Gladis, o balena ucigașă care ar fi suferit traume după ce s-ar fi ciocnit cu o barcă, învață alte orci să atace iahturi în apropiere de Gibraltar.
Se pare că au reuși deja scufundarea a două nave. Cercetătorii cred că balena ucigașă numită White Gladis se răzbune pe bărci antrenând orci, care au provocat deja scufundarea a două iahturi.
Ei cred că un „moment critic de agonie” – în care White Gladis s-ar fi putut ciocni cu o navă sau a fost prinsă în plasele de pescuit ilegale – a dus la agresiunea ei asupra bărcilor. Odată cu această evoluție, oamenii de știință cred că marinarii ar putea fi nevoiți să se teamă de perspectiva unor viitoare atacuri de orci.
Șase orci au atacat un iacht la ordinul lui Gladys
La începutul acestei luni, pe 2 mai, în jur de șase orci ar fi lovit coca unui iaht de crucișător Bavaria 46 în strâmtoarea Gibraltar. Ambuscada a durat aproximativ o oră și a lăsat un cuplu din Cambridge șocat și confuz.
Janet Morris, 58 de ani, și Stephen Bidwell, 58 de ani, se aflau pe iaht când au fost alertați cu strigătul „orcilor!”.
„Mi-am tot amintit că avem o barcă de 22 de tone făcută din oțel, dar să văd trei dintre ei venind deodată, a fost o situație descurajantă” a spus bărbatul.
„Balena era cu siguranță în jur și aproape că supraveghea”, a spus Bidwell înainte de a specula că este notoriul lider White Gladis. Căpitanul navei Greg Blackburn, din Leeds, a spus că a citit rapoartele despre matriarhă și că știa că se vor plimba.
Bărcile plictisitoare nu prezintă interes
El a spus că a lăsat vela mare pentru a face barca „cât de plictisitoare posibil”. Grupul de balene și liderul bandei lor și-au pierdut în cele din urmă interesul. După ce au provocat pagube în valoare de mii de lire sterline.
Nu este prima dată când White Gladis este suspectată că a făcut ravagii pe strâmtoarea Gibraltar, ruta care leagă Oceanul Atlantic de Mediterana. În noiembrie anul trecut, o navă în largul coastei orașului Viana do Castelo, Portugalia, a fost atacată de orci.
O a treia barcă a fost atacată și a fost târâtă în apă după ce cârma i-a fost doborâtă lângă coasta spaniolă la doar două zile după atacul de lângă Gibraltar. De data aceasta, două balene mai mici au lovit vasul, copiind tactica unei orci mai mari.
Unul dintre motivele pentru care România rămâne fără păduri este și modul în care se fac anchetele legat de furtul de lemne.
Ultimul raport al Inspecției Judiciare, care a investigat modul în care procurorii instrumentează astfel de dosare, este șocant.
Din cele 26.953 de dosare înregistrate la nivel national legat de acestă infracțiune, aproape 80% adică 20.230 au rămas cu autor necunoscut.
Fără ca cineva să poată fi tras la răspundere penală pentru jafurile din păduri. Dosare care zac prin sertare de mai bine de doi ani și asupra cărora nimeni nu face nimic.
Dosare care nici măcar nu au fost trecute în evidența pasivă și multe alte astfel de cazuri arată indolența autorităților când vine vorba despre furtul de lemne.
Infracțiuni flagrante lăsate să zacă în sertare
Nici măcar atunci când sunt constatate faptele chiar de către autorități nu se reușește trimitere în judecată a dosarelor.
Un astfel de caz este la Parchetul Judecătoriei Sebeș, unde sunt investigate infracțiuni flagrante de furt de lemne. Iar dosarul este lăsat în sertar, fără ca nimeni să fie audiat, fără ca actele de urmărire penală să fie făcute.
De altfel, urmărirea penală nici măcar nu era începută contra persoanelor în cauză. De asemenea, ”au fost identificate dosare la limita unei vechimi de 5 ani de la sesizare vizând infracțiuni flagrante și cu suspect în cauză (PJ Brașov). Sau dosare vizând infracțiuni flagrante la limita unei vechimi de 2 ani, fără suspect în cauză(PJ Sf. Gheorghe)”, rețin Inspectorii Judiciari.
Practic nici aceste dosare cu suspecți cu tot nu au putut fi trimise în judecată, la ani buni de la săvârșirea infracțiunii.
Dosare în care nu s-a efectuat nici măcar un act de urmărire penală
În partea de Nord a țării unde se fură constant lemne din pădure, situația este dezastruoasă. La Parchetele Huedin, Sighetu Marmației și Bistrița au fost găsite dosare cu autor necunoscut în care nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală.
Ba mai mult la Parchetul Vișeu de Sus se constată că marea majoritate a dosarelor mai vechi de 2 ani, sunt lăsate în nelucrare și zac prin sertare.
De asemenea, la aceeași unitate de parchet au fost identificate dosare mai vechi de 2 și de 5 ani cu autor cunoscut și urmărire penală in personam în care nu s-a lucrat ritmic.
Moldova, paradisul hoților de lemne
Zeci de Parchete din Moldova au lăsate sute de dosare în nelucrare. Inspectaorii au constatat că ”la nivelul PJ Onești, PJ Buhuși, PJ Tg. Bujor, PT Vrancea, PJ Panciu, PJ Adjud, PJ Suceava, PJ Gura Humorului, PJ Câmpulung Moldovenesc, PJ Dorohoi, PJ Pașcani, PJ Vaslui, PJ Turnu Măgurele au fost identificate dosare în care, actele de urmărire penală fie au fost efectuate în mod sporadic, fie nu au fost furnizate datele la care s-au efectuat actele de urmărire penală.
În unele a fost doar înșiruită tipologia actelor de urmărire penală (audiere martor, PV investigații, PV CFL ).
La nivelul PJ Bacău toate dosarele vizând infracțiuni silvice sunt dosare cu autor necunoscut, unele dintre acestea au fost trecute în evidența pasivă la scurt timp de la data sesizării” au scris inspectorii judiciari.
Iar la Reșita există dosare chiar și din 2001 în care nu s-a lucrat nimic.
Șefii parchetelor vor verifica lunat situația dosarelor
Inspectorii judiciari spun că se impune verificarea lunară de către procurorii cu funcție de conducere a situației cauzelor mai vechi de 2 ani. Și exercitarea unui control operativ curent riguros asupra activității procurorilor în aceste cauze. De asemenea ei vor monitoriza situația dosarelor mai vechi de doi ani.
Schimbările climatice vor reduce suprafeţele de teren disponibile pentru producţia de cafea, chiar şi în cazul în care creşterea temperaturilor globale va fi limitată, conform unui nou raport, transmite Agerpres.
Producătorii de cafea din Honduras până în Etiopia au declarat că suferă deja de pe urma destabilizării climei.
Creșterea temperaturilor ar putea reduce cu 50% zonele destinate pentru cultivarea cafelei
Potrivit calculelor organizaţiei, creşterea temperaturilor şi condiţiile meteorologice imprevizibile vor reduce suprafeţele de teren adecvate pentru producţia de cafea cu 54,4%, chiar dacă temperaturile globale sunt limitate la 1.5-2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Vietnam a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istoria datelor sale meteorologice, – 44.1 grade Celsius -, în timp ce ţările vecine au consemnat la rândul lor noi extreme.
Temperaturile în creştere, precipitaţiile neregulate, bolile, perioadele de secetă şi alunecările de teren provocate de schimbările climatice ameninţă să restrângă industria cafelei şi să îi sărăcească pe producători
Organziatia Christian Aid a lansat un avertisment într-un raport intitulat ”Treziţi-vă şi mirosiţi cafeaua: Criza climatică şi cafeaua”, care face apel la anularea datoriilor şi la sprijin financiar pentru ca fermierii să îşi diversifice mijloacele de trai.
”Acest raport oportun de la Christian Aid evidenţiază ceea ce cultivatorii de cafea de la Fairtrade spun de ceva vreme: consecinţele catastrofale ale deteriorării climei le pun în pericol nu doar mijloacele de trai, ci şi viitorul culturii lor, atât de populară”, a declarat David Taylor, director pentru politici în cadrul organizaţiei Fairtrade Foundation.
Organizatorul austriac al competiției ilegale continuă să își bată jod de pădurile din România
Garda Națională de Mediu a anunțat, pe pagina sa de Facebook, amendarea organizatorului Superkarpata Trophy 2023 cu 50,000 de lei. Amenzi simbolice, pentru cei care își permit participarea la o competiție atît de costisitoare. Amenzile de anii trecuți nu i-au deranjat pe aceștia de la a continua să își bată joc de pădurile din România.
Foto: Garda Națională de Mediu
Superkarpata Trophy, bătaia de joc a organizatorilor austrieci la adresa României
Concursul SuperKarpata Trophy 2023 se desfășoara anual în România de aproape 20 de ani, în condiții de ilegalitate. În primii ani, acesta a fost primit cu brațele deschise de către presa din România. Abia dupa aproape zece ani, arată publicația Ziar de Cluj, au început autoritățile din România să realizeze că e ilegal și imoral ce se întâmplă. Amenzile nu i-au oprit, însă, pe amatorii sportului extrem de poluant. Aceștia aleg să își bată joc, în continuare, de zonele protejate din România.
De ce România?
Competiția are loc în România, fiindcă, aici, organizatorii, se pot desfășura în voie, fără opreliști. Ea nu ar fi permisă în Austria, sau în orice alte țări din Vest. Aceasta nu are un traseu fix, competitorii alegându-și itinerariul singuri și indiscriminatoriu. Participanții nu țin cont de caracterul protejat al zonelor pe care le străbat. Organizația Națională de Off-Road din România a atras atenția în nenumărate rânduri asupra ilegalității acestei așa-zise „competiții.”
Imagini din acesta an, surpinse de Garda Națională de Mediu
Un nou an, o nouă bătaie de joc
Si în acest an, participanții la concurs și-au bătut joc de legislația de mediu și de pădurile din România. Membri ai ClubuluiSportiv „Geto-dacii Liberi” au aflat că mai multe vehicule de teren se deplasau în zone în care accesul este interzis. Austriecii se aflau în cadrul ariei naturale protejate „ROSCI0322 Muntele Șes.” Membrii clubului sportiv au sunat la 112, și comisarii Gărzii de Mediu Bihor s-au deplasat în zonă.
„În perioada 17-19.05.2023, comisarii de la Comisariatul Județean Bihor al Gărzii Naționale de Mediu au efectuat verificări pe teren, în zona ariei naturale protejate ROSCI0322 Muntele Șes, în urma unei sesizări privind accesul neautorizat și distrugeri pe teritoriul ariei naturale protejate prin desfășurarea manifestării sportive (competiție off-road), fără a deține avize/acorduri în acest sens,” se arată în comunicatul acestora.
Aria naturală protejată ROSCI0322 Muntele Șes, teren de joacă pentru austrieci și mașinile poluante ale acestora
Comisarii Gărzii de Mediu Bihor au verificat cele sesizate, în teren, miercuri, 17.05.2023. Ei au constatat existența unor urme de autovehicule de teren pe pajisti/pășuni/terenuri private. Acestea erau situate pe suprafața ariei naturale protejate ROSCI0322 Muntele Șes.
FacebookFoto: Garda Națională de MediuFoto: Garda Națională de Mediu
Administratorul ariei naturale protejate – Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) – NU își dăduse acordul, și NU emisese nici un fel de aviz pentru organizarea manifestarii sportive.
Amenzi simbolice, pentru statutul financiar al organizatorilor
Cu toată acțiunea comisarilor de mediu, pedepsele sunt, din nou, insuficiente pentru a schimba ceva.
„Ca urmare a faptelor constatate, organizatorul competiției, Müller – Hartburg Dienstleistungsgesellschaft mbH din Viena, va fi sancționat cu amendă în valoare de 50.000 de lei, iar cinci șoferi austrieci, care au participat la competiția SuperKarpata Trophy, vor fi primi amenzi cuprinse între 5.000 – 10.000 de lei, pentru încălcarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Cei cinci șoferi amendați de Garda de Mediu Bihor au fost identificați de polițiștii din Aleșd,” anunță comisarii de mediu.
Aceștia spun că au cerut ajutorul IPJ Bihor, pentru a afla adresele celor 5 participanți la competiție legitimați de polițiștii din Aleșd. Ei spun că urmază „a se proceda conform legislației și procedurilor în vigoare.”
Foto: Garda Națională de Mediu
Amenzi se dau de mulți ani de zile, dar competiția continuă
Aceste lucru este bun și frumos, dar aceleași măsuri luate în anii precedenți nu au ajutat cu nimic la stoparea evenimentului. Legislația este permisivă, iar autoritățile locale din zonele afectate par a închide ochii, sesizările venind tot de la membri ai societății civile.
„Toți cei care vor să încalce legislația de mediu din această țară trebuie să suporte consecințele faptelor lor. Prin urmare, îi avertizăm pe amatorii de „expediții turistice” off-road din țară și din străinătate că asemenea competiții care provoacă distrugerea mediului natural sunt supuse regulilor stricte ale concursurilor off-road și sunt permanent în atenția Gărzii Naționale de Mediu,” a declarat Florin Bănică, Comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, în legătură cu desfășurarea manifestării sportive SuperKarpata Trophy 2023.
Foto: Garda Națională de Mediu
Este de apreciat că aceste competiții sunt „permanent în atenția Gărzii Naționale de Mediu.” Ideal ar fi, însă, ca ele să fie și în atenția legiuitorilor români, pentru a descuraja de la bun început organizarea acestor evenimente.
Fiindcă, la urma urmei, amenzile simbolice nu fac nimic pentru a descuraja competițiile. Mai mult, ele nu ajută CU NIMIC la refacerea zonelor afectate după ce au fost „rupte” de mașinile grele și extrem de poluante.
Schimbările climatice ar putea declanșa tsunami gigantice în Oceanul de Sud prin producerea unor alunecări de teren subacvatice în Antarctica, avertizează un nou studiu, citat de Live Science.
Cercetătorii au forat în miezurile e sedimente de pe fundul mării în Antarctica. Ei au descoperit că în perioadele anterioare de încălzire globală straturi sedimentare au fost disloacate. Drept urmare țărmurile Americii de Sud, Noii Zeelande și Asiei de Sud-Est au fost lovite de valuri tsunami masive.
Acum, pe măsură ce schimbările climatice se agravează, cercetătorii cred că există posibilitatea ca acele evenimente să se repete. Descoperirile lor au fost publicate pe 18 mai în revista Nature Communications.
„Alunecările de teren submarine reprezintă un geohazard major cu potențialul de a declanșa tsunami. Ele pot cauza pierderi uriașe de vieți omenești”, a declarat Jenny Gales, lecto la Universitatea din Plymouth, Marea Britanie.
„Descoperirile noastre evidențiază modul în care trebuie urgent să ne îmbunătățim înțelegerea modului în care schimbările climatice globale ar putea influența stabilitatea acestor regiuni și potențialul de delanșarea a unor valuri tsunami”, a mai spus Aceasta.
Cercetătorii au găsit pentru prima dată dovezi ale alunecărilor de teren antice în largul Antarcticii în 2017, în Marea Ross. Sub aceste alunecări de teren se află straturi de sedimente cu fitoplancton fosilizat.
Oamenii de știință au revenit în 2018 și au forat adânc în fundul mării pentru a extrage miezuri de sedimente.
Schimbările climatice pot declanșa valuri tsunami. Ce au descoperit cercetătorii?
Oamenii de știință au aflat că straturile de sedimente slabe s-au format în două perioade. Una cu aproximativ 3 milioane de ani în urmă, în perioada caldă de la mijlocul pliocenului. Cea de-a doua perioadă de formare s-a petrecut cu aproximativ 15 milioane de ani în urmă. În timpul acestor epoci, apele din jurul Antarcticii erau cu 3°C mai calde decât astăzi. Acest lucru a dus la proliferarea algelor care, după ce au murit, au umplut fundul mării de sedimente. Drept urmare, întreaga regiune a devenit predispusă alunecărilor de teren.
„În timpul climelor reci și al erelor glaciare ulterioare, aceste straturi alunecoase au fost acoperite de straturi groase de pietriș grosier din ghețari și asiberguri”, a spus Robert McKay, director al Centrului de Cercetare Antarctică de la Universitatea Victoria din Wellington.
Deși nu se cunoaște vinovatul principal care a declanșat alunecările în trecut, cercetătorii cred că au găsit un motiv potențial.
Acesta e reprezentat de topirea gheții din cauza unui climat care se încălzește.
Valurile tunsmai s-ar putea repeta
Sfârșitul perioadelor glaciare periodice ale Pământului a făcut ca straturile de gheață să se micșoreze și să se retragă. Presiunea de pe plăcile tectonice s-a redus, iar acestea au intrat într-un proces cunoscut sub numele de revenire izostatică.
După ce straturile de sedimente slabe s-au acumulat în cantități suficiente, ascensiunea continentală a Antarcticii a declanșat cutremure. Ele au făcut ca pietrișul grosier de deasupra straturilor alunecoase să alunece de pe marginea platformei continentale. Astfel s-au produs alunecări de teren care au declanșat tsunami.
Amploarea și dimensiunea valurilor antice oceanice nu sunt cunoscute, dar oamenii de știință notează două alunecări de teren submarine relativ recente care au generat tsunami uriașe și au cauzat pierderi semnificative de vieți omenești:
tsunami-ul din 1929 din Grand Banks, care a generat valuri de 13 metri înălțime. Acesta a ucis aproximativ 28 de persoane în largul coastei Canadei, Newfoundland;
tsunami-ul din Papua Noua Guinee din 1998, care a dezlănțuit valuri de 15 metri înălțime. Peste 2.200 de persoane și-au pierdut viața;
Crcetătorii avertizează că – dacă au dreptate că topirea gheții a provocat valuri tsunami în trecut – astfel de evenimente s-ar putea repeta și în prezent.
Comparativ cu anul 2022, Europa a înregistrat mai puțină secetă în această primăvară, conform datelor recente.
Această schimbare favorabilă în nivelul precipitațiilor a adus un beneficiu semnificativ pentru agricultură și mediul înconjurător din regiune.
Seceta din soluri este mai puţin marcantă, totuși, situaţia s-a degradat foarte mult în Spania, potrivit datelor obţinute de sateliţii din programul european Copernicus, analizate de AFP, scrie Agerpres.
În total, 27.6% din teritoriul studiat de administratorii programului Copernicus (Europa şi ţărmurile Mării Mediterane) era afectat de secetă în perioada 21 aprilie 2023 – 30 aprilie 2023, a precizat Observatorul european pentru secetă (EDO).
Dimensiunea teritoriului afectat de secetă a fost stabilă în raport cu precedentele 10 zile (27.5% în perioada 11-20 aprilie).
Situația secetei în Europa: Îmbunătățire semnificativă în 2023, dar Spania rămâne afectată
Comparativ cu anul trecut, se observă o îmbunătățire semnificativă în privința secetei în Europa. În 2022, în aceeași perioadă, 47% din teritoriile studiate de Observatorul European pentru Secetă erau afectate de secetă, în timp ce în 2023 acest procent s-a redus cu 20 de puncte procentuale.
Cu toate acestea, situația din Spania rămâne dificilă, deoarece în aprilie 2023 a avut loc unul dintre cele mai intense cinci episoade de secetă înregistrate de la începutul măsurătorilor în 2012 de către EDO.
Aproximativ 79,4% din teritoriul spaniol se confruntă cu secetă, 64.9% având deficit de umiditate în sol, iar 14.5% fiind în stare de alertă.
Ministerul Mediului din România a precizat că, în perioada 2023-2025, țara noastră a fost aleasă pentru a deține președinția Regiunii Asociative VI a Organizației Meteorologice Mondiale (OMM/WMO).
România câștigă președinția Regiunii Asociative VI a OMM/WMO pentru 2023-2025
Directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a fost validată în funcția de Președinte al Asociației Regionale VI (Europa), după ce a fost votată în unanimitate de participanții la Sesiunea Extraordinară a Asociației Regionale VI (Europa) a OMM, care a avut loc la Geneva, în Elveția, pe 23 mai 2023.
Conform regulilor de procedură ale OMM, această poziție i-a asigurat Elenei Mateescu și un loc în Consiliul Executiv al OMM.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul celui de-al 19-lea Congres Meteorologic Mondial (Cg-19), organizat de către Secretariatul Organizației Meteorologice Mondiale, la Geneva, în Elveția, în perioada 22 mai – 2 iunie 2023.
Ministrul Mediului: ”Reprezentarea României la acest nivel va contribui la consolidarea relațiilor de colaborare și la crearea de parteneriate la nivel european și internațional”
”Îmi exprim convingerea că expertiza profesională, capacitatea managerială și cunoștințele dobândite în activitatea de peste 30 de ani la nivel național și internațional în domeniul meteorologiei justifică pe deplin validarea doamnei dr. Elena Mateescu în funcția de Președinte al Asociației Regionale VI (Europa) și membru în Consiliul Executiv. Reprezentarea României la acest nivel va contribui la consolidarea relațiilor de colaborare și la crearea de parteneriate la nivel european și internațional privind implementarea de proiecte de cercetare în domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele încălzirii globale, în cadrul Centrului Agrometeorologic Regional pentru Asociația Regională VI (Europa) în România, prima inițiativă de acest gen la nivel mondial, sub egida OMM” – a subliniat ministrul Tanczos Barna.
Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, și Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, au inaugurat un pod realizat din pontoane de plastic între România și Republica Moldova.
Este cel de-al șaptelea pod dintre cele două maluri ale Prutului.
Acesta are o lungime de 60 de metri și o lățime de 14 metri. În plus, se prefigurează și o trecere pietonală pentru podul flotant. Doar autovehiculele cu masă sub 3,5 tone vor putea trece podul în prima etapă. Autoritățile promit însă că, ulterior, podul va fi adaptat și pentru tranzitul camioanelor, conform TVR Moldova.
Lucian Bode anunță construirea unui pod de plastic în aproape un an
Ministrul Lucian Bode s-a arătat încântat de realizarea noului punct de trecere a frontierei peste râul Prut. Acesta este situat la 40 de kilometri în aval de Vama Albița, cea mai tranzitată între cele două state. Se dorește ca noua trecere să preia din traficul de la Albița-Leușeni.
„Am făcut încă un pas important pentru a întări relația dintre România și Republica Moldova (…). Sunt convins că acest punct va contribui la dezvoltarea economică pe ambele maluri ale Prutului“, a scris Lucian Bode.
El și-a arătat satisfacția că „în mai puțin de un an am reușit să construim de la zero și să deschidem împreună acest punct de trecere a frontierei“.
„Până în 2027 vom deschide mai multe puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova“, a mai scris Lucian Bode.
„În paralel, am început demersurile pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate. Ulterior se va construit un Punct de Trecere definitiv a frontierei“, a scris Sorin Grindeanu.
Problemele de siguranță și de mediu, omise de autorități
Deși inițiativa este una lăudabilă, mai ales pentru faptul că vorbim de două state românești ce trebuie să fie cât mai interconectate, noul pod dintre Bumbăta și Leova ridică, totuși, câteva probleme de mediu și siguranță.
Este de admirat promptitudinea, dar cât de sigur este acest pod în fața unui dezastru natural? Un pod realizat din pontoane cu siguranță nu ar face față unor vicisitudini ale naturii. Reamintim în acest sens că au existat numeroase cazuri de viituri pe Prut. În al doilea rând, plasticul e un material care poluează și care devine tot mai limitat. Utilizarea sa într-o astfel de zonă evident că va afecta mediul. Nu mai vorbim de poluarea vizuală.
Dacă România își dorește să se comporte ca un adevărat frate mai mare pentru Republica Moldova, atunci ar trebui să aibă în vedere investiții atât calitative, cât și protective pentru mediu și oameni.
Greenpeace susține că plasticul este incompatibil cu economia circulară, pe măsură ce națiunile se pregătesc de negocieri pentru un tratat internațional privitor la materialele plastice, conform The Guardian.
„Materialele plastice sunt în mod inerent incompatibile cu o economie circulară”, a precizat Greenpeace. Raportul grupului reunește cercetări care arată că plasticele reciclate sunt mai toxice decât constituenții virgini.
În plus, studii separate au descoperit că descompunerea materialelor plastice pentru reciclare poluează mediul cu mai mult microplastic.
Reprezentanții din 173 de țări au convenit anul trecut să dezvolte un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic. Acesta ar trebui să acopere „ciclul complet de viață” al materialelor plastice, de la producție până la eliminare.
Fără aceste voci, există teama este că negocierile vor fi influențate de interesele corporative.
„Industria materialelor plastice – inclusiv companiile de combustibili fosili, petrochimice și bunuri de larg consum – continuă să propună reciclarea plasticului ca soluție la criza poluării cu plastic”, a declarat Graham Forbes.
„Dar… toxicitatea plasticului crește de fapt odată cu reciclarea. Plasticul nu are locul într-o economie circulară. Este clar că singura soluție reală pentru a pune capăt poluării cu plastic este reducerea masivă a producției de plastic”, a mai spus el.
Din anii 1950 au fost produse aproximativ 8 miliarde de tone de plastic.
Greenpeace spune că plasticul reciclat poate fi mai toxic pentru sănătate
Potrivit raportului, materialele plastice reciclate conțin adesea niveluri mai ridicate de substanțe chimice. Printre acestea se numără ignifugele toxice, benzenul și alți agenți cancerigeni, poluanți ai mediului. Există, de asemenea, numeroși perturbatori endocrini care pot provoca modificări ale nivelurilor hormonale din organism.
Deșeurile de plastic destinate reciclării sunt de obicei exportate din țările cu venituri mari în părțile mai sărace ale lumii
Dr. Therese Karlsson, consilier științific la Rețeaua Internațională de Eliminare a Poluanților (IPEN), a declarat:
„Plasticul este fabricat cu substanțe chimice toxice. Aceste substanțe chimice nu dispar pur și simplu atunci când plasticul este reciclat. Știința arată în mod clar că reciclarea plasticului este un efort toxic, cu amenințări la adresa sănătății noastre și a mediului de-a lungul fluxului de reciclare.
Plasticul otrăvește economia circulară și corpurile noastre și poluează aerul, apa și alimentele. Nu ar trebui să reciclăm plasticele care conțin substanțe chimice toxice. Soluțiile reale pentru criza materialelor plastice vor necesita controale globale asupra substanțelor chimice din materiale plastice și reduceri semnificative ale producției de plastic”, a spus ea.
Se estimează că producția de plastic se va tripla până în 2060. Greenpeace a spus că orice tratat global privind plasticul trebuie să realizeze reduceri semnificative imediate ale producției de plastic. Acesta ar fi un prim pas pe calea către eliminarea totală a fabricării plasticului virgin.
Pe 29 mai, între orele 14:00-20:30, AIESEC București va organiza YouthSpeak Forum la București Mall.
Scopul acestui eveniment este de a încuraja tinerii să participe la discuții relevante și puternice despre problemele globale actuale, să învețe despre obiectivele de dezvoltare durabilă.
În egală măsură, participanții sunt îndrumați să-și dezvolte abilitățile de comunicare, leadership și rezolvare a problemelor prin intermediul atelierelor interactive.
YouthSpeak Forum oferă participanților oportunitatea de a se conecta cu lideri din diverse domenii și organizații care împărtășesc aceleași preocupări pentru un viitor durabil, precum și de a obține mai multe informații despre un loc de muncă mai sustenabil
Evenimentul YouthSpeak Forum se concentrează în special pe două obiective de dezvoltare durabilă – SDG 12 și SDG 13 – care se referă la consumul și producția responsabilă, respectiv acțiunea climatică.
Prin acest eveniment, tinerii vor fi încurajați să aleagă o cauză pentru care să lupte și să se angajeze în dialog cu alte persoane și organizații care împărtășesc aceleași interese.
”Suntem încântați să aducem YouthSpeak Forum la București pentru a încuraja tinerii să acționeze pentru un viitor durabil. Prin intermediul acestui eveniment, tinerii vor avea oportunitatea de a-și exprima opiniile, de a învăța și de a își dezvolta abilitățile, în timp ce se conectează cu alți tineri care împărtășesc aceleași preocupări și interese”, a declarat Miruna Bronescu, Managerul de PR&Events AIESEC București.
”Dacă îți pasă de acțiunea climatică și consumul/producția responsabilă, vino la YouthSpeak Forum pentru a afla ce îi preocupă pe alți tineri cu interese comune și pentru a găsi împreuna soluții și modalități de acțiune”, au transmis inițiatorii evenimentului.
Youth Speak for Partners
Youth Speak for Partners este o inițiativă care facilitează înțelegerea problemelor care îi preocupă pe tineri.
Youth Speak Survey oferă partenerilor din întreaga lume o modalitate de a afla despre problemele despre care tinerii își exprimă opiniile.
Youth Speak Forum oferă partenerilor un spațiu pentru a interacționa cu tinerii care au completat sondajul, oferindu-le ocazia de a iniția discuții și de a lucra împreună pentru a rezolva problemele în care aceștia sunt implicați.
Youth Speak Projects le oferă partenerilor și tinerilor un loc de întâlnire în care să se angajeze să găsească soluții și să întreprindă acțiuni.
