19 C
București
vineri, 22 august, 2025
Acasă Blog Pagină 505

Tradițiie sunt frumoase, dar și Mediul are nevoie de susținere. Cum poți înlocui bradul de Crăciun

foto:ideipentrucasa.ro

România ține la păstrarea tradițiilor, însă, Mediul are nevoie de susținerea noastră totală. ȘtireaVerde.ro vă prezintă câteva idei pentru amenajarea unui brad de Crăciun în stil „eco”, astfel încât acești copaci să nu mai fie tăiați doar pentru desfătarea simțurilor noastre, preț de câteva zile.

Un brad are nevoie de nici mai mult, nici mai puțin de 10 ani pentru a putea fi tăiat la dimensiunile aproximative de 1.5-2 metri. Așa cum am detaliat aici, pădurile din România sunt decimate, iar tăierea brazilor, a molizilor pentru Crăciun, poate fi înlocuită cu alte obiecte, materiale, care să ne aducă zâmbetul pe buze.

Cei mici vor fi încântați dacă vor participa cu idei originale pentru împodobirea unui brad „eco”. Puteți să le spuneți cât de important este să-i admire în Natură și câte beneficii aduc pentru Mediu acești copaci.

Dacă le place să deseneze, lăsați-le liberă imaginația. Le puteți pune la dispoziție un suport/pânză, atașată de perete, pe care să creioneze forma bradului și modul în care l-ar împodobi.

Cum poți înlocui bradul de Crăciun. Unele orașe din România încurajează folosirea „bradului eco”

imagine cu caracter ilustrativ: Sursa: ideipentrucasa.ro

De asemenea, puteți achizționa un suport în formă de brad din orice alt material reciclabil(ca în fotografiile de mai jos), iar pomul de Crăciun să însemne, de fapt, cărți, jucării, baloane, globuri, fotografii cu familia sau cu personajele preferate din filme, desene animate etc.

Puteți „amenaja” un brad de Crăciun din pet-uri, explicându-le ce presupune reciclarea acestora. Dacă aveți nevoie de informații în acest sens, click aici.

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: ideipentrucasa.ro

Educația ecologică începe din copilărie, iar „iubirea față Mediu se arată toată viața”. State precum Germania, Italia, Elveția, Suedia, Finlanda au adoptat aceste alternative pentru bradul de Crăciun, de ani buni.

Printre primele orașe din România unde autoritățile au renunțat la bradul natural se află Hunedoara, oraș cu suprafețe mari de pădure.

Potrivit Adevărul.ro, ultimul brad natural împodobit în centrul municipiului cu ocazia Sărbătorilor de iarnă a fost adus dintr-o pădure la sfârșitul anului 2015.

Citește și: Modificarea Codului Silvic, „paravan” pentru tăierile ilegale de păduri? Noile reglementări nu fac referire la exploatarea forestieră nelegală

Modificarea Codului Silvic, „paravan” pentru tăierile ilegale de păduri? Noile reglementări nu fac referire la exploatarea forestieră nelegală

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Nu este concluzia jurnaliștilor, ci a Comisiei Europene(CE), cea care a demarat procedura de infringement împotriva României, deoarece nu a pus stop tăierilor ilegale de pădure. Actualul ministru al Mediului, Barna Tánczos, a anunțat cu fast lansarea campaniei naționale de împădurire, finanțată cu fonduri europene, însă, nu spune nimic despre amenajamentele suprapuse total/parțial peste ariile naturale protejate de interes comunitar. Concret, modificările Codului Silvic nu fac referire la /diferența dintre: suprafețele Natura 2000, suprafețele agricole și acțiunile de împădurire.

Noile modificări ale Codului Silvic nu fac referire la exploatarea forestieră nelegală

Având în vedere că mai multe paragrafe ale Ocolului Silvic sunt identice cu „modificările” supuse dezbaterii publice(n.r. Ordinului nr. 1.946/2021 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice, respectiv, Ordinul nr. 1947/2021 privind modalitatea de revizuire a amenajamentelor silvice care se suprapun parțial sau total peste arii naturale protejate de interes comunitar) nu se poate spune că pretinsele modificări sunt de natură să prevină tăierea ilegală a pădurilor.

România, foarte aproape de fi amendată de Comisia Europeană. Se pregătește un „aviz motivat”


Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor”, a transmis Comisia Europeană, în luna februarie 2020. Prin urmare, ministrul Barna Tánczos nu este străin de pericolul la care este supus statul român.

În cazul în care nu armonizează legislația națională cu cea europeană, România ar urma să plătească din bugetul național amenzi de sute de mii de euro.

Organizația WWF România i-a scris ministrului Barna

Comisia Europeană a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările. Astfel, Comisia a decis astăzi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat.

Despre toate lucrurile descrise de ȘtireaVerde.ro mai sus, i-a amintit ministrului Barna și organizația WWF România. Reprezentanții acestei asociații au cerut o dezbaceatere publică transparentă a Codului Silvic, însă(..), oficialii Ministerului Mediului și-au văzut de treabă.


Pentru a asigura o procedură de mediu eficientă pentru amenajamentele silvice, este nevoie de o abordare integrată, inclusiv la nivelul normelor silvice de amenajare, respectiv activarea mecanismelor de finanțare pentru susținerea și implementarea acestor proceduri, odată cu creșterea capacității instituționale pentru derularea efectivă a procedurilor într-un calendar de timp optim și realist”, a transmis WWF România.

Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ionuț Banciu, recunoaște că evaluările privind amenajările silvice sunt deficitare

Campania „O pădure cât o țară” , lansată recent, nu are un studiu realist privind locurile în care se vor amenaja păduri. Acest lucru a fost recunoscut chiar de Ionuț Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Ionuț Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului

Avem o problemă cu evaluările de mediu ale amenajamentelor silvice. Care sunt blocate acum, dar problema rămâne. Aceste evaluări trebuie făcute, ca să demonstrăm că un management forestier efectuat cum trebuie nu produce efecte asupra mediului. Asta îi va ajuta pe titulari să facă o procedură mai simplă. În acel studiu de evaluare adecvată sunt câteva situații în care pot fi afectate habitatele”, s-a exprimat Banciu, potrivit forestmania.ro.

Amenajăm păduri lângă locuințe, apoi(…) ucidem urșii pentru că „dau buzna”

Cei care dețin terenuri sunt ademeniți cu bani, pentru a planta copaci, însă, Natura are o lecție pe care ne-o predă până când o învățăm: amenajăm păduri lângă locuințe, ca apoi să ucidem urșii și alte animale sălbatice pentru că dau buzna în casele noastre.

Iată, în esență, cum a fost gândită această campanie: proprietarii de terenuri pot primi sume diferite pentru înființarea noilor plantații.

Spre exemplu, pentru plantația de stejar, suma totală este 19.647 euro pe hectar fără TVA, din care 6379 euro fără TVA pentru înființare, iar pentru întreținere se acordă anual (până la 6 ani) câte o sumă. În ceea ce privește plantația de salcâm, suma totală este 10.620 euro pe hectar, fără TVA, din care vor primi 5060 euro fără TVA pentru înființare, iar întreținerea este de trei ani.

Pentru  investițiile în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri, bugetul este de 730 milioane de euro.

Mai multe organizații care militează pentru protejarea Mediului s-au adresat instanței și Comisiei Europene, pentru a stopa aceste derapaje din Codul Silvic al României. 

Citește și: Urșii nu pot citi Ordonanțe, însă, oamenii pot trăi pașnic cu aceste animale. Administrația din Băile Tușnad arată cum





Noi responsabilități pentru firmele care introduc pe piață ambalaje și deșeuri. În caz de nerespectare, amenzile ajung până la 250.000 de lei

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Contribuțiile către Fondul de Mediu aplicabile firmelor care produc sau introduc pe piață ambalaje și deșeuri se vor aplica mai multor companii, începând cu 1 ianuarie 2023. Este vorba despre Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 125/2022 prin care a fost modificată OUG nr. 165/2005 privind Fondul pentru Mediu.  

Noutatea actului normativ constă în obligația companiilor care introduc în țară echipamente electronice de uz casnic de mici și mari dimensiuni, aparate electrice și panouri fotovoltaice sau echipamente de iluminat de a plăti suma fixă de 4 lei/kg pentru diferența dintre deșeurile aferente obligațiilor anuale de colectare (care din 2021 sunt de 65%) și cantitățile efectiv colectate.

Aceeași Ordonanță prevede ca firmele cu obiectul de activitate descris mai sus să utilizeze Sistemul informativ de asigurare a trasabilității deșeurilor(SIATD). Dacă nu sunt respectate aceste obligații, firmele riscă amenzi de până la 250 000 de lei.

Noi responsabilități pentru firmele care introduc pe piață ambalaje și deșeuri. Ce este SIATD și cum se utilizează

SIATD este platforma care are rolul de a face transparente tranzacțiile cu deșeuri de ambalaje. Este dezvoltată de Administrația Fondului pentru Mediu(AFM). Din informațiile noastre, este primul instrument la care apelează oamenii legii, atunci când suspectează că se fac afaceri ilegale cu deșeuri.

Utilizarea aplicației este posibilă doar după înrolare cu semnătură electronică calificată a reprezentantului legal sau a unei persoane împuternicite. Pentru vizualizarea istoricului datelor, documentelor, notificărilor/ se poate genera un cont de acces tip utilizator/parolă ulterior înrolării cu semnătură electronică.

Părțile implicate în tranzacții cu deșeuri introduc în SIATD următoarele documente și informații: date de identificare partener, licență operare/autorizație mediu, tip deșeu ambalaj, cantități estimative, OIREP care finanțează gestionarea, aviz de însoțire, date factură, fotografii relevante cu mijlocul de transport și încărcătura, informează AFM.

Citește și: Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

Urșii nu pot citi Ordonanțe, însă, oamenii pot trăi pașnic cu aceste animale. Administrația din Băile Tușnad arată cum

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

În ultimii ani, România s-a confruntat(și)cu invazia urșilor. Județele Covasna și Harghita au fost printre cele mai afectate. Potrivit localnicilor, urșii au intrat în gospodării și au atacat tot le-a ieșit în cale. Primarii din localitățile celor județele cele mai afectate au scris Ministerului Mediului, în repetate rânduri. Cazurile au fost semnalate cu mult înaintea scandalului internațional după ”uciderea ursului Arthur”(n.r. primăvara anului 2021). Astfel, a fost emisă OUG privind intervenția în cazul atacurilor urșilor. Aceasta permite primarilor să ucidă urșii considerați „periculoși”, chiar dacă fac parte din specia protejată de lege(n.r. ursul brun).

Urșii nu pot citi Ordonanțe, însă, oamenii pot trăi pașnic cu aceste animale. Administrația din Băile Tușnad arată cum

Primarul orașului Băile Tușnad, Butyka Zsolt. Sursă foto: Facebook

Edilul orașului Băile Tușnad, Butyka Zsolt, a citit Ordonanța, a înțeles-o, însă, a considerat că omul poate face mai mult decât animalele, așa că s-a focusat pe cauze, nu doar pe efecte, pentru a găsi soluții. Mai exact, nu a renunțat la ceea ce Natura ne-a arătat tuturor: oamenii și urșii pot conviețui pașnic.

Împușcarea ar trebui să fie ultimul lucru la care să recurgem. În momentul în care ei nu mai au acces la tomberon(…) și au mâncare în zonele în care ei ar trebui să fie(…)altfel, stau lucrurile. Plus că trebuie monitorizat, dacă e vorba despre același urs care atacă(…)”, a precizat primarul Butyka Zsolt, luni, 28 noiembrie, în cadrul unei emisiuni difuzată de Rock FM.

Ce măsuri a luat administrația din Băile Tușnad pentru ca urșii să nu mai atace localnicii

Edilul Butyka Zsolt a fost ajutat de o comisie formată din specialişti pentru ca urșii să nu mai atace localnicii. S-a studiat comportamentul acestor animale, dar și acțiunile oamenilor. Astfel, orașul a fost curățat, s-au înlocuit toate coșurile de gunoi(pentru ca urșii să nu mai caute hrană), iar localnicii și turiștii au fost învătați cum să se ferească în cazul unui atac, cum să nu provoace o reacție agresivă din partea acestor animale. Alături de administrația locală din Băile Tușnad au fost alături două organizații: OG Accent și WWF România.

Reprezentanții OG Accent s-au implicat în depunerea unui proiect finațat din fonduri norvegiene și au dezvoltat o aplicație prin care oamenii sunt „ghidați” în conviețuirea cu urșii.

La acest moment, orașul Băile Tușnad nu mai este pe „harta” atacurilor urșilor. Prima solicitare cu intervenţie efectivă a echipajelor de jandarmerie din acest an, în staţiunea Băile Tuşnad, a fost în luna iulie.

Localnic din Covasna pentru ȘtireaVerde.ro: „Dacă vânătoarea ar fi controlată(…) n-ar ajunge urșii să mânânce oamenii!”

Lacul Moacșa. Foto: stireaverde.ro

Atacurile urșilor din zona lacului Moacșa(județul Covasna) au fost nelipsite. În ultimii cinci ani, s-au înregistrat peste 1000 de pagube atât în culturi agricole cât şi la animale, însă, autoritățile ocale nu au făcut mult prea mult, decât să aștepte OUG prin care pot ucide urșii.

Janos Romanov, un localnic care a făcut mai multe demersuri pentru a stopa vânătoarea ilegală, susține că „urșii au ajuns să mănânce oamenii”, deoarece instituțiile de control îi protejează pe cei care dețin unități-recreative și se gândesc doar la profit.

„Dacă vânătoarea ar fi controlată(…) n-ar ajunge urșii să mânânce oamenii!”. Lacul Moacșa e exploatat nelegal. Știu toate autoritățile, sunt adrese peste adrese, nimeni nu vrea să facă nimic”, a menționat Janos Romanov pentru stireaverde.ro. În anul 2021, 38 de oameni au fost sfâșiați de urși. Potrivit informațiilor noastre, cinci dintre ei și-au pierdut viața în urma acestor atacuri.

Citește și: „Păsări contra păsări”. Primăria Capitalei aduce șoimi pentru a alunga ciorile din Parcul Cișmigiu

Campania „Reciclăm în România” ia startul la 1 Decembrie. Ce aflăm, mai exact, de la Ministerul Mediului

Foto: Radio Eco Natura
Foto ilustrativ :Radio Eco Natura

Viața produselor pe care le consumăm/ a ambalajelor pe care le utilizăm „nu se încheie la coșul la gunoi”, asta ar trebui să înțelegem, în esență, când vorbim despre reciclare. Ministerul Mediului a anunțat, că se va lansa o campanie de informare cu privire la beneficiile reciclării. Aceasta este finanțată din Fondul pentru Mediu(AFM) și se va desfășura timp de un an, prin intermediul Ministerului Mediului. Bugetul campaniei este în valoare de 10 milioane de lei.

Ne confruntăm cu această contradicţie între voinţa cetăţeanului declarată în cadrul unui sondaj şi realitatea, modul în care cetăţenii se raportează practic la această problemă. De asemenea, în cadrul acestui sondaj am constatat că foarte mulţi cetăţeni, peste 70%, îşi manifestă interesul de a primi informaţii suplimentare. Este şi un pas de plecare pentru această campanie de informare şi de educare, pentru că avem receptori, cetăţeni care sunt interesaţi să facă mai mult pentru a colecta separat şi pentru a genera reciclare în România”, a explicat ministrul Mediului, Barna Tánczos.

Campania „Reciclăm în România” ia startul la 1 Decembrie. Ce aflăm, mai exact, de la Ministerul Mediului

Joi, 1 decembrie, campania „Reciclăm în România” va debuta în mediul online, iar din 15 decembrie vor fi difuzate primele spoturi radio-TV. Din conținutul acestora, românii ar trebui să afle ce presupune reciclarea, cum se face acesta și ce riscăm dacă nu reciclăm. Barna a dat un exemplu concret în acest sens, prin sumele cheltuite de la bugetele locale, din cauza faptului că deșeurile nu au fost reciclate.

În 2020, comunităţile, prin primăriile centrale, au plătit peste 110 milioane de lei, pentru nerealizarea ţintelor la nivel de comună sau oraş, Această sumă a crescut la 224 milioane de de lei, în 2021, şi probabil că va creşte şi în 2022. Sunt bani care ar fi putut redirecţionaţi către investiţii absolut necesare la nivel local – creşe, grădiniţe, spitale”, a precizat ministrul Mediului, Barna Tánczos.

Mai exact, dacă deșeurile nu se reciclează, se pierd resurse generabile, dar și financiare. La 30 noiembrie 2023, în România va deveni funcțional și Sistemul de Garanție-Returnare, despre care StireaVerde.ro a relatat pe larg. Specialiștii în Mediu și în gestionarea deșeurilor susțin că România are nevoie de educație, dar și de legi aplicabile, astfel încât reciclarea să devină o realitate.

Până în 2025, România trebuie să ajungă la 55% rată de reciclare.

Citește și: Reciclarea unei singure sticle poate alimenta un bec patru ore. Obiectele care Nu se reciclează

Îți construiești casă?  Locuințele unifamiliale nu au nevoie de autorizație de mediu

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

ȘtireaVerde.ro a selectat situațiile în care autorizația de mediu este necesară. În ultima sa formă, actul normativ nu prevede necesitatea obținerii unui aviz/acord de mediu pentru construirea locuințelor unifamiliale, a anexelor gospodărești, pentru consolidări ale imobilelor existente, construirea de împrejmuiri, dezmembrări și comasări de terenuri.

Subliniem faptul că prin „anexe gospodărești”,  legiutorul se referă la garaje, magazii etc. și nu grajduri, țarcuri sau alte anexe în care se cresc animale.

De asemenea, prin „locuință” familială” se înțelege o casă în care locuiește o singură familie și ca atare nu sunt exceptate de la obținerea autorizației de mediu duplexurile și înșiruirile de imobile(locuințe semicolective) sau blocurile(locuințe colective).

Actele necesare pentru eliberarea unei autorizații de mediu. Sunt necesare pentru construirea duplexurilor

Potrivit Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, pentru eliberarea autorizației de mediu sunt necesare următoarele documente pentru eliberarea autorizației de mediu.

Cerere (model tip) pentru obtinere aviz

Certificat de urbanism-copie;

Act detinere spațiu/teren-copie;

Proiect PUZ/PUD;

Plan de încadrare in zona, schita de amplasament;

Avize furnizori utilități (cele mentionate in certificatul de urbanism);

Avize emise de alte autorităti după caz (AN APELE ROMANE, Inspectoratul Naâional pentru Resurse minerale, CNCAN, Comisie circulație, Comisie de Versanti, etc.) mentionate în certificatul de urbanism sau impuse de legislatia de mediu;

 În situaţia în care în locul unei construcţii demolate se va ridica o nouă construcţie, se eliberează o singură autorizaţie de construcţie în care se indică şi se aprobă atât demolarea construcţiei vechi, cât şi construirea celei noi. În acest caz se percepe doar taxa în vederea construirii.

Citește și: Ce este autorizația de mediu și cum o poți obține

„Păsări contra păsări”. Primăria Capitalei aduce șoimi pentru a alunga ciorile din Parcul Cișmigiu

sursă foto: Facebook Horia Tomescu

Parcul Cișmigiu, cel mai vechi din Capitală, este invadat de ciori, iar Primăria Capitalei susține că nu a găsit altă metodă mai bună pentru alungarea acestora(…) decât să apeleze la șoimi. Mai exact, vor fi „păsări contra păsări”, totul pentru ca Parcul Cișmigiu să devină curat. Anunțul a fost făcut chiar de Horia Tomescu, viceprimarul Capitalei.

Vrem să verificăm eficiența metodelor de izgonire a păsărilor care murdăresc aleile, băncile și locurile de joacă, cu ajutorul păsărilor de pradă dresate special în acest scop. Astfel, zona parcului a fost survolată de păsări răpitoare antrenate de specialiști să sperie și să gonească populația de păsări ce revine zi de zi în Cișmigiu.

Vreau să mă asigur că oamenii își pot petrece timpul liber într-un parc civilizat, în care să se poată bucura și de natură, dar și de curățenia pe care o așteaptă”, a transmis Tomescu, prin intermediul Facebook.

Totuși, nimeni nu vorbește despre „cauză”, ci doar despre efect. De ce au invadat ciorile Parcul Cișmigiu

În mod frapant, până la acest moment, Primăria Capitalei nu a consultat biologi, experți în faună, care să emită concluzii pertinente cu privire la comportamentul acestor păsări, care, în fapt, „habar n-au” că fac mizerie într-un loc verde, public. Factorii de Mediu din această zonă a Bucureștiului, numărul arborilor(îngrijiți sau nu), înmulțirea altor specii din zonă sunt elemente care pot explica de ce ciorile au invadat acest parc. De asemenea, alungarea acestora ar trebui să se facă într-un mod non-agresiv. Până la urmă, cât de curat va fi Parcul Cișmigiu, dacă vom vedea imagini sumbre pe alei: ciori atacate de șoimi(?)

Anul trecut,Primăria Capitalei a investit suma de 500 de mii de lei pentru studiul privind alungarea ciorilor, însă, oficialii acestei instituții au găsit de cuviință să-i pună pe șoimi la „treabă”.

Guvernul se pregătește de reactivarea hidrocentralelor din ariile protejate. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, invocă obținerea fondurilor europene pentru acestea, deși Comisia Europeană a sancționat România din cauza unor astfel de proiecte

sursă foto: captură video Youtube

Guvernul României este gata să aprobe o Ordonanță de Urgență prin care să se reactiveze hidrocentralele din ariile protejate ale statului nostru. „Urgența” este jutificată de criza energetică, dar și de disputele legislative pe care le-ar putea întâmpina Guvernul privind o astfel de măsură. Mai exact, potrivit Constituției României, Ordonanțele de Urgență pot fi atacate doar de Avocatul Poporului și de Președintele în exercițiu.

La începutul lunii noiembrie ac, Curtea Constituțională a României(CCR)a declarat neconstituțional proiectul de lege care permitea reactivarea hidrocentralelor din siturile protejate ale țării noastre.

Astfel, ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că a găsit „forma juridică potrivită” pentru ca acest proiect să devină realitate cât mai repede.

Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Mediului am finalizat o Ordonanţă, aşa numita ordonanţă RePower, prin care absolut toate investițiile nefinalizate ale Hidroelectria vor fi aprobate, vor trece într-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin programul Repower EU al Uniunii Europene. Avem nevoie să finalizăm investiţiile, avem nevoie de energie hidro şi vorbim de peste 300 megawati care stau nefolosiți din diverse motive.

Ordonanţa va intra săptămâna viioare pe circuitul de avizare la ministere şi va fi aprobată în curând în Guvern”, a transmis Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Virgil Popescu invocă obținerea fondurilor europene pentru hidrocentralele din ariile protejate, deși Comisia Europeană a sancționat România din cauza unor astfel de proiecte

Programul Repower Eu al Uniunii Europene, invocat de ministrul Energiei, Virgil Popescu, prevede măsuri de energie alternativă luate în contextul geopolitic actual(n.r. războiul Rusia-Ucraina), însă, așa cum sunt punctate pe site-ul oficial al Uniunii Europene, toate acțiunile în cadrul acestui proiect sunt pentru o energie curată. Concret, producerea energiei nu va trebui să pună în pericol Mediul.

„Secăm șapte râuri” pentru 35 de MW?!”. Opinia unui membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate

Reprezentanții Comisiei Mondiale a Ariilor Naturale Protejate au rămas stupefiați de măsura pe care Guvernul Ciucă vrea să o ia. Ei spun că hidrocentralele de pe cele șapte râuri ale statului nostru nu vor produce energie, ci vor fi un dezastru ecologic și o risipă uriașă de bani publici.

„Este șocant că premierul vine cu asemenea știri false, nu există nici un proiect la 90%. Defileul Jiului, datele spun că este cam la 50%. La Răstolița cred că este și mai mult de lucru, pentru că acolo să știți că ei trebuie să facă aducțiuni laterale prin munte, ca să sece toate râurile de pe versantul sudic al Călimanilor, ca să aibă debit suficient și acele aducțiuni știu că pe ramura estică, de exemplu, sunt în stadiul de 3%. Vă dați seama, dacă ei nu au reușit în 33 de ani, de când au început lucrările, să facă acele aducțiuni, în câți ani vor reuși și cu ce costuri? Pentru ce? Pentru 35 MW? Secăm șapte râuri pentru 35 de MW?”, a declarat la RFI, biologul Călin Dejeu, membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate.

El s-a adresat deja președintelui Klaus Iohannis și Comisiei Europene, pentru a lua act de Ordonanța de Urgență pe care Guvernul României se pregătește să o aprobe.

Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara

În urmă cu șapte ani, Comisia Europeană demara  procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic  al Munților Făgăraș. Din datele obținute de ȘtireaVerde.ro, aceste acțiuni au fost catalogate „proiectele distructive”. S-au desfășurat pe versantul sudic al Munților Făgăraș (n.r. râurile Capra și Buda).

Microhidrocentralele de pe râurile Dejani-Lupșa, un cumul de ilegalități, potrivit Comisiei Europene

Pârâul Dejani și afluentul acestuia, Lupșa, traversează siturile de interes comunitar Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș. Organizația WWF România a demonstrat, în 2015, că România a încalcat Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate (Natura 2000) și Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu în procesul de autorizare și construcție a MHC-urilor pe râurile cu stare ecologică foarte bună și bună din siturile protejate.

Prin urmare, reprezentanții Comisiei Mondiale a Ariilor Naturale Protejate se arată îngrijorați nu doar de dezastrul ecologic, ci și de inutilitatea acestor microhidrocentrale, eșuate, de fapt, în regimul Ceaușescu.

Trebuie să renunțe la el(n.r. proiectul hidrocentralelor) pentru că în primul rând încalcă legislația comunitară, încalcă hotărâri judecătorești definitive, deci avem aici cumva o încercare chiar și de amnistiere, până la urmă, pentru că pentru lucrările ilegale din Defileul Jiului este un dosar pe rol la DNA (…). Aceste hidrocentrale reprezintă niște proiecte nerentabile (…). Deci este o distrugere inutilă a naturii, pentru o producție insignifiantă peste câțiva ani, cu costuri enorme, chiar și financiare, ce să mai vorbim de cele de mediu”, a explicat biologul Călin Dejeu, membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate.

Procedura de infrigement este, în fapt, etapa în care Uniunea Europeană constată încălcările Directivelor, legislației de către statele membre. Cea mai dură sancțiune este cea financiară, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice, care poate ajunge la sute de mii de euro.

Reciclarea unei singure sticle poate alimenta un bec patru ore. Obiectele care Nu se reciclează

foto cu caracter ilustrativ: pixabay

Dacă vrei să afli cât mai multe despre reciclare și să fii mai prudent când utilizezi coșul de la gunoi, StireaVerde.ro a pregătit o listă cu toate obiectele care se reciclează și care nu se reciclează, în funcție de materialul din care sunt compuse.

Vom începe cu unul dintre cele mai „controversate” materiale, atunci când vine vorba despre reciclare: PLASTIC

 Se reciclează: PET-ul, folia de plastic (de exemplu, de la baxurile de apă), găletușele de iaurt sau smântână, lăzile și navetele, caserole transparente, pungi alimentare, sticle de lapte, sticle de detergent și balsam pentru rufe, sticle de șampon și balsam, ambalaje tetra pack — cutii de lapte sau suc care arată ca hârtia.

Nu se reciclează: Recipiente colorate – caserolele negre sau mate, recipiente de plastic în care au fost substanțe chimice, folia alimentară subțire transparentă de plastic, pungile de plastic;

Toate ambalajele din plastic conțin un marcaj care indică din ce tip de plastic sunt confecționate.

PET sau PETE (polietilen tereftalat) – acceptat de majoritatea centrelor de reciclare;

HDPE (polietilenă de înaltă densitate) — acceptată de obicei în centrele de reciclare;

PVC (clorură de polivinil) — nu este acceptat de centrele de reciclare și este rareori reciclat; 4 LDPE (polietilenă de densitate mică) — nu întotdeauna reciclabilă;

PP (polipropilenă) — reciclabil;

PS (polistiren) — neacceptat de majoritatea centrelor de reciclare;

STICLĂ:

→ Se reciclează: borcane (fără capac), produse cosmetice din sticlă, sticle de vin și alte băuturi, alte ambalaje din sticlă.

Nu se primesc pentru reciclare: oglinzi, geamuri, parbrize, produse din porțelan, ceramică, cristal, vase rezistente la căldură, ambalaje medicamentoase și cosmetice cu conținut periculos (vopsea, lac de unghii, acetonă), becuri (predate ca sticlă).

HÂRTIE & CARTON:

Se reciclează: ziare, reviste, caiete, cărți, plicuri, cartoane de ouă, cutii, cutii de pizza curate, pungi de hârtie, cutii de cereale.

Nu se reciclează: pahare de hârtie plastifiată, cutii sau foi de carton murdare, șervețele folosite, hârtie igienică și prosoape de hârtie, hârtia cerată, hârtia plastifiată, cutii de pizza murdare.

METAL:

Se reciclează: doze de bere și suc, cutii de conserve, capace de borcane, recipiente alimentare, tuburi de deodorante sau alte sprayuri, folie de aluminiu curată.

Nu se primesc pentru reciclare: recipiente de metal contaminate cu materiale grele, intarite (gen materiale de constructii), butoaie metalice care contin substante chimice.

Fiecare oraș/județ are puncte de recilare.

Reciclarea, mai mult decât un concept. De ce este bine să reciclăm

Reciclarea trebuie privită ca pe un proces de „transformare” , prin care folosim resursele în mod inteligent, economic. Acesta începe din momentul în care folosim coșul de gunoi. Colectarea separată este primul pas pentru reciclare, pentru folosirea tuturor resurselor în mod benefic. Prin urmare, reciclarea trebuie „înțeleasă” mai mult decât decât un concept de Mediu supus unor legi.

Avantajele reale ale reciclării

  • prin reciclare se diminuează considerabil depunearea deșeurilor la gropile de gunoi care nu numai că poluează masiv mediu dar creează și o imagine dezolantă a orașelor, distrugând sănătatea celor care locuiesc în preajma lor
  • reciclând,  poluanții se reduc prin depunerea deșeurilor la gropile de gunoi
  • prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de seră din atmosferă. Acest lucru se realizează prin înlocuirea materiei prime  folosite, cu materie prima secundară, rezultată în urmă reciclării.
  • prin reciclare economisim pe termen lung cheltuielile cu energia. Reciclarea unei sticle  unei singure sticle poate alimenta un bec timp de patru ore
  • prin reciclare se conservă resursele naturale ale Pământului.

Cum a început Arhiepiscopia Argeșului să producă energie verde. Microhidrocentrala Călugărița funcționează la maximum

Foto: Cazare Transfăgărășan

Arhiepiscopia Argeșului s-a gospodărit bine. În plină criză energetică, produce energie electrică din surse regenerabile, devenind independentă energetic. Mai exact, microhidrocentrala Călugărița, cumpărată în urmă cu șapte ani de la Hidroelectrica, a devenit funcțională. Aceasta are capacitatea de a produce energie electrică pentru aproape 200 de locuințe, menționează Jurnalul de Argeș.

Reprezentanții Arhiepiscopiei au văzut în microhidrocentrala de pe râul Călugărița potențialul energetic, implicit economic, în anul 2015, când a fost scoasă la licitație de Hidroelectrica pe motiv de „neproductivitate”. A cumpărat-o și a investit  aproape două milioane de lei, iar acum funcționează la maximum.

În fiecare zi merg turbinele. Sunt două și merg împreună când este debit de apă, dar și automat, câte una pe rând. Este foarte bine construită! Producția se comunică anual. În luna mai, anul viitor, vom avea date noi”, a explicat ÎPS Calinic, pentru sursa precizată. Arhiepiscopia Argeșului este prima din România care a început să producă energie electrică și a fost inspirată în acest sens de Biserica Ortodoxă din Albania.

Prima Arhiepiscopie din România care a început să producă energie electrică

Oficialii Arhiepiscopiei Argeșului susțin că aceasta a fost cea mai bună metodă de a pune stop dependenței de furnizorii clasici de electricitate și nu vor mai avea grija facturilor mari pentru acest serviciu.

În România funcționează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, potrivit informațiilor Transelectrica.

Producătorii de energie electrică au obligația să plătească taxa pentru apă turbinată, de circa 1,17 lei/1.000 de metri cubi; chirie pentru utilizarea albiei minore – 27,31 lei/m2/lună și taxa pentru potențialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare, de 238,88 RON x metri cădere/lună. În cazul unei microhidrocentrale, suprafața chiriei albiei minore supusă taxării este cuprinsă între 60 și 100 de metri pătrați, informează Apele Române.