule electrice.
Pentru Europa, raportul Shell Survey de anul trecut a constatat că între 80 și 86% dintre cei chestionați spun că încărcarea nu este suficient de rapidă. Prin urmare e nevoie de încărcare rapidă în diferite destinații, cum ar fi centre comerciale, supermarketuri, restaurante etc. Nevoile pot varia, iar o analiză amănunțită în avans va ajuta la furnizarea unei combinații adecvate de unități de încărcare.
În plus, și pe autostrăzi este nevoie urgentă de încărcătoare rapide. La nivel global, aproximativ o treime dintre șoferi declară că sunt îngrijorați de conducerea pe distanțe lungi cu mașini electrice. Și acesta nu este doar un sentiment. În Europa, de exemplu, doar una din șapte stații de încărcare oferă încărcare rapidă. Deci, e nevoie de acțiune în acest sens.
Într-o notă pozitivă, în 2021, încărcătoarele rapide au fost lansate într-un ritm puțin mai rapid decât unitățile de încărcare lentă din întreaga lume.
Concluzie: Fapt! Trebuie să facem progrese când vine vorba de infrastructura de încărcare rapidă pentru călătoriile pe distanțe lungi. De asemenea, trebuie făcut progrese și pentru încărcarea din mers.
„În opinia mea, anxietatea de autonomie nu este justificată când ne uităm la bateriile EV. Trebuie să progresăm la infrastructura de încărcare în general, în special stațiile de încărcare rapidă, pe autostrăzi, pentru călătorii pe distanțe lungi“, concluzionează autorul Markus Mildner.
Campionatul reciclării, prima campanie națională de educație pentru mediu, are porțile deschise pentru școlile din România, potrivit g4media.
Proiectul își propune să promoveze Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalaje nereutilizabile. Organizatorii sunt Asociația Act for Tomorrow și Kaufland România, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și RetuRO. Premiile concursului se ridică la peste 250.000 de lei.
Campionatul Reciclării se adresează tuturor unităților de învățământ primar, gimnazial și liceal publice din mediul urban, dar numai acolo unde există magazine Kaufland. Perioada de desfășurare a proiectului este martie-iunie 2023. Începând cu data de 13 martie, școlile sunt invitate să se înscrie pe platforma www.campionatul-reciclarii.ro, unde pot găsi și regulamentul aferent.
Valoarea premiilor va fi după cum urmează:
Premiul I – 100.000 de lei;
Premiul II – 50.000 de lei;
Premiul III – 25.000 de lei;
7 premii regionale în cuantum de 12.500 de lei;
Din aceste sume se vor face investiții în infrastructura educațională, în funcție de nevoile fiecărei unități în parte.
Campionatul reciclării. Etapele de desfășurare
„Pe lângă activitatea de colectare separată a deșeurilor, proiectul integrează două activități cheie de educație ecologică”, se arată în comunicat.
Etapa 1: cadrele didactice vor putea participa la sesiuni de formare, unde vor dobândi noțiunile de bază de educație ecologică. În plus, vor învăța cum să susțină ore de educație pentru mediu.
Etapa 2: facilitarea, de către cadrele didactice, a cursurilor propriu-zise de educație ecologică pentru elevi.
„Proiectul se adresează atât elevilor, cât și cadrelor didactice și părinților, care sunt invitați să contribuie la activitatea de colectare a deșeurilor și să susțină astfel școala din comunitatea lor. De asemenea, inițiativa vine în întâmpinarea programului național Săptămâna Verde și subscrie obiectivelor Strategiei Naționale de Educație privind Mediul și Schimbările Climatice pentru 2023-2030, adoptată la începutul acestui an de Guvernul României. Astfel, Campionatul Reciclării reprezintă o oportunitate excelentă pentru cadrele didactice de a dobândi cunoștințe de educație pentru mediu atât de necesare pentru a fi predate elevilor în Săptămâna Verde, precum și o oportunitate de a pune în aplicare cunoștințele teoretice privind gestionarea deșeurilor”, se precizează în comunicat.
Sistemul de Garanție-Returnare a devenit funcțional pentru comercianții de băuturi care vând aceste produse în recipiente de unică folosință din plastic, sticlă sau metal încă de anul trecut. Aceștia au fost obligați să se înregistreze pe site-ul platformei până la data de 28 februarie 2023.
Un bărbat a murit după ce a fost surprins de un incendiu de vegetație, conform ISU Dâmbovița. Incidentul a avut loc pe teritoriul comunei dâmbovițene Răzvad.
Pompierii Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Basarab I” al județului Dâmbovița au fost solicitați, luni, 13/03/2023, în jurul orei 15:00, pentru stingerea unui incendiu de vegetație în comuna Răzvad. Apelantul le-a comunicat pompierilor că exista posibilitatea ca o victimă să fi fost surprinsă de incendiu.
ISU a trimis la fața locului două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului de Pompieri Târgoviște. Ajunse la fața locului, echipajele de intervenţie au constatat că incendiul se manifesta pe o suprafață de aproximativ 500 mp. Din nefericire, informația furnizată de apelant s-a concretizat la sosirea echipajelor de intervenție, care au găsit o persoană decedată.
„Pe această cale facem apel la cetățeni să dea dovadă de responsabilitate și să conștientizeze că focul, scăpat de sub control, poate produce pagube materiale însemnate, punând în pericol chiar viața semenilor. Pagubele care se înregistrează zi de zi sunt considerabile pentru fauna din zona afectată de foc și pentru mediul înconjurător,” subliniază reprezentanții ISU.
Arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale, strict interzisă, reamintesc pompierii
Foto: ISU
ISU Dâmbovița reamintește că arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale este strict interzisă. Ea este permisă doar ca măsură fitosanitară de combatere a răspândirii unor boli sau dăunători specifici. În condiții de vânt, precizează pompierii, incendiile de vegetație uscată se întind cu repeziciune pe o suprafață foarte mare. Acest lucru face stoparea propagării flăcărilor cu mult mai dificilă, adaugă aceștia. Se poate ajunge, astfel, la situații dezastruoase, în special atunci când în zonele arzânde se află locuințe, păduri sau instalații tehnologice.
Pompierii pun la dispoziția publicului informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență. Acestea pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro. Aplicația de mobil DSU oferă, și ea, astfel de informații. Aceasta poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.
În vorbirea curentă, auzim deseori despre acțiuni ale, sau sesizări făcute, „celor de la mediu.” Sub umbrela acestei denumiri, sunt incluse mai multe instituții ale statului român. Toate au roluri care țin de mediul înconjurător. Care este, totuși, rolul individual al fiecărei astfel de instituții?! Astăzi, vă prezentăm atribuțiile Gărzii Naționale de Mediu.
Ce este Garda Națională de Mediu?
Garda Naţională de Mediu (GNM) este o instituţie publică de inspecţie şi control aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Aceasta funcționează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. GNM are personalitate juridică proprie, iar activitatea ei este finanțată integral de la bugetul de stat.
În subordinea GNM se află un număr de 43 de comisariate: 41 judeţene, Comisariatul Municipiului Bucureşti şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. Acestea nu au personalitate juridică proprie. La conducerea GNM se află un comisar general cu rang de Secretar de stat şi de trei comisari generali adjuncţi. Conform GNM, Comisariatul General:
elaborează şi asigură realizarea strategiei de inspecţie şi control,
îndrumă şi controlează activitatea tuturor comisariatelor judeţene,
desfăşoară acţiuni operative pe întreg teritoriul ţării, în baza sarcinilor şi atribuţiilor stabilite de comisarul general și
stabileşte toate măsurile operative pentru optimizarea activităţii de control.
Comisarii din cadrul structurilor tehnice de specialitate ale acestuia şi conducătorii acestora au atribuţii de inspecţie şi control. Ei pot constata şi sancţiona contravenţii pe întreg teritoriul ţării.
Obiectivele principale: controlul activităților cu impact asupra mediului și sancționarea contravențiilor
Obiectivele principale al GNM sunt de a verifica toate activitățile cu impact asupra mediului înconjurător și a aplica sancțiuni atunci când legislația în domeniu nu este respectată.
Pentru a își duce la îndeplinire atribuțiile, GNM cooperează cu diverși terți, atât din țară, cât și de peste hotare. Printre aceștia se află autorităţi şi instituţii publice ale statului român sau ale unor state străine. Pe lista de colaboratori se află și insituții de administraţie publică centrale şi locale, reprezentanţi ai societăţii civile și persoane juridice sau fizice. Mai au loc și acțiuni de cooperare cu organisme internaţionale de drept public şi/sau privat din cadrul Uniunii Europene. GNM desfăşoară acțiuni atât independent, cât și în colaborare cu acestea. Activitatea de inspecţie şi control a GNM se realizează în baza unor metodologii şi ghiduri specifice domeniilor verificate.
Foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Facebook, GNM
Când comisarii GNM descoperă încălcări grave ale acesteia, ei pot dispune suspendarea sau sistarea activității agenților economici vinovați.
GNM întreprinde acţiuni de prevenire a riscurilor şi limitare a ameninţărilor de ordin ecologic. Printre aceste riscuri se enumără:
poluarea resurselor de apă și a aerului;
diminuarea fertilităţii solului;
poluarea transfrontalieră etc
Atribuțiile principale ale Gărzii Naționale de Mediu
În primul rând, Garda Națională de Mediu:
1. Propune, autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, elaborarea, promovarea şi reactualizarea periodică a reglementărilor, ghidurilor şi normelor tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
2. Elaborează planul anual de activităţi, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalităţilor concrete de acţiune;
3. Controlează activităţile cu impact asupra mediului şi aplică, după caz, sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfăşoară;
4. Controlează respectarea măsurilor de protecţie a mediului prevăzute în actele de reglementare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, verifică îndeplinirea măsurilor stabilite prin programele pentru conformare şi planurile de acţiuni pentru activităţi economice şi asigură controlul de specialitate;
5. Constată faptele ce constituie contravenţii şi aplică sancţiunile în domeniul protecţiei mediului, sesizează organele de urmărire penală competente şi colaborează cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni;
6. Participă în mod direct la acţiuni de prevenire şi combatere a faptelor de natura infracţională în domeniul său de activitate, împreună cu organele competente;
7. Controlează respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, pentru realizarea proiectelor, pe parcursul executării lucrărilor şi la finalizarea proiectelor;
8. Îndeplineşte un rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale, cooperează cu celelalte autorităţi şi organisme internaţionale, şi participă la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei mediului.
Atribuțiile Gărzii Naționale de Mediu în domeniul poluării factorilor de mediu
Activitatea Gărzii de mediu este împărțită în 3 domenii de bază. Fiecare domeniu are un set bine-definit de atribuții specifice.
Foto: Garda Națională de Mediu Bihor
Astfel, în cazul verificării poluării factorilor de mediu, acestea sunt:
exercitarea controlului activităţilor care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului;
participarea la stabilirea cauzelor poluării asupra factorilor de mediu şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege;
controlul operatorilor economici sau persoanelor fizice în ceea ce priveşte folosirea, transportul, manipularea sau depozitarea de materiale ori de substanţe de orice fel, antrenabile în apele de suprafaţă sau subterane, modul de funcţionare a staţiilor de epurare şi respectarea condiţiilor de calitate a apelor uzate evacuate în emisare, potrivit reglementărilor în vigoare și
controlul respectării prevederilor legislaţiei din domeniul emisiilor industriale şi luarea măsurilor corespunzătoare și al respectării prevederilor referitoare la protecţia atmosferei.
Atribuțiile Gărzii Naționale de Mediu în domeniul respectării regimului de substanțe și preparate chimice periculoase
Foto cu caracter ilustrativ: Markus Spiske, Unsplash
În domeniul controlului respectării regimului de substanțe și preparate chimice periculoase, atribuțiile GNM sunt de a:
exercita, pe întreg teritoriul ţării, controlul activităţilor operatorilor economici privind conformarea la cerinţele legislaţiei de mediu în domeniul gestiunii deşeurilor de orice natură;
monitoriza producătorii, importatorii și distribuitorii de substanțe și preparate periculoase;
controla activităţile operatorilor economici privind transportul deşeurilor;
controla realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase în conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte;
controla realizarearea importului unor categorii de deșeuri permise la import conform legii;
controla respectarea prevederilor legislației specifice privind substanțele care epuizează stratul de ozon.
Atribuțiile Gărzii Naționale de Mediu în domeniul controlului biodiversității și a ariilor naturale protejate
Delta Dunării. Foto: Ministerul Investițiilor
Controlul biodiversității și a ariilor naturale protejate implică îndeplinirea următoarelor atribuții:
controlul respectării prevederilor legislaţiei specifice privind ariile naturale protejate, parcurile şi rezervaţiile naturale;
controlul şi inspecţia activităţilor care implică organisme vii modificate genetic;
controlul respectării reglementărilor privind importul/exportul de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică;
controlul şi verificarea îndeplinirii obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pentru prima dată pe piaţa lemn, precum şi comercianţilor în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la furnizorii de lemn sau produse din lemn;
controlul activităților de recoltare, capturare și/sau de achiziție și comercializare pe piața internă a plantelor și animalelor din flora și fauna sălbatică, terestră și acvatică;
controlul respectării prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea și valorificarea deșeurilor provenite din prelucrarea materialului lemnos și
controlul respectării obligațiilor ce le revin proprietarilor și deținătorilor de terenuri, cu/sau fără titlu, de a proteja flora și fauna sălbatică existente pe acestea.
Ce controlează Garda de Mediu, în cazul agenților economici?
Foto cu caracter ilustrativ: Romain Dancre, Unsplash
Comisarii Gărzii de Mediu pot verifica toate punctele de lucru ale unei firme. Inspecțiile sunt fie anunțate, fie inopinate. Frecvența lor este stabilită în funcție de clasa de risc în care este încadrată întreprinderea respectivă:
Clasa A – include firmele care realizează activități cu grad mare de risc, prin urmare inspecțiile vor avea loc de cel puțin două ori pe an;
Clasa B – o inspecție pe an;
Clasa C – un control o dată la 2 ani;
Clasa D – un control o dată la 3 ani.
Conform firmei de consultanță Stratos, documentele care vor fi verificate sunt:
Acordul de mediu– este emis de către Agenția Națională de Protecție a Mediului și se solicită înaintea realizării unui proiect public sau privat sau în caz de modificare ori extindere a activităților existente;
Avizul de mediu – reprezintă o reglementare necesară pentru implementarea unor planuri și programe ce pot avea efecte asupra mediului;
Autorizație de mediu – este un document extrem de important, care are ca scop limitarea impactului unei activități asupra mediului;
Autorizație integrată de mediu;
Viza anuală a autorizației de mediu;
Autorizația de gospodărire a apelor.
În controale întrprinse la agenți economice pe probleme de mediu mai pot veni și reprezentanți ai Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile. Reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului au și ei drept de control. Despre acestea, vom vorbi pe larg în articolele viitoare.
Substanțele toxice ”eterne” au fost descoperite inclusiv în compoziția hârtiei igienice, precizează jurnaliștii de la The Guardian.
În primul rând, trebuie să știm că există anumite substanțe toxice ”eterne”, denumite și ”substanțe toxice pentru totdeauna”.
Acestea nu se descompun în mod natural și duc, în timp, la diverse probleme grave de sănătate, precum cancer, malformații congenitale, afecțiuni hepatice sau boli ale glandei tiroide.
Grupa substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) este o grupă de compuși chimici sintetici utilizați la scară largă care, în timp, se acumulează în organismul uman, dar și în mediul înconjurător.
Un nou studiu, publicat de publicația britanică The Guardian, a atras atenția asupra faptului că inclusiv hârtia igienică din întreaga lume a fost verificată pentru a depista prezența așa numitelor ”substanțe chimice pentru totdeauna”, (PFAS), iar prezența acestor compuși a reprezentat și o sursă semnificativă de poluare a apei.
”Hârtia igienică ar trebui considerată o sursă potențială majoră de PFAS care intră în sistemele de tratare a apelor uzate”, au scris autorii studiului.
PFAS sunt o clasă de aproximativ 14.000 de substanțe chimice utilizate, de obicei, pentru a face ca mii de produse de consum să reziste la apă, pete și căldură. Ele sunt numite ”substanțe chimice eterne”, deoarece nu se descompun în mod natural și sunt asociate cu cancerul, complicațiile fetale, bolile hepatice, bolile de rinichi, tulburările autoimune și alte probleme grave de sănătate
Studiul a verificat 21 de mărci cunoscute de hârtie igienică din America de Nord, Europa de Vest, Africa, America Centrală și America de Sud.
Totuși, autorii studiului au evitat să facă publice mărcile verificate.
Raportul de la Universitatea din Florida, evaluat de specialiști, nu a luat în considerare implicațiile asupra sănătății oamenilor care folosesc hârtie igienică contaminată.
Sursă foto: Pixabay
Deși PFAS poate fi absorbit cutanat, nu există nicio cercetare privind modul în care poate pătrunde în organism.
Cu toate acestea, această expunere ”merită cu siguranță investigată”, a spus David Andrews, om de știință senior al grupului Environmental Working, o organizație non-profit de sănătate publică care urmărește poluarea cu PFAS.
Substanțele chimice sunt utilizate în procesul de fabricație pentru a preveni lipirea pastei de hârtie de mașini
Paradoxal, într-o declarație pentru WSVN din Florida, un grup comercial care distribuie hârtie igienică a declarat că nu se adaugă PFAS în compoziția produselor.
”Companiile ar putea să nu fie conștiente că acești compuși chimici sunt adăugați, deoarece chimicalele ar putea veni de la producătorul inițial”, a explicat autorii studiului.
În ciuda afirmațiilor oferite de marile companii, cercetătorii au detectat șase compuși PFAS, foarte nocivi, responsabili inclusiv pentru disfuncția testiculară.
Ministrul Mediului din România a participat astăzi, 13 martie, la deschiderea procesului de consultare publică pentru elaborarea noului Cod Silvic.
Aflat în vizită la Brașov, Tanczos Barna a precizat că este nevoie de o schimbarea a abordării în ceea ce privește elaborarea noului Cod.
Prin urmare, noua legsilație va fi elaborată pe baza unui studiu realizat de specialiştii de la Universitatea ”Transilvania” din Brașov, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.
Este nevoie de o lege ”mai suplă și mai uşor implementabilă”
Potrivit declarațiilor făcute de Tanczos Barna, Ministerul Mediului își propune să aducă o serie de schimbări benefice în ceea ce privește noua legislație silvică, afirmând că, în acest domeniu, legea va fi ”mai suplă, mai uşor implementabilă”.
În același context, noua lege a pădurilor trebuie să vină în sprijinul proprietarilor de păduri, încurajând, prin urmare, o exploatare forestieră durabilă.
Ministrul Mediului: ”Controlul activității silvice rămâne un obiectiv prioritar şi dezvoltăm, în continuare, sistemul SUMAL 2, care oferă o trasabilitate a lemnului şi a activității silvice din România”
”Ne-am angajat în PNRR că venim cu o nouă abordare, una ştiințifică. Astfel, Mai multă pădure, păduri reziliente în fața schimbărilor climatice, responsabilizarea proprietarilor de păduri privind gestionarea durabilă a pădurilor şi exploatarea sustenabilă a lemnului – aceste obiective trebuie urmărite de noul Cod Silvic, care va fi elaborat anul acesta. Transpunem, astfel, obiectivele strategice stabilite de Strategia Națională pentru Păduri 2030”, a precizat ministrul Mediului, prin intermediul unui comunicat publicat pe contul de Facebook.
O lege nouă sau o nouă bătaie de joc pentru silvicultura din România?
Retrospectivă: puțin înainte de Crăciun, același Tanczos Barna preciza că a dat startul licitației pentru elaborarea noului Cod Silvic, proiect care va fi asumat și finanțat prin PNRR.
Proiectul surpriză, denumit ”Studii pentru proiectul noului Cod silvic și a modelului de structurare a legislației silvice subsecvente”, era estimat la suma de 1.691.650 lei, aproximativ 350.000 de euro.
Notă: Grupul ”de lucru” (Universitatea Transilvania Brașov, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și INCDS Marin Drăcea) este un grup finanțat activ de Ministerul Mediului.
Deși au nevoie de timp, echipamente și un program special pentru a acorda mai multă importanță pazei, angajații Romsilva sunt nevoiți să adune gunoaiele aruncate la întâmplare, în natură.
Mai mult, în ciuda numeroaselor campanii de ecologizare sau împăduriri, încă există persoane care continuă să abandoneze deșeurile în păduri, riscând amenzi până la 20.000 lei.
Astăzi, 13 martie, reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor din Vâlcea au atras atenția asupra faptului că mulți continuă să se debaraseze de deșeuri, indiferent de repercusiunile legale.
Angajații Romsilva: ”Pe lângă paza pădurii, ecologizarea suprafețelor cu pădure administrate este o activitate permanentă a personalului silvic de teren”
Într-un anunț publicat pe contul de Facebook, Romsilva a precizat că angajații de la Ocolul Silvic Băbeni, din cadrul Direcției Silvice Vâlcea, au făcut curățenie în pădurea ”Cotosmanu”.
”Colegii noștri au strâns gunoaiele aruncate în pădure de către persoane rău intenționate și/sau fără simț civic. Facem un nou apel către cetățeni să NU mai abandoneze deșeurile în natură!”, se arată în comunicatul publicat pe pagina de Facebook a Regiei Naționale a Pădurilor.
Sursă foto: Facebook/Romsilva
Care sunt sancțiunile pentru gunoaiele aruncate la voia întâmplării
În egală măsură, Romsilva a ținut să reamintească aspectele legale.
Astfel, potrivit Legii 171/2010 cu modificările și completările ulterioare, Art. 12, alin. (2), lit. a), ”Constituie contravenţii silvice, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei până la 20.000 lei, aruncarea sau depozitarea în fondul forestier naţional a reziduurilor menajere, industriale, petroliere sau rezultate din prelucrarea lemnului, a substanţelor chimice şi a apei sărate. În acest caz, se aplică şi sancţiunea complementară de obligare a contravenientului de a aduce terenul de îndată la starea iniţială, pe cheltuiala sa”.
GreenTech Film Festival și Every Can Counts continuă programul de reciclare și în această primăvară. Prin intermediul unui program inedit, participanții din București vor afla că absolut obiect confecționat din metal poate fi reciclat.
Mai mult, cutiile de băuturi din aluminiu, omniprezente în viața noastră, pot fi reciclate fără a-și pierde din proprietăți.
Potrivit organizatorilor, ediția de anul acesta se va desfășura la Promenada Mall din București, în perioada 29 martie – 7 aprilie.
Ediția Green Tech & Film Festival 2023 continuă să promoveze beneficiile reciclării dozelor din aluminiu
”Motivați de faptul că dozele din aluminiu se pot recicla la infinit comunicăm beneficiile reciclării dozelor, folosind tehnologie de ultimă oră pentru a face reciclarea distractivă și captivantă”, au transmis organizatorii.
Astfel, cei interesați pot lua parte la expoziții interactive și activități de colectare adresate publicului larg.
De asemenea, școlile și companiile din toată țara, interesate de reciclare și implementarea programului de colectare selectivă a dozelor din aluminiu pe termen lung, vor avea acces la aceste informații și prin platforma online de educație ecologică Guerrilla Verde.
Sursă foto: Facebook/GreenTech Film Festival
Programul GreenTech Film Festival la Promenada Mall din București
• 29 martie – 7 aprilie: Expoziție de reciclare creativă cu lucrări realizate din doze de aluminiu.
• 29 martie – 2 aprilie: în acest interval, participanții sunt așteptați la Green Tech & Film Festival din Promenada Mall pentru a înțelege și universul dozelor de aluminiu CANUniverse – Every Can Counts – un univers care promovează reciclarea dozelor de aluminiu.
Reciclarea cu Green Tech & Film Festival și Every Can Counts: expoziții, documentare, dezbateri, conferințe și webinarii
Activitatea GreenTech Film Festival a început încă din anul 2017. Și în 2023, platforma educațională continuă să promoveze un stil de viață sustenabil și să îndemne la conștientizare în ceea ce privește protejarea mediului.
În egală măsură, Every Can Counts este considerat programul principal pentru promovarea reciclarii dozelor de bautură din Europa.
Șacalii s-au extins aproape pe întreg teritoriul României, iar în ultima perioadă au ucis peste 100 de oi în județul Dolj, conform Adevărul.
În urma atacurilor, Prefectura Dolj a solicitat Ministerului Mediului o aprobare pentru mărirea cotei fondului de vânătoare.
„Săptămâna trecută am făcut o adresă către minister prin care am solicitat mărirea cotei fondului de vânătoare.Problema majoră cu care ne confruntăm este faptul că șacalii sunt animale nocturne și vânează doar noaptea“, a spus prefectul.
Prin urmare, prefectul spune că aprobarea trebuie să fie emisă pentru a autoriza vânătoarea pe timpul nopții.
„Ar trebui să primim aprobarea pentru a fi vânate noaptea“, a declarat prefectul județului Dolj, Dan Diaconu.
Sursă – Pexels
Șacalii au ucis 33 de oi, doar în weekend-ul trecut
În noaptea de sâmbătă spre duminică, șacalii au ucis 33 de oi de la o fermă din comuna Rojiște. Prefectul s-a deplasat la fața locului alături de directorul DSVSA Dolj și directorul Direcției Agricole și Agenției de Mediu
„Din prima cercetare, sunt 33 de animale ucise, oi adulte și miei. Mai sunt câteva animale rănite, care sunt evaluate pentru a se stabili dacă au sau nu au rabie sau sunt purtătoare de alte boli transmise în urma muşcăturilor”, a precizat Dan Diaconu.
Prădătorii au mai atacat recent și o altă fermă din comuna Călărași, iar locuitorii din zonă cer intervenția autorităților, pentru că în fiecare noapte aud urletele șacalilor care dau târcoale gospodăriilor.
În perioada ce urmează, la nivelul Prefecturii Dolj se va întruni o comisie pentru acordarea de despăgubiri deținătorilor de ferme afectați de șacali.
Mamiferul sălbatic s-a extins deja în majoritatea zonelor țării. După ce în ultimii ani a făcut ravagii în Delta Dunării, șacalul a apărut de curând și în zonele montane. Daniel Opaiț, un fotograf de wildlife a imortalizat șacali la poalele Munților Făgăraș.
