Acțiuni de protecție a omului după decese înfiorătoare. Alungarea urșilor bruni vs capturarea câinilor de pe străzi

Autor

-

23 ianuarie 2023

Autoritățile din România au trecut subit la raportări, la justificarea unor activități, a unor limitări în acțiune. Totul vine după o dramă: sâmbătă, Ana, o româncă care dorea să alerge în aer liber, ingineră de Mediu, a murit crunt: sfâșiată de câini. În anii trecuți, scriam despre decesele, mutilările oamenilor atacați de urși. Cei mai mulți dintre locuiesc în Transilvania și nu sunt turiști, ci „oameni de-ai locului”, care, iată, nu au făcut față patrupedelor mereu flămânde. Însă, textul acesta nu este despre „lamentare”, ci despre o situație de fapt care ne poate oglindi mentalitatea, superficialitatea, ușurința cu care emitem opinii despre cât de necesară este sau nu o lege.

La scurt timp după cazul Anei, ASPA( n.r. Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor) București a început să se deplaseze pe teren și, culmea, să facă ce are în fișa postului: să prindă câini fără stăpâni și să-i ducă la adăpost. Musai, după decesul care a șocat Europa, nu doar România, acțiunea a devenit publică.

Alungarea urșilor bruni vs capturarea câinilor de pe străzi

„Acțiunea de astăzi de la Lacul Morii s-a finalizat cu capturarea a 12 adulți și 2 pui, care au fost cazați la adăpostul ASPA Bragadiru. Toți fără microcip. 4 dintre aceștia fac parte din grupul celor identificați ieri pe câmp, fiind tranchilizați de la distanță. Acestora le-au fost prelevate probe de către polițiști pentru a se stabili dacă sunt cei care au atacat ieri dimineață.

Restul câinilor, printre care și un metis de amstaff, au fost ridicați de pe străzile adiacente câmpului, respectiv Drumul la Roșu, Calea Giulești, str. Fântâna Domnească. Sunt câini ieșiți din curți, lăsați liberi pe stradă. În acest sens, vom sesiza poliția”, au transmis oficialii ASPA.

Ce deducem din comunicatul ASPA? Unii dintre noi iubesc animalele de companie, în speță-câinii, dar îi lăsăm de „izbeliște”. Nu contează că în „libertatea” lor atacă oameni în mod fatal. Totodată, deși situația este des întâlnită și o astfel de faptă, de a-ți lăsa animalul de companie agresiv să atace nestingherit, înseamnă infracțiune, Poliția ori nu e sesizată la timp ori nu ia măsurile legale împotriva proprietarilor care fac acest lucru.

Ministerul Mediului face bilanțul unei Ordonanțe care a produs multe controverse: peste 400 de situații în care nu a existat o „victimă-Ana”

Câini sau urși bruni, ambele specii s-au deovedit a fi agresive. Pentru că locul lor nu e printre oameni, printre mașini, pe aleile din parc, pe câmp, la intrarea în restaurant. Dacă Ana ar fi locuit în Transilvania, ar fi riscat să fie sfâșiată de urși, nu de câini. Ideea este una: un cumul de factori, inclusiv de Mediu, afectează ecosistemele.

Cum de au ajuns câinii și urșii să ne omoare(?)Pentru că le-am permis și poate că le vom mai permite, dacă nu înțelegem că fiecare vietate din Natură trebuie să aibă spațiul prielnic, altfel, se produce un mare dezechilibru. Am citit, în acest weekend, fel și fel de păreri, iar cea dominantă este că „Ana nu ar fi trebuit să alerge în acea zonă, știind că este frecventată de câini agresivi. Ar fi trebuit să se comporte ca o femeie matură în gândire și să evite zona, având în vedere că a mai fost mușcată exact în aceeași zonă”. Opinii și opinii. Mă feresc să le cataloghez eronate sau corecte. Cert este, că Ana și orice om de pe Glob avea/au dreptul să se plimbe în siguranță pe drumurile publice. De aici, nu mai este vorba despre discernământ, de maturitate, ci despre un drept fundamental.

Opinii și cifre

Foarte mulți dintre noi s-au grăbit să „condamne” Ordonanța care permite statului să împuște urșii extrem de agresivi(n.r. la prima lectură, chiar și eu). Însă, timpul ne arată că fiecare animal trebuie să aibă un ciclu de viață, însă, integritatea fizică nu poate fi sfâșiată de niște colți.

Potrivit Ministerului Mediului, a exact un an și jumătate de la adoptarea actului normativ, centralizatorul acțiunilor derulate indică un total de 418 intervenții, dintre care: alungări: 347 relocări: 52 extrageri: 19. Sunt, astfel, peste 400 de situații în care nu a existat nicio victimă a urșilor agresivi. În caz contrar, am fi asistat la răni grave, pagube materiale și chiar decese din cauza atacurilor urșilor.

Cifrele sunt deasupra opiniilor(…)

Modul în care țările UE folosesc lemnul de foc este extrem de deficitar. Energia din biomasă merge pe apa sâmbetei, în timp ce poluarea e în floare

Autor

Ana Maria BUJOR

-

23 ianuarie 2023

padurea baneasa — Pădurea Băneasa. Foto: Izi Travel

Chiar Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a recunoscut „deficiențele” în modul în care energia din biomasă apare în statisticile naționale. După ce mai multe țări UE au raportat o creștere bruscă a arderii lemnului rezidențial pentru a-și îndeplini obiectivele de energie regenerabilă pentru 2020. Biomasa este adesea descrisă ca un gigant energetic trecut cu vederea, Comisia Europeană declarând că este „principala sursă de energie regenerabilă din UE, cu o pondere de aproape 60%” – mai mult decât eolian și solar combinate. Cu toate acestea, experții sunt de acord că aceste cifre sunt probabil supraevaluate din cauza modului în care biomasa este contabilizată în statisticile UE privind energia regenerabilă, în special atunci când este arsă pentru încălzire. „Cea mai proastă modalitate de a arde biomasa este să o faci într-un foc deschis”, a spus Jan Rosenow, directorul de programe europene la Proiectul de asistență pentru reglementare (RAP), un think-tank specializat în energie curată.

Doar 30% dintr-un buștean devine energie, restul e poluare. Cum se folosește lemnul de foc

Potrivit lui Rosenow, aproximativ 30% din energia conținută într-un buștean de lemn este transformată în căldură utilizabilă atunci când este ars într-un șemineu, în timp ce restul de 70% este doar pierdut și „se urcă pe coșul de fum”. Cu toate acestea, acest lucru nu se reflectă în statisticile oficiale ale UE, care presupun că 100% din biomasă este arsă eficient. În schimb, alte tehnologii de încălzire din surse regenerabile, cum ar fi pompele de căldură, care funcționează cu energie electrică, sunt măsurate diferit în funcție de producția de energie sau energia utilă. Rezultatul, potrivit lui Rosenow, este că încălzirea pe bază de biomasă pare disproporționat mai mare decât este în realitate în rapoartele statistice oficiale ale UE. „Biomasa este socotită în termeni de energie primară, nu de energie utilă. Dacă ai folosi energie utilă, excluzând risipa de energie, probabil că ar fi mult mai puțin”, a spus el pentru EURACTIV. Fatih Birol, directorul executiv al AIE, a recunoscut că decalajul statistic dintre energia primară și cea utilă a fost problematică și trebuie abordată. „Este un punct bun, care necesită o atenție foarte bună”, a spus Birol pentru sursa citată. „Metodologia actuală, cred că are unele puncte slabe”, a recunoscut el, spunând că problema „merită o analiză atentă de către guvernele noastre și, de asemenea, de către industrie”. „Dar recunosc că există câteva puncte slabe.”

Lacuna administrativă stimulează greșit arderea lemnului

Într-un raport recent al AIE, Birol a spus că pompele de căldură sunt „o parte indispensabilă a oricărui plan de reducere a emisiilor și a utilizării gazelor naturale”, deoarece sunt hipereficiente, ecologice și ajută consumatorii să reducă consumul de energie. Mai rău, lacuna statistică acționează ca un stimulent pentru țările UE să încurajeze arderea lemnului ca sursă de energie pentru a-și îndeplini obiectivele de energie regenerabilă, a spus Rosenow. „Modul în care este tratată în conformitate cu directiva privind energia regenerabilă este că, cu cât ardeți mai multă biomasă, cu atât este mai bine pentru ținta dvs.”, a explicat el. „Țările UE care au o pondere foarte mare de căldură regenerabilă tind să fie țările care ard multă biomasă. Și dacă îl ard ineficient, este și mai bine pentru că primesc mai mult credit.” Includerea biomasei ca sursă de încălzire regenerabilă are implicații dincolo de statistici: ar putea fi, de asemenea, un factor important al emisiilor de încălzire globală, spun activiștii. Pentru a atinge neutralitatea climei până în 2050, UE și-a stabilit obiective pentru creșterea stocării de CO2 în păduri, sol și alte absorbante terestre, care absorb dioxidul de carbon din atmosferă și ajută la atenuarea încălzirii globale.

Există o legătura clară între tăierea copacilor și pierderea rezervorului de carbon

Dar, conform cercetărilor recente, Uniunea Europeană își pierde rapid rezervorul de carbon din pădure, recoltarea lemnului pentru biomasă fiind un factor cheie în spatele pierderii. „Există o legătură clară între recoltarea biomasei și pierderea fondurilor de pământ în unele state membre”, conform Parteneriatului pentru Integritate Politică (PFPI), o organizație non-profit din SUA, care a publicat cercetarea în noiembrie anul trecut. Consumul de energie din biomasă s-a dublat în UE din 1990, cea mai mare parte a creșterii având loc din 2002, după ce UE a emis prima sa directivă care include biomasa ca energie regenerabilă, au descoperit cercetătorii. Pentru autorii studiului, politicile UE privind biomasa trebuie schimbate urgent pentru a opri pierderea rezervorului de carbon din pădure din Europa și pentru a menține încălzirea globală sub control.

Obiective de energie atinse cu tăierea copacilor

Europa își pierde rapid rezervorul de carbon din pădure, arată un studiu. Țările UE raportează o creștere bruscă a arderii lemnului rezidențial Printre țările UE, mai multe guverne au profitat deja de lacuna statistică. La începutul ultimului deceniu, mai multe state membre au raportat creșteri bruște ale arderii lemnului rezidențial, permițându-le să-și atingă obiectivele de energie regenerabilă pentru 2020 convenite la nivelul UE. Acesta a fost cazul, de exemplu, în Ungaria, care și-a revizuit metodologia de evaluare a utilizării lemnului rezidențial în 2015 și a aplicat-o retroactiv din 2010. „Rezultatul a fost o creștere cu 250% peste noapte a consumului rezidențial de lemn raportat, ceea ce a permis Ungariei să pretindă că și-a depășit obiectivul de energie regenerabilă impus de UE la acel moment”, spune un raport din 2020 al fondatorului PFPI, Mary S. Booth, și al cercetătorului Ben. Mitchell. În mod surprinzător, chiar și lemnul nears este considerat în statisticile UE drept energie regenerabilă, arată raportul PFPI. În Slovacia, ponderea surselor regenerabile în mixul energetic a crescut brusc de la 11,9% la 16,9% în 2019, după ce a fost efectuat un sondaj în rândul gospodăriilor pentru a estima utilizarea biomasei pentru încălzire și răcire. Și în Polonia, mass-media a raportat o schimbare similară în metodologie, care arată o utilizare mult mai mare a lemnului în cazane, șeminee și bucătării, se arată în raportul PFPI.

Modul de calcul este greșit și va rămâne așa

Potrivit cercetătorului Mary S. Booth, este destul de rău că lemnul nears pentru încălzire rezidențială este luat în considerare pentru obiectivele UE privind energia regenerabilă. În consecință, arderea biomasei solide a reprezentat aproximativ 40% din energia luată în considerare pentru obiectivul UE privind energiile regenerabile în 2020, potrivit raportului PFPI. În lumina tuturor acestor date, cei de la Bruxelles nu comenteaza niciunul dintre aspectele menționate. Ba mai mult potrivit unor surse cei de la UE nici nu se gândesc să recalculeze aceste date pentru că ar fi mult prea solicitant.

Monstru din gunoaie, expus pentru ca oamenii să înțeleagă pericolul deșeurilor

Autor

Ana Maria BUJOR

-

23 ianuarie 2023

O inițiativă inedită a unor activiști de mediu a devenit celebră în întreaga lume. Este vorba despre o sculptură făcută din deșeuri și expusă în Cox’s Bazar, din Bangladesh, potrivit dhakartribune. Aceasta este cea mai înaltă sculptură din Asia făcută din deșeuri de plastic, susțin artiștii. Cei care au trecut prin Cox’s Bazar au văzut monstrul unic, lung de 38 de picioare și lățime de 14 picioare, făcut din deșeuri de plastic.

Artiștii au vrut să sublinieze că poluarea cu plastic a atins un nivel extrem de alarmant. Fundația Bidyanondo, o organizație de voluntariat, a realizat sculptura din deșeuri de plastic cu ajutorul administrației raionale și al poliției turistice. Potrivit organizatorilor, aceasta este o inițiativă unică de conștientizare cu privire la poluarea cu plastic în rândul turiștilor și localnicilor care vizitează cea mai lungă plajă din lume.

Turiștii, principalii vinovați pentru atâtea gunoaie. Ce rol are „monstrul”

Akram Hossain, coordonatorul șef de voluntari al Fundației Bidyanondo a declarat: „Zeci de mii de turiști vizitează Cox’s Bazar și Insula St Martin, lăsând în urmă deșeuri de plastic pe plajă și în apă”. „Viața marină și umană sunt în mare pericol din cauza creșterii alarmante a poluării. Prin urmare, Fundația Bidyanondo a făcut acest pas inovator pentru a crea conștientizare.” El a menționat, de asemenea, că voluntarii au colectat aproximativ 1.000 de saci cu deșeuri de plastic de pe plajele din Cox’s Bazar, Teknaf și St Martin’s Island pe parcursul a două luni.

Proiectul original, un monstru de plastic, a fost creat de o echipă de artiști de la Departamentul de Arte Frumoase a Universității din Dhaka. Acest monstru de plastic este cel mai înalt din Asia, potrivit sculptorilor. Nadira Kanon, o turistă din Dhaka a spus: „Este grozav să vedem o astfel de inițiativă luată în Cox’s Bazar din Bangladesh, deoarece ar trebui să fim toți conștienți de a opri monstrul de plastic. Trebuie să-i facem pe oameni să vadă că deșeurile de plastic fac de fapt ravagii în oceane.”

Un râu din Balcani devine aducător de gunoaie plutitoare. Cât este de aproape de România

Autor

Ana Maria BUJOR

-

23 ianuarie 2023

Un râu celebru pentru frumusețea lui, care se află în Balcani, a devenit o adevărată amenințare pentru mediu, potrivit Euronews. Practic, râul s-ar fi transformat într-o grămadă de gunoi plutitoare uriașă, pe fondul unei perioade de vreme rea, agravată de o gestionare defectuoasă de lungă durată. Tone de sticle de plastic, butoaie ruginite, anvelope uzate, aparate de uz casnic, lemn de apă și alte deșeuri s-au adunat în spatele unei bariere din râul Drina din Bosnia-Herțegovina. Potrivit activiștilor de mediu o mare parte din acest gunoi a fost aruncat în gropile de gunoi prost reglementate de pe malul râului sau direct în căile navigabile care curg prin trei țări din Balcani, acumulându-se în spatele gardului pe măsură ce curge în aval. Bariera instalată de o hidrocentrală bosniacă pare să fie problema. Ea se află la câțiva kilometri în amonte de barajul său de lângă Visegrad, un oraș din estul Bosniei, oraș care a fost transformat fără să vrea într-un loc de deșeuri, se plâng activiștii de mediu locali. Ploile abundente și vremea extrem de caldă din ultima săptămână au făcut ca multe căi navigabile din Bosnia, Serbia și Muntenegru să se reverse, inundând zonele din apropiere și forțând zeci de oameni să plece din casele lor.

Aflux imens de gunoi, 10.000 de metri cubi

Dejan Furtula de la grupul ecologist Eko Centar Visegrad a spus că „afluxul imens de gunoi” nu s-a oprit, în ciuda ploilor torenţiale şi a inundaţiilor care s-au diminuat. Râul Drina curge 346 de kilometri din nord-vestul muntos al Muntenegrului prin Serbia și Bosnia. Mulți dintre afluenții săi sunt cunoscuți pentru culoarea lor de smarald și peisajul uluitor. Se estimează că aproximativ 10.000 de metri cubi de deșeuri s-au adunat în spatele barierei de gunoi din râul Drina în ultimele zile, a spus Furtula. Culmea este că aceași cantitate ar fi fost scoasă în ultimii ani din râu. Îndepărtarea gunoiului durează în medie până la șase luni. Dar ajunge la o groapă de gunoi locală din Visegrad, despre care Furtula a spus că nu are nici măcar capacitatea de a gestiona deșeurile proprii ale orașului.

Depozitul de gunoi-o altă problemă de mediu

„Incendiile de la depozitul de deșeuri ard mereu”, a spus el, numind condițiile de acolo „nu doar un pericol imens pentru mediu și sănătate, ci și o mare jenă pentru noi toți”. La câteva decenii după războaiele devastatoare din anii 1990 după destrămarea Iugoslaviei, Balcanii rămân în urma restului Europei atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al protecției mediului, potrivit Euronews. Țările au făcut puține progrese în construirea unor sisteme eficiente de eliminare a deșeurilor, ecologice, în ciuda faptului că au solicitat aderarea la UE și au adoptat unele dintre legile și reglementările blocului. Depozitele de deșeuri neautorizate împrăștie dealuri și văi în întreaga regiune, în timp ce gunoiul așternut drumurile și pungile de plastic împodobesc copacii. Pe lângă poluarea fluvială, multe țări din Balcanii de Vest au alte probleme de mediu. Unul dintre cele mai presante este nivelul extrem de ridicat de poluare a aerului care afectează o serie de orașe din regiune.

Poluarea luminoasă s-a dublat în ultimii 8 ani

Autor

Ionuț POPESCU

-

23 ianuarie 2023

poluarea luminoasa s a dublat in 8 ani — Sursă - Unsplash

Poluarea luminoasă devine o problemă tot mai mare pentru observatorii stelelor, care se confruntă în tot mai multe zone cu neclaritatea cerului din cauza luminilor urbane, conform Science Alert.

Această problemă are o tendință îngrijorătoare și a fost semnalată pentru prima dată cu zeci de ani în urmă.

În 1973, astronomul Kurt Riegel a avertizat că iluminarea artificială va schimba rapid observarea cerului nopții.

De atunci, am aflat că poluarea luminoasă din zonele urbane dăunează și ecosistemelor și populațiilor de insecte.

Poluarea luminoasă crește în intensitate de la an la an

Un nou studiu arată că cerul nopții devine mai strălucitor la nivel mondial, iar acest lucru se întâmplă mai rapid decât se preconizase.

Astfel, cele mai slabe stele ca intensitate ajung să nu mai fie văzute pe măsură ce lumina artificială afectează tot mai mult cerul.

Pe baza observațiilor făcute de peste 50.000 de oameni de știință din întreaga lume, care au comparat observarea stelelor cu hărțile cerului înstelat care arată diferite niveluri de poluare luminoasă, fizicianul Christopher Kyba și colegii său de la Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe GFZ au descoperit că cerul nopții s-a luminat cu aproximativ 7 până la 10% în fiecare an, din 2011 până în 2022.

Acest lucru este echivalent cu dublarea luminozității cerului nopții în mai puțin de opt ani și cvadruplarea în 18 ani.

Aceștia bănuiesc că această tendință se datorează parțial instalării de LED-uri moderne, care emit mai multă lumină decât becurile cu incandescență.

Luminile cu LED ar putea fi o parte a problemei

Sateliții care măsoară strălucirea globală a cerului sunt adesea „orbi” la lumina albastră pe care o produc LED-urile, incapabili să detecteze lungimi de undă sub 500 nm.

Lungimile de undă mai scurte se împrăștie mai ușor în atmosferă decât lungimile de undă mai lungi, creând o poluare luminoasă vastă care afectează cerul.

„Vizibilitatea stelelor se deteriorează rapid, în ciuda (sau poate din cauza) introducerii LED-urilor în aplicațiile de iluminat exterior”, scriu cercetătorii.

„Politicile de iluminat existente nu împiedică creșterea strălucirii cerului, cel puțin la scară continentală și globală”, mai adaugă ei.

Oamenii de știință Citizen din America de Nord au raportat cele mai mari creșteri ale luminozității cerului, cu o medie de 10,4% pe an.

De cealaltă parte, cerul de noapte din Europa s-a luminat într-un ritm mai lent, în jur de 6,5% pe an.

În medie, restul lumii cunoaște o poluare luminoasă cu 7,7% în fiecare an.

Cerul nopții, văzut de pe Stația Spațială Internațională

În plus față de ceea ce știm despre strălucirea puternică a luminii artificiale, studiul dezvăluie cât de repede și-au schimbat oamenii viziunea asupra cerului înstelat.

„Privind imaginile și videoclipurile Stației Spațiale Internaționale cu emisfera nocturnă a Pământului, oamenii sunt, în general, frapați doar de „frumusețea” luminilor orașului, ca și cum ar fi luminile unui brad de Crăciun.

Ei nu percep că acestea sunt imagini ale poluării”, scriu Fabio Falchi și Salvador Bará, doi fizicieni de la Universitatea din Santiago de Compostela din Spania.

„Este ca și cum ai admira frumusețea culorilor curcubeului pe care le produce benzina în apă și nu ai recunoaște că este o poluare chimică”, adaugă cei doi.

Drept urmare, oamenii de știință și-au mutat observatoarele departe de orașe, însă întâmpină noi probleme din cauza sateliților artificiali care reflectă razele Soarelui în liniile vizuale ale telescoapelor optice și transmit unde radio la aceleași frecvențe pe care le folosesc radiotelescoapele.

Ana era inginer de Mediu și nu avea nicio vină că voia să alerge aer liber. A sfârșit tragic, mușcată de câini. Autoritățile își pasează vina

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

21 ianuarie 2023

Lacul Morii. foto: captură video Youtube

Ana Oros Daraban a ieșit să alerge în zona Lacului Morii. Nu s-a gândit că va fi ea alergată de câini și sfâșiată până când își va da ultima suflare. I se mai întâmplase ceva similar în primăvara anului trecut, dar(…) s-a gândit că autoritățile din București au învăța cevat în urma acestui incident. Era de profesie inginer de Mediu și activa în cadrul unui club sportiv din Bucureşti, voluntar la mai multe asociaţii şi ONG-uri care se ocupă de protecţia Mediului înconjurător, potrivit informațiilor noastre.

Nu avea nicio vină că dorea să facă mișcare în aer liber. În jurul prânzului, polițiștii spun că au fost sesizați, prin numărul de urgență 112, că o persoană care alerga în zona Lacului Morii din sectorul 6 al Capitalei, ar fi fost mușcată de câini. Ajunși la locul incidentului, polițiștii au identificat victima, iar un echipaj medical a constatat că aceasta murise.

Trupul femeii a fost dus la Institutul de Medicină Legală din București, pentru necropsie. Cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Serviciul Omoruri.

Conform unui comunicat al Primăriei Sector 6, transmis RFI, femeia a fost găsită de polițiști pe câmp, la 270 de metri distanță de cea mai apropiată locuință și la 300 de metri distanță de cel mai apropiat punct de digul Lacul Morii- zona neamenajată, aflată la granița cu Comuna Chiajna.

Ana a sfârșit tragic, mușcată de câini, iar autoritățile își pasează vina

Zona Lacul Morii din București este cunoscută pentru numărul mare câini agresivi, are anumite marcaje în acest sens, însă, este strigător la cer modul în care autoritățile reacționează. Încă din 2013 au fost semnalate cazuri grave de atac ale acestor patrupede, pe care, iată, nimeni nu îi duce unde le este locul: la adăpost.

Primăriile de Sector se scuză „că nu au în responsabilitate” serviciul de ecarisaj, singura instituție abilitată să monitorizeze și să strângă maidanezi de pe raza administrativ-teritorială a Bucureștiului este Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), aflată în subordinea Primăriei Generale, condusă de Nicușor Dan. După această dramă, s-a cerut demisia directorului ASPA, însă(…) pe Ana nu o mai aduce la viață aceste demersuri strict politice. Din păcate, România are prea multe instituții, organigrame, servicii, comisii și prea puține soluții la problemele curente.

Potrivit avocaților consultați de ȘtireaVerde, directorul ASPA și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, riscă să fie urmăriți penal pentru ucidere din culpă.

Zece milioane de lei, atât ne costă să învățăm cum se aruncă gunoiul. Asociația OIREP Ambalaje a investit masiv în „informare”, dar(…) „Nea Mărin” nu poate și nu știe să dea tap-tap pe Instagram

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

20 ianuarie 2023

Foto: Radio Eco Natura — Foto ilustrativ :Radio Eco Natura

Totul se învață, inclusiv cum se „aruncă” gunoiul în mod eficient. Este vorba despre campaniile de informare, educare, derulate de Ministerul Mediului pentru gestionarea deșeurilor. La solicitarea noastră, oficialii acestei instituții au menționat, că au informat „publicul țintă”(n.r. ținta ar fi trebuit să fie toată România, nu un grup anume) despre întreg lanțul de valorificare a deșeului, care trebuie privit ca o resursă și nu doar ca un gunoi.

Campania „Un’ Doi Trei” a fost derulată de Asociația OIREP ambalaje, cu sprijinul Ministerul Mediului, anul trecut(n.r 2022) și a avut ca scop educarea cetățenilor și informarea acestora cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor de ambalaje la sursă.

Campania „Un’ doi trei” a avut un buget de aproximativ 200 000 euro, din bugetul OIREP Ambalaje, menționează oficialii Ministerului Mediului, semn că sprijinul lor a fost doar logistic.

Cât ne costă să învățăm cum se aruncă gunoiul. 27 de milioane din Fondul de Mediu

Tot în primăvara anului trecut, MMAP a lansat și derulat campania națională „Curățăm România!”, cu rezultate notabile: peste 500 000 kg deșeuri colectate, peste 30 000 de voluntari implicați în peste 1500 acțiuni de ecologizare, alături de mii de elevi. Autoritățile implicate în Curățăm România (RNP, ANAR, GNM, ANPM, ANANP și ARBDD) au răspuns provocării colectării separate. Bugetul acestei campanii a fost de 27.000.000 lei și a fost finanțată din Fondul de Mediu.

Campania „Curățăm România!” a avut pagină de Facebook, Instagram, Twitter, Linkedin, aceste canale fiind create pentru ca informațiile să ajungă la cât mai multe persoane din categoriile de public țintă vizate.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat cea mai amplă campanie națională de informare și conștientizare a populației în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, sub umbrela ”Reciclăm în România”.

Campania „Reciclăm în România” are un buget de aproximativ 10 000 000 lei. Scenariu: „Nea Mărin” va ști ce să facă cu gunoiul de grajd, în tip ce dă tap-tap pe Instagram. Ghinion: „Nea Mărin” ar afla ce se face cu gunoiul de grajd și cu plasticul, dar(…) nu are curent

Aceasta campanie are pagină de Facebook, Instagram, Twitter, Linkedin(n.r. rețea dedicată persoanelor, nu proiectelor) site, aceste canale fiind create pentru ca informațiile să ajungă la cât mai multe persoane din categoriile de public țintă vizate.

De asemenea, are vizibilitate pe mai multe posturi de radio și televiziune, precum și în mediul online. Este în desfășurare și rezultatele nu sunt încă măsurate, însă, noi ne imaginăm deja cum „Nea Mărin din satul Negreșești ar da tap-tap acestei campanii de informare, când iese cu vaca la păscut, numai că(…) Nea Mărin nu are telefon, nu are curent și nici nu știe să citească. El știe că vasul de toaletă se poate arunca în drum, chiar dacă mai e puțin până la groapa de gunoi. Potrivit unui studiu BRAT(n.r. Biroul Român de Audit Transmedia) profilul utilizatorilor de internet din mediul rural este dominat de persoanele tinere din localităţi de peste 4.000 de locuitori. Conexiunea la internet este, evident, dependentă de cea la rețeaua electrică.

Este evident că aceste campanii de informare se adresează persoanelor cu un anumit nivel de trai, însă(…) trebuie să ajungă la toți românii, chiar și la cei care nu au internet și nu se uită la TV pentru că fie nu au, fie nu îi interesează decât serialele turcești.

În ciuda acestor sume fabuloase cheltuite de Ministerul Mediului și sponsori, cifrele nu sunt bune: România are a doua cea mai slabă rată de reciclare a deșeurilor din UE. Statul nostru se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, de doar 14%, potrivit unui infografic al UE. Prin urmare, ceva este eronat: mesajul, instrumentele de comunicare, vectorii de imagine sau poate chiar lipsa amenzilor.

România se „străduiește” să rămână groapa de gunoi a Europei. Garda de Mediu cere deschiderea unui punct vamal pentru intrarea deșeurilor

Autor

Georgiana DRAGOMIR

-

20 ianuarie 2023

Statul român nu reușește să armonizeze legislația națională, astfel încât să gestioneze deșeurile în favoarea Mediului și a sănătății publice. Se „stăduiește” să rămână în contradictoriu cu Directivele Uniunii Europene, modificând continuu legislația.

Recent, Parlamentul European a anunțat că așteaptă propuneri din partea tuturor țărilor membre UE, cu privire la restricționarea exporturilor ilegale de deșeuri. Mai mult decât atât, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a menționat că dorește reguli mai stricte pentru magazinele second-hand, întrucât cele mai multe deșeuri ajung în România „mascate” sub articole de îmbrăcăminte și de încălțăminte.

Astfel, cazurile de „import” nelegal al deșeurilor, sunt constatate de Garda Națională de Mediu. Cu toate acestea, oficialii acestei instituții au cerut deschiderea unui nou punct vamal, în Portul Brăila, pentru intrarea deșeurilor în România. Instituția susține că măsura este necesară pentru eliminarea dificultăților apărute în desfășurarea activității în punctele de trecere a frontierei de stat.

Cu gunoiul în Port. Primarii nu știu unde să mai depoziteze gunoiul, dar (…) instituțiile de Mediu vor punct vamal special pentru importul de deșeuri

De altfel, Garda de Mediu își susține această cerere către Ministerul Mediului, de a deschide punct vamal în Portul Brăila, urmare a petițiilor agenților economici, mai exact, din partea organizațiilor care se ocupă cu reciclarea și valorificarea deșeurilor. Ei s-au plâns, în repetate rânduri, că ă portul Brăila nu este precizat ca și punct de frontieră de intrare –ieșire din România a deșeurilor. Din acest motiv, relațiile comerciale cu exportatorii ar fi grav afectate. În plus, au invocat și necesitatea administrației publice locale de a încasa taxele aferente acestor „intrări-ieșiri” de deșeuri.

Evident, din punct de vedere economic, cererea societăților care fac reciclare este justificată, toată lumea lucrează(și) pentru bani, însă, reciclarea deșeurilor trebuie făcută și pentru români, nu doar pentru statele care exportă gunoi în țară, deoarece taxa de depozitare este mult mai mică în comparație cu a lor.

După cum ȘtireaVerde a mai relatat, România nu stă bine deloc la capitolul depozitare și reciclare deșeuri, iar România s-ar putea alege cu amenzi uriașe din partea Comisiei Europene din aceste motive.

Urmează ca Guvernul să decidă dacă va da sau nu curs acestei cereri, pentru deschiderea unui punct vamal în Portul Brăila. Proiectul de Ordin poate fi consutat aici.

Introducerea deşeurilor pe teritoriul României, import şi transfer pe piaţa UE, este permisă, pe bază de notificare, doar în scopul valorificării, în instalaţii autorizate de către autorităţile publice competente.

Un nou incendiu la Portul Giurgiulești. Nivelul de poluare la granița României depășește norma sanitară de câteva ori

Autor

Ionuț POPESCU

-

20 ianuarie 2023

un nou incendiu in portul giurgiulesti — Sursă - Unsplash

Un nou incendiu a izbucnit, vineri dimineață, în Portul Giurgiulești din Republica Moldova, la un rezervor cu încărcătură de șrot de semințe de floarea soarelui, conform Deschide.md.

Cinci echipaje de salvatori au intervenit la fața locului pentru lichidarea incendiului și, potrivit informațiilor, nu au existat victime.

Anterior, pe 16 ianuarie, în Portul Giurgiulești a avut loc un eveniment similar, în urma căruia normele sanitare pentru dioxidul de azot și pentru conținutul de fenol au fost depășite.

Un nou incendiu. Nivelul de poluare depășește norma sanitară de câteva ori

În urma incendiului de astăzi, Agenția pentru Mediu din Republica Moldova a informat că nivelul de poluare a aerului este sporit privind conținutul de fenol.

Normele sanitare au fost depășite de la 1,2 până la 3,3 ori, după ce, la incendiul de acum câteva zile, acestea au fost depășite de 2,2 până la 3,8 ori.

În urma evenimentului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România a pus la dispoziția autorităților de peste Prut un laborator mobil dotat cu echipamente specializate în determinarea unei serii vaste de substanțe poluante în aerul atmosferic, mai precizează aceeași sursă.

Laboratorul mobil a fost transferat în zona Giurgiulești pentru a monitoriza calitatea aerului pentru următoarele 24 de ore.

De asemenea, au fost prelevate probe de aer în diferite locații de la locul incidentului și pentru diferite condiții meteorologice, printre care:

direcția vântului;
viteza vântului;
timp de noapte;
timp de zi;

Evenimentele de la Portul Giurgiulești nu sunt noi. În toamna anului trecut, alte două rezervoare s-au prăbușit.

Portul Giurgiulești este unicul port al Republicii Moldova și are deschidere la Dunăre, în sudul țării, de aproximativ 450 de metri.

Zona este în imediata apropiere atât a graniței cu România, cât și a graniței cu Ucraina, și oferă accesul Republicii Moldova la traseele internaționale de comerț și transport.

La doar 4 kilometri de portul Giurgiulești se află orașul Reni, din Ucraina, iar la vest, la aproximativ 10 kilometri se află orașul Galați din România.

Obișnuiești să aduci prăjituri la birou? Specialiștii spun că nu e un obicei „dulce”

Autor

Ana Maria BUJOR

-

20 ianuarie 2023

Aducerea prăjiturilor la birou a stârnit un val de controverse în Marea Britanie. Acolo, profesorul Susan Jebb, președintele Asociației pentru Standarde Alimentare a declarat că sunt la fel de toxice ca și fumatul la birou. Ba mai mult ea spus că dacă nimeni nu ar mai aduce, ea nu ar trebui să mănânce prăjituri. Declarațiile controversate au fost făcute pentru ziarul The Times și profesorul a explicat că vorbește în nume personal. Mai ales atunci când afirmă că tentația nu ar trebui adusă de către colegi în birou. Ba mai mult ea spune că ar trebui să existe un mediu de susținere între colegi, astfel încât aceștia să evite aducerea tortului la birou. Practic la fel ca si fumatul pasiv, aceste dulciuri oferite în mod gratuit provoacă daune sănătății celor din jur.

„Dacă cineva vine cu o prăjitură, nu trebuie să o mănânci”

Totuși cei de la BBC au consultat un medic de familie, Helen Wall, care a explicat că fiecare persoană trebuie să fie responsabilă pentru ea însăși inclusiv legat de deciziile alimentare. „Nu este o problemă. Dacă cineva are o prăjitură lângă tine, nu trebuie să o mănânci, nu-i aşa?” a spus medicul pentru BBC. Un alt specialist care a scris un raport întreg despre cultura prăjiturilor la birou, Lou Walker a spus și ea că acest lucru nu mai e atât de special, ci a devenit obișnuință. „Acest lucru vine dintr-un loc al generozităţii şi al bunătăţii, angajaţii dorind să împărtăşească”, a explicat ea. Pe de altă parte este recunoscut la nivel mondial că de ziua fiecărui angajat sau la evenimente speciale se vine cu astfel de dulciuri.

Platourile de fructe evitate pentru a nu fi stigmatizat

Desigur că ar fi de preferat un platou de fructe, dar nimeni nu dorește să fie stigmatizat drept personajul care a adus fructe și nu amandine. Desigur că o astfel de controversă a stârnit chiar și o poziție oficială din partea guvernului britanic. Astfel că premierul a explicat că „alegerea personală ar trebui să fie integrată în abordarea noastră. Dorim să încurajăm un stil de viaţă sănătos şi luăm măsuri pentru a combate obezitatea, care a costat Serviciul Naţional de Sănătate 6 miliarde de lire sterline anual. Cu toate acestea, modul de a aborda această problemă nu este de a-i împiedica pe oameni să aducă ocazional bunătăţi pentru colegii lor”. Cu toate acestea site-urile oficiale din Marea Britanie arată că majoritatea adulților sunt supraponderali.