2.1 C
București
marți, 16 decembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 529

Mersul cu trenul, cel mai prietenos cu mediul. Statele baltice și țările din Grupul de la Visegrád au semnat un proiect pentru construcția unei linii de mare viteză de 4.500 km

Sursă - Pexels

Mersul cu trenul este cea mai bună soluție de deplasare privind protecția mediului înconjurător, potrivit unei evaluări a Agenției Europene pentru Mediu din 2021, scrie Capital.

Prin urmare, având în vedere implementarea Pactului Verde European, agenția a spus că mersul cu trenul este un mijloc de călătorie mai prietenos cu mediul în comparație cu avionul și mașina, deoarece emisiile de gaze cu efect de seră sunt mult mai reduse.

Spre exemplu, în 2018, transportul feroviar a reprezentat mai puțin de 1% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, în comparație cu transportul rutier, care a fost de 72%, transportul maritim, care a fost 14%, sau transportul aerian de 13%.

Mersul cu trenul, avantajos pentru mediu. Proiect de anvergură semnat în Polonia

La Varșovia, în Polonia, a fost semnat un acord de cooperare de către reprezentanți și investitori din statele baltice și Grupul de la Visegrád privind noi linii feroviare de mare viteză, pe o distanță totală de aproape 4.500 de kilometri, care să reducă emisiile de gaze și să aducă mai multă greutate economică întregii regiuni, potrivit Remix News.

Partea poloneză a HSR (linii de mare viteză) urmează să fie gata în anul 2027, ia întreaga conexiune principală se va întinde pe 1.700 de kilometri între Tallin, Varșovia, Katowice și Budapesta.

Marcin Horała, ministrul polonez responsabil pentru Centrul Central de Transport (CPK), a subliniat că regiunea celor Trei Mări se numără printre regiunile cu cea mai rapidă dezvoltare din Europa.

„În ultimii 20 de ani, PIB-ul din regiune a crescut de două ori mai repede decât în partea veche a Uniunii Europene.

Aceste proiecte feroviare sunt adaptate nevoilor anumitor țări și ale regiunii celor Trei Mări în ansamblu”, a spus Horała.

Rețeaua HSR aflată în curs de dezvoltare și va fi reprezentată de un nod Central de Transport polonez (CPK), plus alte investiții feroviare, precum Rail Baltica și HSR V4, care vor forma coloana feroviară a regiunii celor Trei Mări și va fi cheia pentru rețeaua de transport a Uniunii Europene.

Statele Unite ale Americii sprijină proiectul

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Polonia, Mark Brzezinski, a subliniat că dezvoltarea căilor ferate este benefică pentru mediu.

De asemenea, administrația președintelui Joe Biden sprijină ferm proiectul. Ambasadorul a adăugat că, în contextul războiului din Ucraina, cooperarea dintre țări este și mai importantă.

Planul prevede un coridor transfrontalier complet etichetat Rail Baltica, care va fi construit până în 2030 în Estonia, Letonia și Lituania.

Liniile ferate pentru proiect se vor întinde de la Tallin la Riga și Kaunas, apoi până la Vilnius și până la granița poloneză, primele tronsoane ale căii ferate urmând să fie activate în 2027.

În același timp, planurile presupun și construcția conexiunii feroviare HSR V4 între Praga, Brno, Bratislava și Budapesta.

Resorturile de schi în prag de dispariție, ca și zăpada

sursă foto: Agent Green

Lipsa zăpezii ar putea însemna și închiderea multor stațiuni de schi din întreaga Europă. În timp ce unele țări încearcă să ajute cu subvenții sau scutiri de taxe, multe stațiuni de schi ar putea fi nevoite să se închidă în următorii câțiva ani. Până acum, 2023 a înregistrat temperaturi record în Europa. Meteorologii subliniază că iernile europene devin din ce în ce mai blânde, mai uscate și cu precipitații mai puține. Iar acest lucru nu este tocmai o veste bună pentru stațiunile de schi, care sunt din ce în ce mai afectate. Asta pentru că funcționarea lor depinde de zăpadă sau de condițiile meteorologice unde este posibil să o facă artificial.

În Italia, operatorii de cabluri au pierdut aproximativ 40% din cifra de afaceri sezonieră în timpul Crăciunului. „Industria montană este prima care a asistat la revoltele care au loc”, a spus un purtător de cuvânt al Asociației Naționale Franceze a Primarilor din Stațiunile Montane. „Există o acoperire mai mare de zăpadă, precipitații mai puțin frecvente, dar mai intense, limita de ploaie-zăpadă în creștere, topirea ghețarilor”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru EURACTIV.  

În curând nu se va mai schia nici în Austria

Există aproximativ 3.900 de stațiuni de schi în Europa, majoritatea fiind situate în Germania, Italia, Franța și Austria. Cele mai amenințate sunt cele de la altitudini mai joase deoarece linia de zăpadă, care marchează zona cu acoperire permanentă, se deplasează în sus cu aproximativ 150 de metri cu fiecare creștere de 1 grad Celsius. Ne confruntăm deja cu ierni mai calde, care vor escalada dincolo de 2030” și vor deteriora și mai mult condițiile de schi, potrivit Institutului Slovac de Politică de Mediu. „Spre sfârșitul secolului, doar stațiunile de schi de mare altitudine vor fi durabile”, a scris institutul în analiza sa. Datele de la sute de stații din țările alpine între 1971 și 2019 arată că stratul de zăpadă scade cu 8,4% în fiecare deceniu între noiembrie și mai.

În Austria, numărul de zile cu acoperire plină de zăpadă a scăzut cu o medie de 40 de zile din 1961. Declinul este deosebit de drastic la altitudini sub 1.500 de metri. Potrivit studiului realizat de Universitatea din Innsbruck, durata stratului natural de zăpadă ar scădea cu 70% până în 2100 la o altitudine de 1.000 de metri dacă încălzirea nu este limitată la 2 grade Celsius. Calamitate economică.

Dacă stațiunile de schi nu vor putea conta pe stratul natural de zăpadă în timpul iernii, singura opțiune este zăpada tehnică – „o linie de salvare”, așa cum este descrisă de Asociația Finlandeză a Zonelor de Schi, fără de care multe stațiuni de schi nu ar putea supraviețuiesc și astăzi. „Calitatea sistemelor tehnice de înzăpezire va juca un rol din ce în ce mai important. Acest lucru va necesita investiții masive în tehnologie modernă și în rezervoare de reținere a apei care rețin apa în peisaj”, a declarat Martin Koky de la stațiunea de schi Klínovec din Cehia pentru sursa citată.

Fabricarea zăpezii extrem de scumpă

Fabricarea tehnică a zăpezii este, totuși, costisitoare. Pentru a înrăutăți și mai mult situația financiară, stațiunile de schi trebuie să facă față prețurilor ridicate la energie, în timp ce își revin încă din închiderile cauzate de COVID. Unele țări au acordat deja un fel de ajutor. În Italia, 200 de milioane de euro pe patru ani au fost deja alocate pentru un fond pentru modernizarea, siguranța și dezafectarea teleschiurilor și a instalațiilor de zăpadă. Asociația italiană de telecabine Federfuni, însă, solicită ajutor imediat cu prețurile la energie, de exemplu sub formă de scutiri de taxe. Un astfel de ajutor a fost aprobat recent în Slovacia, care a redus TVA-ul pentru stațiunile de schi cu 10%. Stațiunile de schi franceze, pe de altă parte, se plâng că schemele de ajutor guvernamentale le-au ocolit, ceea ce a dus la o „explozie a facturilor la energie”.

Acuarelele ecologice, realizate din produse organice, vor ajunge în școlile de pictură din România

Sursă - Unsplash

Acuarelele ecologice, din produse organice, reprezintă un proiect inovator al Universității de Agronomie din Iași, iar în curând vor ajunge în mai multe școli de pictură din țară, conform RFI.

În plus, conceptul este văzut ca o continuare a tradiției populare românești, aceea de a colora cu plante verzi, coji de ceapă sau nuci, potrivit cercetătorului Ilie Bodale, coordonatorul proiectului.

În cadrul atelierelor de lucru vor fi realizate și picturi, care ulterior vor fi expuse pentru a atrage atenția asupra tehnicii de lucru și materialelor ecologice cu care au fost realizate.

Acuarelele ecologice. Ce spune cercetătorul Ilie Bodale

Potrivit coordonatorului proiectului, ideea a venit din dorința de a „aduce în viața artiștilor substanțe ecologice, non toxice“.

Proiectul se fundamentează pe faptul că „bătrânii noștri foloseau substanțele organice pentru a colora diferite materiale textile, deoarece în trecut nu erau substanțe chimice pentru colorat, iar acum în foarte multe cazuri obținerea lor este foarte ușoară“.

„Problema este de nuanța pe care vrei să o obții. Pentru că sunt unele culori pe care le obții foarte greu di materiale organice, din deșeuri.

De exemplu, albastru este greu de obținut, însă se obține ușor dar din substanțe minerale sau din alte substanțe. Este dificil de a obține această culoare din substanțe organice.

În schimb, sunt unele culori pe care le poți obține cu ușurință. De exemplu, o culoare maronie, galben-maronie se obține din cojile de nuc.

Culoarea roșie se poate obține din ceapă, din foițele de ceapă.

Străbunii noștri foloseau această culoare pentru a colora ouăle de Paști. Putem obține verde din plante, din marea majoritate a plantelor“, mai spune Ilie Bodale.

Provocările proiectului

Coordonatorul proiectului a spus și cum pot fi depășite provocările, printre care aceea că nuanțele obținute din substanțe organice au o intensitate slabă după ce sunt aplicate pe pânză, de exemplu:

„A putea obține o culoare intensă este destul de greu. Trebuie să concentrezi foarte multă substanță.

Concentrarea se face prin procedee chimice nu foarte complicate, dar prin procedee chimice. Iar o altă provocare este dată de fixarea culorilor.

Culorile organice nu sunt așa de stabile precum culorile anorganice și cele pe care le găsim în piață. Așa că fixarea culorii este foarte importantă. În unele cazuri, destul de greu de obținut, dar nu imposibil“, mai afirmă cercetătorul.

Prima paletă de culori va fi gata până la finalul anului

„Noi estimăm că prima paletă de culori organice să o avem undeva la sfârșitul anului. Proiectul se desfășoară în mai multe etape. Prima întâlnire a fost în Reunion, Franța în 2022. A doua întâlnire este cea de la Iași, cea de acum. Următoarele întâlniri vor fi dedicate pentru producerea exclusiv a culorilor în Portugalia. Ultima din acest an va fi în Macedonia.

Practic e un proiect coordonat de Franța cu parteneriate din Portugalia, Lituania, Macedonia, Turcia și Universitatea din Iași.

Sunt școli cu profil artistic. Și de aici a plecat acest proiect. Din nevoia lor de a folosi culoarea organică și pentru a inspira dezvoltarea și folosirea în viitor a unor materiale și tehnici inovatoare și ecologice. Deci sunt cumva școli care folosesc foarte mult culorile pentru actele artistice, pentru pictori. Rolul universității noastre este acela de a asigura suport științific pentru obținerea culorilor“, susține Ilie Bodale.

Cât de scumpe vor fi acuarelele ecologice

Având în vedere că procedeul de lucru pentru realizarea culorilor este unul mai anevoios, s-a pus întrebarea privitoare la costul acuarelelor ecologice. Cercetătorul Ilie Bodale este, însă, optimist că prețul noilor culori nu va fi unul piperat:

„În general, costurile sunt mult mai scăzute decât cele prin procedee chimice, însă durează.

Costurile sunt date și de timpul în care se obțin iar în cazul nostru timpul de obținere este mult mai lung decât în cazul culorilor chimice.

Așadar, costurile de producție sunt mai scăzute. Mai ales că materia primă folosită este dată de deșeuri“, a susținut acesta.

Patentarea ideii

Oamenii de știință s-au gândit și la patentarea ideii:

„Practic, noi ne-am propus în primă fază să obținem culori organice pentru școlile de artă din cadrul proiectului. Adică vom avea cumva materialele prime pentru picturile din orele de pictură din cadrul școlilor“, susține Ilie Bodale.

În ceea ce privește patentarea, acesta afirmă că „ar fi o idee foarte bună“, dar, mai întâi „ne-am gândit etapizat să obținem culorile, să vedem cum le putem stabiliza“.

Cercetătorul mai susține că există „o piață care crește din punct de vedere al cerinței de substanțe organice“.

Eșecul produselor care trebuiau să țină loc de carne. Cât de sănătoase sunt produsele din plante

Sursa: Bloomberg

Beyond Meat and Impossible Foods este o companie care și-a dorit să răstoarne industria cărnii, doar că în cele din urmă carnea bazată pe plante s-a dovedit a fi un eșec, potrivit Bloomberg. Ethan Brown fondatorul companiei, afirma în 2013, când a urcat pe scenă la conferința Wired Business, că lumea are o problemă foarte reală a cărnii care emite gaze cu efect de seră și că mai bine s-ar investi în această industrie decât în ​​energia solară.

Șase ani mai târziu susținea că produsele sale ar ajuta simultan la rezolvarea bolilor de inimă, diabetului, cancerului, schimbările climatice, epuizarea resurselor naturale și bunăstarea animalelor. Practic industria pe care o promova părea să fie răspunsul la toate întrebările. Iar cei din Silicon Valley nu aveau nevoie de prea multe convingeri că un burger vegetal mai bun ar putea deveni următoarea perturbare care va schimba lumea.

Alături de capitaliștii de risc au venit și investitori din toate colțurile culturii – Leonardo DiCaprio, Humane Society din Statele Unite și fostul director executiv al McDonald’s Corp. Don Thompson. Chiar și Tyson Foods Inc., cel mai mare producător de carne adevărată din SUA, a investit și apoi a investit din nou, catapultând tânărul startup din El Segundo, California, la o evaluare de 1,3 miliarde de dolari până în 2018.

O industrie ce părea înfloritoare

 Bill Gates dorea și el să susțină nu una, ci două companii cu burgeri vegetali care „sângerează” ca carnea de vită adevărată — Beyond, precum și rivalul său Impossible Foods Inc. Brown a autorizat procesul altcuiva, dar Impossible a fost creația unui absolvent de Stanford. Când a fost fondat Impossible în 2011, marea descoperire a fost realizarea unei molecule numită hem, aceasta ar fi fost cheia cărnii. Așadar a fost făcută heme cu drojdie modificată genetic și a fost brevetată utilizarea a ceea ce compania numea ingredientul său magic: leghemoglobina din soia. Înainte ca Impossible să vândă chiar și un singur burger, compania a reușit să strângă 183 de milioane de dolari. Președintele, Pat, a lucrat, de asemenea, la introducerea noului produs pe piață, așa că a vorbit public despre el. În termeni puțin mai apocaliptici decât Ethan, Pat s-a referit la „holocaustul în curs de desfășurare a vieții sălbatice” cauzat de cererea nesățioasă de carne a lumii. În timp ce un asistentul a sfârâit un Impossible Burger pe scenă lângă el.

Pandemia, momentul de cotitură

Pandemia a fost însă momentul de cotitură pentru astfeld e produse. De atunci industria a scăzut. Vânzările de carne pe bază de plante refrigerate din supermarketuri au scăzut cu 14% în volum în cele 52 de săptămâni încheiate pe 4 decembrie, potrivit companiei de date de retail IRI. Comenzile de burgeri pe bază de plante la restaurante și alte puncte de vânzare cu alimente pentru cele 12 luni încheiate în noiembrie au scăzut cu 9% față de trei ani înainte, potrivit cercetătorului de piață NPD Group.

Niciunul dintre cele mai mari lanțuri de fast-food care anunțaseră parteneriate cu Beyond – KFC, Pizza Hut și, cel mai important, McDonald’s – nu a inclus un singur articol permanent în meniurile lor din SUA. În timp ce un indice al companiilor de produse alimentare ambalate pe S&P 500 a crescut cu aproximativ 4% față de un an în urmă.

Începând cu 17 ianuarie, prețul acțiunilor Beyond se situează în jurul valorii de 16 USD, în scădere cu aproximativ 76% față de un an anterior și cu aproximativ 93% față de apogeul său în vara anului 2019. Ceva mai bine o ducea celalată companie, Impossible, care a creat noi produse, cum ar fi nuggets de pui artificial în formă de animal și supermarketuri blitz, ducând la o creștere de peste 50% a vânzărilor cu amănuntul în SUA în 2022. Doar că nu a durat foarte mult această frenezie. Chiar dacă a găsit susținere chiar în vedete de talie mondială cum ar fi Arnold Schwartzeneger, iată că în cele din urmă industruia a eșuat.

Toxicitatea produselor din plante dovedită medical

Unul dintre principalele motive este acela că oamenii au constientizat că genul acesta de mâncare este cât se poate de toxic. Asta chiar dacă a exostat chiar și un documentar care încuraja acest tip de mâncare. Așa se face că și o americancă pe numele său Michelle Darby, aflată la începutul pandemiei, blocată acasă cu patru copii, în Marlton, New Jersey, a găsit The Game Changers pe Netflix. „A dat un argument foarte convingător”, spune ea. „Și sunt la limita colesterolului ridicat.” Darby, ca mulți alții aflați în izolare, a început să cumpere carne artificială. În timp ce Darby își făcea aprovizionare, ea a observat că ea și familia ei înghiteau pepitele fără pui într-un ritm mult mai rapid și că imitațiile de hotdogs o lăsau să se simtă inconfortabilă. La un control cu ​​medicul ei, ea a menționat schimbările în dietă pe care le-au făcut – nuggets de pui falși, sandvișul cu cârnați Impossible de la Starbucks – și dezamăgirea lor față de lipsa rezultatelor. Doctorul a avut o explicație simplă: „Mâncați alimente procesate”. Darby s-a dus acasă și s-a uitat la ambalaj, luând o atenție deosebită asupra conținutului de sare. „Ar fi trebuit să fie evident pentru mine tot timpul”, spune ea. Ea a încetat să mai cumpere carne pe bază de plante, cu excepția unei achiziții ocazionale de carne de vită măcinată Impossible. Între timp, ea face ceea ce fac mulți consumatori: se întoarce la carne.

Nimeni nu ar trebui să își facă iluzia că aceste alimente sunt sănătoase

„Nimeni nu ar trebui să se facă iluzia că acestea sunt alimente sănătoase”, spune. Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât atunci când descoperi că un ingredient cheie din Beyond Meat își are originile în Dippin’ Dots. Adică „mărgelele” minuscule de înghețată congelată cu azot lichid, disponibile în arome, inclusiv banana split și vată de zahăr. Beyond cumpără grăsimi, cum ar fi uleiul de canola presat prin expeller și uleiul de nucă de cocos rafinat, pe care Fischer le prelucrează în „pelete mici sau bile de grăsimi congelate criogenic”, spune el.

Procesoarele criogenice trimite bilele grase înapoi la Beyond pentru a le amesteca cu apă, proteine ​​de orez, unt de cacao, metilceluloză și mai mult de o duzină de alte ingrediente găsite în Beyond Burger. Globulele albe sunt menite să ofere burgerilor o suculenta cărnoasă, dar grăsimile pe bază de plante pot de asemenea să emită un miros neplăcut atunci când unele dintre aceste produse sunt gătite, spune Tom Mastrobuoni, care a condus cea de-a doua investiție Tyson în Beyond și este acum șef-ofițer de investiții la Big Idea Ventures LLC, axată pe tehnologie alimentară. Comentatorii online au comparat mirosul cărnii crude din plante Beyond cu cel al hranei pentru pisici, iar un afiș pe panoul de mesaje spunea că trebuie să-și aerisească bucătăria pentru a elibera aerul după ce a gătit-o. „Dacă orice alt aliment ar miroase așa, l-aș arunca”, spune Jeremy Sklarsky, un fost client Beyond, care a încercat produsele din motive de sănătate și mediu, înainte de a reveni la carnea de vită.

Sfoara și lemnul în compoziția burgerilor vegani

Așa s-a încheiat și colaborarea Beyond și giganții fast-food-ului. Dunkin’ – cândva partenerul cel mai important al companiei – a scos cârnații falși din sandvișurile sale de mic dejun din aproape toate meniurile la nivel național în 2021. Lansarea întârziată a licitațiilor de pui de Beyond nu a avut lanțuri de nume mari la vedere.

Taco Bell a testat carne asada de la Beyond, dar luna trecută CEO-ul a spus lui Axios că recenziile au fost „mixte” și că o lansare națională nu va avea loc în curând. Între timp, fotografiile și documentele de la fabrica Beyond din Pennsylvania – unde au fost parțial fabricate atât nuggets KFC, cât și pepperoni Pizza Hut – au dezvăluit că listeria și materiale străine, cum ar fi lemnul și sfoara, au apărut în produsele fabricate acolo până în mai 2022. Un purtător de cuvânt al Beyond Meat a declarat la acea vreme că protocoalele companiei privind siguranța alimentelor „merg dincolo de standardele industriei și de reglementare.

Pentru un scurt moment în aprilie, s-a părut că burgerul fără carne McPlant va rămâne definitiv. Compania Fast a raportat greșit că McPlant va deveni un element permanent de meniu, trimițând prețul acțiunilor Beyond’s cu până la 34% – până când McDonald’s a contestat vestea, provocând acțiunile să scadă la fel de repede. „Nu este surprinzător, motivul invocat uneori este că produsul nu s-a vândut suficient de bine”, a spus el.

Eșecul Kim Kardashian

Nici măcar Kim Kardashian nu a reușit să atragă oamenii de partea cărnii procesate. Nu la fel stau lucrurile și în cazul lactatelor din plante. Jennifer Bartashus, de la Bloomberg Intelligence, a scris în noiembrie că, în a doua jumătate a anului 2023, „ne așteptăm ca vânzările de lactate pe bază de plante să crească cu 6-8%, iar alternativele de carne cu 1-2%”.

Capitalizarea actuală de piață a Beyond Meat este de aproximativ 1 miliard de dolari, în scădere față de vârful său de peste 14 miliarde de dolari. Reducerea costurilor este prioritatea companiei, deoarece se angajează să devină, în sfârșit, un flux de numerar pozitiv în a doua jumătate a acestui an și încearcă să-și mențină rezervele de numerar în scădere.

Între timp, o nouă alternativă la carne și-a găsit drumul în următorul ciclu de hype: carnea celulară. Crescut în rezervoare gigantice din celule recoltate de la animale vii, carnea de vită, pui și pește cultivate în laborator sunt teoretic mai bune pentru mediu decât cele reale și ar trebui să aibă un gust la fel de bun. Startup-urile din acest spațiu au strâns 2,6 miliarde de dolari în finanțare de la investitori, inclusiv de la Bill Gates și Leonardo DiCaprio.

Iluminat eco, prietenos cu mediul, în două parcuri din Sectorul 3 | FOTO

Foto - Stireaverde.ro

Când vine vorba de iluminat eco, administrațiile din România au fost, până de curând, mult în urma altor țări din Uniunea Europeană. Inițiativele au început să apară, însă, după criza energetică declanșată în ultimii ani.

Iluminarea cu lămpi cu led nu are nevoie de filament cu gaz și nici nu emite căldură. În plus, această tehnologie are un consum redus de energie și o durată de viață mult mai lungă decât iluminatul clasic.

De asemenea, poluarea luminoasă este la rândul ei redusă, iar dacă sistemul este bine gândit, întreaga lumină este direcționată spre locul de necesitate și nu se pierde în aer.

Astronomii amatori semnalează de ani buni această problemă, a risipei de lumină, inclusiv cea provenită din iluminatul stradal, care se pierde în atmosferă și periclitează condițiile de observare a cerului.

Iluminat eco în două parcuri din Sectorul 3

În ultimele luni, în două parcuri din Sectorul 3 al Capitalei au fost instalate lămpi ecologice, prietenoase cu mediul, care au un design plăcut și direcționează întreaga cantitate de lumină către sol, acolo unde omul are cea mai mare nevoie.

Potrivit site-ului Primăriei Sectorului 3, în parcurile Gheorghe Petrașcu și Titănel a fost refăcut iluminatul public și au fost montate camere de supraveghere.

În cazul Parcului au fost montați 140 de stâlpi de iluminat, care asigură o acoperire completă și au un consum mic de energie.

Primarul Robert Negoiță spune că decizia a fost luată și ca urmare a scumpirii curentului electric:

„Primăria Sectorului 3 nu poate fi indiferentă la scumpirea substanțială a curentului electric din ultimul an.

De aceea, am considerat oportun să modernizăm iluminatul public din parcurile din Sectorul 3 și acolo unde avem becurile clasice mari consumatoare de electricitate să le înlocuim cu iluminat performant și economic bazat pe led“, a declarat Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.

Imaginile de mai jos evidențiază randamentul pe care noua rețea de iluminat îl are, designul discret și modul în care energia produsă este distribuită exact acolo unde trebuie.

Oficial: România nu are depozite neconforme pentru deșeuri. Neoficial: Zilnic, sunt zeci de reclamații din cauza arderilor de deșeuri nelegale

foto ilustrativ. Sursa: Garda de Mediu
Imagine via Garda Națională de Mediu

Reprezentanții Ministerului Mediului au precizat, la cererea noastră, că România nu are depozite neconforme pentru deșeuri.

Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în data de 18.10.2018, s-a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 14 lit. b) coroborat cu art. 13 din Directiva 1999/31 privind depozitele de deșeuri, de închidere a 68 de depozite de deșeuri neconforme (municipale, industriale periculoase/nepericuloase), recunosc oficialii instituției mai sus amintite.

În prezent, România mai are 33 depozite neconfome de deșeuri care nu au fost închise, după cum urmează:

-Depozitul municipal Brașov din județul Brașov. Lucrările de închidere la acesta au fost demarate și realizate în procent de 50%.

-Depozite industriale – 25 de depozite neconforme care fac obiectul analizei diagnostic (due diligence) în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică a terenului pe care sunt amplasate, în conformitate cu Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv Legea nr. 144/2019, transmite Ministerul Mediului.

Ulterior exproprierilor, se vor demara și lucrările efective de ecologizare/închidere a terenurilor aflate în Cauza 301/17.

În ceea ce privește celelalte 7 depozite industriale, ele vor fi inchise fie din fonduri proprii ale operatorilor economici, fie din fonduri ale AFM (n.r. Administrația Fondului pentru Mediu) 

La acest moment nu sunt în funcţiune depozite neconforme pentru deşeuri.

Neoficial: Zilnic, sunt zeci de reclamații din cauza arderilor de deșeuri nelegale

Cu toate acestea, „ceva” miroase îngrozitor, la propriu și la figurat. „Miroase a levigat (n.r. gunoi putrezit) a gaz, ne ustură ochii și gâtul în casă”, se plâng, zilnic, locuitorii de la marginea Capitalei.

Acest lucru înseamnă că gunoiul din București nu ajunge unde trebuie sau este ars nelegal, lucru care înseamnă infracțiune de Mediu.

În această perioadă, Garda de Mediu verifică intens sesizările cetățenilor care sunt afectați de poluarea produsă și care, până la acest moment „nu are o sursă identificată”, cel puțin(…) menționată în spațiul public.

Conducerea Gărzii de Mediu a transmis, pentru ȘtireaVerde, că la depozitul de deșeuri „Vidra”, administrat de firma ECOSUD SA, au fost constatate pe teren mai multe nereguli, motiv pentru care a fost aplicată o amendă în valoare de 100 000 de lei. De asemenea, la același depozit au fost dispuse 14 măsuri de conformare. Acestea au termene precise și urmează să fie verificate remedierea neregulilor sesizate. Din acest punct de vedere, se poate concluziona că, România nu are depozite de deșeuri TOTAL conforme cu legislația pentru Mediu, iar sănătatea oamenilor rămâne în pericol.

Citește și: Update. Aer irespirabil în Capitală. Garda de Mediu, luată cu asalt de cetățeni: „Miroase a gaz!”

Comisia Europeană avertizează: “nu mai putem face față creșterii prețurilor alimentelor”

foto cu caracter ilustrativ: pixabay

Comisarul European pentru Agricultură a declarat că în acest moment Comisia Europeană a epuizat toate opțiunile pentru a face față creșterii prețurilor alimentelor și inputurilor. Acesta a reiterat că singura cale de urmat este creșterea bugetului UE pentru subvenții agricole. Vorbind în fața sesiunii plenare a Parlamentului European, comisarul a subliniat că inflația ascendentă și-a pus amprenta asupra sectorului agroalimentar în ultimul an. „Costul de producție este o creștere de aproximativ 30% a prețurilor agricole, dar la produsele agricole, este de 24%”, a spus el.

A subliniat că acest lucru nu este suficient pentru a compensa în mod adecvat fermierii. Prețurile mondiale la alimente au început să se stabilizeze după doi ani de volatilitate. Asta în timp ce europarlamentarii au explicat că în zonă acestea rămân la niveluri ridicate din cauza creșterii costurilor la energie și îngrășăminte combinate cu speculațiile pe piață. Și, după cum au precizat, costurile crescânde afectează în mod disproporționat familiile cele mai vulnerabile.

Mâncarea a devenit o povară uriasă pentru bugetul familiilor

„Știm că există o povară uriașă pentru bugetul familiei lor, acest tip de cheltuieli cu alimente”, a spus europarlamentarul socialist Isabel Carvalhais. Executivul UE a folosit deja toate mecanismele pe care le avea la dispoziție. Pentru a ajuta la scăderea costurilor inputurilor și, prin urmare, la scăderea prețurilor la alimente. „Comisia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a crește oferta de alimente, care este decisivă pentru prețuri”, a spus el. De altfel comisarul a explicat că executivul UE „a dorit să îndepărteze toate obstacolele care împiedică creșterea producției de alimente și potențial aducerea cresc prețurile”.

Se dorește mai multă susținere pentru fermieri

Pentru îngrășăminte, Comisia Europeană „a propus tot ceea ce am fi putut propune în sfera competențelor noastre – am propus toate aceste instrumente care ar putea fi aplicate”, a spus el. Comisia a declanșat anterior fondul de criză pentru prima dată. Și a luat, de asemenea, decizia controversată de a ridica plafonul ajutorului de stat la 250.000 EUR. O mișcare susținută de comisar ca fiind necesară în situația de criză.

Între timp, Wojciechowski s-a străduit să sublinieze că nu este locul executivului UE să ofere sugestii statelor membre despre cum să abordeze inflația. Principala sugestie concretă prezentată de comisar pentru a consolida sectorul a fost creșterea bugetului politicii agricole comune (PAC). „Fermierii noștri sunt la înălțime, dar lucrează în circumstanțe foarte dificile”, a spus el, subliniind nevoia de mai mult sprijin în viitor.

Renovarea clădirilor din UE ar putea economisi 44% din energia folosită pentru încălzire

Sursa; Calea Europeană

Un raport dat publicității pe 18 ianuarie arată că triplarea numărului de clădiri renovate ar putea fi extrem de benefică. Mai exact dacă planul ar fi urmat până în 2050, s-ar economisi 44% din energia finală utilizată pentru încălzire. Decarbonizarea stocului de clădiri din Europa este o provocare majoră. Asta pentru că aceste clădiri încă reprezintă 40% din consumul total de energie al UE și 36% din emisiile de CO2, iar aceste cifre au rezistat în mod constant chiar dacă s-a încercat reducerea lor. În 2020 Comisia Europeană a subliniat că renovarea clădirilor ar putea reduce consumul total de enrgie al UE cu 5-6%. Și ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 5%.  Parlamentarii UE examinează o propunere de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Iar un nou raport îi tentează pe legiuitori cu economii mari de energie – cu condiția ca ritmul de renovare a locuințelor să crească semnificativ. Dacă toate clădirile rezidențiale existente în UE ar fi renovate, 44% din energia finală utilizată pentru încălzirea spațiului ar putea fi economisită”, se spune în raportul documentul publicat de Building Performance Institute (PBIE).

S-ar economisi cât consumă Germania și Spania împreună

Conform modelării BPIE, economii de energie de până la 777 de Terawatt-oră (TWh), adică echivalentul consumului de electricitate al Germaniei și Spaniei combinate, ar fi atinse prin izolarea acoperișurilor și a pereților clădirilor rezidențiale din UE. Cei mai mari câștigători, în termeni absoluti, ar fi Germania, Franța, Italia și Polonia. Dacă toate clădirile lor ar fi renovate, ar putea economisi energie în valoare de 214, 113, 115 și, respectiv, 52 de terawați oră (TWh), potrivit studiului. Pentru Germania, potențialele economii se ridică la 30% din consumul anual de energie electrică actual. Dar, să ajungi acolo nu va fi o sarcină ușoară. Raportul a subliniat că acoperișurile europene ar trebui renovate. Pereții casei ar trebui să devină mai eficienți cu un factor de cinci. „Acest lucru este la îndemâna noastră. Faptele cheie sunt că izolația este o tehnologie deja existentă și disponibilă”, explică Katarzyna Wardal-Szmit, manager pentru afaceri publice UE la Knauf Insulation. În plus, „îmbunătățirea performanței energetice a anvelopelor clădirilor rezidențiale din UE contribuie la securitatea energetică a UE” și la atingerea obiectivelor UE în materie de climă, au explicat autorii raportului. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2023, Uniunea Europeană ar putea vedea un decalaj între cerere și ofertă de gaz natural de până la 57 de miliarde de metri cubi”, a subliniat Wardal-Szmit.

Gazul economisit: aproape jumătate din cât exportă Rusia

O mare parte din gazul potențial lipsă ar putea fi compensată prin renovarea caselor. Deoarece gazele fosile sunt o sursă cheie de căldură în gospodărie. Pentru Europa în ansamblu, renovarea completă a clădirilor rezidențiale din UE ar economisi 777 TWh de gaz. Adică aproape jumătate din cantitatea exportată de Rusia în Europa în 2021, arată studiul. Pentru a atinge gradul de renovare a clădirilor necesar atingerii acestui obiectiv, autorii pleacă de la rata actuală de renovare completă a clădirilor de 1%.

Dacă inițiativa emblematică Renovation Wave a UE își propune să dubleze această rată la 2%, studiul BPIE spune că este nevoie de o rată de 3% până în 2035 pentru a aduce toate clădirile rezidențiale din Europa la nivelul necesar de consum de energie. Și pentru a atinge emisiile nete zero până la jumătatea secolului, rata de renovare trebuie să fie adusă la 4% până în 2045. În caz contrar, dacă renovările stagnează la 2%, doar 66% din potențialul estimat de economisire a energiei va fi exploatat, arată studiul.

Cafeaua la capsulă, mai ecologică decât cafeaua tradițională la filtru

foto: Pixabay

Multă lume consideră că acele capsule de cafea sunt un coșmar ecologic. Ei bine, potrivit ultimelor studii, nimic mai fals, modul acesta de preparare a cafelei nu pare atât de poluant. În unele cazuri prepararea unei căni de cafea cu filtru într-o cafetieră cu filtru poate genera de aproximativ 1½ ori mai multe emisii. Decât utilizarea capsulelor. Asta arată o analiză efectuată de cercetătorii de la Universitatea Quebec din Chicoutimi, Canada citați de Washington Post. Studiul se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care arată că presupunerea că ambalajul face cel mai mult rău mediului este adesea greșită. În schimb, spun experții, este important să ne uităm la întreaga durată de viață a unui produs. De la momentul fabricării până la momentul în care ajunge la groapa de gunoi. Asta pentru a ne da seama care schimbări ar putea avea cel mai mare efect asupra îmbunătățirii durabilității.

Impactul ambalajului e mai mic decât cel al produsului

În cazul preparării cafelei acasă, acest ultim studiu arată că aceasta se rezumă în mare parte la a nu irosi apă sau cafea. “Ca și consumator, ceea ce vedem că rămâne după cafea sunt deșeurile vizibile din fața noastră, iar acestea tind să fie adesea ambalaje și materiale plastice”, a spus Shelie Miller, profesor de sisteme durabile la Universitatea din Michigan, Școala pentru Mediu și Sustenabilitate. „Dar impactul ambalajului, în general, este mult, mult mai mic decât produsul în sine”, a adăgat ea.

Sunt mai multe concluzii care reies în urma acestor cercetări, prima este accea că mai puțină cafea înseamnă totodată și mai puține emisii.  Studiul recent, care a analizat patru tehnici comune de preparare, a constatat că acea cafea instant pare să producă cea mai mică cantitate de emisii atunci când sunt utilizate cantitățile recomandate de apă și cafea. Acest lucru se datorează în parte pentru că, de obicei, este utilizată o cantitate mică de cafea instant pe ceașcă, iar apă clocotită într-un ibric tinde să consume mai puțină energie electrică în comparație cu o cafetieră tradițională. În plus, metoda nu produce zaț de cafea care trebuie aruncat, potrivit cercetătorilor studiului.

Cafeaua tradițională, cea mai mare amprentă de carbon

Cafeaua tradițională cu filtru, pe de altă parte, are cea mai mare amprentă de carbon. În principal pentru că sunt folosite mai multe boabe măcinate pentru a produce aceeași cantitate de cafea, au scris cercetătorii. Această metodă, au observat cercetătorii, tinde, de asemenea, să consume mai multă energie electrică pentru a încălzi apa și a o menține caldă. Un al doilea aspect este modul în care se face cafeaua.  Impactul cafelei asupra mediului este puternic influențat de modul în care oamenii își pregătesc băuturile, a spus Rodrigues Viana.

De exemplu, în cazul cafelei instant, dacă folosiți cu 20% mai multă cafea și încălziți de două ori mai multă cantitate de apă, este clar alegerea buna sunt capsulele. Un al treilea aspect este că ambalajul nu trebuie să constituie o fixație. Desigur, producerea și aruncarea capsulelor poate avea un impact asupra planetei.

Dar, studiile arată că cea mai mare parte a efectelor asupra mediului ale consumului de cafea provine din producerea boabelor de boabe și a energiei necesare pentru prepararea ei. Nu în ultimul rând trebui să vă întrebați dacă beți toată ceașca de cafea și dacă o doriți cu adevărat.„Nu există neapărat o regulă simplă de a spune consumatorilor: „Iată cea mai bună opțiune de mediu”, a spus Miller. În schimb, ea recomandă să vă concentrați pe reducerea deșeurilor și a consumului în ansamblu și să încercați să fiți cât mai eficienți cu resursele pe care le aveți.

Încălzirea globală | Soluții tehnologice care elimină dioxidul de carbon

Sursă - Unsplash

Tehnologia de eliminare a CO2 din atmosferă, a gazului cu efect de seră care duce la încălzirea globală, trebuie intensificată de urgență, spun experții de vârf în climă într-un nou raport, conform BBC.

Oamenii de știință spun că reducerile mari ale emisiilor de dioxid de carbon nu vor fi suficiente pentru a limita încălzirea globală.

În plus, natura de una singură nu va putea îndepărta gazele cu efect de seră.

CO2 este cel mai important gaz care încălzește planeta și este emis atunci când combustibilii fosili precum gazul și petrolul sunt arși.

„Pentru a limita încălzirea la 2°C sau mai puțin, trebuie să accelerăm reducerea emisiilor.

Dar concluziile acestui raport sunt clare: trebuie să creștem și eliminarea carbonului”, spune autorul principal al raportului, Dr. Steve Smith de la Universitatea Oxford.

Potrivit acestuia, „apar multe metode noi cu potențial”.

Proces îndelungat pentru a se ajunge la Net-Zero

Există un consens în rândul oamenilor de știință că lumea se încălzește în primul rând deoarece emisiile de CO2 (estimate la 33 de miliarde de tone în 2021) depășesc cu mult cantitatea care este eliminată (acest raport sugerează două miliarde de tone pe an).

Până când emisiile și absorbțiile vor fi echilibrate, așa-numitul „Net-Zero”, se preconizează că temperaturile globale vor crește.

Cele mai recente rapoarte climatice ale ONU spun că pentru a atinge pe deplin „Net-Zero” va trebui să existe o anumită eliminare a CO2, așa-numitele „emisii negative”, pentru a compensa sectoarele care nu se pot decarboniza cu ușurință.

În prezent, aproape toată eliminarea CO2 din lume are loc prin procese naturale.

Cu toate aceste, există limite pentru aportul pe care îl poate aduce natura.

De exemplu, unele scenarii optimiste sugerează că eliminarea naturală a CO2 ar putea fi dublată până în 2050, dar cifra rămâne una mică în comparație cu emisiile, aceasta fiind de doar aproximativ 4 miliarde de tone de CO2 pe an.

Încălzirea globală. Soluții tehnologice pentru eliminarea dioxidului de carbon

Acest nou raport, intitulat „Starea eliminării dioxidului de carbon”, spune că pentru a restricționa și reduce temperaturile globale în viitor, trebuie să existe acum investiții în dezvoltarea de soluții tehnologice.

Metodele prezentate în raport sunt toate destul de noi și se află în diferite etape de dezvoltare și implementare.

Cu toate acestea, ele reprezintă în prezent doar o mică parte din eliminarea CO2 din lume.

Una dintre metode este cunoscută sub numele de BECCS și implică încorporarea captării CO2 în generarea de energie electrică pe bază de biomasă, în care materia organică, cum ar fi peleții de lemn, e arsă pentru a produce energie.

Alte opțiuni includ:

  • instalații uriașe în care carbonul este extras din aer și depozitat în pământ;
  • utilizarea cărbunelui tratat special (biochar) care blochează carbonul;
  • „degradarea îmbunătățită a rocii“, un proces care urmărește să accelereze degradarea naturală a rocii în timpul căreia dioxidul de carbon reacționează cu rocile.

Astfel, CO2 este îndepărtat din atmosferă și transformat în bicarbonați și/sau carbonați.

Totuși, utilizarea tehnologiilor de eliminare a CO2 nu este lipsită de critici.

Unii activiști de mediu se îndoiesc că soluțiile pot fi rentabile și se tem că pot reprezenta o scuză pentru a amâna și întârzia tranziția de la utilizarea combustibililor fosili.

Acest raport subliniază că eliminarea CO2 nu ar trebui văzută ca un „glonț de argint” pentru a combate schimbările climatice, dar atingerea obiectivelor climatice ale ONU va necesita tehnologie, precum și aport din partea naturii pentru a reduce nivelul gazelor cu efect de seră.

Toate acestea presupun că emisiile globale de dixoid de carbon de la arderea combustibililor fosili vor scădea rapid, așa cum s-a promis la numeroase summit-uri climatice.

Până în prezent, însă, emisiile anuale nu au înregistrat încă o tendință de scădere.