Ne plângem că România nu mai are exemple de oferit, ne plângem că am rămas în urmă cu empatia și că legea se face ”cu dedicație”. Insistăm pe cruzime în tabloide, insistăm pe dramatizare, pe efectele nocive, pe dezumanizare și pe amprenta negativă pe care o poartă fiecare dintre noi.
Ignorăm realitățile optimiste în favoarea scandalului, a injuriilor, a urii în fața celor care ne conduc. Binele ajunge ”la coadă”, iar cancanul primește prima pagină, e promovat, adulat și distribuit.
Un tânăr din Dej a fost filmat în timp ce s-a aruncat într-un lac îngheţat pentru a salva un căţel. Tânărul a demontat știrile repetitive despre agresiunea pe care mulți români o au față de animale, salvând un patruped de la înec.
Imagini ale empatiei și în România, nu doar pe Facebook
În momentul în care cățelul a ajuns în apele îngheţate ale unui lac, se poate vedea cum tânărul se dezbracă şi se aruncă în lac, în încercarea de a-l salva.
Imaginile surprinse au fost trimise spre Fii Observator, iar misiunea, deși nemediatizată, a reprezentat un succes.
Potrivit Observator și potrivit persoanei din Dej care a trimis imaginile, o femeie împreună cu copilul şi un câine se plimbau pe lângă lac. La un moment dat, patrupedul sare în lacul înghețat și nu mai poate ieși.
Într-o primă încercare, tânărul face tot posibilul să salveze patrupedul folosind o sfoară. În momentul în care încercarea de salvare nu dă rezultate, se dezbracă și se aruncă în lac, de unde scoate câinele, aproape înghețat.
Deși era foarte speriat de ceea ce i se întâmplă, căţelul a avut încredere în bărbatul care a coborât pentru a-l scoate din apă. Omul a reuşit să ajungă la patruped, a spart gheaţa din jurul câinelui şi l-a adus în siguranţa la mal, precizează sursa citată.
”Tânărul din imagini a încercat să scoată cățelul din lac cu o sfoară primită de la niște muncitori din zonă. Dacă a văzut că nu reușește, s-a dezbrăcat de haine și a sărit în lac. S-a tăiat și în talpa, dar a reușit să scoată câinele în siguranță”, a declarat pentru ObservatorNews.ro cel care a filmat.
România nu are noțiunea de mulțumesc
În urma incidentului din Dej, patrupedul nu a avut de suferit, singura pierdere fiind telefonul dejeanului care, din păcate, nu a mai putut fi recuperat din apă.
Conform cititorului care a surprins incidentul, proprietara câinelui nu a considerat necesar să mulțumească salvatorului.
Animalele de companie sunt doar o denumire generică. Noi, cei care le avem și le iubim, nici măcar nu mai concepem idea de ”animal de companie”. Ei sunt ”prietenii mici”, ”blănoșii”, membri ai familiei cu drepturi depline.
Îi iubim, avem grijă să aibă parte de cea mai bună mâncare, să fie răsfățați, alintați, să nu le lipsească nimic și, una peste alta, viața noastră ar fi searbădă fără ei.
Partea negativă a acestei povești intervine atunci când, din neglijență, lene sau lipsă de informare, iubirea pentru ei se tranformă în ură pentru oraș.
Ieși cu câinele la plimbare. Indiferent de talia lui, o regulă de bun-simț spune că trebui să cureți după el. Mai mult de-atât, chiar și legea o spune. Când îl scoți la plimbare, teoretic ar trebui să fii înarmat cu punguțe, pentru a nu lăsa rezultatul mesei lui copioase în mijlocul trotuarului. Alții, mai conștiincioși, au inclusiv sticlă de apă și detergent după ei, pentru a îndepărta orice urmă.
Animalele de companie nu primesc amendă. Tu, da. Și meriți
Dacă nu ai punguța după tine, ghici ce? Ești susceptibil de amendă. Chiar dacă ai punguța și n-o folosești, tot amendă se cheamă. Undeva între 200 și 1000 Ron, pentru persoanele fizice. Pentru că nu e normal să fim cu toții nevoiți să facem slalom printre excremente, doar pentru că ți-a fost ție lene.
Știu, subiectul este vechi. Se discută pe marginea lui de ani de zile.
O să spuneți că voi strângeți după câinele vostru. Mai mult, s-ar putea să spuneți că fenomenul nu mai e la fel de extins ca acum, doi ani, de exemplu.
Că se dau amenzi, că-n centrul orașului e curat, c-ați văzut cu ochii voștri cum lumea strânge regulamentar după câini, ba chiar s-ar putea să aveți și cunoștințe care și-au luat amendă pentru asta și n-au mai repetat fapta, după.
Că nici măcar nu trebuie să vii cu punguța de acasă, pentru că există primării care le pun la dispoziție, gratis. Aici intervine și contra-argumentul: punguțele au fost furate, din secunda doi.
Că, per total, lumea a devenit mai civilizată și mai responsabilă.
Câinele ți-e prieten, orașul ar trebui să-ți fie casă
Aș putea fi de acord cu fiecare dintre aceste afirmații. Aș putea fi, dacă n-aș fi văzut, zi de zi, oameni care nici măcar nu catacdisesc să țină lesa într-o mână, și punguța la purtător. Măcar așa, de impresie. Dacă n-aș fi văzut, încă, persoane care nu numai că nu strâng după câine, dar trec mai departe, de parcă n-ar fi obligația lor să strângă. Dacă aș fi văzut măcar un om cu câine și fără punguță tras de atenție de oamenii legii.
Bineînțeles, nu în centru. Nu pe străzile foarte cunoscute și populate. Nu. Persoanele despre care vorbesc ori nu-și plimbă animalele de companie pe acolo, ori pe acolo au grijă să respecte legea. Dar, când îi observi în habitatul natural, în fața blocului sau pe străduțe lăturalnice, vei vedea că toată domnia sau teama de lege dispare, și-n urmă rămâne câte un mare nestrâns.
E o chestie de bun-simț, atâta tot. Nu e obligația poliției să te fugărească pentru a te obliga să respecți legea. Nu e obligația celorlalți să facă slalom pe trotuar, pentru ”a nu se umple de noroc”. Nu e nici măcar obligația câinelui să tragă apa.
E obligația ta să strângi după el. Pentru că tu-l iubești și-l prețuiești. Dar, la fel de bine, ar trebui să-ți pese și de oraș. Câinele ți-e prieten, orașul ar trebui să-ți fie casă.
Ipocrizie, lipsă de respect și multă ignoranță: România pare să reacționeze doar la amenzi sau la promisiunea că va fi amendată.
În urma acțiunilor desfășurate de Garda Națională de Mediu, au fost descoperite zeci de mii de tone de deșeuri. Este vorba despre o ilegalitate constantă în Bucureștiul anului 2021, o ilegalitate repetitivă, nocivă mediului și, în același timp, autodistructivă.
Garda Naţională de Mediu, în parteneriat cu Poliţia Română, Jandarmeria Română şi autorităţile publice locale au aplicat amenzi care depășesc suma de 300.000 de lei, a anunţat, miercuri, ministrul Mediului, Tanczos Barna.
În cadrul unei declarații de presă susținută în urma acţiunilor de identificare şi sancţionare a transportului şi depozitării ilegale de deşeuri, ministrul Mediului a declarat că este adeptul măsurilor ferme, chiar și radicale, atunci când acestea se impun.
Acesta a mai adăugat că este nevoie să se acționeze ferm și hotărât pentru a schimba imaginea, faţa Bucureştiului, faţa întregii ţări.
Inadmisibil, dar repetitiv. Ilegal, dar la scară largă
”Este inadmisibil ca într-o ţară europeană, într-o capitală europeană, se avem asemenea imagini dezolante. Alături de noi, în aceste acţiuni, au fost colegii noştri de la Garda de Mediu (…), o instituţie care are toată libertatea să acţioneze împreună cu autorităţile locale în stoparea acestui fenomen generalizat în România de depozitare ilegală de deşeuri„, a declarat ministrul Mediului.
De asemenea, Tanczos Barna a subliniat și faptul că, pe durata lunii februarie, a fost identificat un număr de 212 de depozitări ilegale de deşeuri.
Conform declarației, au fost făcute extrem de multe controale și au fost reunite echipe specializate pe fiecare sector. Astfel, au fost identificate în cursul lunii februarie 212 locații.
”Acest rezultat arată că, dacă se vrea, se poate. Dacă se fac acţiuni ferme, chiar radicale, vor veni şi rezultatele. La aceste locaţii unde se depozitează ilegal deşeuri în Bucureşti am găsit zeci de mii de tone de deşeuri depozitate ilegal, aproape 100.000 de metri pătraţi de suprafaţă acoperită total sau parţial cu asemenea deşeuri. În cursul acestor acţiuni au fost aplicate amenzi de sute de mii de lei şi s-a dispus, în fiecare caz, ecologizarea suprafeţelor, ecologizarea acestor terenuri. Sarcina este de fiecare dată a proprietarului: se identifică proprietarul şi este amendat”, a adăugat Tanczos Barna.
Soluția stă și în amenzi de până la 100.000 lei
Ministrul a mai susținut că, în cazul în care sarcinile menționate nu sunt îndeplinite, se pot aplica amenzi de până la 100.000 lei.
În cazul în care nici după această amendă nu se întâmplă ecologizarea şi nu se intră în normal, vor fi făcute sesizări penale împotriva proprietarilor care nu respectă măsurile date de Garda de Mediu.
O altă soluție a fost și confiscarea a şapte mijloace de transport, ”unele dintre ele chiar de zeci de mii de euro”.
București, România, 2021: o depozitare grosolană de deşeuri
”Aș putea să vă spun câteva cazuri de depozitare grosolană de deşeuri. Dacă vorbim de top cele mai mari depozite ilegale din Capitală am putea să amintim strada Carierei, în sectorul 1, un depozit în zona CET Progresul, un depozit la Intrarea Cooperativei, în spate la CET Vest.
Sunt toate locaţii unde am avut control, am constatat încălcări ale legii şi am dispus amenzi, am dispus sarcini pentru proprietari, ecologizare. Suma totală a amenzilor depăşeşte 300.000 de lei. Am surprins în acelaşi timp în flagrant, de foarte multe ori, persoane, mijloace de transport care depozitau deşeuri în zone nepermise.
Am confiscat 7 mijloace de transport, unele dintre ele chiar de zeci de mii de euro. Este o chestiune generalizată şi doar prin acţiuni ferme şi măsuri radicale putem să stopăm acest fenomen. Avem 12 echipe la nivelul Bucureştiului la Garda de Mediu, care, împreună cu poliţia locală, fac aceste monitorizări. Câteodată se stă chiar la pândă. Monitorizăm chiar şi după trasarea acestor sarcini aceste locaţii – şi facem tot posibilul, alături de administraţia publică locală, să oprim acest fenomen”, a mai adăugat Tanczos Barna.
Colaborare extinsă pentru a stopa un fenomen extins
Ministrul Mediului a concluzionat că această colaborare va fi extinsă și la nivel naţional. În cursul zilei de ieri, ministrul Mediului a avut o discuție cu edilul din Cluj, Emil Boc.
În momentul de față, primarul Clujului este și preşedintele AMR (Asociaţia Municipiilor din România).
”Le-am trimis o adresă prin care le propunem acelaşi mod de colaborare pe care l-am pus în practică cu succes în Bucureşti la nivelul tuturor municipiilor, după care ne vom adresa comunelor, primăriilor de comună, de oraşe, astfel încât această colaborare, care este extrem de bună, extrem de eficientă la nivelul Bucureştiului, să fie extinsă la nivel naţional – Garda de Mediu, împreună cu Poliţia Locală – ca să putem stopa acest fenomen generalizat la nivel naţional”, a precizat ministrul.
Prefectul îi răsplătește pe cei care raportează: nu este o strategie de încurajare a pârei, ci o consecință a administrației, cu scopul de a proteja natura.
După mai multe vizite în zonele în care locuitorii aruncau gunoiul la voia întâmplării, prefectul Stelian Dolha a decis să dea o șansă comunicării, chiar dacă acest tip de comunicare nu este foarte apreciat de actualele cutume.
Prefectul a decis ca zonele să fie intens supravegheate pentru a se evita mizeria specifică locului, mizerie aruncată de mai mulți ”recidiviști”.
Vecinii necivilizați, pedepsiți de prefect
Una dintre soluțiile găsite de Stelian Dolha a fost sancționarea vinovaților și chiar acordarea de premii „motivante” pentru cei care-și pârăsc vecinii sau cunoscuții care aruncă gunoiul în natură, transmite Bistrițeanul.
Zonele cu cele mai mari depozite de deșeuri în natură și pe malurile râurilor sunt Șanț, Rodna, Maieru, Sângeorz-Băi și Ilva Mică.
Zilele trecute, acestea au fost vizitate de o comisie mixtă formată din prefectul Stelian Dolha, dar și reprezentanți ai Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu, ai Sistemului de Gospodărire al Apelor și ai Agenției pentru Protecția Mediului.
Un obicei vechi: deșeurile de pe marginea râurilor
Astfel, prefectul a declarat că, în urma ședinței de la sfârșitul anului trecut pe tema protecției mediului, împreună cu participanții am reușit să stabilească o listă de acțiuni care să contribuie la oprirea acestui obicei vechi de depozitare de deșeuri menajere pe albiile râurilor.
Prefectul îi răsplătește pe oameni cu ”premii motivante”
”Un aport foarte mare în edicarea cetățenilor în ce privește adoptarea unui comportament ecologic îl au primăriile, atât prin acțiuni de sancționare, cât și prin activități continue de informare în acest sens”, precizează Stelian Dolha.
Printre măsurile propuse pentru ca acest comportament să fie descurajat se numără supravegherea reciprocă a cetățenilor și acordarea de premii motivante pentru cei care fac sesizări referitoare la acțiuni care aduc prejudicii mediului, precizează sursa citată.
Conform datelor Comisiei Europene, numărul crescătorilor de albine din România s-a înjumătăţit în ultimii cinci ani.
Numărul a scăzut din 2016 încoace, în momentul de față ajungându-se la doar 22.900 de apicultori. Cel mai mare număr de fermieri din UE se află Germania, iar cei mai puţini locuiesc în Malta.
Prețul mierii românești a scăzut de la an la an
În perioada dintre 2014 – 2016, România avea, în medie, 43.200 de apicultori. Trendul a fost descendent pentru că producţia de miere şi preţul mierii brute, formă în care se vinde majoritatea mierii româneşti, au scăzut de la an la an, spun apicultorii. Astfel nu au mai fost motivaţi să investească, arată ZF.
Cu toate acestea, anul 2021 ar putea veni cu optimism pentru această industrie, estimându-se o ușoară creștere a numărului de apicultori. Se acordă susținere pentru crescătorii de albine prin Programul Naţional Apicol 2020 – 2022.
Astfel, se estimează că în țara noastră vor apărea aproximativ 200 de apicultori noi. Cu toate acestea, în urma unui sondaj publicat pe Mediafax, actualii crescători de alibine nu sunt foarte optimiști în ceea ce privește viitorul apropiat al industriei, declarând că ”nu văd o direcţie bună a apiculturii“.
Adrian Vintilă, preşedintele Asociaţiei Pro Apicultura, a declarat că numărul apicultorilor a scăzut pentru că preţul mierii brute, care se vinde en gros, este foarte mic. De asemenea, a mai adăugat că mierea polifloră se vindea cu 8 lei/kg. În plus, anul trecut s-a realizat maximum 30% din producţia de miere din cauza condiţiilor climatice şi subvenţia nu ajută un business care nu e profitabil fără ea.
Venituri foarte mici pentru crescătorii de albine
Din păcate, mulți apicultori au renunţat la această activitate, declarând că inclusiv condițiile meteo din această iarnă au dus la pierderea multor familii de albine.
Pe lângă acest trist aspect, o problemă o constituie și diferența de preț: un borcan de miere polifloră de 400 g se găseşte într-un magazin la 19 lei, în timp ce în altul costă 12,9 lei.
Prin Programul Naţional Apicol 2017-2019 a fost alocat un sprijin financiar pentru apicultori în valoare de aproape 100 de milioane de lei, iar jumătate din sumă a fost contribuţia Uniunii Europene.
Prin Programul Naţional Apicol 2020 – 2022 se vor aloca 150 de milioane de lei pentru susţinerea apiculturii, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.
Primăria din Ploiești pierde bani, dar ”câștigă” poluare și deșeuri. Administrația este nevoită să plătească dublu: cu sănătatea locuitorilor și cu banii din buget.
Operatorul de salubritate nu a respectat contractul de colectare a deșeurilor, iar consecințele au fost resimțite de primăria Ploiești. Aceasta a plătit penalizări la Administrația Fondului pentru Mediu din cauza faptului că deșeurile din municipiu nu au fost colectate de operatorul de salubritate selectiv, în vederea reciclării.
Partea interesantă și legală este că respectivul operator era obligat prin contract să facă acest lucru.
Partea mai puțin legală este că a facturat o sumă considerabilă pentru materii prime și consumabile necesare la colectarea selectivă.
În urma verificărilor făcute de inspectorii Curții de Conturi a României au fost descoperite și publicate toate neregulile, întocmindu-se și un raport postat pe site-ul instituției.
Primăria Ploiești: poluată, dar bună de plată
Primăria a fost nevoită să plătească penalizări de aproape 3 milioane de lei, deoarece operatorul de salubritate Rosal nu a colectat selectiv deșeurile din municipiu, spun auditorii Curții de Conturi.
În raport se precizează că, în perioada 2018-2019, U.A.T.M. Ploiești nu a organizat serviciul de salubritate și nu a dispus măsurile necesare pentru îndeplinirea obligației legale privind colectarea separată a deşeurilor, prin asigurarea spaţiilor necesare și dotarea cu containere specifice fiecărui tip de deşeu (hârtie, metal, plastic şi sticlă), astfel încât să se atingă procentul prevăzut în anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 196 din 22 decembrie 2005 a cantităților de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale.
”Nerespectarea principiilor de economicitate, eficacitate și eficiență în organizarea și derularea activității de salubrizare a condus la înregistrarea unor cheltuieli neeconomicoase cu taxele penalizatoare la Administrația Fondului pentru Mediu în sumă de 1.348.858 lei pentru anul 2018 și 1.607.640,80 lei pentru anul 2019”, arată auditorii.
Autoritățile nu au luat măsuri, iar operatorul nu a respectat contractul. Se întâmplă în România, în Ploiești și este o dovadă în plus că fiecare face ce vrea, iar un contract rămâne la stadiul de hârtie. Deși atribuțiile sunt stipulate în contract, deși există ”înțelegerea” de sub parafă, deșeurile nu au fost colectate selectiv.
Alți bani, altă distracție
De menționat este și faptul că municipalitatea a plătit operatorul tocmai în vederea colectării selective, asigurându-i o sumă considerabilă pentru achiziția materiilor prime și materialelor necesare acestei activități.
În urma controlului efectuat, inspectorii Curții de Conturi au dispus ca situația să fie remediată astfel:
“Luarea măsurilor necesare pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale în vigoare, astfel încât să se îndeplinească obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare;
Verificarea cauzelor și luarea măsurilor care se impun în legătură cu neîndeplinirea indicatorilor de performanță stabiliți operatorului de salubritate conform contractului de delegare prin concesiune, având în vedere că în tariful fundamentat a fost inclusă o sumă considerabilă pentru materii prime și materiale consumabile necesare colectării deșeurilor reciclabile, respectiv 2.591.105,37 lei, începând cu 01.10.2019, sumă ce a fost plătită de entitate fără atingerea scopului propus.”, se mai arată în raportul publicat pe site-ul Curții de Conturi, la capitolul “Măsuri și recomandări dispuse”.
În momentul în care atât indolența, cât și iresponsabilitatea sunt literă de lege, este nevoie de verificări în detaliu și în ani pentru a se stabili vina.
Iar vina se împarte la doi: operatorul Rosal a ignorat un contract, iar autoritățile publice au ignorat măsurile care ar fi putut fi luate.
Începând cu data de 1 martie, operatorul de salubritate Supercom și-a început acrivitatea în municipiul Cluj-Napoca, după ce a câștigat licitația pentru serviciile publice de salubrizare stradală și deszăpezire anul trecut, în luna decembrie.
Noul contract în valoare de peste 15 milioane de euro „a spart” după 14 ani monopolul celor de la Rosal, scrie PS News.
Noua societate de salubritate care va opera în Cluj își va desfășura activitatea cu peste 200 de angajați și cu o flotă performantă de 40 de echipamente Euro 6 și echipamente electrice, anunță oficialii companiei.
“Astăzi a început o etapă nouă în traseul de performanță al Supercom. Cu fiecare contract nou, vrem să devenim mai buni, să investim mai mult în echipamente performante și să asigurăm cele mai optime condiții de lucru angajaților noștri pentru a putea oferi nu doar servicii de calitate, ci mai ales pentru a arăta respectul profund pe care îl avem față de cetățenii în serviciul cărora suntem. Ne-am propus să ridicăm standardul industriei de salubrizare publică și de management al deșeurilor, să devenim un model. Suntem responsabili în fața cetățenilor și a autorităților publice locale și centrale de a duce ideea de curățenie la un nivel ireproșabil”, a declarat Ilie Ionel Ciuclea, Președinte al S.C. Supercom S.A.
Totuși, aceiași oficiali ai Supercom „au uitat” să menționeze faptul că și-au început activitatea FĂRĂ a avea autorizație de mediu.
Pentru moment, Supercom are doar o decizie de emitere a autorizației de mediu, care poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost formulate.
Potrivit Capitolului II din Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului, art. 14 alin. 2 și 3, se precizează că „Funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului” și că „Funcționarea fără autorizație integrată de mediu este interzisă pentru activitățile supuse legislatiei privind prevenirea și controlul integrat al poluării”.
Lăsăm amprente oriunde mergem, orice am face. Putem fi identificați după amprenta digitală, după amprenta de retină sau după amprenta dentară. Ne lăsăm amprenta asupra unui om. Prezența noastră (fizică sau psihică) are capacitatea de a schimba lucruri.
Există, însă, și-o altfel de amprentă: cea pe care o lăsăm asupra mediului și asupra naturii. Amprenta de carbon. Spre deosebire de restul amprentelor, amprenta de carbon are doar impact negativ.
”Amprenta de carbon se calculează prin adunarea emisiilor de CO2 rezultate în urma activităţilor zilnie pe o perioadă de un an: consumul de electricitate şi de apă, mijloace de transport, alimentaţie, îmbrăcăminte, călătorii, generarea de deşeuri. Toate activităţile umane implică emisii de dioxid de carbon, având un impact direct asupra schimbărilor climatice”.
Noi suntem cei care producem gazele de seră. Noi suntem cei care contribuim, în mod activ, la schimbările climatice. Cu alte cuvinte, tot confortul pe care ni l-a adus tehnologia se răsfrânge, vrând-nevrând, în mod nociv asupra planetei. Câtă apă consumăm, cât timp ținem lumina aprinsă, câte electrocasnice folosim, pentru cât timp, ce clasă energetică alegem, ce mod de deplasare utilizăm, cât și cum ne încălzim.
În mod evident, primul lucru la care ne gândim este factura. Dar dacă factura aceea nu ne lovește numai contul bancar? Dacă factura aceea are un impact nociv, aproape criminal asupra planetei?
Conform statisticilor Eurostat, un european produce, în medie, 10 tone de CO2, pe parcursul unui an. Un copac reușește să absoarbă, în același interval, doar 1 tonă de CO2. Și vorbim aici doar pe o persoană obișnuită. Înmulțiți 10 tone pe an cu câte persoane locuiesc într-un bloc. Sau cu câte lucrează într-o firmă. Sau cu o fabrică întreagă. Calculați fabricile și încercați să vă aduceți aminte cam cât se defrișează, doar în România. S-ar putea ca rezultatul om versus păduri să iasă negativ.
Poluarea lasă amprente nocive
Într-un univers ideal, ne-am retrage în păduri și am adopta un stil de viață cât mai aproape de natură. Nu putem face asta. Suntem obișnuiți cu confortul, nu putem renunța la stilul de viață pe care secole de dezvoltare ni l-au oferit și – să fim serioși – câți dintre noi am fi chiar dispuși să acceptăm un act atât de radical?
Bine, și atunci, ce putem face? Ce se poate face pentru a nu distruge de tot planeta asta pe care o numim ”a noastră”?
Câteva soluții sunt la îndemâna tuturor:
– înlocuirea becurilor tradiționale cu cele economice
– izolarea locuinței
– alegerea unor electrocasnice eficiente energetic
– oprirea consumului abuziv de apă
– folosirea mijloacelor de transport în comun, în detrimentul mașinii personale
Vorbim despre lucruri minuscule, care nu necesită foarte mult efort, care nu implică schimbări majore în stilul de viață, dar care, puse cap la cap, s-ar putea să schimbe major clima. Sau măcar să nu mai facă atât de mult rău, într-un ritm atât de rapid.
Județul Bacău pare a fi unul care ține din scurt problema gunoiului, însă nu se laudă cu aceasta. Primul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţ a fost elaborat în perioada 2001 – 2002, de către Inspectoratul de Protecţia Mediului Bacău, aprobat de către Consiliul Judeţean Bacău, iar în anul 2006 a fost realizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău revizuirea documentului. Un an mai târziu, CJ Bacău a preluat frâiele și a elaborat un nou Plan, între noiembrie 2007 – ianuarie 2008.
La nivelul judeţului existau pe atunci șapte depozite neconforme pentru deşeuri nepericuloase care trebuiau închise în vara anului 2009, conform normativelor impuse de Uniunea Europeană: Buhuși, Comănești, Dărmănești, Moinești, Nicolae Bălcescu, Onești și Târgu Ocna, dar și 195 de depozite rurale neconforme. Însă planul e plan, iar realitatea a schimbat cumva indicatorii. Așa se face că abia în urmă cu 7 ani s-au pus lacăte definitive pe ușă.
Din ce se arată într-un răspuns transmis de CJ Bacău către Știrea Verde, în perioada 2012 – 2013 au fost finalizate lucrările de închidere a depozitelor din Buhuși, Comănești, Dărmănești, Moinești, Onești și Târgu Ocna. Este vorba despre un contract în valoare de 54.321.934 lei, semnat abia în decembrie 2011 prin proiect SMID (POS Mediu), an în care s-a reușit ca în comuna Nicolae Bălcescu să fie autorizat un depozit conform. Ce era neconform a fost închis şi ecologizat prin proiectul ISPA, însă ce se întâmplă cu depozitele din mediul rural este greu de spus. Abia în 2018 în Bacău a fost semnat și contractul de finanțare pentru Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor Solide.
Activitățile de salubrizare, plătite către două societăți
Când s-a finalizat proiectul ISPA, în 2010, s-a bifat totuși construcţia platformelor rurale, dotarea acestora, închiderea depozitului existent de deşeuri dar şi a celor 55 de spații de depozitare din mediul rural. Aceasta pentru că ISPA înseamnă doar municipiul Bacău și 22 de localități din județ: Berești- Bistrița, Buhoci, Cleja, Faraoani, Filipești, Gioseni, Gârleni, Hemeiuș, Horgești, Itești, Letea Veche, Luizi- Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae- Bălcescu, Prăjești, Racova, Răcăciuni, Sărata, Săucești, Tamași și Traian. Aici, din ce ne comunică CJ Bacău, gunoiul este ridicat de SC SOMA SRL, fiecare dintre localitățile care au semnat contract individual fiind pe barba proprie când vine vorba de costuri.
În prezent, CJ Bacău răspunde doar de contractele încheiate cu doi operatori de salubrizare, ca beneficiar al proiectului SIMDS – POS Mediu. Adică în teorie este cu ochii pe Compania Romprest Service SA, cu care a fost încheiat contract în 2015, pentru 8 ani, și Eco Sud SA, cu care a fost semnat un contract pe 23 de ani, în 2018. De aceea instituția asigură că gradul de servicii de salubrizare în județ e acoperit 100% în tot județul încă din 2018, dat fiind că Eco Sud are un contract atribuit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău „în numele și pe seama a 93 de unități administrativ-teritoriale”. 93, adică toate unitățile administrativ teritoriale din județul Bacău.
Totuși, Compania Romprest adună gunoaiele din orașele Onești, Moinești, Dărmănești și 62 localități din mediul rural, respectiv Agăș, Ardeoani, Asău, Balcani, Bârsănești, Berești-Tazlău, Berzunți, Blăgești, Bogdănești, Brusturoasa, Buciumi, Căiuți, Cașin, Colonești, Corbasca, Coțofănești, Dămienești, Dealu Morii, Dofteana, Filipeni, Găiceana, Ghimeș-Făget, Glăvănești, Gura-Văii, Huruiești, Izvorul-Berheciului, Lipova, Livezi, Măgirești, Mănăstirea Cașin, Motoșeni, Negri, Odobești, Oituz, Oncești, Orbeni, Palanca, Parava, Parincea, Pârgărești, Pâncești, Pîrjol, Plopana, Poduri, Podu Turcului, Răchitoasa, Roșiori, Sănduleni, Sascut, Scorțeni, Secuieni, Stănișești, Solonț, Strugari, Ștefan cel Mare, Târgu Trotuș, Tătărăști, Ungureni, Urechești, Valea Seacă, Vultureni și Zemeș. Pe cifre, înseamnă că cinci din totalul unităților administrative din județ sunt cam pe cont propriu.
Conform datelor furnizate redacției noastre, orașele Târgu Ocna, Comănești, Buhuși și Slănic Moldova, precum și comunele Racova, și Helegiu se ocupă singure de gunoi, prin operatori privați sau companii municipale/ servicii locale de salubritate. Practic, localitățile din județul Bacău plătesc în două părți pentru tot ceea ce ține de activitatea de salubrizare. Singură comuna Racova plătește de trei ori pentru activitățile legate de salubritate – o dată către SOMA, a doua oară către Eco Sud, iar a treia oară către DDD Serv SRL, un operator privat plătit pentru colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere.
CJ Bacău știe și costurile pentru toate aceste activități, fără a calcula și TVA-ul. Cel mai mult se percepe pentru fiecare tonă de deșeuri biodegradabile din mediul rural – 1.840,68 lei, 1.414,47 lei costă fiecare tonă de deșeuri reciclabile – fie urban sau rural, 707,09 lei tona de deșeuri periculoase din deșeuri menajere și deșeuri voluminoase, 318,41 lei costă tona de deșeuri reziduale, în timp ce 229,62 lei costă deșeurile de la populație, provenite din activități de reamenajări/ reabilitare locuințe.
Aceasta în ceea ce privește tarifele practicate de Romprest pentru utilizatorii casnici, pentru că instituțiile și agenții economici, deși plătesc aceleași prețuri pentru serviciile de colectare și transport ca cele de mai sus, au și alte tarife. Astfel, 318,41 lei costă fiecare tonă de deșeuri reziduale, în timp ce 707,09 lei se percep pe fiecare tonă de echipamente electrice și electronice.
Eco Sud a rămas momentan la tarifele practicate încă din 2019 (Romprestul a încheiat un ultim act adițional chiar în acest an). Și, din ce ne spune CJ Bacău, societatea precepe cel mai mult pentru activitatea de sortare a deșeurilor – 347,46 lei pe tonă, 208,46 lei pe tonă pentru activitatea de transfer, 150,03 lei pe tonă pentru depozitare, 121,85 lei pentru stocarea temporară a fiecărei tone de deșeuri voluminoase și menajere periculoase, 81 de lei pentru preluarea fiecărei tone de deșeuri din construcții și demolări în vederea sortării și tratării. Compostarea costă cel mai puțin, 0.01 lei pe tonă pentru această activitate.
Așa s-a descurcat ADIS Bacău în problema gunoiului și, nu numai că toate prețurile le știe doar fără TVA, la calup, ci habar nu are cam cât plătesc oamenii reali, din fiecare gospodărie. „Oalele” legate de facturi se sparg așadar tot în capul autorităților locale din orașe și comune. Odată cu implementarea SIMDS, „autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ teritoriale membre ADIS au stabilit în aria administrativă a fiecăruia taxa specială de salubrizare atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentru utilizatorii non-casnici, în așa fel încât să poată acoperi suma de plată aferentă cantității deșeurilor generate de fiecare unitate administrativă în parte, pentru serviciile de salubrizare, colectare și transport, respectiv operare instalații (depozitare, tratare, transfer, sortare, compostare, după caz), având la bază, cu caracter minimal obligatoriu, prevederile Planului anual de evoluție a taxelor aferente Proiectului Sistem Integrat de Management al Deșeurilor Solide în județul Bacău”, ne-a lămurit CJ Bacău.
Cât se reciclează în județ nu se știe cu exactitate, deoarece, din ce ne explică CJ Bacău, cantitățile acestea sunt raportate doar la Agenția pentru Protecția Mediului, iar „cantitățile de colectate prin SMID sunt monitorizate prin ADIS”, așa că nu deține informații precise. Știe însă în schimb că în instalațiile de deșeuri SMID au fost recepționate anul trecut 2.971,61 tone de deșeuri reciclable, față de 1.520,06 tone în 2019. Pentru 2018 vorbim de 509,3 tone, însă datele nu sunt complete, dat fiind că stațiile de sortare de la Bacău, Moinești și Onești sunt în operare din luna iulie a acelui an. În Bacău funcționa însă din 2010 stația de sortare din Comănești, proprietate a primăriei, făcută cu PHARE. Și, Comăneștiul a dat exemplu de bună practică, iar în 2010 au început încercări timide de punere în acord cu cerințele la Moinești, tot cu ajutorul PHARE. Stația de aici a funcționat – din ce zice CJ Bacău – cu intermitențe până în 2018, când și-au turat motoarele de sortare și cea de la Bacău – proprietatea a municipiului, prin proiectul ISPA, și Onești – proprietate a CJ Bacău, cxu bani prin POS Mediu. „Stația de sortare Onești face parte din cadrul complexului de deșeuri Onești, format din stație de transfer, stație de sortare și stație de compostare. Costurile aferente construcției și utilării au fost de aproximativ 7 milioane de lei”, comunică CJ Bacău.
Cât despre restul deșeurilor, acestea pleacă în prezent către Celula 2 a depozitului conform din Bacău. An de an, potrivit situației prezentate de CJ Bacău, cantitățile au crescut. Celula 2 primește deșeuri din iunie 2018, după închiderea Celulei 1. A fost cu „cântec”, unele primării au „uitat” să plătească transportul până s-a ajuns la un blocaj, însă ulterior situația a fost dezamorsată. Sau cel puțin așa prezintă situația CJ Bacău. În urmă cu doi ani, nu s-au plătit facturile către gestionarul gropii de gunoi și nici către firma de colectare și transport, ajungându-se inclusiv la amenințări. Nu către primării, ci către operator. Ziarul de Bacău a relatat poveste aici. Important e că totul se termină cu bine și că autoritățile au calculat pe hârtie câte deșeuri au fost ridicate lunar.
Transporturile de lemn, afacerea unora și motivul altora pentru petiții, revolte și manifeste, sunt neverificate. Din momentul în care lemnul iese din pădure și până ajunge la punctul terminus, transportatorii par a fi ”scutiți” de o verificare de rutină.
Astfel, numeroase transporturi ajung la primul punct de descărcare fără să fie controlate măcar o singură dată.
Lemn omniprezent, controale inexistente
Șerban Niculescu, expert păduri la WWF România, a estimat o pondere de 1% pe segmentul primei plasări pe piață a lemnului.
Astfel, a declarat că, pe segmentul primei plasări pe piață, mai puțin de 1% din aceste transporturi sunt verificate de autoritățile competențe.
De asemenea, expertul a declarat că o schimbare de paradigmă ar fi 100% necesară, în vederea reorientării controlului la prima plasare pe piață.
Nimic nou după trei ani
”Acest aspect pe care l-am semnalat încă din 2017 este astăzi recunoscut și avem un consens pe această reorientare din partea majorității factorilor interesați, însă este firesc să ne întrebăm: Dacă de mâine vom reorienta aceste controale către prima plasare pe piață, de unde ne apucăm de treaba?”, a afirmat Niculescu.
Mai mult, Șerban Niculescu a insistat asupra faptului că respectivele controale sunt, de cele mai multe ori, realizate la întâmplare și, în anumite situații, chiar retroactiv, în urmă unor sesizări ale cetățenilor.
Descurajarea tăierilor ilegale de pădure
În contextul în care ilegalitățile au fost, sunt și rămân la ordinea zilei, Comisia Europeană a lansat o procedura de infringement împotriva României. Această procedură, lansată pe parcursul anului trecut, a venit în contextul în care țara noastră nu respectă Regulamentul European în ceea ce privește comerțul cu lemn.
”Motivarea acestei proceduri se referă la lipsa prioritizării controalelor pe baza unor criterii obiective și transparente, precum și la lipsa unui regim de sancțiuni capabil să descurajeze tăierile ilegale de pădure”, se arată pe pagina Ziare.com.
Deși WWF România a creat și testat, în noiembrie 2020, primul instrument care prevedea monitorizarea video a transporturilor de lemn care ies din pădure, rezultatele testărilor arată că exploatările ilegale continuă.
