A fost nevoie de doi ani și de intervenția jurnaliștilor pentru a fi descoperit un dezastru ecologic de mari proporții: localitatea Smârdan adăpostea un cimitir ilegal de animale.
Controale au fost făcute absolut degeaba în localitate, iar pentru o perioadă de măcar doi ani, locuitorii s-au plâns de mirosul cumplit.
Au fost efectuate nu mai puțin de 5 controale între anii 2018 și 2019, dar Garda de Mediu nu a sesizat mari nereguli. Sau, a fost mai convenabil să întocmească un raport fals, raport care contrazice orice reclamație.
Dezastru ecologic: Garda de Mediu întâmpină probleme cu simțul olfactiv
În urma numeroaselor sesizări făcute de locuitorii din localitatea Smârdan, Costel Ifrim de la Garda de Mediu Tulcea a declarat, în 2019, că mirosul specific există doar în interiorul unității și că nu a găsit enormul cimitir ilegal cu mii de oi, porci și vite îngropate.
În data de 1 martie 2021, Libertatea a publicat concluziile documentului întocmit de comisar, în urma anchetei.
Astfel, deși autoritățile ar fi intervenit în octombrie 2019, deși au existat multiple plângeri referitoare la incinerator, nu există un rezultat al controalelor dinainte de 2020, nu au fost constatate nereguli și nu au fost găsite tonele de animale îngropate, contrar sesizărilor făcute inclusiv de locuitorii Brăilei.
Google Earth contrazice Garda De Mediu
Autoritățile tac, Garda de Mediu tace, dezastrul ecologic continuă, așa cum continuă și plângerile. Dunărea miroase, dar cimitirul de animale pare de negăsit, deși se insistă pe faptul că incineratorul funcționează la parametri ideali.
Imaginile surprinse de Google Earth arată că pământul este răscolit de dinainte de 2018, se arată în raportul Libertatea.
Concluzia, halucinantă de altfel, arată că incineratorul nu poate arde decât 1,4 tone în loc de 9 tone la 16 ore. De asemenea, nu ar fi racordat nici la gaz, iar măsurătorile din ape au descoperit depășiri însemnate.
Costel Ifrim a închis ochii și a întors spatele
În 2019, Garda de Mediu, în frunte cu Costel Ifrim a concluzionat că nosmalitatea este la ea acasă în smîrdan, Tulcea și a întocmit următorul raport:
– ”miros specific doar în interiorul unității”
–”în localitatea Smârdan, care este la sud de incineratorul Cazacioc&Co SRL, la o distanță de 1,5 km, nu se constată miros specific de incinerator”
–”se observă folosirea de substanță biocidă (…) pentru dezinfecția incintei, a echipamentelor, a utilajelor”
–”societatea face monitorizare semestrială a emisiilor în aer (…) ultimul raport de încercare fiind făcut în 31.05.2019, care nu indică depășiri ale valorilor-limită de emisie în atmosferă”
–”datele meteo analizate în perioada 7.09.2019 – 9.09.2019 nu puteau conduce la dispersia fumului și mirosului spre localitatea Brăila”
–”până în prezent, la sediul Comisariatului Județean Tulcea al GNM nu s-au înregistrat niciun fel de sesizări referitor la disconfortul creat de funcționarea societății Cazacioc&Co SRL”.
”Nu au fost constatate neconformități la data controlului și din documentele analizate rezultă că în perioada 7.09.2019 – 9.09.2019 nu au fost constatate deficiențe și că societatea a respectat parametrii de funcționare conform Autorizației Integrate de Mediu”, se arată într-un extras din raportul Gărzii de Mediu.
Tone de leșuri de animale
A fost nevoie de nu mai puțin de 5 intervenții pentru ca Garda Națională de Mediu, sosită de la București să descopere realitatea, împreună cu procurorii de la Curtea de Apel Constanța. Astfel, în timpul celui de-al cincilea control, au fost găsite mii de tone de leșuri de animale, îngropate exact în vecinătatea incineratorului.
Încă din 2018, locuitorii din Brăila au făcut patru sesizări care, desigur, au rămas fără răspuns. În anul 2019 a existat o singură sesizare referitor la disconfortul creat de funcționarea societății Cazacioc&Co SRL Smârdan Tulcea, sesizare care, de asemenea, nu s-a confirmat.
Adevărul poate fi îngropat la fel de bine ca și leșurile, cominarii încercând, la vremea respectivă, să-i convingă pe oameni că mirosul vine de la o stație de pompare din Brăila.
Anchetă Libertatea: dezastrul ecologic poartă două nume
Nicolae Acceleanu, comisar-șef, și comisarul Costel Ifrim, cei doi care au semnat documentul de control, sunt nume vechi de peste un deceniu în fruntea Comisariatului Tulcea al Gărzii Naționale de Mediu.
Însă, de-a lungul timpului, ambii au avut probleme. Ifrim a fost demis din fruntea Comisariatului Gărzii de Mediu a Administrației Deltei Dunării în 2008, conform ziare.com.
Apoi, Acceleanu și-a pierdut și el postul de comisar-șef al Gărzii de Mediu Tulcea în 2009.
„De când a venit domnul Acceleanu la conducerea Gărzii de Mediu din Tulcea, nu a mai fost nicio acţiune de control la Alum”, spunea șeful Gărzii Naționale de Mediu de atunci, Silvian Ionescu, pentru Agerpres.
Alum a fost găsită vinovată în 2009 că a poluat Delta Dunării cu un nor cu sodă caustică. Acceleanu a revenit însă pe post în 2014, după ce a câștigat un proces, conform Ziarului de Tulcea.
În acel moment, comisariatul avea deja alt șef, numit prin concurs! Și Ifrim s-a întors la comisariatul Tulcea, după ce a fost plimbat inclusiv pe la Covasna, scria același Ziar de Tulcea în 2012.
Libertatea a trimis o solicitare legată de aceste controale către Comisariatul Tulcea al Gărzii Naționale de Mediu și va publica răspunsul când acesta va sosi.
În interiorul mall-ului din Ploiești există o pădure reală, o pădure amenajată chiar în interiorul centrului comercial.
Ploiești Shopping City și Școala de Flori au creat spațiul verde în cadrul inițiativei de încurajare a colectării selective „Natura unui MULȚUMESC”.
Pentru realizarea pădurii, echipa de floriști, condusă de Ileana Militaru, a folosit 1000 de bulbi de primăvară (zambile, lalele, muscari, narcise albe, narcise galbene, ghiocei, primule, erica, calluna) și 200 metri pătrați de mușchi de pădure.
Orice mall poate adăposti un colț de pădure
Deși este printre puținele proiecte de aceste gen din țară, pădurea din mall-ul din Ploiești reprezintă doar un prim pas pentru o educație ecologică, pentru realizarea faptului că orice mediu poate adăposti un colț verde.
De asemenea, proiectul se traduce prin implicarea în campania de colectare selectivă a deșeurilor și atitudinea responsabilă față de mediul înconjurător.
Natura unui MULȚUMESC
Ploiești Shopping City a implementat, începând cu luna ianuarie 2021, prima inițiativă de colectare selectivă și administrare a deșeurilor la sursă, într-un centru comercial din Ploiești.
Desfășurată sub conceptul Natura unui MULȚUMESC, campania dă voce beneficiarilor direcți: Apa, Pădurea, Orașul și pune publicul față în față cu schimbările pe care colectarea selectivă le poate aduce concret în fiecare dintre cele trei medii, se arată pe pagina Observatorul Prahovean.
Campania verde nu are frontiere
În același timp, campania de conștientizare și educare nu se adresează doar celor care pășesc pragul centrului comercial din Ploiești. Se caută în permanență să se încurajeze comportamentul responsabil față de natură și să se stabilească o legătură între cauză și efect.
Ploiești Shopping City: un proiect verde în două etape
Proiectul se va derula în două etape: prima va fi axată pe instalarea unor recipiente de colectare selectivă compartimentate după tipul de deșeu: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, deșeu menajer.
În acest mod, vizitatorii învață despre importanța reducerii consumului de energie, reducerea poluării, păstrarea unui mediu curat și reducerea cantităților de deșeuri depozitate, cu efecte pozitive vizibile și imediate asupra orașului și a naturii.
În cadrul etapei a doua, se va insista pe reciclarea corectă a deșeului menajer și reducerea plasticului. Etapa se bazează pe regula celor 4R: Refolosește, Redu, Reciclează, Repetă.
Luna Pădurii nu este menționată în niciun calendar fizic, dar perioada dintre 15 martie – 15 aprilie este marcată ca luna în care ar trebui să ne aduceam aminte despre rolul și importanța pădurii, despre echilibru și despre lipsa de apărare a naturii în fața drujbelor.
La Muzeul de Ştiinţele Naturii începe proiectul de educaţie muzeală “Pădurea verde – Pădurea neagră”, în cadrul căruia se vor realiza desene, colaje, fotografii, și eseuri, tema centrală fiind pădurea verde ori pădurea neagră, transmite Monitorul de Suceava.
Luna Pădurii, celebrată la Muzeul de Științele Naturii
Există pădurea verde, cea care aparține naturii și există un revers: pădurea neagră, sau locul care rămâne în urma defrișărilor.
”Conceptul de pădure verde se referă la pădurea veselă, plină de vegetaţie, de plante şi animale, în care respiri aer curat, iar cel de pădure neagră, pădurea defrişată, plină de gunoaie, în care copacii sunt atacaţi de boli”, au transmis reprezentanții instituției.
Astfel, va începe o campanie prin care copiii sunt invitați să deseneze, să coloreze sau să facă colaje cu tema pădurii vesele sau triste, așa cum și-o imaginează fiecare.
Arta păstrează pădurea intactă și tot arta reprezintă un semnal de alarmă
Campania nu are limite atunci când vine vorba de artă și impactul acesteia în educație. Prin această metode sunt invitați și cei care iubesc fotografia să trimită imagini surprinse cu pădurea verde sau cu cea pe care omul a distrus-o atunci când a făcut focul sau a lăsat gunoaie.
”Pentru cei care iubesc scrisul, pot trimite un scurt eseu în care să ne povestească cum își doresc să arate pădurea.
Toate creațiile și gândurile voastre le aşteptăm în perioada 1-15 martie 2021, la standul Muzeului de Științele Naturii, pe messenger-ul paginii noastre de facebook sau pe adresa de mail muzeu.naturale@muzeulbucovinei.ro”, au mai adăugat reprezentanții.
Desenele și poveștile vor fi expuse într-o expoziţie – concurs, în perioada 15 martie – 15 aprilie 2021, vizitatorii muzeului fiind cei care vor vota cel mai bun desen, cea mai bună fotografie şi cel mai bun eseu.
Japonia, țara evoluției, a civilizației și a tehnologiei a ajuns să folosească inteligența artificială pentru un scop nobil: să reducă risipa de alimente.
Datele guvernamentale arată că respectivele 6 milioane de tone de mâncare aruncată de japonezi aduce un deficit de 19 miliarde de dolari celei de-a treia economii mondiale.
Pentru că au cea mai mare risipă de alimente din Asia, guvernul japonez a dat o nouă lege pentru a înjumătăți această sumă colosală până în anul 2030. De asemenea, a cerut companiilor să găsească soluții, arată Reuters.
Japonia, conștientă de risipa alimentară
Lanțul de magazine Lawson Inc, a început să utilizeze inteligența artificială de la firma americană DataRobot. Scopul este de a estima cât de multe produse de pe rafturi, (de la orez, la sandvișuri) pot rămâne nevândute.
Lawson își propune să reducă la jumătate risipa de alimente din toate magazinele sale în 2030, comparativ cu 2018.
Eliminarea risipei alimentare este cel mai mare cost pentru proprietarii de francize Lawson după costurile forței de muncă.
De asemenea, producătorul de băuturi Suntory Beverage & Food Ltd experimentează tot cu inteligența artificială de la Fujitsu Ltd cu scopul de a stabili dacă anumite mărfuri precum sticlele de ceai și apă minerală au fost deteriorate în timpul transportului.
Dacă până acum această acțiune însemna un efort uman care consuma energie, dar și extrem de mult timp, Suntory speră, cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație, să măsoare atunci când o cutie deteriorată este doar deteriorată la nivel de ambalaj sau când conținutul în sine a fost deteriorat.
Alimentele nevândute duc la alimente alterate. Iar ultima etapă o constituie deșeurile cu care ne luptăm zilnic
Încet, încet, cumpărătorii din Japonia au început să dea semne că înțeleg costurile pandemiei și costurile risipei alimentare. Tatsuya Sekito a lansat Kuradashi, o firmă de comerț electronic. Această firmă se ocupă de alimentele nevândute și de alimentele aflate la reducere. Totul a început din anul 2014, după ce a fost observată o cantitate masivă de deșeuri alimentare, provenită de la procesatorii de alimente.
În momentul de față, afacerea online este înfloritoare din două puncte de vedere: a crescut cererea pentru alimentele aflate la reducere, iar consumatorii au devenit mai conștienți de costuri pe fondul pandemiei COVID-19.
Japonezii sunt pretențioși, dar deschiși la schimbare
”Cumpărătorii japonezi tind să fie pretențioși, dar atragem clienții oferind nu doar o vânzare, ci șansa de a dona o parte din achiziții către o organizație caritabilă, sporind gradul de conștientizare cu privire la problemele sociale”, a declarat Sekito.
Cumpărăm mult, orbește și mecanic, dar consumăm puțin. Pandemia a adus nu doar teamă, ci și inconștiență. Am ajuns să avem nevoie de aplicații care ne dictează stilul de viață, care ne urmăresc deciziile și care ne calculează, într-o matematică elementară, termenul de garanție.
Războiul dintre operatorul de salubritate SC Romprest Service SA și Primăria Sectorului 1 scoate la iveală lucruri vechi, uitate sau ascunse prin sertarele mai marilor din perioadele trecute. Vorbim despre un contract pentru servicii de salubritate încheiat pe o perioadă de 25 de ani, redus mai apoi la 22, fără niciun fel de licitație.
Un avocat specializat în domeniul salubrității a explicat, pentru Știrea Verde, de ce actul dintre Romprest Service SA și Primăria Sectorului 1, încheiat în vara anului 2008, este unul ILEGAL.
Contractul care dădea salubritatea pe mâna Romprest pentru următorii 25 de ani a fost încheiat în aceeași zi în care o hotărâre judecătorească anula procedura de licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de prestări servicii de salubrizare în Sectorul 1.
Consiliul Concurenței a constatat, trei ani mai târziu, că acest contract a dus la crearea unui „avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant, care nu mai este supus presiunilor concurențiale din partea celorlalte societăți interesate să intre pe piață”.
Lupta pe gunoaiele din Sectorul 1 continuă în sălile de judecată, chiar dacă un nou scandal părea a se fi încheiat, odată cu ziua în care Primăria Sectorului 1 a plătit 14 milioane lei din datoria de aproape 100 milioane pe care o are către operatorul de salubritate. Mai rămân însă datorii de aproape 90 de milioane de lei și procesele dintre SC Romprest Service SA și primăria condusă de Clotilde Armand.
De la ce a început totul: Chiliman s-a supărat pe Videanu. Și pe REBU, operatorul de salubritate din 2007
În anul 2007, Primăria Sectorului 1, condusă la acea vreme de Andrei Chiliman, a organizat licitație pentru delegarea serviciului de salubritate. Chiliman se declara supărat pe Adrian Videanu, primar general al Bucureștiului în perioada respectivă.
Andrei Chiliman: Păi, gunoi curat nu există, dar cei care lucrează în gunoi par a fi cel puțin ciudați și au conexiuni politice.
Rep.: Adică?
A.C.: Eu am avut curajul să spun că nu mai vreau cu REBU. Acum a expirat contractul. Un contract de 10-12 milioane de dolari pe an. REBU e fostul RASUB, firma de gunoi a Bucureștiului. Întâi s-a asociat cu o firmă mare din Germania, apoi a venit un neamț care face și el curățenie prin niște orășele din Germania. Diferența s-a văzut.
Din clipa în care am spus că nu se mai poate, au început telefoanele de influențare a mea. În conducerea REBU, PD a numit un om de-al lor. Mare greșeală. Interesele PD se văd direct în mișcările REBU.
Rep.: Care a fost nătărăul care v-a sunat?
A.C.: Nu l-aș numi așa. E Videanu. El a mers până acolo încât să-mi propună să propun un om de-al meu în Consiliul de Administrație. Nu mă interesează. Vreau o firmă care să nu reflecte interesele nici unui partid. Eu am făcut licitația. Au apărut 21 de firme dornice”, explica Andrei Chiliman la acea vreme, potrivit Hotnews.
Ce spune specialistul
Procedura de licitație având ca obiect serviciile de salubrizare pe raza Sectorului 1 a fost organizată de două ori: în august și în decembrie 2007.
„Contractul de delegare nr.J077/S/30.06.2008 a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art.277 al.1 din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (astfel cum era în vigoare la data încheierii contractului)”, precizează avocatul care a dorit să își păstreze anonimatul, pentru Știrea Verde.
Astfel, în articolul menționat se precizează că “Depunerea contestaţiei în faţa Consiliului suspendă de drept procedura de atribuire până la data soluționării contestaţiei de către Consiliu. Contractul încheiat în perioada de suspendare a procedurii de atribuire este lovit de nulitate absolută”.
Un alt articol încălcat este cel cu numărul 284, alineatul 2 din OUG 34/2006 potrivit căruia “Contractul încheiat în perioada de suspendare este lovit de nulitate absolută”. Acesta se referă la suspendarea procedurii de atribuire în fața instanței de judecată, sesizată cu o plângere împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Referitor la cele două licitații organizate în 2007 s-au pronunțat și instanțele, reamintește avocatul consultat de Știrea Verde.
”Prin sentinţa civilă nr. 961 din 18 martie 2008, Tribunalul Bucureşti a anulat procedura de licitaţie publică pentru încheierea unui contract de prestări servicii de salubritate pe raza sectorului 1 a Municipiului Bucureşti.
De asemenea, prin decizia civilă nr. 1725 din 30 iunie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, a anulat anunţul de participare din 8 decembrie 2007 şi documentaţia de atribuire aferente, a anulat întreaga procedură de achiziţie publică derulată conform acestora privind contractul de prestări servicii de salubritate în sectorul 1 Bucureşti.
Prin Decizia civilă nr. 2759 din 11 decembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat Decizia C.N.S.C. nr. 1980/5C5/1509/1560 din 20 mai 2008 şi a anulat în mod irevocabil procedura de licitaţie publică deschisă în vederea atribuirii contractului de prestări servicii de salubrizare pe raza sectorului 1 Bucureşti”, arată avocatul.
În opinia acestuia, contractul încheiat între SC Romprest Service SA și Primăria Sectorului 1 este nul și nu are temei legal, întrucât „atribuirea contractului de prestări servicii s-a realizat în aceeaşi zi cu anularea irevocabilă a procedurii de licitaţie publică deschisă prin decizia civilă nr. 1725 din 30 iunie 2008”.
Cum s-a încălcat Legea Concurenței
Un an și jumătate mai târziu a intrat pe fir și Consiliul Concurenței, instituție care a stabilit că acest contract controversat a încălcat Legea Concurenței nr.21/1996.
„Prin Decizia nr.58/13.11.2009, Consiliul Concurenței a reținut că nici în contractul de delegare și nici în documentația de atribuire în baza căreia acesta a fost încheiat, nu au fost identificate în mod clar investițiile concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat pentru activitățile a căror gestiune îi este încredințată. Astfel, se creează un avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant, care nu mai este supus presiunilor concurențiale din partea celorlalte societăți interesate să intre pe piață”, a precizat același avocat pentru Știrea Verde.
Mai exact, accesul altor operatori de salubritate în Sectorul 1 a fost blocat pentru o durată nejustificat de mare.
Ce trebuie să facă Romprest în Sectorul 1
Potrivit contractului, Romprest are următoarele atribuții:
Precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv a deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere, cu excepția celor cu regim special;
Măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;
Curățarea și transportul zăpezii pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;
Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora unităților de ecarisaj;
Colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri de echipamente electrice și electronice etc);
Colectarea, transportul, depozitarea deșeurilor rezultate din activități de construcții și demolări, pe baza unor contracte individuale de prestări servicii încheiate cu beneficiarii acestor activități.
În ședința din data de 1 aprilie 2019, pe ordinea de zi a ședinței extraordinare de Consiliu Local al Sectorului 1 a apărut proiectul de hotărâre cu privire la majorarea tarifelor pentru activitățile serviciilor de salubrizare derulate de Romprest. Unele servicii au fost majorate și cu 30%, fără o motivație clară.
În anul 2016, un control al Curții de Conturi scotea la iveală mai multe nereguli, printre care faptul că Primăria Sectorului 1 a plătit în perioada 2013-2016 suma totală de 94,1 milioane de lei, cu tot cu TVA, banii fiind tarife indexate în baza unui alt indice al prețului de consum față de cel prevăzut în contractul inițial atribuit prin licitație.
Astfel, contrar prevederilor din caietul de sarcini, au fost calculate dobânzi și penalități în sumă totală de 23,7 milioane de lei.
Inspectorii Curții de Conturi au mai stabilit la acea vreme că prejudiciul se ridică la 117 milioane de lei, iar Primăria Sectorului 1 trebuie să ia măsurile legale pentru recuperarea acestuia și virarea sumelor recuperate la bugetul local.
După constatările Curții de Conturi, Primăria a demarat mai multe acțiuni în instanță, cerând judecărilor, printre altele, să constate ca nelegală indexarea tarifelor de prestație și nulitatea parțială a actului adițional semnat în 2012 cu privire la aceste lucruri.
Primăria a mai cerut ca Romprest să dea înapoi sumele achitate, în valoare de 94 de milioane de lei, la care să se adauge penalitățile de 23,7 milioane de lei. Total: 117 milioane de lei.
Totuși, în luna aprilie a anului 2018, magistrații Tribunalului București au suspendat judecarea cauzei, pentru a aștepta soluționarea altui proces, deschis tot de Primăria Sectorului 1. În prima fază a procesului, judecătorii au respins cererea primăriei.
Întrucât din 2016 până în 2019 s-au acumulat dobânzi, Primăria Sectorului 1 actualizat situația prejudiciului, care a ajuns la suma de 125,4 milioane de lei: prejudiciul de 94,1 milioane de lei stabilit de inspectorii Curții de Conturi, la care se adaugă penalități de 31,2 milioane de lei.
Cine e Romprest
Romprest Service SA este unul dintre cei mai mari operatori de salubritate din România.
Înființată în anul 2001, în prezent compania este deținută de mai multe companii, printre care firma canadiană Detaco (42,6%), Europrest Invest (30%), Premium Management Team (13,7%), Compania Națională de Aeroporturi București (10%) și firma americană Firstcom (3,5%).
Compania cu aproape 2.600 de angajați a înregistrat în anul 2019 o cifră de afaceri de 241 de milioane de lei și un profit de 23,7 milioane de lei, o creștere de 100% față de anul anterior.
Începând din 2013, firma a avut 260 de contracte de achiziții semnate cu instituții publice. Valoarea totală a acestora se ridică la suma de 640 de milioane de lei.
Alți administratori ai firmei: Dinu Ștefan Lefter, Marian Măgureanu – fiul fostului director al SRI, Virgil Măgureanu, Viorel Tănase si Orlando Valache, despre care mass-media a relatat că este omul de încredere al lui Radu Budeanu și administrator al Cancan TV.
Că nu duce nicăieri și nici nu funcționează propriul site, asta este o altă poveste, însă CJ Arad a fost suficient de rapid în a ne răspunde la câteva întrebări legate de gestionarea deșeurilor în județ. Pe scurt, totul este sub control. În județ există un singur depozit conform autorizat și două stații de sortare, iar Consiliul Judeţean Arad nu a primit amenzi care să aibă legătură cu activitatea de salubritate.
Totodată, Aradul are trei operatori licenţiaţi care deservesc cele cinci zone (Zona 1. Arad, Zona 2. Chișineu Criș, Zona 3. Ineu, Zona 4. Sebiș și Zona 5. Bârzava), iar dintre aceștia unul singur are încheiat contract pe o durată de 5 ani, prin procedura de licitație deschisă.
Nu ar fi o problemă, dacă nu ar exista ceva planuri anterioare care au luat în considerare că o licitație „ca la carte” ar proteja cumva populația, în ceea ce privește prețul plătit pentru colectarea și transportul deșeurilor. Potrivit unui Studiu de oportunitate (salubrizare arad) pentru organizarea procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului de colectare și transport a deșeurilor elaborat pentru Consiliul Județean Arad în perioada aprilie-mai 2014
În chiar acel studiu se arată clar că „pentru a preveni crearea unui monopol local este nevoie ca serviciul de salubritate să fie scos la licitaţie la intervale rezonabile de timp (5 ani)”. Or, potrivit răspunsului furnizatcătre ȘtireaVerde.ro de către CJ Arad, doar RETIM ECOLOGIC SERVICE SAare contract pentru perioada 24.04.2018 – 24.04.2023 pentru Zona 1, valoarea acestuia fiind de 145.163.194,55 lei.
În Zona 2 a Aradului, CONSULT SOC CENTRUM SRL strânge deșeurile în baza unui contract încheiat în octombrie 2019, cu perioada de derulare 25.11.2019 – 25.11.2020, valoarea contractului – 1.907.128,99 lei, însă pentru celelalte trei zone ale județului contractele abia ce au fost încheiate. Cel mai „vechi” este din martie anul trecut, încheiat tot cu CONSULT SOC, pentru Zona 5 – perioada de derulare: 01.04.2020 – 01.04.2021, valoarea fiind de 2.776.634,01 lei.
În zonele 3 și 4 strânge gunoaie același operator – ASOCIEREA SALUB PREST, ambele contracte fiind încheiate în decembrie 2020 și cu perioadă de derulare între 04.01.2021 – 04.01.2022. Diferă valoarea contractului – 4.539.789,87 lei pentru Zona 3 și 2.008.633,81 lei pentru Zona 4.
Arădenii plătesc urgența
Contractele, așa cum ne-am și obișnuit în țara noastră – iar Aradul nu face excepție – au fost modificate succesiv prin acte adiționale. Ca o concluzie, de fiecare dată, în cazul fiecărui operator, se uită detalii. „La contractul nr. 1603/24.10.2017 încheiat cu RETIM ECOLOGIC SERVICE SA s-au încheiat 4 acte adiționale, după cum urmează: Actul adițional nr. 1, având ca obiect modificarea parțială a sistemului de colectare a deșeurilor în sensul înlocuirii în zona rurală a pubelei galbene cu sacul galben și îndreptarea unor erori de redactare/ materiale din contract; Actul adițional nr 2, având ca obiect ajustarea tarifului de colectare, cu respectarea limitărilor prevăzute în lege, contract și plan tarifar; Actul adițional nr. 3, având ca obiect ajustarea tarifului de operare prin introducerea în tarif a contribuției la economia circulară, conform OUG 74/2018; Actul adițional nr. 4, având ca obiect modificarea tarifului de colectare după aprobarea actualizării planului tarifar de către Ministerul Fondurilor Europene.
La contractul încheiat nr. 2853/25.10.2019 cu CONSULT SOC CENTRUM SRL (pentru Zona 2 – n.r.) s-au încheiat 2 acte adiţionale, după cum urmează: Actul adițional nr 1, având ca obiect plata directă de către fiecare UAT a tarifului serviciilor de preluare și transport a deșeurilor de la stația de transfer din Chișineu Criș; Actul adițional nr. 2, având ca obiect prelungirea contractului cu operatorul de salubrizare până la finalizarea procedurii de atribuire a contractului de delegare prin procedura licitație deschisă. La contractul nr. 793/02.03.2020 încheiat cu CONSULT SOC CENTRUM SRL (pentru Zona 5 – n.r. ) s-a încheiat Actul adițional nr 1 având ca obiect plata directă de către fiecare UAT a tarifului serviciilor de preluare și transport a deșeurilor de la stația de transfer din Barzava.
Cu ASOCIEREA SALUB PREST, pentru contractele nr. 3633/08.12.2020 și nr. 3634/08.12.2020, s-a încheiat câte un Act adițional nr. 1 având ca obiect plata directă de către fiecare UAT a tarifului serviciilor de preluare și transport a deșeurilor de la stația de transfer Sebis”, explică CJ Arad necesitatea.
Banii însă sunt făcuți ca să circule, până la urmă. Din buzunarele arădenilor în facturi. „Tarifele actuale ale operatorilor sunt distincte pe zonele de colectare, iar în cadrul aceleiași zone de colectare, sunt diferite pe criteriile urban/ rural, persoane fizice/ persoane juridice. Aceste tarife sunt aprobate prin HCL-uri ale unităților administrativ teritoriale membre ADISIGD, apoi în AGA ADISIGD. Tarifele sunt în concordanță cu Planul tarifar actualizat, aprobat de Ministerul Fondurilor Europene”, ne asigură CJ Arad. Însă, după cum arătam mai sus, multe depind de modul în care au fost atribuite contractele de delegare. Iar urgența afectează consumatorul final.
„Pentru zonele în care contractul de delegare s-a atribuit prin negociere fără publicarea unui anunț de participare, în baza urgenței, taxa de salubrizare se stabilește în contractele de delegare pe unitatea de măsură tonă și, în funcție de aceasta, fiecare unitate administrativ-teritorială își stabilește taxa de salubrizare. Ca urmare a faptului că în Zona 1 contractul de delegare a fost atribuit prin licitație deschisă, în această zonă se aplică tarif de salubrizare. În celelalte zone, având în vedere că s-au reziliat contractele de delegare încheiate cu operatorii desemnați prin licitație deschisă, s-au încheiat, în regim de urgență, contracte de delegare prin procedura negocierii fără publicarea unui anunț de participare, iar în aceste zone se aplică taxa de salubrizare”, se arată în același răspuns al CJ Arad.
Întorcându-ne la Studiul de oportunitate din 2014, aici se arăta că planul pentru care se vor obține bani europeni este ca persoanele fizice să plătească tarife în baza unui contract individual încheiat direct cu operatorul sau taxe de salubrizare (în lipsa unui contract individual de colectare și transport încheiat). Exista la acea dată și un tabel estimativ al tarifelor, potrivit căruia tariful pe fiecare tonă de gunoi plătit de persoane juridice rămâne neschimbat pe toată perioada 2014 – 2031, adică 350 lei, în timp ce la persoanele fizice va crește constant în tot acest interval, de la 231,1 lei în 2014 la 346,1 lei în 2032. Pentru 2020, prețul fusese estimat la 261,4 lei pe tonă (253,5 lei tona în 2019 și 268,4 lei în 2021).
În ceea ce privește evoluția tarifelor pentru persoane fizice fără TVA/ lună, în documentul din 2014 se arăta că în mediul urban taxa pentru o persoană pe fiecare lună, fără TVA, ar trebui să fie în 2020 de 7,94 lei în urban și 3,49 lei în rural. Anul acesta, potrivit estimărilor, taxa era calculată la o valoare de 8,22 lei în urban și 3,75 lei în rural. „Trebuie spus că modificarea semnificativă şi nejustificată a tarifelor poate atrage consecinţe financiare neplăcute. Astfel, potrivit Articolului 4 aliniatul [4] din Contractul de Finanţare, AM îşi rezervă dreptul de a solicita restituirea parţială sau totală a sumei alocate ca finanţare nerambursabilă, dacă în timpul implementării Proiectului sau în interval de 5 ani de la data finalizării activităţilor din cadrul Proiectului condițiile se modifică (taxe, tarife, venituri etc.)”, se arăta în studiul din 2014.
Ei bine, cu siguranță planurile inițiale au fost date peste cap. Din răspunsul oficial al CJ Arad rezultă că inclusiv în Zona 1 tarifele sunt mult mai mari decât orice estimare făcută în urmă cu 7 ani.Astfel, arădenii de la orașe plătesc 9,48 lei de persoană pentru colectarea și transportul deșeuri menajere, în timp ce în mediul rural prețul este de 4,08 lei. În același timp, persoanele juridice plătesc pentru colectarea și transportul deșeurilor similare 452,76 lei pe tonă. În celelalte 4 zone, restul arădenilor plătesc taxă de salubrizare, pe tonă, la care se adaugă și tariful de transfer. Iar de gunoi chiar nu duce nimeni lipsă.
Acum, ca o altă comparație, în Studiul din 2014 se mai estima și evoluţia generării cantităților de deşeurilor municipale în judeţul Arad, în tone. Astfel, potrivit tabelului întocmit, se previziona ca în anul 2025 județul Arad se va confrunta cu 127.584 tone deșeuri menajere colectate în amestec și separate (față de 122.851 tone în 2016), 56.427 tone de deșeuri din comerț, industrie, instituții colectate în amestec și separat (față de 51.281 tone în 2016), 1.895 tone de deșeuri colectate din grădini și parcuri (față de 1.764 tone în 2016), 4.593 tone de deșeuri colectate din piețe (față de 4.275 tone în 2016), 38.036 tone deșeuri stradale (față de 35.404 tone în 2016) și 0 deșeuri menajere generate și necolectate, aceeași cifră fiind previzionată de altfel la nivelul tuturor anilor de referință – 2012, 2013, 2016, 2025… 2038. Practic, undeva s-au pierdut pe drum deșeuri. Sau se vor pierde, dat fiind că pentru toată cantitatea de deșeuri estimată se avea în vedere, în primul rând, și o altă estimare: anume că populaţia judeţului Arad va scădea cu 20,1 mii persoane până în anul 2025, din care 15,4 mii persoane din mediul urban şi 4,7 mii în mediul rural.
Cifra avută în vedere ca o comparație era din iulie 2012: 452.526 persoane care locuiau în 192.151 gospodării în tot județul, adică prin anul 2025 se previziona că vor fi în jur de 432.426 arădeni care vor produce gunoi. În prezent, conform datelor furnizate de autoritățile județene din Arad, ar fi 427.800 de locuitori. Aceasta pentru că în Zona 1 RETIM ECOLOGIC SERVICE SA deservește 278.500 persoane fizice, respectiv 150.000 gospodării, în Zona 2 CONSULT SOC CENTRUM SRL deservește 33.500 persoane fizice, respectiv 11.650 gospodării, în Zona 3 ASOCIEREA SALUB PREST deservește 44.100 persoane fizice, respectiv 14.700 gospodării, în Zona 4 ASOCIEREA SALUB PREST deservește 33.700 persoane fizice, respectiv 11.400 gospodării, iar în Zona 5 – CONSULT SOC CENTRUM SRL deservește 38.000 persoane fizice, respectiv 13.100 gospodării.
Planul pe hârtie, bătut de realitatea din teren
Ca în orice plan județean de gestionare eficientă a gunoiului, mai este o întrebare importantă. De fapt, cea mai importantă: ce facem cu deșeurile? Iar cineva și-a imaginat în Studiul din 2014 că ce nu s-a făcut în cei 7 ani de la aderarea la Uniunea Europeană va fi realizat imediat după obținerea finanțării nerambursabile.
Astfel, în studiu se arăta că din banii UE „se vor construi 4 noi staţii de transfer la Ineu (Mocrea), Chişineu Criş, Sebiş şi Bârzava pentru eficientizarea transportului deşeurilor municipale reziduale” , dar și că „deşeurile reziduale colectate atât de la populaţie cat si de la agenţi economici vor fi transportate fie la staţiile de transfer fie direct la depozitul conform de la Arad, astfel: pentru UAT-rile arondate Zonei 1 deşeurile reziduale vor fi transportate direct la depozitul conform de la Arad, pentru UAT-rile arondate Zonei 2 deşeurile reziduale vor fi transportate la staţia de transfer Chișineu Criș, pentru UAT-rile arondate Zonei 3 deşeurile reziduale vor fi transportate fie la staţia de transfer Ineu fie la cea din localitatea Mocrea, pentru UAT-rile arondate Zonei 4 deşeurile reziduale vor fi transportate la staţia detransfer Sebiș, pentru UAT-rile arondate Zonei 5 deşeurile reziduale vor fi transportate la staţia de transfer Bârzava”.
Planul cuprindea și construirea unei staţii de sortare la Ineu, pe lângă cea existentă deja la Arad. Într-adevăr, aici CJ Arad s-a ținut de cuvânt. Noroc că interesul nostru a fost recent, iar anul acesta a fost pusă în funcțiune o a doua stație de sortare. Și a fost un adevărat „succes”, dat fiind că Staţia de sortare a deşeurilor din municipiul Arad a fost nefuncțională încă de la inaugurarea din 2007, iar repunerea în funcțiune anul acesta a fost posibilă cu o finanţare de 5,6 milioane de lei asigurată din bugetul local, pentru retehnologizare.
Potrivit aceluiași răspuns, Stația de sortare Arad primește deșeurile reciclabile din Zona 1, 2 și 5, iar cele din cele din Zona 3 și 4 sunt duse la Stația complexă Ineu Mocrea, în timp ce toate deșeurile reziduale sunt depozitate la depozitul conform aflat în operarea FCC ENVIROMENT SRL. „Transportul deşeurilor este inclus în tariful, respectiv taxa de salubrizare. Acestea sunt plătite de către generatorii deşeurilor, persoane fizice sau juridice”, precizează CJ Arad.
Până la urmă important nu este cât și ce nu s-a făcut, ci ca arădenii să trăiască într-un mediu curat și să fie mulțumiți. Și, aparent sunt, din ce zice CJ Arad, care trăiește cu impresia că răspunsul la petiții sau seizări echivalează cu un mediu curat și activitate de salubritate eficientă. „În timp, s-au primit diverse sesizări de la persoane fizice și juridice, care au fost transmise spre soluționare operatorilor de salubrizare. ADISIGD a urmărit modul de soluționare a acestora, fiind soluționate favorabil. Aceasta ne îndreptățește să considerăm că există un grad de satisfacție rezonabil la nivelul populației în legătură cu prestarea serviciului de salubrizare”, răspunde CJ Arad la întrebarea „Care este gradul de satisfacție al locuitorilor vis a vis de activitatea de strângere a gunoilui menajer?”.
Țara munților înalți, cu râuri repezi și păduri întinse s-a transformat, de-a lungul timpului, în țara cu păduri pe cale de dispariție. Țara în care lemnul se fură ca-n codru. Țara în care nu știm nici cât lemn dispare, nici unde. Și, de cele mai multe ori, nici cine îl fură.
Oricum ar fi, realitatea e clară: ne dispar pădurile.
Avem legi care pedepsesc tăierea ilegală a pădurilor, dar, la fel de bine, legile nu se aplică decât rar, pe alocuri și, de cele mai multe ori, de ochii lumii. Activiștii de mediu trag semnale de alarmă, încearcă să monitorizeze defrișările ilegale și-ncearcă să înlocuiască pădurea dispărută.
Nu reușim să plantăm, pe cât de mult se taie
Pentru că, de fapt, și asta e o problemă majoră: nu reușim să plantăm, pe cât de mult se taie. Legislația e greoaie și-ncurcată, pașii de urmat – mulți și confuzi și, de fiecare dată când se-ncearcă să se rezolve ceva, mai apar piedici pe care nimeni nu le-a prevăzut, inițial.
În această ordine de idei, Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că ministerul pe care îl conduce vizează alocarea unui miliard de euro din bani europeni, pentru realizarea de împăduriri.
”A fost o linie de finanţare pentru plantarea de păduri, nu au fost folosiţi banii”
”Noi avem cadru legislativ foarte prost în România. Nu doar că nu reuşim să ne protejăm pădurile pe care le avem deja, dar nu reuşim deloc că plantăm pădure nouă, că de fapt asta este problema. Şi apoi o să vină: Romsilva dă vina pe ANIF, ANIF dă vina pe Romsilva, primăriile pe judeţe şi aşa mai departe. Este un dezastru acolo din punct de vedere legislativ. Şi atunci punem bani, anunţ un miliard de euro pentru împăduriri.
Dar degeaba punem un miliard de euro dacă nu se vor putea face, pentru că şi până acum au fost nişte fonduri europene, mult mai mici, pe partea de dezvoltare rurală. A fost o linie de finanţare pentru plantarea de păduri, nu au fost folosiţi banii. Deci problema nu este doar de bani”, spune ministrul.
De acești bani, dacă se trece peste toate hopurile legislative, se pot planta ”Vreo 200.000 de hectare de pădure”, spune Florin Stoican, președintele Asociației de mediu Kogayon.
E mult? E puțin ? E îndeajuns? Nu putem spune. Ce e clar e că măcar primul pas a fost deja făcut, pentru a încerca să reparăm ceea ce tot noi am distrus: o pădure odată bogată, rămasă acum doar o amintire.
Ghioceii ne duc, automat, cu gândul la primăvară și la mărțișoare. În buchețele delicate, pe tarabele vânzătorilor sau de-abia înălțându-și capul prin grădini, n-ai cum să nu-i placi. Delicați, cu parfum suav amărui, vestesc un singur lucru: gata cu iarna, gata cu frigul, natura e gata să renască.
În școală, învățam poezii despre ei, îi desenam și-i dăruiam, cu sentimentul că sunt prețioși.
Dar cât de prețioși sunt, de fapt, ghioceii, nu multă lume știe.
În mai multe țări din Europa, aceștia sunt o specie pe cale de dispariție. Pentru că au fost atât de prețuiți, încât dorința de a-i avea în casă i-a împins spre extincție.
Ghioceii: parte din tradiție și parte din lege
În România, există legi prin care comercianții de ghiocei sunt obligați să dețină un aviz de mediu pentru a dovedi faptul că sunt plante de cultură. Cu alte cuvinte, pentru a dovedi că nu fac rău naturii, în goana după câștig.
Legile prin care ghioceii sunt protejați, sunt următoarele:
– Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
– Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice
– Lista Roșie de Specii Protejate a IUCN: Galanthus nivalis
În plus, Ordonanța de urgență nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precizează și faptul că o astfel de faptă constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.
Avem nevoie de ghiocei să ne aducă aminte că vine primavară și avem nevoie de legi care să ne aducă aminte că natura are nevoie de noi, pentru a o proteja. Și care să ne asigure că vom mai avea, mulți ani de acum înainte, cine să ne vestească primăvara.
Începe campania de curățenie în Sectorul 2 al Capitalei, iar primul obiectiv al primăriei este Parcul Plumbuita.
În cursul zilei de vineri, primarul Sectorului 2 a anunțat pe contul personal de Facebook că, începând de luni, 1 martie, se va face curățenia generală.
Campania începe cu Parcul Plumbuita
Astfel, Radu Mihaiu a adăugat că Parcul Plumbuita reprezintă o prioritate, iar, împreună cu Apele Române, va fi curățat atât lacul, cât şi întreaga zonă.
Lacul Plumbuita este un lac antropic din sectorul 2, București, amenajat pe râul Colentina. Are în amonte lacul Tei și, în aval, lacul Fundeni.
”Luni, în prima zi de primăvară, începem curăţenia. Pornim cu Parcul Plumbuita, un loc cu un potenţial enorm, dar care a fost lăsat să se afunde în gunoaie.
Împreună cu Apele Române vom curăţa atât lacul, cât şi întreaga zonă”, a scris Radu Mihaiu pe Facebook.
”Să păstrăm curăţenia, asta va fi o provocare”
Mai mult, edilul a declarat că procesul de curățenie va avea loc în toate cartierele, iar Sectorul 2 al capitalei va fi ”eliberat” de deșeuri. De asemenea, primarul a adăugat că toată luna martie va fi despre curăţenie.
”Să luăm gunoiul nu e complicat. E doar muncă. Să păstrăm curăţenia, asta va fi o provocare”, a explicat Radu Mihaiu.
”Mizeria atrage şi mai multă mizerie”
Făcând referire la păstrarea curățeniei de către locuitori, edilul a precizat că spaţiul public din acest sector s-a degradat, că mulți bucureșteni sunt indiferenți și că va aplica legea, ori de câte ori va fi cazul.
”Mizeria atrage şi mai multă mizerie, fiindcă oamenii de bună credinţă renunţă. Atât timp cât azi cureţi şi mâine e murdar la loc, îţi pierzi speranţa că poţi face o diferenţă. Ca să ieşim din acest cerc vicios, e nevoie să fim fermi. Să aplicăm legea la sânge.
Orice abatere va fi amendată. Orice teren neîngrijit – supraimpozitat. Orice amplasament ilegal pe spaţiul public – desfiinţat. Altfel nu se poate”, a adăugat Radu Mihaiu.
A cumpărat un magazin de flori, l-a desfăcut bucată cu bucată, l-a transportat în sat și a reușit să transforme un banal spațiu într-o stație de autobuz cu cărți, muzică și, wifi.
Proiectul lui Flavius Bunoiu începe din 2020, când s-a gândit la elevii care așteptau mijloacele de transport în comun, în frig și ploaie.
”Anul trecut, în plină pandemie, am cumpărat un magazin de flori din Oradea pe care l-am desfăcut bucată cu bucată, l-am restaurat, l-am dus la 20 de kilometri depărtare, în ultimul sat de pe granița de Vest a României – Parhida – și l-am transformat în stație de autobuz pentru copii”, își începe Flavius povestea.
Stația de bucurie: un fost magazin abandonat
Locația poartă numele de ”Stația de bucurie” și este un fost magazin de flori transformat în stație de autobuz pentru copiii din Parhida, Bihor.
Contribuitorul spune despre proiect că a durat aproape 6 luni, a costat aproape 3 000 de euro și a fost realizat cu ajutorul donațiilor și muncii voluntare a aproximativ 80 de oameni care au dorit să se implice.
Se numește ”Stație de bucurie” (Örömállomás, în maghiară), pentru că este mai mult decât o simplă stație pentru autobuzul școlar: are muzică non-stop, cărți gratis, colț de citit și e colorată, luminoasă și primitoare.
Vechea stație de autobuz și indiferența autorităților
Flavius Bunoiu a explicat că ani de zile a trecut pe lângă vechea stație de autobuz și a observat cum aceasta se degrada treptat. Ultimele furtuni au luat-o pe sus și au rostogolit-o în șanț.
”De fiecare dată îmi spuneam că ar trebui să fac ceva în privința asta. Ar fi fost mai simplu să o repar pe cea veche cu câteva plăci de plastic și, cu siguranță, m-ar fi costat mult mai puțin: financiar, timp, muncă și bătaie de cap.
Dar am ales să fac altceva. Parhida este un sat în pustă, situat la aproximativ 20 de km depărtare de Oradea, cu puțin peste 400 de locuitori, jumătate maghiari, jumătate români și cu câteva zeci de copii care pleacă (plecau, înainte de pandemie) din această stație către școală”, afirmă contribuitorul.
Există locații în România unde copiii încă se feresc de frig și ploaie în perioada în care așteaptă autobuzul.
Până ajung autoritățile să găsească soluții, oamenii se ajută între ei. ”Stația de bucurie” este dovada că un proiect în care se investește muncă și timp este un proiect pentru viitor și un exemplu că oamenii nu au uitat să fie oameni.
Stația are acum muzică non-stop, funcționează și ca bibliotecă și va avea, în curând, propriul punct wifi.
Flavius nu se oprește aici: și-a propus să construiască în jurul stației și un spațiu verde și de relaxare, cu bănci, cu un loc de joacă și o masă cu tablă de șah.