Membrii consiliului de administrație al Shell sunt dați în judecată. De către cine, și, mai ales, de ce?

Autor

-

10 martie 2023

christian-battaglia-BckPaTv1RZ8-unsplash — membrii onsiliului de adminitrație al Shell sunt dați în judecată de către investitori. Foto cu caracter ilustrativ: Christian Battagli, Unsplash

Luna trecută, organizația de drept de mediu ClientEarth a anunțat că va da în judecată compania Shell. Acest lucru poate să nu pară ieșit din comun. Ceea ce face ca acest caz să fie diferit, însă, este faptul că subiecții acuzațiilor sunt oameni în carne și oase. Membrii consiliului de administrație al Shell sunt cei care sunt dați în judecată, și nu compania, în sine. Pentru că, de data aceasta, nu corporația este considerată răspunzătoare, ci chiar administratorii săi. Euronews a petreccut timp în culise, cu avocații de mediu care au dat în judecată Consiliul de administrație al Shell.

Membrii consiliului de administrație al Shell, dați în judecată de investitori

Cei 11 membri ai consiliului de administrație al Shell și-au încălcat obligațiile legale, spune ClientEarth. Aceștia nu ar fi îndeplinit o strategie de tranziție care să fie aliniată prevederilor din Acordul de la Paris. Practic, spun avocații, consiliul de administrație al Shell nu face suficient pentru a gestiona riscurile cu care se confruntă compania din cauza schimbărilor climatice. Avocații cer instanței impunerea unui ordin care să oblige consiliul de administrație să adopte și implementeze o strategie de gestionare a riscului climatic. „Compania are datoria de a respecta atât Legea Companiilor (britanice), cât și legislația engleză”, explică Paul Benson, avocat ClientEarth.

Un alt lucru extraordinar este că organizația juridică nu acționează singură. Ea este susținută de investitori care dețin 12 milioane de acțiuni în companie. ClientEarth, în mod esențial, este, și ea, unul dintre acești investitori, din 2016.

„Tranziția de la combustibilii fosili la alternative cu emisii scăzute de carbon – ei, practic, se referă la asta ca la o criză existențială pentru industria petrolului și gazelor”, spune avocatul senior ClientEarth Paul Benson. „Consiliul de administrație al lui Shell a identificat o parte a acestui risc. Problema este că nu o gestionează într-un mod proporțional și adecvat, și asta lasă compania expusă serios,” adaugă acesta.

Consiliul de administrație al Shell este acuzat că nu ia în serios impactul tranziției energetice și al schimbărilor climatice asupra companiei. Foto cu caracter ilustrativ: Robin Sommer, Unsplash

Care sunt cerințele ClientEarth?

„Este prima oară când un consiliu de administrație este făcut răspunzător pentru că nu a pregătit în mod corespunzător o companie pentru tranziția energetică”, spune Benson.

Decizia de a da în judecată membrii consiliului de administrație al Shell nu a fost făcută ușor, adaugă acesta. El afirmă că echipa sa a petrecut multe luni parcurgând documentele necesare. Aceasta are o expertiză semnificativă în domeniu, susține Benson. Din acea muncă, a rezultat acest proces de referință – o noutate pentru instanțele engleze. Ar exista, încă, speranța că acoperirea subiectului de către presă și presiunea investitorilor ar putea forța consiliul să acționeze?! Benson spune că aceasta este, acum, doar o „speranță rătăcită”. El adaugă că este încrezător că Înalta Curte va acorda ClientEarth permisiunea de a continua cu acest proces unic.

Cum s-a ajuns ca membrii consiliului de administrație al Shell să fie dați în judecată?

Benson explică că s-au adunat un număr mare de „preocupări și frustrări cu adevărat serioase”. ClientEarth este acționar la Shell din 2016 și face parte dintr-o rețea de investitori. EI nu sunt, totuși, singurii îngrijorați de viitor. Benson spune că, din poziția lor de acționari, au putut fi la curent cu îngrijorările și frustrările celorlalți investitori cu privire la direcția de mers a companiei. Aceștia sunt neliniștiți cu privire la direcția pe care o ia Consiliul. Ei s-au plâns Consiliului de mai multe ori de-a lungul anilor. Mai mult, spun ei, investițiile includ fonduri de pensii care sunt, acum, supuse unui risc pe care compania nu îl gestionează.

Shell neagă că există vreo revoltă în rândul acționarilor. Compania susține că aceștia „suțin cu fermitate” progresul făcut de companie în strategia sa de tranziție energetică. 80% au votat în favoarea acesteia la ultima adunare generală anuală, afirmă compania.

Shell inveștește masiv, încă, în producția de petrol și gaze. Foto cu caracter ilustrativ: Zbynek Burival, Unsplash.

Lipsa de acțiune în gestionarea riscurilor cu care se confruntă compania din cauza schimbărilor climatice, motiv de îngrijorare pentru acționari

Una dintre problemele cheie pentru ClientEarth este atitudinea Shell față de o hotărâre judecătorească olandeză din 2021. Aceasta a impus Shell să-și reducă emisiile cu 45% până la sfârșitul anului 2030. Friends of the Earth și peste 17.000 de co-reclamanți au acuzat compania că știa despre riscurile emisiilor de carbon de decenii. Obiectivele climatice ale Shell nu au fost suficient de ambițioase, au susținut aceștia, cu succes. Compania a ales să depună recurs, în loc să acționeze pozitiv.

Benson spune că instanța a fost explicită în ceea ce privește promptitudinea unei acțiuni impuse de decizia judecătorească. Unica acțiune luată de companie nu poate fi aceea de a face recurs și a spune „Oh, poate vom câștiga recursul”, adaugă Benson.„Trebuie să o facă acum și să înceapă să se conformeze hotărârii acum,”. Atitudinea companiei față de acest ordin al instanței a tras semnale de alarmă pentru acționari, explică Benson. Consiliul de administrație nu crede că îinta impusă este compatibilă cu afacerea pe care o administrează și, prin urmare, nu vor încerca să o atingă.

Ceea ce consiliul a ales să spună este că vor reduce cu 50% până în 2030 emisiile directe de gaze cu efect de seră din surse deținute de companie și emisiile indirecte din energia achiziționată și utilizată. Emisiile de la produsele pe care le vând, responsabile pentru 90% din totalul companiei, nu vor fi reduse, însă.

Acționarii consideră că o companie multinațională uriașă a cărei singură acțiune este cea de a spune că: „Ei bine, nu-mi place o parte din acea decizie judecătorească, așa că nu o vom face” nu dă dovadă că ar folosi un model de management rezonabil sau durabil. Evaluări independente au estimat că emisiile nete ale Shell vor scădea cu doar 5% până în 2030 – foarte departe de ceea ce a ordonat instanța.

Perspectiva deciziilor bruște și a activelor blocate, scenariu de coșmar

Anul trecut, ClientEarth a trimis consiliului de administrație o scrisoare cuprinzătoare, în care își exprima îngrijorările. Shell nu poate să mai întârzie mult în a se adapta la schimbările potențiale ale reglementărilor, economiei, tendințelor consumatorilor și chiar evoluțiilor societale, spun ei. Dacă va alege să întârzie, va fi puțin probabil să poată să răspundă corect la astfel de schimbări. Atitudinea Shell mărește șansa de a lua decizii bruște, pripite, pentru a remedia problema, când acel moment se va materializa, susțin avocații.

Absența unui răspuns satisfăcător la acea scrisoare le-a dat de înțeles, spune Benson, că au epuizat orice altă soluție, în afara de cea a intentării unui proces.

„Este o rețetă de succes pentru a avea de-a face cu active eșuate, dacă continui să investești bani în noi proiecte majore axate pe petrol și gaze, atunci când fiecare scenariu de tranziție energetică de la Agenția Internațională pentru Energie spune că va exista o scădere a cererii în acele sectoare.”

Acționarii se tem pentru viitorul investițiilor lor în companie. Foto cu caracter ilustrativ: Tyler Prahm, Unsplah

Active eșuate sunt activele care vor avea o valoare mai scăzută decât cea așteptată. În ceea ce privește petrolul și gazele, ele sunt reprezentate de cele care își pierd valoarea sau se transformă în datorii, din cauza efectului tranziției energetice.

De exemplu, explică Benson, există unele active pe care compania le are, sau proiecte în curs de explorare și dezvoltare, care nu vor începe să producă petrol și gaze până în 2030 sau 2040. Potrivit lui Benson, lumea va arăta mult diferit până în acel moment. „Pui toți acești bani, capitalul acționar al oamenilor, banii fondului de pensii al oamenilor, în aceste uriașe noi proiecte. Și aceste proiecte vor ajunge să fie, cel mai probabil, active blocate.”

Shell respinge acuzațiile

Shell a declarat pentru euronews că nu acceptă acuzațiile ClientEarth. Compania spune că directorii săi și-au respectat obligațiile legale. Aceștia au acționat în interesul companiei, spune Shell. De asemenea, compania susține că obiectivele sale climatice sunt aliniate cu obiectivul de 1,5 C al Acordului de la Paris. Consiliul a spus că își va apăra această poziție.

Acum, decizia de a permite avocaților ClientEarth să continue cu acest proces aparține Înaltei Curți.

Viitorul procesului intentat Shell va fi decis la Înalta Curte de Justiție britanică, aflată la Londra. Foto cu caracter ilustrativ: Jaanus Jagomagi

Guvernul României dublează fondurile pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice

Autor

Ionuț POPESCU

-

9 martie 2023

guvernul romaniei casa verde fotovoltaice — Sursă - Guvernul Româniai Facebook

Guvernul României a decis, la aprobarea bugetului pentru AFM, dublarea fondurilor pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice, conform Adevărul.

„În ceea ce privește domeniul investițiilor în energie regenerabilă și alte programe de mediu, avem astăzi pe masa Guvernului o decizie care, practic, vizează programul Casa Verde Fotovoltaice.

Am discutat cu domnul ministru, am asumat ca, la nivelul Guvernului, să dublăm fondurile alocate pentru aceste proiecte.

Dacă cifra este corectă, aproximativ 2 miliarde de lei vor fi alocați pentru instalarea de panouri fotovoltaice. În felul acesta numărul de beneficiari poate să urce până la 80.000 de gospodării“, a spus Nicolae Ciuca.

Guvernul României: Un miliard de euro doar pentru persoane fizice

Potrivit lui Tanczos Barna, banii alocați vin din taxa de mediu, obținută din valorificarea certificatelor de emisii de gaze.

„Am pregătit un buget care se bazează, în primul rând, pe veniturile AFM din taxa de mediu, respectiv gestionarea fondului, care este fondul de gaze cu efect de seră, un fond ce provine din valorificarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Noutățile programului sunt creșterea sumelor alocate pentru Casa Verde Fotovoltaice, pentru persoanele fizice. Astfel, prin aprobarea bugetului de acum și prin rectificarea bugetară să putem ajunge la acele cifre pe care le-ați precizat și dumneavoastră și pe care le-am promis în cursul acestui an“, a spus ministrul Mediului.

Tanczos Barna a anunțat și „o noutate în domeniul asistenței sociale“. Acesta reprezintă acordarea de „sprijin pentru acele unități de cult și pentru ONG-urile care prestează servicii de asistență socială. (…)

„De asemenea, contractăm acele finanțări care au fost adjudecate prin evaluarea dosarelor anul trecut. Aici venim cu o sumă de 300.000 milioane de lei, pentru a duce la îndeplinire programul de anul trecut. Prin programul acesta, în 2021 – 2024, ne vom apropia, într-adevăr, de o finanțare de un miliard de euro, doar pentru panouri fotovoltaice pentru persoanele fizice și pentru aceste unități care oferă asistență socială pentru persoane vulnerabile“, a spus Tanczos Barna, citat de Agerpres.

Astfel, suma alocată de Guvern pentru instalarea de panouri fotovoltaice se ridică acum la aproape 2 miliarde de lei.

Germania, pionieră în parteneriatul primăriilor cu activiștii climatici

Autor

Anda MILITARU

-

9 martie 2023

markus-spiske-akG35rSoajk-unsplash — Foto: Markus Spiske, Unsplash

Protestele activistilor de mediu par să intre într-o nouă eră. Cel puțin, acestea sunt semnalele receptate dinspre Germania. De-a lungul țării, primarii germani au început să le ofere activiștilor climatici câte ceva din ceea ce își doresc. Parteneriatele între primării și activiștii climatici sunt soluția găsită de aceștia pentru a stopa prostestele de stradă.

De-a lungul Germaniei, orașele încheie acorduri cu activiștii climatici pentru a împiedica blocarea drumurilor de către protestatari.

Hanovra, deschizătoare de drum în discuțiile dintre primării și activiștii de mediu

Primarul Hanovrei, Belit Onay a anunțat săptămâna trecută că sprijină unele dintre revendicările grupului de protest ecologist Last Generation. La puțin timp după asta, orașele Tübingen și Marburg au urmat exemplul Hanovrei.

Last Generation sunt bine cunoscuți în Germania. Membrii săi se lipesc de drumuri pentru a sublinia necesitatea unei acțiuni mai dure împotriva schimbărilor climatice. „Last Generation a lansat, de aproape un an, acțiuni de nesupunere civilă în Germania, mai ales la Berlin”, spune Theo Schnarr, membru al grupului. „Dar în ultimele luni, l-am răspândit și în multe alte orașe și orașe din întreaga Germania.”

Mulți nu sunt de acord cu metoda de protest a Last Generation. Schnarr spune, însă, că aceasta creează un fel de „tensiune creativă”. El adaugă că, de când au început acest program de nesupunere civilă, au fost mereu deschiși pentru negociere.

Parteneriatele între primării și activiștii climatici: militând, împreună, pentru schimbare

Last Generation cer unele lucruri care, însă, nu pot fi oferite decât de către guvernul german. Doar acesta poate schimba, de fapt, legile și legislațiile. Tocmai de aceea, primarul Belit Onay a scris o scrisoare parlamentarilor germani de rang înalt. El a postat-o și pe contul său de Instagram. În ea, Onay sprijină un apel pentru limitări de viteză pe autostrăzi, dar și un bilet de transport public, valabil la nivel național, de 9 euro. Acesta nu a fost de acord ca adunări ale cetățenilor – una dintre principalele revendicări ale ultimei generații – să aibă puterea de a legifera acțiunile climatice. Onay a spus, totuși, că aceste organisme ar trebui create pentru a consilia politicienii.

Primarul din Hanovra a primit critici pentru alegerea sa, unii spunând că acordul a fost în esență șantaj. „Unii oameni spun: „Bine, acest primar a fost șantajat? A făcut mai mult decât ar trebui să facă ca primar?’”, spune Schnarr. „Alții spun: „Da, bine, fiecare primar poate să scrie o scrisoare acum și apoi Last Generation va înceta să blocheze străzile”.

Dar Schnarr crede că a dat dovadă de curaj, scriind această scrisoare. Aceasta reprezintă, spune el, acțiunea colectivă necesară pentru a combate schimbările climatice. „Suntem deja în contact cu o mulțime de primari în acest sens acum. Cred că putem ajunge la un fel de punct de răsturnare socială aici.” „Sper ca tânăra generație să nu cedeze”

Parteneriatele între primării și activiștii climatici, o soluție logică, conform primarului Marburgului

Cel mai recent acord cu activiștii pentru climat a fost încheiat de Dr. Thomas Spies din Marburg, de la Partidul Social Democrat (SPD).

„Așadar, în Marburg, au existat o serie de „campanii de lipire” ale Last Generation, aproape zilnic, în săptămâna precedentă”, spune acesta, pentru Euronews Green.

„I-am sunat, i-am invitat să vorbească despre ceea ce își doresc de fapt și dacă putem găsi modalități pentru ca cetățenii orașului universitar Marburg și autobuzele noastre să poată conduce din nou corespunzător.”

Spies spune că Last Generation au vrut să ceară guvernului federal și Bundestag-ului german trei lucruri: un consiliu al cetățenilor, limite de viteză și returnarea biletului de transport public de 9 euro la nivel național. Marburg și-ar dori deja să poată stabili propriile limite de viteză – ceva ce municipalitățile din Germania nu pot face. El spune că discuțiile și găsirea unei soluții comune sunt ceea ce vor ajuta lucrurile să progreseze, și protestele să înceteze. Văzând scrisoarea de la Hanovra, acesta a realizat că obiectivele lor climatice erau deja strâns aliniate cu grupul de protest. Asta l-a determinat pe Spies să încheie un acord cu Last Generation.

„Căutați o escaladare care să nu aducă decât multe necazuri? Sau mai întâi încercați să vorbiți unul cu celălalt și să vedeți despre ce este vorba?”„Decizia a fost ușor de luat”, conchide Spies.

Poluare cu levigat, cu repetiție, în Hunedoara. Oamenii nu pot însămânța, în timp ce autoritățile iau prea puține măsuri.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

9 martie 2023

Situație scandaloasa în Hunedoara, pe râul Tâmpa, acolo unde s-a produs o scurgere de levigat de la deponeul ecologic. Garda de mediu, Comisariatul Județean Hunedoara a amendat firma Supercom, cea care administreaza deponeul ecologic cu 80.000 de euro. „Am aplicat amenda de 80.000 de lei pentru că nu au luat toate măsurile necesare ca să nu ploueze și nu au anunțat evenimentul. Este a doua oară când se întâmplă. A mai fost o astfel de situație în anul 2021”, a explicat șeful Gărzii de Mediu, Comisariatul Hunedoara, Dorel Bretean. Iar Agenția de Protecție a Mediului a transmis o avertizare către cei care care au terenuri în apropierea râului că nu pot însămânța în aceasta primăvara pentru că nu se știe exact care este paguba produsă de scurgerea de legivat. Cu toate acestea, cei de la Apele Române cei care ar fi trebuit să ducă la laborator probele prelevate din râu, se pare că nu le au dus potrivit gazeta de dimineață.

Deșeuri rămase pe sol lângă râu

Aceiași sursă precizează că unda de poluare pe apă create de evenimentul dezastruos a mai trecut, cu toate acestea urmele de deșeuri sunt pe sol lângă rau. „Am decis că vom solicita operatorului responsabil, să facă investigarea solului cu un laborator acreditat. Prin primării vom avertiza cetățenii, care sunt aceiași de acum doi ani, vor fi identificați de Oficiul Județean de Cadasatru, să nu utilizeze terenurile pentru însămânțarea de primăvară și pentru hrănirea animalelor, până la finalizarea analizelor”, a explicat Georgeta Barabas, director APM Hunedoara.

Responsabilii nu au anunțat incidentul

Potrivit sursei ceitate poluarea s-ar fi produs de fapt în week-end, dar a fost anunțată abia luni dimineață. Niciuna dintre firmele care sunt responsabile pentru scurgerea levigatului nu a catadicsit să sune la 112. Cel care a semnalat poluarea a fost un cetățean care a sunat la numărul de urgență și a explicat că pe pârăul Tâmpa curge ceva. Deponeul de la Bârcea ar fi trebuit să rezolve problema poluării și a deșeurilor, de aceea în el s-au investit nu mai puțin de 60 de milioane de euro din fonduri europene. Cu toate acestea se pare că nu are efect, având în vedere că nu e prima data când se întâmpla așa ceva. Si acum doi ani a fost o situație similară, tot la începutul primăverii.

O nouă idee pentru a absorbi CO2 din aer și a îl depozita pe fundul oceanelor, promițătoare

Autor

Anda MILITARU

-

9 martie 2023

chris-leboutillier-TUJud0AWAPI-unsplash — Dioxidul de carbon este responsabil pentru accelerarea schimbărilor climatice. Foto: Chris Leboutillier, Unsplash

CO2 ar putea fi captat din atmosferă și depozitat în mare, arată un nou studiu publicat în Science Advances. Eficiența în captarea CO2 din atmosferă a noii tehnologii este triplă, comparativ cu metodele actuale. Aceasta implică transformarea gazului în bicarbonat de sodiu, care este, apoi, depozitat în apă de mare. Metoda, sigură și ieftină, ar putea accelera implementarea tehnologiei de îndepărtare a carbonului, spun experții.

Captarea carbonului , importantă în lupta împotriva schimbărilor climatice

Întreaga lume se străduiește, de decenii, să reducă emisiile de dioxid de carbon. Mai multe companii au încercat, însă, o altă abordare în lupta pentru slavarea mediului. Acestea s-au concentrat, mai degrabă, pe dezvoltarea tehnologiei de eliminare a CO2 din atmosferă.

Compania elvețiană Climeworks este una dintre cele mai cunoscute, conform euronews. În ultimii zece ani, angajații ei au dezvoltat niște utilaje puțin altfel. Acestea aspiră aerul din atmosferă, apoi filtrează și captează moleculele de dioxid de carbon. Climeworks sunt și proprietarii celei mai mari fabrici de captare directă a aerului din lume, aflată în Islanda. CO2 captat acolo este injectat adânc în subteran, unde este transformat în piatră. Recent, compania a început să vândă și un serviciu certificat de îndepărtare a carbonului către corporații mari, cum ar fi Microsoft, Spotify și Stripe.

CO2 ar putea fi captat din atmosferă și depozitat în mare – dar care ar fi costul acestei operațiuni?

Costul este, însă, o mare problemă în calea extinderii metodelor actuale de captare directă a aerului. CO2 este prezent relativ diluat în atmosferă – aproximativ 400 de părți per milion (ppm) în aer. Asta implică necesitatea unor utilaje mari pentru a absorbi, dar și descărca CO2. Astfel de utilaje necesită cantități mari de energie.

Acestea ar putea fi reduse drastic, însă, dacă CO2 ar putea fi captat din atmosferă și depozitat în mare la scară largă. Aici intervin îmbunătățirile aduse de noul studiu, spun oamenii de știință implicați. Noua abordare promite costuri mai mici, pentru o eficiență mult mai mare. O tehnologie deja existentă pentru a filtra apa stă la baza noului avans științific.

Cercetătorii au„ajustat” materiale deja aflate la dispoziție pe scară largă – rășini și alte substanțe chimice – pentru a elimina CO2 din aer. Noul material hibrid absorbant este capabil să absoarbă de trei ori mai mult CO2 decât substanțele existente, arată testele întreprinse. Cercetătorii spun că nu sunt conștienți de existența vreunui material absorbant care să aibă o capacitate de absorbție asemănătoare. „Această abilitate simplă de a capta CO2 într-o cantitate mare, într-un volum mic de material, este un aspect unic al muncii noastre”, spune autorul principal, profesorul Arup SenGupta de la Universitatea Lehigh din SUA.

CO2 ar putea fi captat din atmosferă și depozitat în mare la scară largă. Foto: Cristian Palmer, Unsplash

Noua tehnologie, bine primită de alți cercetători din domeniu

„Sunt bucuros să văd această lucrare în literatura publicată, este foarte interesantă și are o șansă bună de a transforma eforturile de captare a CO2”, spune Prof. Catherine Peters de la Universitatea Princeton, expert în inginerie geologică, care nu a fost implicată în proiectul de cercetare. „Partea foarte inteligentă a acestei metode este că punctul de plecare a fost o tehnologie concepută anterior pentru a fi folosită în cazul apei. Acest avans aplică această tehnologie în faza gazoasă – o idee nouă. Performanța ridicată demonstrată în captarea CO2 este promițătoare,” a adăugat aceasta.

Una dintre marile provocări în captarea CO2 este ce se poate face cu gazul captat. O abordare utilizată pe scară largă este depozitarea lui sub pământ sau în mare, în foste puțuri de petrol. Aici intervine o altă noutate adusă de același studiu. Cercetătorii au combinat CO2 captat cu substanțe chimice care îl transformă în bicarbonat de sodiu. Astfel, el poate fi depozitat, ușor și în siguranță, în apa de mare.

Dr SenGupta spune că acum vrea să înființeze o companie prin care să dezvolte tehnologia, în continuare. El consideră că eliminarea CO2 în acest fel nu numai că va fi esențială pentru limitarea creșterii temperaturilor globale, ci ar putea fi, de asemenea, de ajutor pentru țările în curs de dezvoltare. „Trebuie să o ducem în locuri precum Bangladesh, Barbados sau Maldive, au și ele un rol de jucat, nu pot fi doar spectatori care să continue să sufere”, spune acesta.

Copacii captează dioxidul în mod natural. Aceștia nu fac față cantităților enorme eliberate în atmosferă. Defrișările masive fac situația în are se află planeta și mai dificilă. Foto: Arnaud Mesureur.

Soluția pentru viitor: o îmbinare între eforturile de reducere a carbonului, și captarea acestuia?

Unii oameni de știință sunt reticenți în a pune prea mult accent pe tehnologiile noi și emergente, cum ar fi captarea directă a aerului. Aceștia se tem că a face asta ar putea duce la o scădere a interesului pentru reducerea carbonului, din partea guvernelor, dar și și a omului de rând.

Totuși, mulți alții privesc cu îngrijorare ultimele cifre privind emisiile de carbon. Creșterea acestora amenință pragurile de temperatură ale acordului climatic de la Paris. Reducerile masive de carbon rămân foarte importante, spun ei. Desfășurarea rapidă a captării directe a aerului are un potențial egal în evitarea schimbărilor climatice, totuși. „A devenit și mai important, acum că suntem cu siguranță într-un regim de depășire, în care trebuie să luăm carbon înapoi din mediu”, a spus profesorul Klaus Lackner, un pionier în domeniul eliminării CO2. „DAC va trebui să devină mai ieftin, pentru a aduce o contribuție utilă. Sunt optimist că poate face acest lucru”.

Profesorul SenGupta împărtășește acest optimism. El consideră că această nouă abordare poate elimina CO2 pentru un cost de mai puțin de 100 de dolari pe tonă.

Danemarca a inaugurat primul loc din lume de stocare a CO2 care acționează transfrotalier

Autor

Ana Maria BUJOR

-

9 martie 2023

Proiectul Greensand este prima întreprindere care realizează captarea și stocarea transfrontalieră a carbonului (CCS), prin transportul de CO2 din Belgia și injectarea acestuia într-un câmp petrolier epuizat de sub Marea Nordului danez. Proiectul își propune să stocheze în siguranță și permanent până la opt milioane de tone de CO2 în fiecare an până în 2030, echivalentul a 40% din obiectivul de reducere a emisiilor a Danemarcei și peste 10% din emisiile anuale ale țării. „În acest lucru stă sustenabilitatea competitivă a Europei”, a spus von der Leyen într-un discurs video la evenimentul inaugural din Danemarca. „Demonstrați că se poate – că ne putem dezvolta industria prin inovare și competiție și, în același timp, să eliminăm emisiile de carbon din atmosferă prin ingeniozitate și cooperare”, a adăugat ea.

Co2-ul dintr-o țară va fi injectat într-o alta

Proiectul marchează o descoperire în captarea carbonului, luând CO2 dintr-o țară și injectându-l în alta, a declarat Brian Gilvary de la INEOS Energy, una dintre cele 23 de organizații care conduc Project Greensand alături de alte afaceri, mediul academic, guverne și start-up-uri. Potrivit lui Gilvary, tranziția energetică va necesita captarea și stocarea carbonului „ca bază” pentru a atinge obiectivele climatice ale lumii. „Este imposibil pentru industrie sau pentru planetă să ajungă la zero net până în 2050 fără captarea carbonului. Deci este absolut parte integrantă a ceea ce facem în viitor”, a spus el. Evenimentul este semnificativ pentru obiectivele de decarbonizare ale Europei, a declarat Clean Air Task Force, un ONG care a vorbit cu EURACTIV la evenimentul de inaugurare din Danemarca. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, UE va trebui să stocheze cel puțin 300 de milioane de tone de CO2 în fiecare an până în 2050 pentru a-și atinge obiectivul de zero net.

Există fonduri UE pentru astfel de investiții

La nivelul UE, finanțarea proiectelor CCS a început să fie din nou viabilă, după câțiva ani de pauză în urma unei prime serii de proiecte eșuate. În cadrul Fondului de inovare al UE, 24 de proiecte de decarbonizare industrială au primit deja 2,8 miliarde EUR. Proiectele de captare a carbonului vor primi, de asemenea, probabil mai mult sprijin în cadrul viitorului Act al industriei Net-Zero al Comisiei Europene, care urmează să fie lansat pe 14 martie. „Am început o misiune de a asigura avantajul industrial al Europei, de a crea locuri de muncă bune și semnificative și de a ne repara planeta. Îndepărtarea carbonului face parte din această misiune”, a declarat von der Leyen. De asemenea, Comisia Europeană intenționează să publice o strategie privind captarea, utilizarea și stocarea carbonului în cursul acestui an. Marea Nordului, care are o mulțime de puțuri de petrol și gaze epuizate, este de așteptat să fie un centru pentru captarea și stocarea carbonului, cu proiecte similare cu Proiectul Greensand deja în desfășurare în Norvegia.

A doua cea mai călduroasă iarna din toate timpurile a fost cea din care am ieșit.

Autor

Ana Maria BUJOR

-

9 martie 2023

Oamenii de știință spun că Europa iese din a doua cea mai caldă iarnă înregistrată, pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, scrie DW. În timp ce vremea blândă s-a dovedit binevenită pe fondul penuriei de energie, înseamnă probleme pentru agricultură, floră și faună. În timp ce iarna neobișnuit de blândă a oferit o ușurare pe termen scurt pe fondul prețurilor ridicate la gaze după ce Rusia a redus livrările de combustibil către Europa, temperaturile ridicate atribuite schimbărilor climatice provocate de om reprezintă un risc pentru viața sălbatică și agricultură. Datele publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE au arătat că temperatura medie în Europa din decembrie până în februarie a fost cu 1,4 grade Celsius peste media 1991-2020 pentru emisfera nordică.

Iarna boreală mult mai uscată decât normal

Iarna boreala 2022/2023 a fost a doua cea mai caldă înregistrată în Europa, cu temperaturi mult peste medie în estul Europei și în părți din nord-estul Europei, potrivit Copernicus. Iarna boreală a fost mai uscată decât media pentru o mare parte din vestul și sud-estul Europei, precum și în regiunile Rusiei. Condiții mai umede decât media stabilite în anumite părți ale Iberiei și într-o regiune mare de la sud-vest la nord-est de-a lungul continentului. A fost mai umed decât media și în vestul Americii de Nord, vestul Rusiei, o parte a Asiei Centrale, nordul Australiei, sudul Braziliei și sudul Africii. Regiunile mai uscate decât media au inclus Mexic, cea mai mare parte a Asiei Centrale, Cornul Africii, sudul Australiei și o mare parte din America de Sud. În februarie au fost „temperaturi mult peste medie în estul Europei și în părți din nord-estul Europei”, se arată în raportul Copernicus. Aceste temperaturi ridicate au urmat un val de căldură sever de iarnă la sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie.

Vara anului 2022 cea mai fierbinte din Europa

Temperaturile record de iarnă au lovit țări din Franța până în Ungaria și au făcut ca stațiunile de schi să fie închise din cauza lipsei de zăpadă. Cercetătorii Copernicus au raportat anterior că vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte din Europa de la începutul înregistrărilor lor. Oamenii de știință leagă perioadele mai calde din Europa pe termen lung de schimbările climatice cauzate de om. Într-o oarecare măsură, vremea mai blândă a fost binevenită, țările europene temându-se că ar putea rămâne fără gaz natural folosit pentru încălzirea locuințelor în această iarnă, în contextul în care Rusia întrerupe aprovizionarea cu gaze către continent. Cu toate acestea, iernile mai blânde pot avea un impact asupra agriculturii și habitatelor, deoarece creșterile de temperatură pot face ca plantele să înceapă să crească prematur sau să scoată animalele din hibernare devreme.

Acest dezechilibru va provoca extincția unor animale

Acest lucru îi face vulnerabile la uciderea în urma unor valuri de frig mai târziu în sezon. Tilly Collins, director adjunct al Centrului pentru Politică de Mediu al Imperial College London, spune că plantele și animalele se străduiau să mute habitatele pentru a-și menține temperatura ideală din cauza schimbărilor climatice. „Pentru speciile cu populații mici sau zone restrânse, acest lucru le poate îndrepta cu ușurință pe calea dispariției”, a spus Collins. Raportul Copernicus a evidențiat, de asemenea, alte extreme legate de climă, inclusiv o scădere a întinderii gheții marine din Antarctica la cel mai scăzut nivel din februarie de când au început înregistrările de date satelitare în urmă cu aproape jumătate de secol. „Ultimele noastre date arată că gheața din Antarctica a atins cea mai mică măsură în înregistrarea de date satelitare de 45 de ani. Aceste condiții scăzute de gheață pot avea implicații importante pentru stabilitatea platformelor de gheață din Antarctica și, în cele din urmă, pentru creșterea nivelului mării la nivel global”. „Calotele polare sunt un indicator sensibil al crizei climatice și este important să monitorizăm îndeaproape schimbările care au loc acolo”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus.

Cantitatea de plastic din Oceane s-ar putea tripla până în 2040

Autor

Ana Maria BUJOR

-

9 martie 2023

Un studiu îngrijorător a fost dat publicității și potrivit datelor din el, cantitatea de plastic care ajunge în ocanele de pe întreg Globul s-ar putea tripla până în 2040. Asta dacă Organizația Națiunilor Unite nu face ceva în acest sens și nu va elabora un plan global de intervenție, astfel încât situația să poată fi evitată. Cei care au realizat acest studio sunt institutul 5 Gyres, care potrivit Reuters, sunt o organizație americană a cărei activiatte este aceea de a milita pentru reducerea poluării cu plastic. Potrivit datelor obținute de sursa citată, nu mai puțin de 171 de mii de miliarde de particule de plastic plateau 171 de mii de miliarde de particule de plastic dacă ne raportăm la annul 2019, atunci când s-au preluat aceste date.

11.000 de stații de monitorizare au transmis date

Practic cei care au făcut acest studio și au strâns aceste date au analizat nu mai puțin de 11.000 de stații de monitorizare legat de poluarea cu plastic din șase regiuni marine majore, pentru ca datele să fie cât mai cuprinzătoare. Tot din acest motiv studiul s-a întins pe 40 de ani, astfel că cercetătorii au început să analizeze date începând cu 1979 și până în anul 2019. După ce au strâns datele și au coroborat cu toți ani, cercetătorii au concluzionat faptul că ritmul de creștere a particulelor de plastic în Oceane este unul alarmant, astfel că ar putea crește de 2,6 ori din prezent și până în 2040.

ONU vrea ca până în 2024 să termine tratatul

Asta dacă autoritățile în măsură, nu vor introduce politici globale obligatorii privind protecția apelor. “Am descoperit o tendință alarmantă de creștere exponențială a microplasticelor din oceanul global de la începutul mileniului”,a explicat Marcus Eriksen, cofondator al Grupului 5 Gyres, într-un comunicat de presă. Acesta a mai explicat: “Avem nevoie de un tratat global puternic și obligatoriu din punct de vedere juridic al ONU privind poluarea cu plastic care să oprească problema de la sursă”. Rezidurile care provin din plastic sunt dăunătoare pentru oceane, acestea contaminând apa și amenințând animalele marine. Asta pentru că ele confundă de multe ori plasticul cu hrana. Organizația Națiunilor Unite a început deja negocierile pentru combaterea poluării cu plastic, cu scopul de a elabora un tratat obligatoriu până la finalul anului 2024.

Sursele fără emisii de carbon au furnizat peste 40% din producția totală de energie a SUA în 2022, arată un nou raport

Autor

Anda MILITARU

-

9 martie 2023

jean-lui-piston-XGzouhqHpro-unsplash — Foto: Jean Lui Piston, Unsplash

În 2022, sursele fără emisii de carbon au furnizat peste 40% din producția totală de energie a SUA, arată un nou raport. Cifra-record reprezintă suma energiei obținute din surse regenerabile – de exemplu, solară, eoliană și hidroelectrică – și energia nucleară. Energiile nucleară și hidroenergetică s-au menținut la niveluri similare cu anii precedenți. Așadar, cea mai mare parte a acestei creșteri provine din energia eoliană și solară.

Datele au fost prezentate în Sustainable Energy in America 2023 Factbook, o colecție de informații cu privire la industria energetică obținute din diverse surse americane. Almanahul este produs de Business Council for Sustainable Energy – Consiliul de Afaceri pentru Energie Durabilă.

Raportul arată și că vânzările de vehicule electrice (EV) au crescut cu 50%. Astfel, în 2022, americanii au cumpărat aproape 982.000 de mașini electrice noi.

Viitorul energetic al SUA sună promițător, în ceea ce privește energia regenerabilă

2022 a văzut o încetinire a construcției de instalații de energie regenerabilă, în SUA, datorită unor probleme cu lanțul de aprovizionare, și a inflației. În ciuda acestui fapt, sursele regenerabile au doborât toate recordurile. Ele au acoperit 13% din cererea totală de energie din SUA, și 23% din cererea de electricitate – cel mai înalt nivel de până acum.

2023 arată și mai promițător pentru sursele fără emisii de carbon. Legea Reducerii Inflației, inițiată de Biden, promovează tranziția la energia curată. Adoptată în august 2022, ea alocă 369 de miliarde de dolari (361 de miliarde de euro) energiei regenerabile și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Creditele fiscale pentru toate nivelurile sectorului tranziției energetice au fost instrumentele principale prin care au fost alocați acești bani. Noua legislație a încurajat masiv sectorul energetic. Astfel, spre finele lui 2022, companii din sectoarele solar, al bateriilor EV și al altor sectoare axate pe producerea de energie curată și-au anunțat planurile de a deschide noi fabrici de producție pe teritoriul SUA. Legea a stârnit și interesul altor industrii, precum cea de rafinare a petrolului și a producției de oțel, pentru folosirea hidrogenului verde.

Energia nucleară – o soluție fiabilă pentru viitor?

Energia nucleară este subiect de controversă în UE. Foto: Nicolas Hippert, Unsplash

Energia nucleară este un subiect de controversă pentru susținătorii energiei durabile. Ea este considerată „fără emisii de carbon”, deoarece reactoarele nucleare nu produc emisii directe de CO2. Totuși, combustibilul pe care îl folosește este uraniul, exploatarea și rafinarea căruia implică un consum mare de energie. În ciuda acestui fapt, mulți consideră că energia nucleară este un punct intermediar util în tranziția la energia regenerabilă. Producția sa nu depinde de soare sau vânt. Asta o face o sursă fiabilă de energie, o opțiune mai bună decât combustibilii fosili generatori de emisii de carbon.

Problema potențialelor defecțiuni este una uriașă, totuși – precum cele de la Cernobîl și Fukushima. Acestea pot fi catastrofale, atât direct cât și indirect, pentru om și mediu. Chiar și în absența unor accidente, centralele nucleare tot prezintă probleme pentru mediu. Nivelul deșeurilor radioactive produse este ridicat – deșeuri care trebuie depozitate și tratate.

Inovațiile în acest domeniu ar putea rezolva, în viitor, unele dintre aceste probleme. Extracția uraniului din apa de mare și crearea de reactoare de fuziune nucleară sunt două exemple de astfel de inovații.

Statutul energiei nucleare este subiect de dispută între țările UE. Franța vrea ca hidrogenul nuclear – de obicei clasificat ca „roșu” sau „roz” – să fie etichetat ca „verde”. Germania și Spania se opun, însă. Noțiunea de hidrogen verde se referă, în mod obișnuit, la cel produs folosind energie regenerabilă, precum cea eoliană sau solară.

În 2022, energia eoliană și solară au produs mai multă electricitate decât au făcut-o gazele fosile. Foto: Matthew Henry, Unsplash

Câtă energie a provenit din surse regenerabile în Europa în 2022?

Energia solară din Europa a crescut cu aproape 50% în 2022, potrivit unui raport al grupului industrial SolarPower Europe. Cifra este un rezultat al instalării a 41,4 GW în panouri solare- suficient pentru a alimenta echivalentul a 12,4 milioane de case. Creșterea înregistrată a fost de 47%, față de cei 28,1 GW instalați în 2021. Într-un singur an, capacitatea UE de a genera energie cu ajutorul soarelui a crescut cu 25%.

Totodată, energia eoliană și solară au produs, anul trecut, mai multă electricitate decât au făcut-o gazele fosile, pentru prima dată în istoria sistemului energetic al UE. Energia regenerabilă a fost responsabilă pentru o cincime (22 la sută) din energia electrică a UE, o cifră record, arată un raport al think-tank-ului de energie curată Ember. „Șocurile anului 2022 au provocat doar o mică creștere a energiei pe cărbune și un val uriaș de sprijin pentru sursele regenerabile. Orice temeri privind o eventuală revenire a cărbunelui au fost, acum, înfrânte”, spune Dave Jones, șeful departamentului de analiză de date Ember.

Parlamentul European decide soarta Legii Restaurării Naturii

Autor

Anda MILITARU

-

9 martie 2023

Delta Dunarii Ministerul Investitiilor — Delta Dunării. Foto: Ministerul Investițiilor

Legea Restaurării Naturii este adusă, din nou, la masa de discuții. Joi, 9 martie 2023, are loc o întâlnire între Comisia pentru Mediu a Parlamentului European (ENVI) și autorul textului legii, Cesar Luena. Scopul acesteia este de a decide soarta celor peste 2.000 de amendamente propuse. Se va hotărî,astfel, care dintre acestea vor rămâne în document, și care vor fi eliminate, raportează environmentjournal.

Legea Restaurării Naturii, un proiect de anvergură

Legea Restaurării Naturii a fost propusă pentru prima dată în iunie 2022. Aceasta urmărește să stopeze criza extincției accelerate a speciilor și să încetinească schimbările climatice.

Noile reglementări sunt de anvergură. Ele urmăresc punerea în aplicare a sugestiilor făcute de oamenii de știință pentru a proteja biodiversitatea. De exemplu, noua lege ar stabili calendare specifice pentru repararea râurilor, zonelor umede, câmpiilor și pădurilor degradate. Suprafața totală implicată ar fi de 1,6 milioane de mile pătrate, arată insideclimatenews. Aceasta se întinde de-a lungul 27 de țări membre, de la Scandinavia până la peninsulele Iberice și Balcanice.

Propunerea nu este lipsită de controverse

Noua lege este departe de-a fi adoptată în forma ei propusă. Adversarii săi, extrem de vocali, vin din rândul politicienilor de dreapta și de extremă-dreapta. Activiștii și susținătorii legii i-au acuzat pe aceștia că au încercat să o stopeze cu totul.

Din propunerea de lege lipsesc și detalii specifice privind habitatele marine. Nu sunt menționate nici tipurile de activități care ar trebui interzise în zonele protejate, pentru a proteja ecosistemele fragile. Acest lucru ar lăsa loc pentru portițe prin care să fie ocolite prevederile legii. Practici distructive, cum ar fi pescuitul industrial, ar putea, astfel, continua, chiar și în apele în care orice formă de intruziune umană este considerată interzisă.

Aspectele textului de lege care riscă să fie eliminate, conform environmentjournal, includ:

*Definirea activităților individuale interzise în ariile marine protejate;

*Rezervarea tuturor apelor de coastă, pe o rază de 12 mile de țărm, pentru uzul exclusiv al navelor mai mici de 25 m;

*Interzicerea metodelor distructive de pescuit, inclusiv a folosirii dispozitivelor de agregare a peștilor – o formă mai avansată tehnologic de a pescui cu traulul de fund.

Legea Restaurării Naturii – adoptată, ar fi primul pas mare spre stoparea pierderea biodiversității

Adoptarea Legii Restaurării Naturii ar fi primul mare pas către realizarea planului ambițios al COP15 de a stopa pierderea biodiversității. În momentul de față, se estimează că aproximativ 36% din toate speciile sunt în pericol de dispariție, conform renovablesverdes. Conferința ONU privind biodiversitatea desfășurată la Montreal în decembrie a stabilit un obiectiv global de de a proteja 30% din ecosistemele degradate. Acesta trebuie atins până în 2030, și noua lege ar putea pava drumul spre materializarea sa.

Reuniunea COP15 de la Montreal a avut loc la doar câteva săptămâni după conferința COP27, privind clima, de la Sharm El-Sheikh, Egipt. Cele două seturi de discuții ale ONU sunt strâns legate, cu obiective suprapuse și interdependente. Ele includ atingerea Net Zero la nivel mondial, și protejarea a 30% din ecosistemele planetei până în 2050.

Drumul spre adoptarea noii legi se prevede anevoios. La începutul acestei luni, a fost încheiat acordul istoric al ONU privind protecția mărilor lumii. A fost nevoie de 20 de ani de discuții – inclusiv o sesiune finală de negocieri de 48 de ore – pentru ca înțelegerea să se concretizeze.