Cum putem să reducem emisiile de carbon ale paginilor noastre web

Autor

-

8 martie 2023

igor-miske-JVSgcV8_vb4-unsplash — Foto cu caracter ilustrativ. Igor Miske, Unsplash

Emisiile de carbon ale paginilor web sunt un lucru pe cât se poate de real. Nu toate afacerile mici conștientizează, încă, acest lucru. Cele mari au început să lucreze cu aplomb la a-și reduce amprenta de carbon. O investigație BBC a descoperit ce putem face, cu toții, pentru a ne reduce emisiile de carbon ale paginilor web proprii.

Până și paginile afacerilor mici pot avea un impact mare

Valentina Karellas realizează tricotaje din fire excedentare, în atelierul său din Londra. Ea își descrie creațiile ca fiind „artă care se poate purta.” Ea a făcut eforturi pentru a asigura sustenabilitatea afacerii. Materia primă pe care o folosește ar fi fost, altfel, aruncată. Lucrează doar pe bază de comenzi, deci nu există producție în exces. Hainele sunt executate pe o mașină de tricotat alimentată manual, așadar consumul de electricitate este, și el, foarte mic. Karellas tocmai a aflat, însă, că fiecare vizită pe pagina de pornire a site-ului ei generează până la 9,89 g de emisii de carbon. Emisiile de carbon ale paginilor web nu au fost ceva de care a fost conștientă.

„Sunt îngrozită”, spune ea. „Sunt familiarizată cu gramele, pentru că lucrez cu ele în fiecare zi, și știu cât cântăresc 10 g. Și asta e doar o pagină.”

Emisiile generate astfel sunt de 10 ori mai mari decât ținta de 1g recomandată de Eco-Friendly Web Alliance, organizație care oferă acreditare pentru site-uri web ecologice. Când site-ul ei a fost construit, Karellas nu avea de unde să cunoască impactul său asupra mediului. Acum, există, însă, mai multe unelte care expun aceste date. Ele inspiră companiile să-și reducă emisiile de carbon. De exemplu, atât Website Carbon Calculator, cât și Ecograder estimează emisiile de carbon ale paginii dvs. de start.

Valentina Karellas realizează tricotaje din fire excedentare, în atelierul său din Londra. Foto: Facebook

Cum pot fi reduse emisiile de carbon ale paginilor web?

Trecerea la găzduire bazată pe energie regenerabilă este un început bun. Green Web Foundation are o unealtă pentru a verifica gazdele web și acreditările lor ecologice.

Apoi, e importantă reducerea cantității de date care sunt stocate și trimise prin rețea. Ele sunt transmise printr-o succesiune de echipamente, care folosesc, toate, electricitate. Dimensiunea medie a unei pagini web reprezintă o provocare. Aceasta a crescut de la 468KB, în 2010, la peste 2.000KB, în prezent, conform httparchive.org.

Ca urmare a conexiunilor mai rapide la internet, dezvoltatorii web nu au fost nevoiți să se îngrijoreze cu privire la dimensiunile fișierelor lor. Multe site-uri au imagini mari și videoclipuri de fundal. Ele sunt principalele vinovate pentru creșterea dimensiunii paginilor web.

Tranziția la o interacțiune mai simplă, o necesitate

Tom Greenwood este directorul general al agenției Wholegrain Digital. Aceasta creează site-uri web cu emisii reduse de carbon. Videoclipul care este redat automat pe pagina lui Karellas ar putea fi setat să fie redat numai atunci când spectatorul alege să-l vizioneze, spune el. Trecerea cu mouse-ul peste un produs duce la apariția unei noi imagini a acestuia. El recomandă o interacțiune mai simplă, cum ar fi un efect de zoom. Astfel, ar dispărea nevoia descărcării unei noi imagini. Pagina de pornire are un ciclu de cinci fotografii care poate fi parcurs. O imagine statică, sau o imagine mai mică ar fi suficiente, spune Greenwood. Imaginile pot fi optimizate. Dimensiunile fișierelor s-ar micșora, astfel, în timp ce calitatea ar rămâne bună. Formatul WebP modern este, de asemenea, mai eficient decât vechiul JPEG, adaugă acesta.

O poveste de succes este cea a studioului de design de produse Quarterre. Acesta a colaborat cu agenția Future Selves pentru a reduce emisiile de carbon ale site-ului său cu 96%. Astfel, au ajuns, de la aproape 7 g de carbon, la 0,3 g per vizită pe pagina de pornire.

„Există pericolul, când vorbești despre 7g, să crezi că nu este atât de mult, dar există un efect cumulativ”, spune Clive Hartley, director la Quarterre. „Vrei ca cât mai mulți oameni să se uite la site-ul tău web și să apeleze la afacerea ta. O reducere de energie cu peste 90%, oriunde altundeva, ar face ca oamenii să petreacă pe străzi de bucurie.”

Înlocuirea imaginilor mari cu unele mai mici sau animații, o altă soluție pentru a reduce emisiile de carbon ale paginilor web

Ei au reconstruit site-ul web cu un număr mic de pagini simple. Noul site folosește imagini mai mici, aranjate pentru a crea un design compozit. Dungile colorate definesc identitatea site-ului. Sunt create cu instrucțiuni text și reduc nevoia de fișiere de imagine voluminoase.

În culise, au fost adăugate efecte de animație și interacțiune folosind HTML și CSS, două limbaje web fundamentale. Asta însemna că nu e nevoie să fie descărcate fișiere JavaScript mari, des folosite în acest scop pe alte site-uri.

Quarterre lucrează într-o industrie extrem de vizuală. Hartley nu a simțit ca a făcut, însă, nici un compromis în designul site-ului. „Nu am simțit că pierdem nimic”, a spus el. „Site-ul arată puternic și vibrant.”

Traficul accidental, problematic

Mai există încă o alternativă, pe lângă regândirea imaginilor, a călătoriilor utilizatorilor și a structurii site-ului. Proprietarii de site-uri își pot pune întrebări cu privire la necesitatea unora dintre vizitele pe site.

Compania BioteCH4 transformă deșeurile alimentare în energie, în colaborare cu autoritățile și companiile locale. Cu un nou design al site-ului, aceasta a reușit să-și reducă emisiile de carbon cu aproximativ 520 kg, de la an la an. Acesta este echivalentul a 2.500 de mile de călătorie cu avionul. Compania a urmărit, însă, și reducerea ratei de respingere, adică a numărului de persoane care au venit pe site și au plecat rapid. „Aveam o mulțime de trafic care ajungea pe site”, spune Sharon Foster, manager de marketing și brand la BioteCH4. „Privind în urmă, aceasta a fost o măsurătoare care a ținut de vanitate. Rata de respingere a arătat că nu aceștia nu găseau ceea ce își doreau. Direcționam inutil oamenii către site-ul web, creând, astfel, acel impact de carbon”.

Reducerea ratei de respingere, cheie în a reduce emisiile de carbon ale paginilor web

BioteCH4 și-a revizuit tot conținutul, a șters știrile vechi, și a îmbinat ceea ce era încă util în pagini de conținut mai bogate. Cuvinte cheie mai detaliate ale motorului de căutare au fost folosite pentru a conduce clienții potențiali – mai degrabă decât browserele generale – către paginile de destinație. Acestea au fost concepute pentru a le oferi acestora exact ceea ce își doreau. Drept urmare, rata de respingere a fost redusă cu aproximativ 21%. Respingerile de la căutările pe web au scăzut cu peste 13%.

„Acum, deși numărul site-urilor web a scăzut, oamenii pe care îi conducem către site, prin căutări organice sau prin publicitate plătită, vor să vorbească cu noi”, spune Foster.

Cu un proiect de design de site web durabil, companiile trebuie să decidă unde trag linia. Cel mai eficient site ar fi compus doar din text. Nimeni nu ar vrea să îl viziteze, însă, în 2023.

„Vrem experiențe online mai bogate”, spune Tom Greenwood de la Wholegrain Digital. „Motto-ul meu este: fă ceea ce trebuie să faci pentru a-ți atinge obiectivele, dar fă asta într-un mod eficient.”

Detaliile privind cei „20 de miliarde de dolari” pentru tranziția energetică a Indoneziei rămân un secret

Autor

Anda MILITARU

-

8 martie 2023

dominik-vanyi-Mk2ls9UBO2E-unsplash — Foto: Dominik Vanyi, Unsplash

Reprezentanții guvernelor bogate și ai băncilor străine poartă discuții, la Jakarta, cu privire la eliminarea cărbunelui din producția indoneziană de energie. Detaliile acordului pentru tranziția energetică a Indoneziei nu sunt cunoscute. Finanțat din străinătate, amănuntele angajamentului de 20 de miliarde de dolari sunt păstrate secrete în mod deliberat, raportează The Guardian.

În noiembrie 2022, pe insula indoneziană Bali, avea loc un summit al liderilor G20. Mai multe guverne și bănci și bănci anunțau, cu această ocazie, că vor da 20 de miliarde de dolari Indoneziei. Banii sunt meniți să sprijine Indonezia în eliminarea cărbunelui ca materie primă pentru generarea de electricitate. În momentul de față, Indonezia este dependentă energetic de cărbune.

„Parteneriatul pentru o tranziție energetică justă (JETP)” este un „model revoluționar de cooperare internațională”, a declarat Ministrul indonezian al investițiilor, Luhut Pandjaitan. Motivația sa, adaugă acesta, este de a-și ține promisiunea față de nepoata sa. El i-a spus acesteia că va „crea legislație de care să beneficieze generațiile viitoare”.

Indonezia, „ținută ostatică” în numele discreției

Guvernele participante nu dezvăluie, însă, care vor fi contribuțiile lor individuale la suma totală. Doar una dintre băncile implicate a făcut o declarație concretă privind tranziția energetică a Indoneziei. Aceasta a admis că cifra declarată ca fiind contribuția sa este o sumă pe care ar fi „dispusă să o ia în considerare”.

Un purtător de cuvânt al unuia dintre guverne a declarat că nu vor dezvălui cât de mult au oferit. „Am convenit între țările partenere să comunicăm doar contribuția noastră cumulată ca grup, în acest moment”, a spus acesta pentru Climate Home.

Guvernul indonezian a fost și el condiționat să păstreze secretul, potrivit unor surse apropiate. „Indonezia este ținută ostatică [de celelalte guverne] pentru a nu dezvălui detalii privind angajamentul și modalitățile de finanțare”, au spus acestea.

Puține detalii publice privind tranziția energetică a Indoneziei

Banca Europeană de Investiții (BEI) este una dintre puținele entități implicate care a ales să-și dezvăluie contribuția. Se crede că angajamentul ei ar fi de 1 miliard de euro (1,06 miliarde USD). Cumulul total al contribuției sale nu este însă cert. Un purtător de cuvânt al băncii a declarat pentru Climate Home că suma vehiculată este doar una pe care este „dispusă să o ia în considerare”. Contribuția băncii depinde de ajungerea la un acord privind politicile de investiții, a spus acesta.

Un singur detaliu privind defalcarea celor 20 de miliarde de dolari a fost făcut public. Astfel, 10 miliarde de dolari vor veni din sectorul public. Băncile private care fac parte din Alianța Financiară Glasgow pentru Net Zero (Gfanz) vor pune la dispoziție celelalte 10 miliarde de dolari.

Caracterul secret al investițiilor nu este o noutate, când vine vorba de domeniul energetic. O înțelegere similară cu Africa de Sud a fost anunțată la Cop26. Atunci, doar cuantumul baniilor publici (8,5 miliarde de dolari) a fost dezvăluit. Ca și în cazul Indoneziei, detaliile acestui acord au fost ținute secrete. Ele au devenit publice abia când Climate Home a dezvăluit cifrele implicate.

Revelarea surprinzătoare a sumelor provenite din bani privați, în cazul pacturilor cu Vietnam și Indonezia, au făcut notă discordantă.

Granturi vs împrumuturi

Climate Home a arătat că doar 3% din finanțare au fost granturi. Restul sunt împrumuturi, care se vor adăuga la datoria Africii de Sud. Defalcarea împrumuturilor și a granturilor pentru Indonezia nu a fost dezvăluită. UE a dezvăluit, însă, că doar 1% din cele 2,5 miliarde de dolari ale sale vor fi granturi. Acestea includ contribuția BEI. Contribuția Marii Britanii este de un miliard de dolari, spun reprezentanții acesteia. Ea va fi, de fapt, o garanție bancară a Băncii Mondiale. SUA, Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Danemarca și Norvegia nu au anunțat cu cât contribuie. Ele nu au dat indicii nici asupra modului în care vor fi cheltuiți acești bani.

Discuțiile privind noul acord au loc la Jakarta. Foto: Chyntia Juls, Unsplash

Tranziția energetică a Indoneziei, aproape o certitudine

În ciuda lipsei de transparență privind tranziția energetică a Indoneziei, eforturile pentru implementarea acordului financiar se intensifică. Pe 16 februarie, guvernele SUA și Japonia au trimis oficiali la Jakarta pentru a comemora înființarea unui secretariat JETP, găzduit de Ministerul Energiei din Indonezia. O delegație de bancheri de la Gfanz vizitează Indonezia săptămâna aceasta. Un plan complet de investiții ar trebui să fie elaborat până în septembrie 2023.

Cu toate acestea, sursa apropiată guvernului indonezian a spus că banii ar putea ajunge la destinatar prea lent. Cauza ar fi condițiile drastice impuse de țările donatoare. Conform acordului, guvernul indonezian trebuie să satisfacă, mai întâi, un set de cerințe. Acestea au în vedere implementarea unui set de reforme. Reformele sunt, însă, complicate și riscante, în special din perspectiva alegerilor prezidențiale din februarie 2024. Astfel, riscurile vor fi asumate înainte de alegeri. Recompensele, însă, vor începe să curgă abia după acestea, a adăugat sursa menționată.

Păsările marine suferă de plasticoză, o nouă boală cauzată de plastic

Autor

Ionuț POPESCU

-

7 martie 2023

pasarile marine sufera de plasticoza — Sursă - Unsplash

Cercetătorii au efectuat un studiul asupra țesutului stomacal al păsărilor marine și au întâlnit o nouă afecțiune, pe care au numit-o „plasticoză”, potrivit IFL Science.

Aceasta nu este imediat fatală, dar amenință capacitatea păsărilor de a obține nutrienții de care au nevoie pentru a crește și, în cele din urmă, pentru a supraviețui. Potrivit unor cercetări, cantitatea de plastic din oceane va depăși cantitatea de pește până în 2050.

Dr. Alex Bond. de la Muzeul de Istorie Naturală din Regatul Unit, este coautor al studiului care a analizat efectele asupra țesutului stomacal al păsărilor sălbatice. El spune că o astfel de cercetare nu a mai fost făcută până acum. Rezultatele sunt publicate în Journal of Hazardous Materials.

Plasticoza, descoperită de cercetători

Cercetătorii au descoperit afecțiunea în timp ce studiau o specie de pufin de pe insula Lord Howe. Aceasta are o populație sub 400 de locuitori și e situată la 600 de kilometri de Australia. Practic, insula se află departe de sursele majore de poluare cu plastic. În plus, insula e cunoscută pentru poveștile de succes în domeniul mediului. O specie pe cale de dispariție a fost salvată acolo printr-un efort concertat al mai multor factori.

Totuși, nicio parte a oceanelor nu este protejată de plastic în prezent. Echipa a descoperit că plasticul cauzează cicatrici majore ale proventriculus, prima cameră digestivă al pufinului.

Deși Bond și coautorii sunt primii care descriu plasticoza, progresia și efectele acesteia sunt familiare atât din cauza bolilor umane, cât și a celor animale. Plasticul inflamează mucoasa stomacului, care formează ca rezultat țesut cicatricial.

În timp ce organismul uman se adaptează ușor la inflamația temporară, vertebratele rareori fac față atât de bine unor asemenea probleme. Cicatricele repetate pe același loc duce la boală fibrotică, care dăunează flexibilității țesutului și capacității stomacului de a digera alimentele. Consecințele sunt cele mai grave la păsările tinere, al căror stomac nu e dezvoltat în totalitate.

„Glandele tubulare, care secretă compuși digestivi, sunt poate cel mai bun exemplu al impactului plasticozei”, a explicat Bond.

„Când plasticul este consumat, aceste glande devin treptat mai stânjenite până când își pierd structura”, a mai spus el.

Glandele joacă un rol important în sistemul imunitar al păsărilor, precum și capacitatea de a absorbi vitamine.

Autorii au descoperit anterior că păsările cu mai multe articole din plastic aveau mai multe șanse de a nu fi dezvoltate.

Problema afectează multe specii de păsări

Multe păsări ingerează în mod deliberat pietre pentru a ajuta la procesul de curățare. Pufinii consumă piatră ponce, posibil din același motiv. Numai piatra ponce nu le dăunează sistemului digestiv, dar pare să exacerbeze riscul de a forma cicatrici prin distrugerea plasticului.

În plus, cercetătorii au descoperit microplastic în splina și rinichii păsărilor și se tem că ar putea deteriora și plămânii.

În goana noastră după ”progres” distrugem tot ce atingem. Acidificarea oceanelor continuă

Autor

ENE Maria

-

7 martie 2023

Acidificarea oceanelor este un proces prin care pH-ul oceanelor scade din cauza absorbției dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă. Dioxidul de carbon se dizolvă în apa de mare, unde reacționează cu moleculele de apă pentru a forma acid carbonic, care crește aciditatea apei.

Scala de pH măsoară aciditatea sau alcalinitatea unei soluții, cu valori cuprinse între 0 și 14. Un pH de 7 este considerat neutru, în timp ce un pH sub 7 este acid, iar un pH peste 7 este alcalin. pH-ul mediu al apei de mare este de aproximativ 8,1, ceea ce o face ușor alcalină. Cu toate acestea, din cauza absorbției de CO2, pH-ul apei de mare a scăzut cu aproximativ 0,1 unități de la Revoluția Industrială.

Deși o scădere de 0,1 unități poate părea mică, aceasta reprezintă o creștere cu 30% a acidității. Se preconizează că absorbția continuă de CO2 va scădea pH-ul apei de mare cu încă 0,3 până la 0,4 unități până la sfârșitul secolului, ceea ce ar duce la o creștere a acidității cu 100 până la 150%.

În viitor, dacă pH-ul oceanelor va continua să se schimbe, lumea se va schimba radical

Aciditatea crescută a apei de mare are mai multe efecte negative asupra organismelor marine, inclusiv crustaceelor, coralilor și altor animale cu cochilii sau schelete de carbonat de calciu. Aciditatea crescută face mai greu pentru aceste organisme să-și construiască și să-și mențină cojile și scheletele, ceea ce poate duce la o scădere a populațiilor lor.

În plus, acidificarea oceanelor poate avea și efecte indirecte asupra ecosistemelor marine, inclusiv modificări ale rețelelor trofice și impact asupra populațiilor de pești. Aceste efecte pot avea un impact economic semnificativ, deoarece multe comunități se bazează pe pescuit și pe alte industrii marine pentru mijloacele lor de existență.

Pentru a atenua efectele acidificării oceanelor, este esențial să se reducă emisiile de carbon și să se limiteze cantitatea de CO2 eliberată în atmosferă. În plus, măsuri precum reducerea poluării cu nutrienți, protejarea habitatelor marine și promovarea practicilor durabile de pescuit pot contribui la reducerea impactului acidificării oceanelor asupra ecosistemelor marine.

În concluzie, acidificarea oceanelor este un proces prin care pH-ul oceanelor scade din cauza absorbției dioxidului de carbon din atmosferă. Aciditatea crescută a apei de mare are efecte negative asupra organismelor și ecosistemelor marine, inclusiv modificări ale rețelelor trofice și impact asupra populațiilor de pești. Pentru a atenua aceste efecte, este crucial să se reducă emisiile de carbon și să se adopte practici durabile care promovează sănătatea ecosistemelor marine.

Iranul spune că a descoperit al doilea cel mai mare zăcământ de litiu din lume

Autor

Ana Maria BUJOR

-

7 martie 2023

Iranul spune că ar fi dat peste o adevărată mină de aur pentru țară, legat de zăcamintele de litiu, scrie CNBC. Mai exact, autoritățile iraniene spun că au descoperit un depozit masiv de litiu, adică un element cheie în bateriile pentru dispozitive și vehicule electrice – într-una dintre provinciile sale de vest. „Pentru prima dată în Iran, o rezervă de litiu a fost descoperită în Hamedan”, a declarat la televiziunea de stat iraniană Mohammad Hadi Ahmadi, un oficial al Ministerului Industriei, Minelor și Comerțului din Iran, o provincie muntoasă din vestul țării. Ministerul consideră că depozitul deține 8,5 milioane de tone de litiu, care este adesea numit „aur alb” pentru industria vehiculelor electrice în creștere rapidă. Dacă cifra susținută este exactă, zăcământul ar face a doua cea mai mare rezervă de litiu cunoscută din lume, după Chile, care deține 9,2 milioane de tone metrice de metal, potrivit U.S. Geological Survey.

Prețul metalului este oscilant, dar chiar și așa poate oferi echilibru Iranului

Elementul profitabil este o componentă crucială în catozii bateriilor litiu-ion din vehiculele electrice, precum și în bateriile reîncărcabile precum cele folosite la telefoanele mobile. Prețul metalului a crescut vertiginos în ultimul an din cauza cererii mai mari de piese pentru vehicule electrice, a problemelor lanțului global de aprovizionare și a inflației, dar a scăzut mai recent, suferind o corecție pe fondul scăderii vânzărilor de vehicule electrice și a activității de afaceri lente în China, cea cu cea mai rapidă creștere. În ceea ce privește piața globală a litiului, o astfel de adăugare a lumii la rezervele cunoscute ar putea fi prețurile metalului în continuare, în funcție de capacitatea Iranului de a exporta.

Cobaltul și nichelul în aceiași situație

Iranul este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din lume, dar incapacitatea sa de a exporta pe scară largă din cauza sancțiunilor i-a redus capacitatea de a aduce venituri și valoare străină, precum și capacitatea de a contribui la aprovizionare globală. „În următoarele 9-12 luni, suntem din ce în ce mai constructivi în ceea ce privește metalele de bază, în timp ce ne așteptăm la o mișcare mai scăzută a prețurilor litiului alături de cobalt și nichel”, a scris un raport al biroului de cercetare pentru mărfuri al băncii de la sfârșitul lunii februarie. În următorii doi ani, Goldman Sachs se așteaptă ca oferta de litiu să crească în medie cu 34% de la an la an, conduse de Australia și China, care dețin unele dintre cele mai mari livrări de metal din lume. „Prin urmare, în timp ce o revenire a vânzărilor de vehicule electrice în 23T2-T3 ar putea susține scăderea prețurilor metalelor pentru baterii, probabila creștere a ofertei și supracapacitatea din aval vor reduce ulterior prețurile litiului pe termen mediu”, a scris banca.

Poluarea cu carbon este responsabilă de majoritatea bolilor de plămâni care, netratate, pot duce la deces

Autor

ENE Maria

-

7 martie 2023

Foto - Pexels.com - Valentin Angel Fernandez

Poluarea cu carbon este eliberarea excesivă de dioxid de carbon (CO2) și alte gaze dăunătoare cu efect de seră în atmosferă din cauza activităților umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili, procesele industriale și defrișările. Poluarea cu carbon a dus la mai multe probleme de mediu, inclusiv încălzirea globală, schimbările climatice și acidificarea oceanelor, dar are și implicații grave asupra sănătății oamenilor.

Poluarea cu carbon a fost legată de mai multe boli respiratorii, inclusiv astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și cancerul pulmonar. Aceste boli sunt cauzate de inhalarea de particule fine, care sunt un produs secundar al poluării cu carbon. Particulele fine sunt formate din particule minuscule care au mai puțin de 2,5 micrometri în diametru, ceea ce le face să patrundă foarte ușor în plămâni și să provoace leziuni care pot deveni incompatibile cu viața.

Expunerea la particule fine poate provoca iritarea plămânilor, ducând la tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. Expunerea pe termen lung la aceste particule poate provoca, de asemenea, inflamația cronică a căilor respiratorii, ducând la o serie de boli respiratorii.

Dar nu doar plămânii ne sunt atacați de poluarea cu carbon

Poluarea cu carbon a fost, de asemenea, legată de boli cardiovasculare, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și hipertensiunea arterială. Expunerea la particule fine poate provoca inflamații în întregul corp, ducând la deteriorarea vaselor de sânge și la un risc crescut de boli de inimă.

Pe lângă bolile respiratorii și cardiovasculare, poluarea cu carbon a fost, de asemenea, legată de câteva alte probleme de sănătate. Acestea includ tulburări neurologice, cum ar fi boala Alzheimer, și probleme de reproducere, cum ar fi infertilitatea și greutatea mică la naștere a nou-născuților.

Copiii și persoanele în vârstă sunt deosebit de vulnerabili la efectele poluării cu carbon asupra sănătății. Copiii sunt mai predispuși să dezvolte boli respiratorii, iar bătrânii au mai multe șanse de a avea afecțiuni de sănătate care îi fac mai susceptibili la efectele poluării.

Reducerea poluării cu carbon va aduce doar beneficii pentru natură și pentru sănătatea oamenilor

Pentru a reduce impactul poluării cu carbon asupra sănătății, este esențial să ne reducem amprenta de carbon prin adoptarea de surse de energie mai curate, îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor din transport. În plus, utilizarea filtrelor de aer în case și locuri de muncă poate ajuta la reducerea expunerii la particule fine.

Guvernele și factorii de decizie politică au un rol crucial în reducerea poluării cu carbon și în protejarea sănătății publice. Politicile care încurajează utilizarea surselor de energie curată, promovează eficiența energetică și reglementează emisiile industriale pot contribui la reducerea impactului poluării cu carbon asupra sănătății.

În concluzie, poluarea cu carbon este un risc semnificativ pentru sănătate, care este legat de mai multe boli respiratorii, cardiovasculare, neurologice și de reproducere. Reducerea amprentei noastre de carbon prin adoptarea de surse de energie mai curate și implementarea unor politici eficiente este esențială pentru protejarea sănătății publice și pentru asigurarea unui viitor durabil.

UE rescrie acordul legat de problema nucleară și rezolvarea ei

Autor

Ana Maria BUJOR

-

7 martie 2023

Uniunea Europeană intenționează să facă eforturi pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, potrivit Euractiv. Acest lucru se numărăr printre priorități în diplomația climatică în acest an, pe care blocul speră să o aprobe săptămâna aceasta, după ce a rescris o secțiune controversată despre energia nucleară. Proiectul de text își propune să stabilească prioritățile diplomatice ale UE înainte de summitul ONU privind clima din acest an. La Summit aproape 200 de țări vor negocia eforturi comune pentru a reduce schimbările climatice. Un proiect pe care l-au consultat jurnaliștii de la Reuters spunea că UE va sprijini o schimbare globală de la combustibilii fosili. „Trecerea către o economie neutră din punct de vedere climatic va necesita eliminarea treptată la nivel global a combustibililor fosili fără încetare”, se spune în proiect.

Ue nu mai vrea combustibili fosili până în 2050

„UE va promova în mod sistematic și va face apel la o mișcare globală către sisteme energetice fără combustibili fosili fără încetare, cu mult înainte de 2050.” Unele țări speră că summitul COP28 din acest an ar putea ajunge la un acord privind eliminarea treptată a combustibililor fosili care emit CO2 – nu numai cărbunele, așa cum sa convenit la discuțiile anterioare ale ONU privind schimbările climatice, ci și petrolul și gazele. O propunere a Indiei de a face acest lucru a câștigat un oarecare sprijin la summitul ONU privind schimbările climatice de anul trecut, dar s-a opus Arabia Saudită și alte națiuni bogate în petrol și gaze. Germania, Danemarca și Țările de Jos au făcut eforturi pentru renunțarea la combustibilii fosili în textul UE, au spus diplomații UE.

Ue nu știe ce să aleagă între hidrogenul verde și cel din electricitate nucleară.

Diplomații din țările UE vor încerca să finalizeze textul miercuri, pe care miniștrii trebuie apoi să îl aprobe oficial. Aprobarea a fost amânată, însă, de disputele privind rolul energiei nucleare în tranziția ecologică. Mai exact, țările nu au putut conveni dacă diplomația UE ar trebui să promoveze hidrogenul cu emisii scăzute de carbon – adică hidrogenul produs din electricitate nucleară – sau să se concentreze pe hidrogenul produs din energie regenerabilă. Problema a divizat națiunile membre UE. Franța și alte țări doresc mai multe politici UE pentru a promova sursa de energie cu emisii scăzute de carbon, în timp ce Germania și Spania avertizează că acest lucru ar putea împiedica eforturile de a stimula o expansiune masivă a energiei regenerabile. „Diplomația energetică a UE va promova dezvoltarea unor piețe globale de hidrogen, transparente și nedistorsionate, bazate pe reguli”, se arată în comunicat. Proiectul spunea că diplomația UE va promova, de asemenea, „tehnologii cu emisii reduse de carbon” durabile – o expresie care se referă adesea la energia nucleară. Problemele nucleare au perturbat deja negocierile privind obiectivele UE privind energia regenerabilă, iar unii diplomați se tem că ar putea amâna alte legi necesare pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

Scurgerile de metan cu emisii superioare riscă să declanșeze puncte critice climatice

Autor

Ana Maria BUJOR

-

7 martie 2023

Emisiile de gaz alături de viitoarele „bombe cu metan”, reprezintă o amenințare uriașă. Peste 1.000 de site-uri „super-emițătoare” au aruncat puternic metan cu efect de seră în atmosfera globală în 2022. În mare parte din instalațiile de petrol și gaze, potrivit The Guardian. Cea mai gravă scurgere a emis poluarea la o rată echivalentă cu 67 m de mașini care rulează. Date separate dezvăluie, de asemenea, 55 de „bombe cu metan” în întreaga lume. Site-uri de extracție a combustibililor fosili unde doar scurgerile de gaz din producția viitoare ar elibera niveluri de metan echivalente cu 30 de ani din toate emisiile de gaze cu efect de seră din SUA. Emisiile de metan cauzează astăzi 25% din încălzirea globală și a existat o creștere „înfricoșătoare” din 2007, potrivit oamenilor de știință.

Cea mai mare amenințare pentru încălzirea globală

Această accelerare poate fi cea mai mare amenințare pentru menținerea sub 1,5C a încălzirii globale și riscă serios să declanșeze momente catastrofale ale climatului, spun cercetătorii. Cele două noi seturi de date identifică siturile cele mai critice pentru prevenirea dezastrelor cauzate de metan. Deoarece abordarea scurgerilor de la siturile de combustibili fosili este cea mai rapidă și ieftină modalitate de a reduce emisiile de metan. Unele scurgeri sunt deliberate, aerisind gazul -nedorit eliberat din subteran în timpul forării pentru petrol în aer, iar unele sunt accidentale, de la echipamente prost întreținute sau prost reglementate. Acțiunea rapidă ar încetini dramatic încălzirea globală, deoarece metanul este de scurtă durată în atmosferă. O reducere a emisiilor cu 45% până în 2030, despre care ONU spune că este posibilă, ar preveni creșterea temperaturii cu 0,3 C.

Creșterea emisiilor de metan este înfrăcoșătoare

Emisiile de metan reprezintă, prin urmare, atât o amenințare gravă la adresa umanității, dar și o oportunitate de aur de a acționa decisiv asupra crizei climatice. „Creșterea actuală a metanului pare într-adevăr foarte înfricoșătoare”, a spus profesorul Euan Nisbet, de la Royal Holloway, Universitatea din Londra din Marea Britanie. „Accelerarea metanului este poate cel mai mare factor care provoacă obiectivele acordului de la Paris. Deci, eliminarea super-emițătorilor este o idee deloc pentru a încetini creșterea – obțineți o mulțime de bani pentru bani.” Siturile super-emițătoare de metan au fost detectate prin analiza datelor satelitare, SUA, Rusia și Turkmenistanul fiind responsabile pentru cel mai mare număr de la instalațiile de combustibili fosili. Cel mai mare eveniment a fost o scurgere de 427 de tone pe oră în august, lângă coasta Caspică a Turkmenistanului și o conductă majoră. Acea scurgere unică a fost echivalentă cu rata emisiilor de la 67 de milioane de mașini sau cu emisiile naționale orare ale Franței.

O treime din încălzirea globală este din cauza metanului

Clima se află deja în pragul mai multor puncte de răsturnare care ar putea conduce la schimbări climatice fugitive, au avertizat recent oamenii de știință. Ca gaz cu efect de seră, metanul este o sabie cu două tăișuri: captează de 80 de ori mai multă căldură decât dioxidul de carbon, dar dispare din atmosferă în aproximativ un deceniu, mult mai repede decât secolul sau mai mult luat de CO2. În 2021, ultimul an pentru care sunt disponibile date complete, metanul a atins 1.908 părți per miliard, de 2,6 ori mai mult decât înainte ca activitatea umană să înceapă să transforme atmosfera. Rolul său în încălzirea globală este adesea trecut cu vederea, dar emisiile de metan cauzate de om sunt responsabile pentru aproximativ o treime din creșterea temperaturii globale observată în ultimul secol. Astăzi, impactul rămâne mare, metanul din atmosferă fiind responsabil pentru aproximativ 25% din căldură prinsă de toate gazele cu efect de seră.

Cele mai mari rate de creștere s-au întâmplat în ultimii ani

Creșterile recente ale emisiilor anuale de metan se accelerează. „Cele mai mari rate de creștere pe care le-am văzut vreodată au fost doar în ultimii câțiva ani, din 2020”, a spus Nisbet. Aproximativ 40% din emisiile de metan cauzate de om provin din scurgeri de la explorarea, producția și transportul combustibililor fosili. Acestea au crescut cu aproape 50% între 2000 și 2019. Alte 40% provin din agricultură, dominată de vite care eructează, și 20% din situri de deșeuri putrezite. Toate sunt prognozate să crească. Creșterea recentă a metanului este în mare măsură determinată de activitatea crescută a microbilor care descompun materia organică, cum ar fi cei din zonele umede și stomacurile animalelor. Se pare că creșterea temperaturii globale le permite microbilor să producă mai mult metan, care apoi provoacă mai multă încălzire globală, creând un cerc vicios. Cel puțin pentru scurgerile de combustibili fosili, acest obiectiv este la îndemână. La 80% din site-urile de petrol și gaze și 98% din minele de cărbune, măsurile de a astupa scurgerile și de a pune capăt ventilației deliberate s-ar plăti de la sine, prin vânzarea de gaz suplimentar captat sau ar putea fi implementate la un cost net redus, potrivit ONU.

Peste 1000 de sit-uri sunt foarte poluante.

Datele satelitare analizate de compania Kayrros au identificat 1.005 evenimente super-emițătoare în 2022, dintre care 559 au fost din zăcăminte de petrol și gaze, 105 din mine de cărbune și 340 din situri de deșeuri, cum ar fi gropile de gunoi. Evenimentele pot dura între câteva ore și câteva luni. „Înainte de tehnologia prin satelit, nu aveam nicio idee unde aveau loc aceste evenimente mari, dar acum, lucrul bun este că cel puțin avem puțină monitorizare”, a spus Höglund-Isaksson. Turkmenistanul a avut cel mai mare număr de evenimente super-emițătoare – 184. „Se evacuează ca nebunii”, a spus Christian Lelong la Kayrros. Se știu puține despre producția de combustibili fosili sub dictatura represivă a Turkmenistanului. Dar scurgerile colosale pot fi rezultatul îmbătrânirii echipamentelor din epoca sovietică, au spus experții, sau al încercărilor de a evita controlul asupra arderii, atunci când gazul evacuat este aprins pentru a forma CO2 mai puțin dăunător, dar produce flăcări ușor vizibile. Turkmenistanul a dominat primele 100 de evenimente cu cele mai mari superemițătoare din combustibili fosili, cu 70 de evenimente.

Popularul colagen Vital Proteins, promovat de staruri, provine de la fermieri responsabili pentru defrișarea ilegală a Amazonului, arată o investigație a reporterilor britanici

Autor

Anda MILITARU

-

7 martie 2023

NYPICHPDPICT000007186854 — Foto: Getty; jenniferaniston/Instagram

O investigație complexă condusă de canalul britanic de televiziune ITV News a descoperit – pentru prima dată – existența unei conexiuni între un supliment de sănătate vândut în farmacii și magazine naturiste, și defrișările care au loc în Brazilia.

Colagenul Vital Proteins, furori printre influencerii industriei de wellness

Vital Proteins este una din mărcile sub care se vinde pulberea de colagen bovin. Ea este promovată de superstaruri precum Jennifer Aniston, Georgia Toffolo și Mark Wright.

Nu lipsesc reclamele de pe conturile lor de pe rețelele de socializare. În ele, aceștia susțin că adăugarea de cupe de pulbere albă la alimente și băuturi poate îmbunătăți sănătatea pielii, părului și articulațiilor.

Investigația ITV a fost rezultatul unei munci colaborative dintre reporteri ITV și mai multe companii. Au luat parte Biroul de Jurnalism de Investigație, The Guardian și O Joio e O Trigo. Rețeaua de Investigații în Problema Pădurilor Tropicale a Centrului Pulitze a fost, si ea, implicată în investigație. Reporterii au urmărit lanțul de aprovizionare cu bovine folosite pentru a produce colagen. Acesta i-a condus direct la procesatorii de carne din Brazilia – asociați în mod repetat cu defrișări ilegale și invadarea pământurilor indigene.

Corespondentul ITV News pentru Sănătate și Știință, Martin Stew, a explicat legăturile dintre defrișare și colagen. Colagenul este înregistrat ca fiind un produs secundar al industriei cărnii de vită. Ca urmare, el este, adesea, controlat mai puțin decât carnea de vită, produs care ajunge în lanțul alimentar.

Amploarea defrișărilor amazione, evidentă în imaginile sateliților NASA. Foto: NASA. IDL TIFF file

„Produsele din carne de vită proaspătă exportate în UE trebuie să fie trasabile până la ferma de origine”, a spus Chris Moye, de la Agenția de Investigații de Mediu.„Acest lucru nu este aplicabil și în cazul produselor secundare. Prin urmare, nu vei fi conștient niciodată de unde originează (n.t.: colagenul). Acesta este mărul discordiei, și acolo are loc cea mai mare parte a defrișărilor din Amazon,” a adăugat acesta.

Drumul colagenului: păduri defrișate și sate incendiate

Industria din jurul creșterii bovinelor este asociată cu defrișarea anuală a mii de kilometri pătrați, în Brazilia. În ultimii 30 de ani, terenul din jurul rezervației Mae Maria s-a transformat, din pădure luxuriantă, în ferme aride

Indigenii spun că pământul lor protejat este „înconjurat, sufocat pe o insulă”.

Liderul poporului Gavião a spus reporterilor că fermierii sunt responsabili pentru un grad mare de distrugere, pe plan local. „Distrug ceea ce este al lor și invadează ceea ce este al nostru. Nu pot înțelege de ce distrug totul.” Ei susțin, de asemenea, că li se invadează pământul prin metode ilegale.

„Am pățit să ni se ardă un sat întreg”, a spus pompierul voluntar Aiteti Gavião. „Majoritatea incendiilor de aici, în pământul indigen, sunt provocate intenționat. Așa s-a întâmplat aici, în rezervație, unde un sat întreg a rămas fără case, oamenii fără bunuri, și chiar și animalele au fost ucise din cauza incendiilor”.

Defrișările din Amazon au loc în ritm amețitor. Foto: Greenpeace

Companiile declară că iau măsuri pentru a se asigura că Colagenul Vital Proteins este aprovizionat în mod responsabil

Reporterii consideră că, probabil, multe companii de colagen folosesc lanțuri de aprovizionare similare cu Vital Proteins. Marca este deținută de compania Nestle. Reprezentanții acesteia au declarat pentru reporterii de investigație că „acuzele aduse nu sunt aliniate la angajamentul luat de companie de a se aproviziona responsabil.”. Ei spun că furnizorul companiei a fost contact, „pentru a investiga această problemă.” Compania „ia măsuri pentru a se asigura că, până în 2025, produsele ei nu vor mai avea nici o legătură cu defrișările”, au adăugat aceștia.

Atât Holland & Barrett, cât și Boots au declarat că sunt în discuții cu furnizorii pentru a se asigura că produsele sunt procurate în mod responsabil.

Nu există nici o sugestie că celebritățile ar fi știut de legăturile cu defrișarea înainte de a posta reclame. Reporterii i-au contactat pe Georgia Toffolo, Michelle Keegan și Mark Wright pentru a afla care este poziția lor pe această temă. Toți au refuzat să comenteze. Jennifer Aniston, care este Chief Creative Officer al Vital Proteins, a făcut trimitere la răspunsul companiei Nestle.

Problema supraconsumului de către cei bogați trebuie rezolvată, spune șeful pe biodiversitate al ONU

Autor

Anda MILITARU

-

6 martie 2023

m-l-ghtTSfjSBoE-unsplash (1) — Foto: M L, Unsplash

Guvernele și companiile trebuie să înceapă să implementeze punctele stabilite în acordul de la Montreal, a spus șeful ONU pentru biodiversitate. Acest lucru este imperios necesar pentru a opri distrugerea ecosistemelor Pământului cât mai curând posibil, a adăugat acesta. El a cerut națiunilor bogate să rezolve problema reprezentată de supraconsumul de resurse, conform publicației The Guardian.

Consumul excesiv de resurse, în spatele extincției unui număr record de animale

David Cooper este noul secretar executiv interimar al Convenției ONU privind diversitatea biologică (CBD). El a declarat că țările și corporațiile trebuie să pună în aplicare imediat punctele stabilite în decembrie, în cadrul acordului istoric de la Montreal . Unul dintre obiectivele acestuia este protejarea a 30% din planetă. Reformarea unor subvenții – de 500 de miliarde de dolari – care dăunează mediului este un alt obiectiv important. La fel este și abordarea și dezvăluirea impactului afacerilor asupra biodiversității.

Unii oameni de știință susțin că, la momentul de față, omenirea este în procesul de a provoca a șasea extincție în masă a Pământului. Consumul excesiv de resurse și poluarea cauzează cele mai multe morți în rândul animalelor. Aceasta este comparabilă doar cu cea care a avut loc pe vremea dispariției dinozaurilor. În ciuda avertismentelor științifice, guvernele nu și-au atins niciodată vreun obiectiv ONU privind biodiversitatea. Aceste obiective au fost stabilite de ele, însele. Cooper spune că este nevoie de un efort major pentru ca acest deceniu să fie diferit. „Rezultatele trebuie atinse până în 2030, ceea ce înseamnă că trebuie luate măsuri acum. Asta înseamnă că avem nevoie de bani și planuri de la guverne, acum”, a spus Cooper.

„Țările ar trebui să lucreze la obiective naționale, și să convină asupra unui plan la nivelul întregului guvern. Lucrul cel mai important, în această etapă, este să se determine ce înseamnă aplicarea punctelor din acord pentru sectorul agricol, infrastructură, sănătate, dezvoltare urbană și dezvoltare economică.”

Supraconsumul de resurse trebuie tratat cu ajutorul strategiilor globale, la nivel de guverne

Țările pot începe să facă asta în diverse moduri, adaugă el. Guvernele ar putea avea obiective orientate spre rezultate, care să facă literă de lege din atingerea unei ținte comune. Un exemplu al unei astfel de abordări este felul în care procedează Marea Britanie în cazul obiectivului său privind schimbările climatice. În trecut, abordarea a fost folosită cu succes în Brazilia, de către administrația anterioară, Lula. Aceasta a obținut o scădere cu 80% a defrișărilor în Amazon, lucru realizat prin implicarea întregului guvern. „A fost la mijloc un amestec de legi, stimulente, investiții în cercetarea agricolă și îmbunătățirea datelor”, a adăugat Cooper

După acordul din Canada, principalul fond al ONU pentru biodiversitate, Global Environment Facility (GEF), a pornit procesul de creare a unei noi ramuri prin care să canalizeze bani pentru eforturile de conservare globale. China, Indonezia, Mexic, India și Brazilia sunt acum primii beneficiari ai finanțării din partea GEF. Unele țări biodiverse mai mici, în special cele africane, își doreau un nou fond care să plătească pentru atingerea obiectivelor privind protejarea și restaurarea naturii. Designul și scopul acestui nou fond vor fi convenite în cursul acestui an.

Țările bogate trebuie să își respecte angajamentele luate în ceea ce privește supraconsumul de resurse

Cooper a spus că este important ca țările donatoare să își respecte angajamentele financiare convenite ca parte a Cop15. Întreprinderile ar trebui, de asemenea, să înceapă să adopte această practică, a adăugat el. Acordul final semnat la Montreal a inclus stabilirea unui obiectiv pentru firmele de afaceri. Acestea trebuie să își evalueze și dezvăluie impactul asupra naturii.

„Companiile, în special cele mari și transnaționale, trebuie să țină seama, în mod corespunzător, de impactul lor asupra biodiversității, dar și dependența lor de aceasta. Necesitatea de a dezvălui acest impact, pune, în mod evident, presiune – internă și externă – asupra lor”, a spus Cooper. Acesta a adăugat că atât țările cât și oamenii bogați au o responsabilitate specială de a face un succes din acest acord.

„Aceia dintre noi aflați în țări mai bogate, în special oamenii mai bogați din țările bogate, trebuie își analizeze propria amprentă de carbon. Pe o planetă cu resurse limitate, trebuie în special limitat cât consumă în exces cei bogați, altfel măsurile trasate nu vor avea efectul scontat”, a concluzionat acesta.