Amenzi, mașini confiscate și un top al rușinii în România: Garda de Mediu a decis acțiuni ample și urmărirea unui traseu ilegal în mai multe județe din țară.
Mai multe autoturisme și camioane au fost surprinse depozitând gunoi în mod ilegal, șoferii refuzând, în același timp să se legitimeze sau să prezinte documentele vehiculelor.
Acțiunile Gărzii de Mediu s-au încheiat cu amenzi de zeci de mii de lei, comisarii promițând controale în toată țara.
”În urma unei acțiuni desfășurate împreună cu colegii de la Garda Națională de Mediu, am reușit să identificăm o autoutilitară care deversa resturi din material de construcții într-un loc nepermis. Va fi amendat cu 13 până la 15 mii de ron și i se va confisca mașina. Sunt foarte multe astfel de cazuri. Desfășurăm în fiecare seară astfel de acțiuni și sperăm să prindem cât mai mulți cetățeni care aruncă în locuri nepermise”, spune Cătălin Tutilescu – inspector-șef la Garda de Mediu.
Nimic nou sub soare
Nu este vorba despre un caz singular și, contrar inițiativelor, multe dintre acțiunile ilegale rămân nepedepsite. Un exemplu este județul Ilfov, unde șoferul unei basculante a descărcat o cantitate mare de gunoi pe un câmp.
Conform Digi 24, respectivul șofer a a fost obligat să mute deșeurile abandonate. În plus, a primit o amendă de 30.000 lei și a rămas și fără mașină. Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu au postat fotografiile pe pagina lor de Facebook, însoțite de un mesaj care să descurajeze pe viitor astfel de atitudini.
”O altă zi, o altă faptă pedepsită, un alt mijloc de transport folosit la săvârșirea unei contravenții a fost confiscat! (…) Gândiţi-vă de două ori înainte de a arunca gunoiul pe unde vă trece prin cap. Pe lângă amenzi enorme, riscaţi să plecaţi şi pe jos acasă!” spun oficialii de la Garda de Mediu.
Sinești: sursa majoră de poluare pentru Capitală
Un alt exemplu este data de 16 februarie, când la Sinești a fost confiscată o mașină care depozita gunoi în mod ilegal.
De asemenea, să nu uităm că localitatea Sinești a devenit faimoasă pentru mormanele de gunoi, deșeuri și plastic pe care localnicii le ard ilegal, în ciuda nenumăratelor razii făcute de Garda de Mediu.
Localitatea este cunoscută drept cauza principală a poluării masive din București. În luna noiembrie 2020, localnicii au ars deșeuri chiar în fața autorităților.
Poluarea din București atinge cote alarmante în această dimineață, valorile pentru microparticule fiind depășite de cinci ori. Nivelul mare de poluare a fost constatat și în restul orașelor din România și, deși este un fenomen cu care ne-am obișnuit, datele indică prezența poluării doar pe teritorul țării noastre.
Valorile pentru microparticule sunt depășite de până la cinci ori în această dimineață atât în București dar și în restul orașelor din țară, arată datele celei mai mari rețele independente de monitorizare a calității aerului uRAD Monitor.
Cât de poluat este astăzi aerul?
Dincolo de arderile ilegale și poluarea generată de sistemele de încălzire, Buletin de București a încercat să găsească o explicație și din punct de vedere meteorologic.
“Avem episoade de ceață matinală, care amplifică fenomenul de poluare cu microparticule, pentru ca s-a schimbat circulația curenților de aer. Săptămâna trecută eram pe ciclon cu precipitații, iar acum avem un anticiclon cu aer cald și uscat dinspre Azore. Plus praful saharian, anunțat pentru week-end, care începe să ajungă și la noi. Plus inversiunea termica, adică foarte cald și soare în zonele de deal și munte, ceață și mai frig la câmpie, unde crește temperatura doar după ce se ridică ceața. Azi a intrat pe teritoriul nostru aer rece care e mai greu, și care ține poluanții la nivelul solului, însă doar până mâine”, a explicat pentru Buletin de București meteorologul Andreea Mocanu.
Arderi mai mult sau mai puțin legale
Cu toate acestea, meteorologul afirmă că, în ciuda analizei, nu se explică de ce senzorii de monitorizare a calității aerului arată valori atât de mari. Andreea Mocanu a adăugat că poate fi vorba, până la urmă, de arderi mai mult sau mai puțin legale.
”La asta aș adăuga și activitatea vecinilor noștri sârbi și bulgari plus ce mai ajunge și de la polonezi, care au infringement pentru arderile de cărbune”, a concluzionat meteorologul.
Valori depășite pentru regiunea București-Ilfov, cu un calificativ “foarte rău”, arată și datele Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, aflată în administrarea Agenției de Mediu.
Poluarea: un avatar al stilului nostru de viață
Trafic, industrie, încălzire rezidențială, toate afectează calitatea aerului, mai ales pe perioada sezonului de iarnă.
Senzorii ce ne indică poluarea aerului în București și în țară sunt, în realitate, un avatar al stilului nostru de viață, o imagine a deciziilor greșite pe care le luăm zilnic, dar și un rezultat al indiferenței la care contribuim cu toții.
Ne plângem de aer irespirabil, de fum, de mizerie, de pâcla zilnică ce ne sufocă, analizăm datele și repetăm greșelile zilnic.
Instituțiile nu consideră că ar avea vreo responsabilitate, Ministrul Mediului, cel mai probabil, ar face apel la eternul ”calm”, iar România bifează o nouă zi la terapie intensivă. Aparatul de ventilație este mobil, este plin de substanțe care pot îmbolnăvi și chiar ucide și e de ajuns pentru fiecare dintre noi.
Un proiect, o colecție de fotografii și o estetică a urâtului existentă peste tot în lume: fotografa belgiană Laura van Severen a documentat 106 gropi de gunoi din Belgia, Olanda, Spania, Portugalia și România și a povestit pentru Scena9 cum variază relația dintre oameni și resurse în diferite țări, dar și cum ajung ele să creeze un nou peisaj.
Proiectul Strata are un dublu scop: semnalul de alarmă și realizarea faptului că totul este într-o continuă mișcare, oamenii reușind ”performanța” de a modifica mediul natural.
Gunoiul – Noua formă de relief
Una dintre observațiile fotografel a fost că gropile de gunoi, ele însele formate din straturi de materiale, alcătuiesc un nou strat al Pământului.
Strat peste strat, plastic, geotextil, pietriș sau gunoi menajer, groapa de gunoi este surprinsă în fotografiile proiectului ca o formă de relief de sine stătătoare, relief la care contribum cu toții, zilnic, fără ca măcar să ne dăm seama.
”În 2018, în Europa au fost generate 5,2 tone de deșeuri pe cap de locuitor, dintre care aproape 40% au ajuns la gropile de gunoi. În topul celor mai generoși producători de deșeuri, România ocupă locul 6, cu aproape 10,5 tone pentru fiecare cetățean, în timp ce pe locul 1 se află Finlanda, cu mai bine de 23 de tone de gunoaie pentru fiecare locuitor.
Din când în când, deșeurile ajunse în gropi sunt acoperite cu straturi de nisip pentru a reduce mirosurile neplăcute și împrăștierea lor de către vânt. După ce își atinge capacitatea, o groapă de gunoi este acoperită iar cu straturi de plastic, sol și plante, pentru a integra mormanul în natură. Potrivit legislației europene, aceste spații trebuie monitorizate timp de 30 de ani, pentru a fi evitate incidente nocive pentru mediu”, se arată pe pagina Scena9.
Nimic nou: statisticile plasează România la coada listei
Proiectul, derulat pe parcursul a mai multor ani, a adunat fotografii din peste 100 de depozite de deșeuri din cinci țări.
Potrivit unei directive europene, la astfel de gropi nu pot fi depozitate mai mult de 10% din deșeurile colectate. Belgia și Olanda sunt cele două țări care au depășit deja obiectivul, cu un procent de depunere la groapa de gunoi de 1%, respectiv 1,4%. Spania și Portugalia se află pe la mijlocul listei, cu 51%, respectiv 48,6%, iar România este la coada listei cu 73,5% din deșeuri depuse încă la groapa de gunoi.
Cu greu va învăța România de la țările vestice și, deși țara noastră a fost obligată și de Curtea Europeană de Justiție să închidă 68 de depozite neconforme, poluarea rămâne un confort constant în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Estetica urâtului: impenetrabilă și păzită de autorități
Laura van Severen a documentat 21 de gropi de gunoi din România, din mai multe județe, din Gorj și Vâlcea, până în Timiș, Brașov, Neamț, Iași și Galați.
Astfel, a precizat că a întâmpinat dificultăți în a primi acces în aceste zone, explicând permisiunea autorităților ca pe ”un miracol”.
”Am obținut de la autorități o listă de 46 de depozite din România, am început să îi contactăm pe cei care le gestionează și a durat trei luni să obținem acordul pentru a vizita 21 dintre ele. Le era frică să spună da, le era frică să spună nu. Sunt agenți de pază peste tot în România, nu doar la gropile de gunoi, ci în general”.
Bucureștiul și Clujul își îngroapă și secretele în deșeuri
Autoritățile din București și Cluj nu consideră că fotografia ar reprezenta vreo formă de artă, dar ridică orice permisiune la rang de artă: arta de a spune nu.
Gropile de gunoi din București și Cluj ucid lent atât natura, cât și viețile locuitorilor.
Clujul se ”mândrește” cu dezastrul ecologic de la Pata Rât din Cluj, iar Capitala are ”grijă” de trei depozite de deșeuri, depozite plasate la marginea Bucureștiului, astfel încât locuitorilor să le fie amintit zilnic că gunoiul e un stil de viață: prin miros, prin poluare, prin extindere.
Dacă ajungem la orașe mai mici și mai puțin dezvoltate, nici Galațiul nu se lasă mai prejos, autoritățile de aici fiind deranjate de expunerea secretelor murdare (la propriu) prin fotografie.
Românii conviețuiesc cu gunoiul, iar gunoiul are o destinație aleatorie, la ghici.
Oamenii au uitat ce înseamnă noțiunea de ”natural”
”Pentru mine e interesant să văd cum a fost modificat peisajul natural de intervențiile umane și cum se integrează noile forme în peisaj”, spune Laura.
S-a arătat surprinsă de faptul că un angajat al unei gropi de gunoi din România, care îi făcea turul, i-a povestit cu încântare despre o zonă bogată în biodiversitate care s-a creat la câțiva metri de groapa de gunoi unde lucra. De asemenea, șocul a continuat: gunoiul a format o mlaștină, mlaștina a devenit baltă, balta a atras păsări și amfibieni, iar noua ”natură” a devenit loc de pescuit.
”E greu de spus ce e bine și ce e rău în zilele noastre”
”Gropile de gunoi vor exista mereu, cred, nu în același fel în care sunt azi, dar vor exista. Omenirea continuă să producă materiale greu de eliminat, cum sunt și turbinele eoliene, ale căror aripi rezistente din fibră de sticlă nu au altă soluție de eliminare, în afară de îngropare”, spune Laura. ”E greu de spus ce e bine și ce e rău în zilele noastre”, a conclus Laura van Severen.
Pentru România, atât colectarea separată, esențială de altfel, cât și reciclarea sau incinerarea sunt subiecte de domeniul filmelor științifico-fantastice. Sau, mai grav, subiecte de știri și de amenzi.
Gropile de gunoi rămân salvarea multora, sursa de bani a multora și găurile din bugetul nostru. Aparent, sunt niște banale gropi, care au devenit obiceiuri, forme de relief și imaginea unei țări care încape în fiecare județ: în groapa de gunoi a fiecărui județ.
O activitate legală care ascunde ilegalități și o concluzie care distrage de la un adevăr crud: Ministrul Mediului a declarat că muncitorii care au scos puii de urs din bârlog exploatau legal doborâturi, în zona Gheorgheni.
Deși este vorba despre patru agresori, subiecții unui dosar penal întocmit pentru săvârşirea mai multor infracţiuni (ca rănirea sau schingiuirea animalelor), respectivii se află sub protecția declarațiilor, declarații venite ca scuză:
”Din câte se pare, era o activitate de exploatare legală, într-o zonă cu doborâturi. Anul trecut, în zona Gheorgheniului, în zona Ciucului, au fost foarte multe doborâturi, după o furtună extrem de puternică, erau sute de mii de metri cubi de brad, de păduri, care au fost distruse, practic, de acea furtună, pagubă foarte mare pentru proprietarii de păduri”.
Arta de a crea contextul se poate traduce prin manipulare
Detaliile: patru pui de urs au fost scoși din bârlog și aruncați în zăpadă.
Viteza de reacție: Ministrul Mediului consideră că fapta este inadmisibilă, dar legală.
Oricâte alineate ar avea legea, oricât de legală ar fi fost activitatea celor patru agresori din Neamț, un fapt revoltător nu poate fi șters printr-o declarație și nici prin insistența cu care Tanczos Barna aplaudă organele de anchetă şi Garda de Mediu. Oricât de repede s-a acționat, puii nu au mai fost găsiţi şi nu se ştie ce s-a întâmplat cu ei.
Traducerea unei declarații haotice: puii sunt vii sau îngropați
”Nu se ştie ce s-a întâmplat cu ei. Poate exista şi varianta ca ursoaica să se fi întors şi să-şi fi luat puii, este teoretic posibil, sau au fost îngropaţi, nu se ştie, efectiv, organele de anchetă nu ştiu dacă au reuşit să stabilească modul în care s-a terminat acel incident. Aşteptăm şi noi informaţii de la procurori, de la poliţişti care au făcut cercetarea penală”, a menţionat Tanczos Barna.
Desigur, dacă declarațiile se traduc prin haos total, neconcordanțe și accentul pus pe ”munca legală” a agresorilor, nici ipoteza potrivit căreia ar putea fi vorba de trafic de carne de urs nu stă în picioare pentru Tanczos Barna.
Ministrul a decis că nu este cazul să ne lansăm în ipoteze care nu au susţinere şi care sunt greu de dovedit. Mai mult, rezolvarea ar putea veni doar de la DIICOT, făcând apel la competenţa DIICOT-ului.
Specialiștii scapă turma și tot specialiștii îl scapă pe ministru de niște explicații datorate cetățenilor, activiștilor și fiecărei persoane care mai cunoaște noțiunile de civilizație, empatie, respect pentru mediu și educație ecologică.
Agresivitatea ”iertată” prin tăcere agresivă
”Fac apel la calm şi să aşteptăm rezultatele anchetei, pentru că sunt convins de faptul că nicio informaţie nu o să fie ascunsă de organele de anchetă penală, sunt convins că îşi vor face treaba aşa cum trebuie, în mod profesionist şi nu m-aş angaja nici eu şi nu ar trebui să se angajeze nici altcineva în pseudocercetări penale, pentru că nu suntem specialişti şi nu avem toate informaţiile la îndemână”, a subliniat ministrul Mediului.
Să faci apel la calm înseamnă să faci apel la liniște, așteptare și umeri ridicați. Până când cazul va fi unul de domeniul trecutului, unul din multele cazuri ”soluționate” prin silenzio stampa și o indiferență absolut ”legală”.
Respectul față de mediu nu înseamnă să-i prezinți copilului celebra imagine cu ursul polar care luptă pentru supraviețuire. De asemenea, semnalul de alarmă în ceea ce privește încălzirea globală nu ar trebui să se reducă la titluri alarmante care conțin termeni ca ”extincție” și calcule despre ”ce nu va mai fi după 20 de ani”.
Încălzirea globală este înțeleasă de mulți ca un fenomen total nou, ca o luptă, ca activism și motive de schimbare. Cu toate acestea, fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna, noutatea fiind poluarea industrială și ignorarea efectelor acesteia. Neconcordanța din informația deținută de adulți se traduce prin haos în ceea ce privește informația ajunsă la cei mici.
Și, în mod interesant, totul pornește de la spațiu, de la cei 4 pereți care alcătuiesc sala de clasă.
Școala verde, clădirile verzi și educația ecologică
Conform unui studiu, clădirile școlare „verzi” îi pot ajuta pe elevi să înțeleagă mai bine rolul pe care îl au oamenii în și asupra mediului.
Aproape 40% din emisiile mondiale de dioxid de carbon legate de energie provin din clădiri, conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. Pe măsură ce resursele neregenerabile devin din ce în ce mai puține, unele districte școlare se îndepărtează de cărbune și petrol spre surse alternative de energie, cum ar fi panourile solare.
Arhitectura: mână în mână cu școala și natura
Pentru un nou studiu, Laura Zangori, profesor asistent la Universitatea din Missouri, și Laura Cole, profesor asistent de studii de arhitectură, au colaborat cu districtul școlar din Columbia, Missouri. Scopul a fost de a examina impactul unei clădiri școlare verzi, clădire în care învață aproximativ 37 de elevi.
Experimentul a presupus ca jumătate dintre elevi să învețe într-o clădire verde a școlii pe parcursul anului școlar. În același timp, cealaltă jumătate a urmat cursurile într-o sală de clasă vecină. Ambele clase au desfășurat activități curriculare similare pe tot parcursul anului școlar.
Respectul pentru școală înseamnă respectul pentru mediu
Profesorii le-au cerut elevilor să deseneze o imagine care să reflecte modul în care clădirea școlii lor a afectat ecosistemul. Analizând desenele, cercetătorii au descoperit că elevii care au învățat în clădirea verde au descris o relație mult mai strânsă între clădire și mediu.
”Clădirea reprezintă un al doilea educator. Mediul în care copiii învață spune foarte multe despre ceea ce credem despre ei”, a explicat Zangori.
”Vorbim despre modul în care energia curge printr-o clădire pentru a furniza energie electrică sau despre consecințele tăierii copacilor pentru a construi ceva care nu este durabil. Astfel, putem ajuta studenții să înceapă să facă acele conexiuni la o vârstă mai mică.”
”Factorii de mediu, cum ar fi creșterea calității aerului din interior sau lumina soarelui naturală, pot avea impact pozitiv asupra învățării academice pentru tinerii studenți”, a mai adăugat Cole.
”Clădirile școlare ecologice oferă elevilor și profesorilor oportunitatea de a învăța despre durabilitate, utilizând clădirea și mediul cu care interacționează în fiecare zi. În loc să folosim doar tactici bazate pe frică, cum ar fi prezentarea de imagini cu urși polari pentru a explica schimbările climatice, ar trebui să-i învățăm pe copii să iubească natura, înainte de a le cere să o salveze”.
Studiul apare în Cercetarea Educației de Mediu.
Institutul Național pentru Alimentație și Agricultură și Biroul de Cercetare, Studii Absolvențe și Dezvoltare Economică și Premiul Margaret Mangel de la Colegiul de Științe Umane și de Mediu, ambele de la Universitatea din Missouri, au contribuit la finanțarea lucrării.
Primăria din Cilibia, o comună din județul Buzău, a decis că e mai ușor să facă pierdut gunoiul, dar să încaseze taxele.
Taxează legal, dar depozitează ilegal, până în momentul în care tehnologia îi ajută pe localnici să filmeze, sesizând, astfel, Garda de Mediu. Camionul primăriei din Buzău a fost filmat în momentul în care depozitează gunoi menajer pe câmp, gunoi acoperit cu pământ cu scop de ”nivelare a terenului”.
De asemenea, primarul din Cilibia, judeţul Buzău, este acuzat de câţiva localnici că încalcă legislaţia de mediu, groapa fiind ilegală, deșeurile fiind ”ascunse” prin acoperirea lor cu pământ.
Acumularea de gunoi s-a format la mai puţin de 200 de metri distanţă de zona locuită, spun martorii.
Gunoiul de sub preșul primăriei este plătit din taxele localnicilor
Martorii au povestit că aceasta ar fi metoda prin care primarul din Cilibia ”rezolvă” gunoiul adunat din sat, pentru care percepe taxă lunară de la oameni. Gunoiul este îngropat la 200 de metri de casele oamenilor şi aşa salvează nişte bani pe care i-ar fi dat la un depozit legal.
De asemenea, potrivit martorilor, camionul descarcă cel puţin o dată pe săptămână gunoaie în gropile de la marginea satului. Din cauza vântului, resturi din depozitul ilegal ajung uneori în sat şi se împrăştie pe tot câmpul.
Conform primarului, gunoiul poate nivela un teren deteriorat
Explicațiile primarului nu au întârziat să apară, acesta recunoacând că gunoiul a fost descărcat la marginea satului. Cu toate acestea, primarul din Cilibia, Ion Enache (PSD), ar fi avut ca scop nivelarea unui teren deteriorat de cărămidarii de la periferie.
”Ceea ce s-a aruncat acolo este un amestec de gunoi de grajd cu crengi, vegetale, nicidecum deşeuri reciclabile. Deşeurile au ajuns pe nişte terenuri degradate, din cauza celor care folosesc pământ pentru cărămida arsă, după care s-a acoperit şi nivelat”, a declarat Ion Enache, primarul din comuna Cilibia.
Edilul a mai adăugat că depozitarea ilegală de gunoi în gropile cărămidarilor nu a durat mai mult de două luni, perioadă de care a avut nevoie pentru organizarea firmei locale de salubrizare şi care a fost neacoperită de un contract pentru depozitarea deşeurilor la o rampă autorizată.
Există taxe, dar nu există pubele sau o banală mașină de gunoi
În momentul în care au apărut sesizările către Garda de Mediu, a apărut și amenda în valoare de 15. 000 de lei. Mai mult, autoritățile au un ultimatum – două luni în care trebuie să ridice tonele de gunoaie îngropate la marginea satului şi să le transfere la un depozit legal.
Și, pentru că noțiunile de legalitate și gunoi par relativ noi pentru edil, primăria va trebui să le distribuie pubele localnicilor, prin firma înfiinţată şi să se doteze cu maşină de gunoi.
”Sper să ne descurcăm pentru că serviciul de salubrizare trebuie să se autofinanţeze. Mai mult de cinci lei lunar, pe cap de locuitori, nu putem cere, iar din calcule a ieşit că ar trebui mai mult de 8 lei ca să ne ajungă. Va fi greu şi cu încasarea pentru că, din ce ştim din alţi ani, gradul de colectare a banilor de la abonaţi este sub 60 la sută”, spune primarul din Cilibia.
În data de 19 februarie, apele râului Arieş erau pline de peturi aruncate în timpul iernii de către cei care locuiesc în zonă. Fotografiile, videoclipurile și reportajele nu făceau decât să expună ”normalitatea” și lipsa conștiinței morale.
Vina este împărțită între stilul de viață haotic al localnicilor și afacerile locale. Turismul primează în zonă, mai multe localități turistice aflându-se pe cursul Arieşului Mare.
Concluzia: o lipsă de educație, banul care primează și confortul gunoiului propriu.
Banul: o afacere în creștere. Ca și deșeurile
Pentru evitarea plăților suplimentare, plăți către societatea care se ocupă cu colectarea gunoiului, proprietarii de pensiuni au făcut din natură un adevărat coș de gunoi.
Astfel, zeci de tone de peturi ajung la marginea râului, dar și în râu, fiind transportate spre Turda. Cu alte cuvinte, râul a devenit acel coș de gunoi viu, mobil și greu de controlat, chiar și de către autorități.
O soluție ar fi Barajul de la Mihoieşti, baraj care acţionează parţial, ca o barieră naturală. Cu toate acestea, un baraj nu poate face față cantităților mult prea mari de gunoi aruncat la voia întâmplării.
Soluția autorităților: campania de ecologizare
Dacă venirea primăverii, cât și scăderea debitului râului reprezentau soluția pentru ca peturile de pe margine să fie adunate, Primăria Turda a decis și puțină educație ecologică.
Astfel, a fost demarată o amplă campanie de ecologizare a malurilor râului Arieș „sufocate” de tonele de peturi și deșeuri aduse de viitură.
În prima zi de la demararea campaniei au fost colectați 500 de saci de deșeuri din plastic, iar în a doua zi au fost strânși aproximativ 250 de saci. De asemenea, zeci de saci de gunoi menajer și tone de material vegetal au fost transportate la depozitele specializate.
Coordonatorul campaniei, Bogdan Fleșer, a declarat pentru TurdaNews că ”s-a făcut o colectare selectivă a gunoiului adunat de pe malurile râului. În cadrul acțiunii au participat numai în prima zi între 50 și 60 de voluntari de la Prival, SVSU, Apele Române, Salina Turda, Agenția de Protecție a Mediului, Poliția Locală, dar și beneficiari ai ajutorului minim garantat. Nu în ultimul rând, au fost prezenți inițiatorii campaniei, respectiv Primăria Turda- sector salubritate (Domeniul Public), dar și de la compartimentul de mediu – Camelia Mic.”
Legea: o soluție de rezervă la care nu se apelează prea des
Măsurile ar trebui luate și de către autoritățile din județul Alba, încercându-se o colaborare în vederea ”salvării” râului Arieș.
Pedepsele se aplică rar, iar ideea de amendă nu mai reprezintă un răspuns în fața legii. Mulți dintre cei care aruncă haotic deșeuri în apă și poluează mediul nu sunt prinși, fapt pentru care poliția locală va patrula în zona digului.
Cu toate acestea, s-ar trata doar efectul și nu cauza, pentru că tonele de gunoaie colectate de apele Arieșului au pornit din amonte. Astfel, autoritățile din Alba ar trebui să ia măsuri similare: un râu curat, o înăsprire a pedepselor și o educare ecologică și civică a locuitorilor. Râul Arieș este mai curat, poate, pentru o zi. Doar că respectiva curățenie ar trebui să fie o constantă.
Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Olt a fost predat „la cheie” în urmă cu doi ani, dar funcționează cu frâna trasă. Există depozitul ecologic de la Bălteni, există stații de transfer și o mare stație de sortare, dar zeci de localități sunt în continuare asediate de imense cantități de gunoaie pentru că, paradoxal, nu au un operator de salubrizare care să colecteze deșeurile menajere.
În principiu, pentru această situație ar trebui învinovățiți primarii, care nu au asigurat un serviciu public esențial, cel de salubrizare. Dar și primarii au circumstanțe atenuante, deoarece s-au bazat pe faptul că în 2018 Consiliul Județean (CJ) Olt a încheiat un contract de 230 milioane lei, adică 47 milioane euro, cu Rosal Grup SA București, pentru colectarea deșeurilor din toate localitățile județului până în 2027. Rosal Grup nu și-a făcut treaba, în martie 2019 contractul a fost reziliat și a urmat un litigiu în instanță care s-a încheiat în vara lui 2020. În această perioadă, primarii a zeci de localități au aștepat încheierea litigiului și reluarea licitației, lucru pe care îl fac și în prezent.
Președintele CJ Olt, Marius Oprescu, ar putea fi lăudat pentru că în județul său există toate componentele unui sistem modern de colectare a deșeurilor, dar mai degrabă ar trebui criticat dur pentru că nu a fost în stare să convingă primarii acelor localități din Olt să recurgă la serviciile unei firme de salubrizare până la organizarea unei noi licitații și desemnarea noului operator.
Un „SMID” de 40 milioane de euro pentru curățenia Oltului
Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Olt a fost început în 2007 și a fost închis oficial în 2016. „SMID”-ul a avut o valoare totală de 39,35 milioane euro, din care 23 de milioane euro a fost finanțarea europeană prin POS Mediu, 5,8 milioane de euro au venit de la bugetul de stat, iar 11,1 milioane euro au fost alocate de la bugetul CJ Olt.
Depozitul ecologic, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Bălteni, are o capacitate totală de 3,56 milioane metri cubi, în mai multe celule, prima celulă, cu o capacitate de 880.000 de metri cubi, asigurând depozitarea deșeurilor pentru o perioadă de 12 ani. Printr-o licitație de delegare prin concesiune, CJ Olt a atribuit operarea depozitului ecologic consorțiului format din SC Salubris SA Slatina & SC Clean Prest Activ SRL București. În cadrul aceluiaşi proiect au fost închise vechile gropi de gunoi, de la Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Corabia şi Balş, cu o suprafață totală de 20 ha.
Au fost înființate cinci zone de colectare. Deșeurile colectate de operatori sunt transportate la cele 4 statii de transfer, din Balș, Caracal, Corabia și Scornicești, de la care sunt preluate de firmele care administrează CMID Bălteni. La depozitul ecologic de la Bălteni există și o stație de sortare, care a costat 4,9 milioane lei. În proiect, au fost amenajate peste 3.700 de platforme de colectare și au fost achiziţionate 6.500 de containere pentru colectarea deşeurilor.
Din cele 112 localități din Olt, 91 sunt asaltate de grămezi de gunoaie pentru că nu au operatori de salubrizare
Știrea Verde a solicitat conducerii CJ Olt mai multe date despre organizarea și funcționarea sistemului de colectare a deșeurilor în județ. În răspunsul primit, situația e descrisă cu un optimism molipsitor:
Din verificările noastre rezultă că situația nu este atât de roz precum o descrie șeful CJ Olt, care vorbește de „operatorii de salubrizare care au contracte de colectare încheiate cu UAT-urile din județul Olt”, dar nu spune o vorbă despre marea problemă din județ, că foarte multe „UAT-urile” nu au contracte cu operatori de salubrizare.
Potrivit „Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor Olt 2020-2025” colectarea și transportul deșeurilor municipale la stațiile de transfer este asigurată de patru operatori, doi operatori privați și două regii locale. Județul e împărțit în cinci zone de colectare. Salubris SA Slatina asigură colectarea și transportul deșeurilor de la Slatina și alte 11 localizăți din zona 5, din trei localități din zona 1 și o localitate din zona 2. Salubris Sortis SRL Scornicești colectează deșeurile din 3 localități din zona 4, iar ADPP Caracal și Servicii Comunitare SRL Corabia sunt societăți ale celor două primării și colectează deșeurile din aceste localități.
În total, cei patru operatori asigură colectarea deșeurilor din 21 de localități, dar în județul Olt sunt 112 localități! Se pune întrebarea ce se întâmplă în celelalte 91 de localități din județ? Potrivit celor declarate de președintele CJ Olt într-o emisiune a televiziunii PTV Oltenia, multe localități nu au un operator de salubrizare și în concluzie nu beneficiază de serviciile de colectare a deșeurilor.Această situație are ca efect creșterea costurilor de administrare a depozitului ecologic de la Bălteni:
În 2019 și 2020, în localitățile fără operatori de salubrizare au rămas necolectate 66.200 de tone de deșeuri
Să vedem cum stau lucrurile și în ceea ce privește cantitatea de deșeuri municipale generate în localitățile din județ și în ce măsură aceste deșeuri sunt colectate și transportate de operatori la stațiile de transfer. În „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor Olt 2020-2025” sunt citate datele Agenției de Protecția Mediului (APM) Olt, cu privire la cantitatea deșeurilor generate în localitățile județului.
Potrivit APM Olt, cantitatea totală de deșeuri municipale generate în cele 112 localități din județ a crescut de la 53.856 tone în 2015, la 85.429 tone în 2019, dar potrivit datelor transmise de CJ Olt către Știrea Verde la depozitul ecologic de la Bălteni au ajuns în 2019 numai 41.726 tone de deșeuri.
Așadar, în 2019, o cantitate de 43.523 de tone de deșeuri municipale a fost generată, dar nu a ajuns la depozitul ecologic de la Bălteni, ci a rămas în localitățile care nu au operatori de salubritate. În 2020, au fost depozitate la Bălteni 62.706 tone de deșeuri și dacă admitem că a fost generată aceeași cantitate de deșeuri ca și în 2019, concluzia este că și în 2020 au rămas în acele localități o cantitate de 22.723 de tone de deșeuri. În total în 2019 și 2020 au rămas în cele 91 de comune din județ care nu au un operator de salubrizare o cantitate de 66.246 de tone de deșeuri.
Dacă nu au fost colectate, pentru că nu a avut cine să o facă, unde sunt aceste grămezi de gunoaie? Cum fostele gropi de gunoi de la Slatina, Caracal, Balș, Corabia, Scornicești si Drăgănești Olt au fost închise si ecologizate în cadrul proiectului cu finanțare europeană, probabil că cele 66.000 de tone de deșeuri necolectate în 2019 și 2020, la care se adaugă și cantități din anii anteriori, pot fi întâlnite la gropile de gunoi clandestine de la periferiile satelor, în șanțurile de la marginile drumurilor sau pe malurile cursurilor de apă.
Cum s-a ajuns la această situație? Rosal Grup SA a câștigat contractul de 47 milioane euro, dar n-a adus autospecialele
În 2018, CJ Olt a organizat o licitație pentru atribuirea unui contract de 230 milioane lei, adică 46,9 milioane de euro, unui operator de salubrizare care să colecteze deșeurile din localitățile județului în următorii 8 ani. Pe 19 septembrie 2018, președintele CJ Olt a semnat contractul cu reprezentanții Rosal Grup SA București, care a câștigat licitația. Firma avea la dispoziție o perioadă de 120 de zile în care să aducă flota de autospeciale cu care să realizeze colectarea, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
A mai primit de la conducerea CJ Olt o perioadă de grație, până pe data de 18 martie 2019, dar cei de la Rosal Grup SA nu s-au încadrat nici în noul termen și pe 19 martie 2019 CJ Olt a reziliat contractul. Rosal Grup a contestat în instanță rezilierea contractului și s-a ajuns la un proces.
Organizarea unei noi licitații, promisă în 2019, amânată în 2020 și probabilă în 2021
O nouă licitație pentru desemnarea unui nou operator era anunțată imediat după rezilierea contractului, în martie 2019. „Până se va finaliza noua procedură de licitaţie, firmele care au deja contracte cu localităţile pentru colectarea gunoiului menajer, îl vor putea duce la groapa ecologică de la Bălteni. Noi vom relua procedura, după ce am reziliat contractul cu Rosal”, declara pe 20 martie 2019 vicepreședintele CJ Olt, Virgil Delureanu.
Litigiul dintre Rosal Grup SA și CJ Olt a fost judecat pe fond în dosarul nr 884/104/2019, aflat pe rolul Tribunalului Olt. Instanța s-a pronunțat după un an, în martie 2020, respingând contestația Rosal Grup cu privire la rezilierea contractului: „Instanța respinge, ca neîntemeiată, acţiunea modificată, formulată de reclamanta SC Rosal SA”, se spune în sentința nr 70/17.03.2020 a Tribunalului Olt.
Pe 18 mai 2020, președintele CJ, Marius Oprescu, explica la o televiziune locală că deja „sunt pași” făcuți pentru organizarea unei noi licitații în vara anului 2020:
Rosal Grup a făcut recurs și dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova, care pe 9 iulie 2020 a menținut sentința tribunalului, respingând apelul Rosal Grup SA.
În aceeași zi, președintele CJ Olt dădea noi asigurări că „gata! S-a intrat în linie dreaptă” și va fi organizată noua licitație: „Am câștigat și la Curtea de Apel Craiova. Am câștigat și intrăm în linie dreaptă cu implementarea părții de colectare a deșeurilor. După această decizie a instanței, vom putea scoate la licitație colectarea, astfel încât toate localitățile Oltului să beneficieze de Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor”, declara Oprescu pe 9 iulie 2020.
Prin afirmația „astfel încât toate localitățile Oltului să beneficieze de Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor”, președintele CJ Olt mai confirma încă o dată că zeci de localități din Olt nu beneficiază de colectarea deșeurilor.
Și am ajuns și în februarie 2021, când e promisă încă o dată noua licitație. În adresa nr 03/27.01.2021 a CJ Olt către ȘtireaVerde.ro, se spune că este în curs procedura de licitație promisă în martie 2019 și în iulie 2020. „În prezent, Asociația de dezvoltare lntercomunitară Olt-Eco derulează procedura de licitatie pentru atribuirea contractului de colectare a deșeurilor menajere și reciclabile din județul Olt”, se spune în adresa semnată de președintele CJ Olt, Marius Oprescu.
Să spunem că până la finalizarea procesului cu Rosal Grup nu putea fi anunțată noua licitație, dar cum instanța de fond se pronunțase pe 17 martie 2020, dând câștig de cauză CJ Olt, era timp suficient ca până în iulie, la judecarea recursului, să fie reactualizată documentația din 2018. Și din iulie 2020 până în ianuarie 2021 era suficient timp pentru reactualizarea caietului de sarcini și a formularelor și organizarea noii licitații pentru desemnarea operatorului județean.
Acum, în 2021, vor mai fi câteva luni pierdute cu procedura pe SEAP, anunț, depunerea ofertelor, termen de contestare, etc., iar fiecare lună de întârziere, înseamnă zeci de mii de tone de deșeuri care nu vor ajunge la depozitul de la Bălteni, mărind grămezile de gunoaie din zeci de localități din Olt.
În județul Harghita, patru muncitori forestieri au scos patru pui de urs din bârlog și i-au azvârlit în zăpadă.
Imaginile au fost puse la dispoziția autorităților de presa locală și de asociația pentru protecția animalelor Casa lui Patrocle – Animal Rescue.
”Am fost contactată de IPJ Neamț. Am pus la dispoziția lor toate infromațiile. Mi s-a spus că sunt deja la audieri și fac tot posibilul să afle ce s-a întâmplat cu puii, care este soarta lor. Sunt mai multe ipoteze. Am primit zeci de mesaje în care multe persoane mi-au spus că există un trafic real de pui de urs către piața din Rusia, dar nu putem verifica încă. Fondul forestier ar fi în Harghita. Bărbații sunt din Neamț. Din ce am înțeles toți au fost identificați și duși la audieri la Piatra Neamț”, a declarat la Digi24 reprezentanta ONG-lui Casa lui Patrocle.
Dosar penal și tragedia ca dublu standard
Dacă ursoaica ar fi fost în zonă, acum am fi discutat despre o tragedie, despre agresivitatea unui animal care este, per se, agresiv. Pentru că e mai la îndemână să pedepsești prin împușcare animalul sălbatic care își apără mediul sau care este nevoit să-și schimbe mediul, în momentul în care pădurea devine fabrică de cherestea.
Dacă ursoaica ar fi fost în zonă, știrea ar fi fost despre natura sălbatică a cărei înmulțire a fost scăpată de sub control, nu de faptul că foarte mulți ”oameni” sunt scăpați de sub control. Desigur, pedeapsa era glontele legal sau ilegal aplaudat de autorități, nu un dosar penal.
Poliția Harghita a deschis dosar penal în acest caz, una dintre infracțiuni fiind rănirea sau schingiurea animalelor.
Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, cei patru bărbați care apar în imagini au fost identificați. Ei sunt din județul Neamț și au între 35 și 51 de ani. Filip a precizat, la Digi 24, că totul s-a petrecut într-o exploatare forestieră aflată în subordinea ocolului silvic din Gheorgheni.
În data de 19 februarie, Ministerul Mediului a anunțat că o echipă a Gărzii Naționale de Mediu a ajuns la fata locului, iar până acum puii de urs nu au fost identificați și căutările continuă, în pofida condițiilor meteo neprielnice pentru astfel de activități și a configurației terenului.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, suferă public, dar mai mult suferă de o amenzie pe care declarațiile, la fel de publice, o dovedesc.
Derapaje și schimbări comportamentale în Ministerul Mediului:
În 2015, Ministrul Mediului afirma următoarele: “Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei”. Era momentul în care 10.000 de urși erau prea mulți pentru Tanczos Barna și dorea depunerea unei petiții la Ministerul Mediului împotriva protejării carnivorelor mari.
8Februarie 2021, Tanczos Barna declara că: ”Nu există o relaţie directă cauză-efect între tăierile ilegale de păduri şi apariţia urşilor uneori chiar şi în curţile şcolilor din oraşe”.
19 februarie 2021: “Este inadmisibil”, despre puii de urși scoși din bârlog de tăietorii de lemne.
”Este inadmisibil ceea ce s-a făcut acolo, clar aceste fapte sunt sancţionate penal, pentru că legislaţia privind protejarea habitatelor naturale sancţionează penal orice perturbare a vieţii acestor animale sălbatice”.
Din nou, dublu standard.
Inadmisibilă este și o discuție despre tăierea padurilor, falsificarea actelor sau multitudinea de afaceri ale drujbei. Inadmisibilă, pentru că nu poate fi acceptată de ministru, pentru că preferă falsa empatie ca strategie în fața întrebărilor.
În momentul în care incompetența pornește de la ministru și ajunge până la tăietorii de lemne, declarațiile se vor schimba de la o zi la alta, așa cum se schimbă și geografia României: păduri pe cale de dispariție, reducerea habitatului, reducerea hranei și înmulțirea apelurilor de la 112.
ADI Deșeuri, struțo-cămila care stârnește controverse
În anul 2009, autoritățile județene anunțau cu surle si trâmbițe înființarea Asociației de Dezvoltare Intracomunitară pentru Managementul Deșeurilor (ADI Deșeuri). Era considerat un real succes și promitea rezolvarea problemei deșeurilor într-un județ sufocat nu doar de gropi de gunoi, multe neautorizate, dar și de bataluri neecologizate ale rafinăriilor din zonă. ADI Deșeuri a fost înființată ca un fel de societate pe acțiuni în care toată lumea votează, iar deciziile se iau cu majoritatea voturilor. De reținut că fiecare localitate care a aderat la ADI are un singur vot în Adunarea Generală.
Cu alte cuvinte, Ploieștiul, care are 200.000 de locuitori, are un singur vot, la fel ca și comune precum Lapoș ( 1500 de locuitori) sau Călugăreni ( 2500 de locuitori).
Astfel, locuitorii din mediul rural decid ceea ce se întâmplă atât cu tariful gunoiului în Ploiești, precum și dacă operatorul de salubritate de pe o anumită zonă este sancționat sau nu.
Această problemă a devenit vizibilă în anul 2019, când Ploieștiul s-a confruntat cu o gravă criză a gunoaielor necolectate la timp. Autoritățile locale ar fi dorit rezilierea contractului cu Rosal și găsirea unui alt operator, dar cu un singur vot în ADI, Ploieștiul nu a putut face nimic. Problema cea mai mare o reprezintă zona foarte mare în care operează Rosal, dar și personalul insuficient al operatorului de salubritate.
Șapte zone – ROSAL colectează din aproape tot județul
Consiliul Județean Prahova a implementat faimosul ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor”, un proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Sectorial ”Mediu” 2007–2013 și prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014– 2020.
Prin acest proiect a fost constituită și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deșeurilor-Prahova”, din care fac parte Consiliul Județean Prahova și 103 unități administrativ teritoriale din județ.
Singura localitate care a refuzat să devină parte a acestei asocieri a fost orașul Mizil, care deține propria companie de salubritate.
ADI Deșeuri are în componență două municipii (Ploiești și Câmpina), 11 orașe și 90 de comune. Astfel, ADI Deșeuri oferă (sau mai bine spus ar trebui să ofere) servicii de salubritate pentru 732.000 de cetățeni ai județului Prahova.
Potrivit documentațiilor de atribuire a contractelor, în cadrul acestui proiect sunt deservite un număr de 705.867 de persoane fizice și 11.859 de persoane juridice din județ.
În județul Prahova se ocupă de salubritate cinci operatori: SC Comprest SA Brașov, SC Rosal Grup SA București, SC Floricon Salub SRL, SC Vitalia Servicii pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor SRL, Compania de Servicii Publice și Energii Regenerabile Prahova SA.
În cadrul proiectului, Unitățile Administrativ Teritoriale din județul Prahova au fost împărțite în 7 zone de colectare a deșeurilor, astfel:
• Zona 1 – Bușteni, operator COMPREST SA
• Zona 2 – Boldești-Scăieni, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 3 – Drăgănești, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 4 – Urlați, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 5 – Vălenii de Munte, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 6 – Valea Doftanei, operator ROSAL GRUP SA
• Zona 7 – Câmpina, operator FLORICON SALUB SA
Gunoaiele prahovenilor pe opt ani costă peste 250 de milioane de euro
Valoarea medie a contractelor, pentru toate cele șapte zone, se ridică la peste 250 de milioane de euro pentru o perioadă de opt ani.
Astfel, pentru zona 1, valoarea medie a contractului atribuit societății Comprest SA este de 22.238.994,63 de lei. Contractul s-a încheiat pentru o perioadă de opt ani, data de începere a acestuia fiind de 01.04.2017.
În zona 1 – Bușteni, în prezent, tarifele calculate la nivelul anului 2020 sunt:
12,44 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
10,49 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare separată;
337,48 lei/tonă fără TVA persoane juridice.
Cantitatea de deșeuri colectată în această zonă a fost în creștere în ultimii trei ani:
2018 – 7.085,4815 tone;
2019 – 7.377,9749 tone;
2020 – 8.101,2791 tone.
Situația deșeurilor colectate selectiv:
2018 – 304,4778 tone;
2019 – 430,4808 tone;
2020 – 448,8661 tone.
În zonele 2+6, unde operează Rosal Grup SA, valoarea medie a contractului este de 328.634.103,30 lei, încheiat pe o perioadă de opt ani, cu începere de la 1 ianuarie 2017.
Tarifele calculate la nivelul anului 2019 în zonele 2 și 6 în mediul rural:
6,03 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
4,67 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare separată;
Tarifele calculate la nivelul anului 2019 în zonele 2 și 6 în mediul urban:
13,20 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
9,49 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare separată;
310,46 lei/tonă fără TVA pentru persoane juridice, colectare în amestec;
249,39 lei/tonă fără TVA pentru persoane juridice, colectare separată.
Și în aceste zone operate de Rosal Grup, cantitățile de deșeuri colectate au crescut de la un an la altul:
2018 – 132.512,51 tone;
2019 – 132.643,761 tone;
2020 – 144.040,963 tone.
Situația deșeurilor colectate selectiv:
2018 – 2.122,70 tone;
2019 – 1.943,647 tone;
2020 – 3.256,82 tone.
În zonele 3, 4 și 5 tot Rosal Grup SA este operatorul de salubritate. Valoarea medie a contractului este de 152.317.428,95 lei. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de opt ani, iar data de începere a acestuia este de 01.06.2019.
Tarifele în mediul rural în zonele 3, 4 și 5:
9,25 lei/persoană/lună pentru colectare în amestesc;
6,30 lei/persoană/lună pentru colectare separată.
Tarifele în mediul urban pentru zonele 3, 4 și 5:
14,85 lei/persoană/lună pentru colectare în amestec;
8,63 lei/loc/lună pentru colectare separată;
525,83 lei/tonă fără TVA colectare în amestec persoane juridice;
373,77 lei/tonă pentru colectare separată persoane juridice.
Tarifele pentru zonele 3, 4, și 5 au fost calculate la nivelul anului 2021.
Cantitatea de deșeuri colectată:
2019 – 17.512,61 tone – pentru că Rosal Grup și-a început activitatea în data de 1 iunie 2019;
2020 – 36.321,49 tone.
Situația deșeurilor colectate selectiv:
2019 – 238,63 tone;
2020 – 924,78 tone.
În zona 7 acționează Floricon Salub SA din data de 01.12.2018. Valoarea medie a contractului încheiat pe o perioadă de opt ani este de 82.844.186,24 de lei.
Tarifele stabilite în zona 7 – mediul rural:
9,60 lei/lună/loc fără TVA pentru colectare în amestec;
8,19 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare separată.
Tarifele pentru mediul urban în zona 7:
15,00 lei/persoană/lună pentru colectare în amestec;
133,83 lei/persoanăă/lună pentru colectare separată;
623,11 lei/tonă fără TVA colectare în amestec persoane juridice;
352,85 lei/tonă pentru colectare separată persoane juridice.
Tarifele au fost calculate la nivelul anului 2020.
Cantitatea de deșeuri colectată de Floricon Salub SA în zona 7:
2018 – 1.057,18 tone – operatorul și-a început activitatea în luna decembrie;
2019 – 14.236,272 tone;
2020 – 13.461,016 tone.
Situația deșeurilor colectate selectiv:
2018 – 1,86 tone;
2019 – 1.943,647 tone;
2020 – 3.256,82 tone.
În ciuda promisiunilor, problema deșeurilor menajere nu a fost încă rezolvată
Astfel, Rosal Grup SA pare a fi regina gunoaielor din județul Prahova. Aproape toate contractele au fost atribuite acestei companii, care, surprinzător nu și-a mărit numărul angajaților.
Pentru a face față numărului mare de localități din care ar trebui să colecteze gunoiul, Rosal a găsit mai mulți subcontractanți, dar și așa oamenii se plâng de calitatea slabă a serviciilor de salubritate.
Nici colectarea selectivă nu este punctul forte, deși pe hârtie datele par minunate. În realitate, chiar dacă oamenii colectează selectiv, operatorul de salubritate fie vine să adune deșeurile cu o mașină de gunoi obișnuită, neadaptată colectării selective, fie nu ajunge decât extrem de rar sau chiar deloc pentru a aduna sacii cu selectiv.
Și chiar dacă deține contractele din aproape întreg județul Prahova, Rosalul este o firmă aflată în pragul insolvenței, înregistrând restanțe uriașe la plata salariilor.
Periodic, angajații recurg la greve spontane, fiind disperați că nu sunt plătiți luni întregi.
Mai mult, Rosal Grup SA se zbate la limita procedurii de insolvență, înregistrând datorii uriașe atât la diverși furnizori, cât și la salariați.
În anul 2019, a fost nevoie de intervenția primarului Ploieștiului, Adrian Dobre, și a președintelui Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, pentru ca mașinile ROSAL să fie primite la rampa de gunoi Boldești Scăieni, societatea înregistrând la acea dată facturi neplătite pentru depozitarea gunoiului de câteva luni.
Deșeuri îngropate în pământ la Drăgănești
Autoritățile județene au raportat cu mândrie, inclusiv în răspunsul la o solicitare a Ziarului de Investigații conform legii 544/2001, că au fost închise toate depozitele neconforme.
În funcțiune mai există două depozite conforme în orașele Boldești Scăieni și Vălenii de Munte. Celor două depozite li se adaugă cinci stații de transfer în localitățile: Bușteni (zona 1), Drăgănești (zona 3), Urlați (zona 4), Valea Doftanei (zona 6) și Câmpina (zona 7).
Situația în teren este alta
Spre exemplu, la stația de sortare de la Drăgănești, construită cu fonduri PHARE, localnicii au semnalat munți de gunoaie depozitate în fața stației, iar pe un câmp din apropiere au fost descoperite tone de deșeuri îngropate sau, mai bine spus, astupate cu pământ.
Situația a făcut ceva valuri în media, dar nimeni nu a mai spus cum s-a ajuns la îngroparea deșeurilor. Din păcate, situația de la Drăgănești nu a fost rezolvată, iar în luna ianuarie, la sesizarea localnicilor, Garda de Mediu Prahova a amendat Rosal Grup SA în luna ianuarie cu 40.000 de lei pentru depozitare neconformă și a trasat mai multe măsuri cu termene precise.
Prefectura Prahova a anunțat că în urma unui control s-a constatat că la Drăgănești erau depozitate deșeuri municipale amestecate, deși conform Autorizației de mediu activitatea de colectare și transport a deșeurilor menajere adunate din zona 3 Drăgănești ar fi trebuit să se desfășoare, în condițiile legii, astfel:
deșeurile reziduale cu biodegradabil de pe domeniul public sunt transportate la Stația de Tratare Mecano-Biologică din Ploiești;
deșeurile reciclabile, la Stația de Sortare Drăgănești;
deșeurile reziduale cu biodegradabil din piețe, la Stația de Tratare Mecano-Biologică din Ploiești;
deșeurile menajere și asimilate, provenite din zona 3 Drăgănești, sunt transportate la Stația de Transfer și Sortare Drăgănești, unde, pe cât posibil, se realizează sortarea acestora, ulterior fiind transportate în vederea tratării/eliminării finale, prin unități autorizate din punct de vedere al protecției mediului.
Nereguli și la Vălenii de Munte
Același dezastru ecologic îl găsim și la groapa așa zis ecologică de la Vălenii de Munte. Rampa de gunoi de la Vălenii de Munte este un focar de infecție și, în același timp, cea mai importantă sursă de poluare dintr-o zonă frumoasă, împădurită, unde localnicii ar trebui să respire aer curat de munte.
Munții de gunoi depozitați aici șunt uriași, iar deșeurile ajung și în pădurea din apropiere. Primarul orașului Vălenii de Munte, Florin Constantin spune că „rampa este autorizată și ar trebui monitorizată de Garda de Mediu Prahova. Din păcate, așa arată un obiectiv autorizat”.
Totul este roz la CJ Prahova
Ziarul de Investigații a adresat o solicitare conform Legii 544/2001 și Consiliului Județean Prahova. Răspunsul a venit din partea reprezentanților ADI Deșeuri, fiind semnat chiar în prima zi a mandatului său de către noul director Cristian Mihai Ganea, fost viceprimar al Ploieștiului.
Conform răspunsului oferit de ADI, în județ nu există probleme legate de colectarea gunoiului menajer și nici nu au fost acordate amenzi. Ba mai mult, contractul se desfășoară în perfectă legalitate. Niciun cuvințel despre problemele de la rampele existente sau despre cele de la stațiile de transfer.
Sunt director executiv al ADI Deșeuri începând cu data de 1 februarie. Cunosc problemele din acest domeniu din timpul activității mele de viceprimar al Ploieștiului și voi încerca să transform această instituție într-un extrem de activă, care va gestiona ca la carte problema deșeurilor din județul Prahova. Mi-am propus să devenim primul județ din România, în care chiar se colectează selectiv deșeurile, nu doar pe hârtie. Spun acest lucru, deoarece familia mea colectează selectiv și de multe ori ne trezim că nu vine nimeni să ridice deșeurile. Vă propun să discutăm despre această problemă peste un an și dacă atunci nu am intrat într-o normalitate să îmi atrageți public atenția
ne-a declarat Cristian Ganea, directorul ADI Deșeuri
Intențiile noului șef al gunoaielor sunt onorabile, dar nu putem uita că o vorbă veche spune că ”drumul spre iad e pavat cu intenții bune”, iar județul Prahova arată în acest moment ca un rai al deșeurilor.
Malurile râurilor sunt pline de peturi, iar în zonele de pădure găsești peste tot saci cu resturi din construcții sau cu gunoaie menajere. Cât despre colectarea selectivă, aceasta este doar o poveste menită să ia ochii reprezentanților Uniunii Europene, realitatea fiind că, deocamdată, în județul Prahova nu prea există noțiunea de colectare selectivă sau cea de management eficient al deșeurilor.