Video: Alpiniștii din Nepal au strâns 2.2 tone de gunoaie de pe Everest

Autor

-

29 iunie 2021

Un grup de alpiniști din Nepal a reușit să adune 2.2 tone de deșeuri de pe cel mai înalt vârf din lume. Grupul a petrecut 47 de de zile pentru a colecta gunoaiele, iar campania a dus și la descoperirea a patru trupuri neînsuflețite.

Acțiunea va fi urmată de o altă campanie de amploare, când armata Nepalului va începe să adune gunoiul de pe alți cinci munți, cu excepția Muntelui Everest. Campania a început din momentul în care măsurile de restricție anti Covid au fost relaxate, iar sezonul de alpinism de primăvară abia începuse.

Alpiniștii nepalezi au petrecut 47 de zile din septembrie, anul trecut, pentru a colecta gunoi în jurul taberei de bază, tabără aflată la o altitudine de 17.900 de metri, pe Muntele Everest.

Expediția a fost susținută de un brand de lux elvețian, care a profitat de pauza din turismul din Nepal.

Activist de mediu: ”Când adunăm gunoiaiele de pe un munte, parcă scoatem ghimpi din degetele zeilor”

Activistul de mediu Dawa Steven Sherpa, care a condus exercițiul, a vorbit despre eveniment, declarând că mulți oameni se vor inspira sau vor simți o anumită motivație. Bărbatul speră ca oamenii să fie mai atenți și să adune gunoiul rămas în urmă, inclusiv când turismul va fi reluat complet.

În total, autoritățile nepaleze au îndepărtat 11 tone de gunoi, din mai multe zone. Deșeurile au constat în tuburi de oxigen, cutii, ambalaje, pet-uri, și resturi alimentare, toate rămase în urma turiștilor. De asemenea, pe Everest au fost găsite și recuperate și patru corpuri de alpiniști, în campania care s-a întins pe o perioadă de aproape două luni.

Conform Rfi.fr, oficialul Consiliului de Turism din Nepal a avertizat că, deși inițiativele private au fost binevenite, ”curățarea munților nu este atât de simplă pe cât pare.”

Un grup privat a declarat în luna ianuarie că intenționează să transforme gunoiul recuperat în piese de artă. Acestea vor fi vândute ca suveniruri. Cu toate acestea, unii oficiali au precizat că este o muncă titanică, deoarece aproximativ 800 de persoane încearcă să escaladeze Muntele Everest în fiecare an.

Mașinile cu motoare diesel și pe benzină, condamnate la dispariție

Autor

Stirea Verde

-

29 iunie 2021

Maşinile cu motoare diesel şi pe benzină ar mai putea fi vândute în Uniunea Europeană doar în urmatorii 14 ani. Schimbarea vine ca metodă de reducere a emisiilor de carbon, aspectele fiind discutate la Bruxelles.

Politico a citat trei oficiali europeni conform cărora Comisia Europeană discută o ţintă de zero emisii de carbon pentru maşinile noi vândute în UE începând cu anul 2035.

Este o schimbare majoră faţă de prevedrile actuale, detaliile din planul Comisiei stârnind numeroase critici din partea industriei auto germane.

Schimbări majore pentru motoarele diesel și pe benzină

”Noile reguli pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon ar fi parte a revizuirii standardelor prezente în Green Deal, care prevedeau atingerea emisiilor zero în 2050. Însă acum, oficialii Comisiei analizează posibilitatea de a impune o reducere a emisiilor cu 60% până în 2030, mult peste obiectivul de 37,5% menţionat iniţial. Până în 2035, obiectivul ar putea fi de reducere cu 100% a emisiilor”, arată oficialii citaţi de Politico.

Dacă propunerea va fi inclusă în textul final al proiectului, care va fi dat publicităţii pe 14 iulie, ar urma să intre ulterior în discuţia statelor membre şi a Parlamentului European, mai arată sursa citată.

Audi va opri vânzarea de autoturisme cu motoare termice începând cu anul 2026

Cu toate acestea, Daimler şi BMW preferă să amâne și nu sunt pregătiți să renunţe la combustia internă.

Sigrid de Vries, secretarul general al Asociaţiei Europene a Furnizorilor Auto, a precizat că, începând cu anul 2036, mașinile vor avea motor electric, chiar dacă se potriveşte sau nu nevoii clientului.

Potrivit Green Deal, emisiile generate de sectorul transporturilor ar trebui să scadă cu 90 la sută până în 2050. Și având în vedere că mașinile au un ciclu de viață de 15 ani, 2035 este termenul limită pentru a opri vânzările de automobile cu motoare pe benzină și motorină pentru a atinge această țintă în 2050.

Cel mai nou raport ONU: ”Am distrus planeta. În curând vom culege roadele”

Autor

Stirea Verde

-

29 iunie 2021

Agenția de știri Agence France-Presse (AFP) a intrat în posesia celui mai nou raport ONU. Este un document care conține 4.000 de pagini, mesajul principal fiind unul nu foarte optimist: ”Am distrus planeta”.

Raportul a fost elaborat de sute de oameni de știință și prezice o extincție în masă, temperaturi extrem de ridicate, tot mai multe epidemii, niveluri crescute ale mărilor, dar și prăbușirea ecosistemelor în următoarele decenii, precizează Descoperă.ro.

Raport ONU: ”Viața pe Pământ își poate reveni. Oamenii nu pot. Greul abia acum începe. Viețile copiilor și nepoților noștri vor fi mai afectate decât ale noastre”

Documentul va fi făcut public la începutul anului viitor, în luna februarie. Cu toate acestea, Agence France-Presse menționează că nici măcar publicarea raportului în 2022 nu va putea aduce îmbunătățiri în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea sau siguranța alimentară.

Raportul arată că există o posibilitate foarte reală ca timpul omenirii pe planeta Pământ să se apropie de sfârșit

”Viața pe Pământ își poate reveni de pe urma unor schimbări climatice drastice prin evoluarea în noi specii și crearea unor noi ecosisteme. Oamenii nu pot face același lucru. Trebuie să redefinim modul nostru de viață și de consum”, mai transmite raportul ONU.

Deși unele țări au înregistrat progrese reale în privința măsurilor împotriva schimbărilor climatice incluse în Acordul de la Paris din 2015, raportul sugerează că devastarea climatică a început deja. Pentru a încetini schimbările climatice, lumea întreagă va trebui să ia măsuri agresive și imediate pe toate fronturile, potrivit Futurism.

”Trebuie să luăm măsuri pe toate nivelurile: individual, comunitar, afaceri, instituții și guverne. Trebuie să redefinim modul nostru de viață și de consum”, mai adaugă raportul.

Ziua Internațională a Dunării, 2021: devărsări, plastic și poluare

Autor

Stirea Verde

-

29 iunie 2021

În fiecare an, pe data de 29 iunie, sărbătorim Ziua Dunării. Această zi a fost marcată începând cu anul 1994, când a fost semnată, la Sofia, convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului.

Oficiali ai statelor situate în bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Ucraina) şi din partea Comisiei Europene au semnat documentul, aducând în atenţia opiniei publice necesitatea protejării Dunării. Ulterior, Convenţia a fost semnată de Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. România este depozitarul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Ziua în care ar trebui să ne gândim la viitor, la biodiversitate și la stoparea poluării

Ziua Dunării reprezintă și un motiv în plus pentru a ne gândi la protecția fluviului. Aniversăm Ziua Dunării în toate statele dunărene și pentru a conștientiza că trebuie să ne implicăm activ și să depunem un efort colectiv pentru ocrotirea și conservarea fluviului, afluenților și regiunilor străbătute de ape.

Alături de educația ecologică, există și numeroase proiecte precum colectarea gunoaielor de-a lungul malurilor râurilor și susţinerea activităţilor care au ca scop protecția mediului.

Ziua Dunării poluate: Cine pune în pericol viața peștilor și care e riscul pentru populație

Există multiple deversări accidentale de petrol în albia Dunării, adăugându-se și faptul că, în prezent, există mai mult plastic decât pește. De asemenea, hidrocentralele construite pe Dunăre au contribuit la pierderea ecosistemelor.

Conform Green Report, peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunăre au contribuit, în timp, la pierderea ecosistemelor și a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre este cea de la Porțile de Fier I, care în decursul timpului a dus la o serie de modificări în funcționarea naturală a fluviului și ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pești de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere.

În plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar, acești pești sunt pe cale de dispariție. Vegetația de pe malurile râurilor, casă pentru o mulțime de specii, a fost puternic afectată, padurile de luncă au fost tăiate masiv pentru a face loc pădurilor de producție și culturilor agricole. Fără aceste păduri, sute de specii cum ar fi nenumărate păsări, amfibieni, fluturi și specii acvatice vor dispărea.

Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga

Fluviul izvorăște din Germania, din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră, unde formează Delta Dunării. Curge pe o distanță de 2.858 de kilometri și traversează 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina). Fluviul străbate și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad), fiind cel mai internațional fluviu din lume.

Dunărea traversează România pe o distanță de 1.075 de kilometri, cea mai mare dintre toate țările riverane fluviului.

Sursa foto

Gabon (Africa), prima țară plătită pentru protejarea pădurilor

Autor

Stirea Verde

-

28 iunie 2021

Gabonul a devenit primul stat din Africa plătit pentru protejarea pădurilor. De asemenea, țara a primit deja 17 din cele 150 de milioane de dolari promise.

”Gabonul a devenit prima țară din Africa ce va primi bani pentru a reduce emisiile de carbon prin protejarea pădurii sale tropicale. Inițiativa Central Africană pentru Păduri (Cafi), organizație susținută de ONU, a oferit prima tranșă de 17 milioane dolari din pachetul de peste 150 milioane dolari asupra căruia s-a negociat în anul 2019”, a precizat BBC.

90% din suprafața Gabonului este acoperită de păduri. Astfel, țara și-a luat angajamentul să protejeze pădurile tropicale, păduri care reprezintă sunt o parte vitală, ajutând la absorbirea emisiilor de carbon.

Promisiune respectată: țara din Africa a redus semnificativ procesul de defrișare

Statul a reununțat la defrișările masive și, mai mult decât atât, a reușit să reducă și emisiile de dioxid de carbon.

Acesta a fost motivul pentru care Norvegia a plătit Gabonului 17 milioane dolari, prin Cafi. Norvegia s-a bazat pe o formulă care are legătură cu cantitatea de dioxid de carbon care ar fi fost eliberată dacă defrișările continuau, mai arată sursa citată.

Restul sumei va ajunge către Gabon, plata făcându-se în cursul anilor următori.

Suma de 150 milioane de dolari reprezintă o siguranță pentru viitorul statulului african

”Chiar dacă prima plată reprezintă doar 0,1% din produsul intern brut (PIB) al Gabonului, vorbim despre un prim pas extrem de important pentru viitor”, a declarat ministrul Pădurilor, Lee White.

Lee White este și profesor onorific la Universitatea Stirling din Scoția, primind următoarele distincții: Chevalier de l’Ordre National du Mérite Gabonais în 2003, Medalia de recunoaștere a forțelor armate gaboneze în 2011 și comandant al Ordinului Imperiului Britanic (comandant al Imperiului Britanic (CBE) pentru serviciile prestate conservării în Africa Centrală.

Din 2019, este ministrul Apelor, Pădurilor și Mediului din Gabon. Din luna iunie, 2019, Lee White este responsabil cu planul climatic și planul de utilizare al terenurilor.

Amenzile se lasă așteptate în timp ce o vidanjă este golită într-un cartier din București

Autor

Stirea Verde

-

28 iunie 2021

București, luna iunie, anul 2021: o vidanjă este golită pe marginea drumului, într-un cartier din Capitală. În momentul în care bărbatul a fost rugat să-și justifice gestul, acesta explicat că nu ar avea unde să golească vidanja: ”Nu am unde să golesc, da, domnișoară, așa este! Mă înregistrați?” .

Conform celor prezenți și conform înregistrărilor, persoana implicată ar fi fost ajutată, ambii oameni apărând în filmări, în timp ce deversau vidanja.

Imaginile scandaloase au fost filmate în cartierul bucureștean Constantin Brâncuși. O telespectatoare a surprins două persoane care deversau o vidanjă la marginea drumului. Cei doi au susținut că era apă de la spălarea vidanjei cu care intraseră pe un șantier, precizează Digi24.

-De ce spălați și aruncați?

-Plec.

-Păi plecați, dar eu locuiesc în cartierul ăsta.

-Săru’mâna, să vă fie de bine, vă felicit.

-Nu puteți să vă goliți vidanja la noi în cartier!

-Nu am unde să golesc, da, domnișoară, așa este! Mă înregistrați?

-Evident, nu mi se pare normal să simt miros de vidanjă în cartierul meu.

-Ce să mai, o spăl și eu, am intrat și eu în noroi.

-Unde ar trebui să o spălați?

-Unde să nu fac lac.

Iresponsabilitatea cetățenilor care se joacă cu legea

Contactat de jurnaliștii de la Digi24, Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a precizat că încă avem de-a face cu iresponsabilitatea cetățenilor care se joacă cu legea. De asemenea, Octavian Berceanu a adăugat și că persoanele care recurg la astfel de metode riscă atât amenzi, cât și confiscarea utilajelor.

”Cât legea pe mediu nu a fost impusă în România, oamenii și-au permis aceste obiceiuri. Acesta e unul mic, dacă mergem pe Dâmbovița în sus, sau în spatele caselor și ne uităm unde se deversează vidanjele de-a lungul Dâmboviței, o să ne înspăimântam”, a spus Șeful Gărzii de Mediu la Digi24.

Bearflix: Primul serviciu de streaming care ajută urșii orfani

Autor

Stirea Verde

-

28 iunie 2021

Bearflix reprezintă o platformă unde pot fi urmăriți urșii orfani din Centrul de Reabilitare Harghita. Practic, urşii din România au o platformă video proprie și, cu ajutorul ei, pot fi urmăriţi în timp ce mănâncă, se joacă şi se caţără în copaci.

Platforma cuprinde înregistrări video cu urşii orfani, iar scopul este de a încuraja donațiile, oferind, la schimb o multitudine de filmuleţe amuzante.

În urmă cu un an, Alina Moldovan, coordonator de proiecte WWF Romania, a explicat la Digi24 că acest centru de reabilitare din Harghita este unic în Europa, datorită metodei pe care o folosește: ursuleții care sunt aduși aici sunt niște animale care categoric nu vor rămâne în captivitate (spre deosebire de sanctuarul de urși de la Zărnești – n.r.). Ei sunt crescuți astfel încât să se poată adapta mai ușor la viața în sălbăticie, chiar dacă nu se află în prezența mamei lor.

Bearflix este primul serviciu de streaming cu o cauză nobilă – să ajute urșii orfani care ajung la Centrul de Reabilitare Bear Again, singurul din Europa datorită metodei unice folosite în reintegrarea ursuleților în sălbăticie, precizează WWF România, pe pagina oficială.

Centru a fost înființat în 2004, în munții Hășmaș și a reușit să salveze și reabiliteze peste 160 de urși orfani

Bear Again funcționează exclusiv din donații, iar abonamentele Bearflix reprezintă donații lunare care vor ajuta centrul să asigure hrană, îngrijire medicală și adăpost pentru urșii care intră în programul de reabilitare (program care durează 2 ani) dar și întreținerea și crearea infrastructurii necesare (transport, sistem de hrănire, țarcuri etc.).

Planul de donații cuprinde 3 variante:

1. Varianta BASIC: Donezi 35 lei pe lună și ajuti centrul Bear Again să îi asigure unui ursulet orfan hrana pentru o zi întreagă.

2. Varianta STANDARD: Donezi 55 lei pe lună și ajuti centrul Bear Again să asigure hrană și adăpost pentru urșii orfani aflati în programul de reabilitare.

3. Varianta PREMIUM: Donezi 95 lei pe lună și ajuti centrul Bear Again să investească în lărgirea zonei de reabilitare și protejare.

Schimbările climatice: ”Nu suntem suficient de adulţi pentru a privi realitatea în faţă”

Autor

Stirea Verde

-

27 iunie 2021

Proiectul unui raport despre climă întocmit de un grup din cadrul ONU permite omenirii să vadă ”realitatea în faţă”, a declarat Greta Thunberg. Activista suedeză continuă să militeze pentru combaterea schimbărilor climatice, informează AFP.

Dacă documentul final va confirma că situaţia climatică este foarte gravă şi că trebuie să acţionăm acum, atunci textul redactat de Grupul Interguvernamental de Experţi în evoluţia Climei (GIEC) va fi, totodată, o sursă de speranţă.

Motivul: documentul arată că tot mai mulţi oameni sunt pregătiţi să spună lucruri aşa cum sunt ele în realitate, a adăugat tânăra activistă suedeză într-un interviu acordat pentru AFP.

”Aceasta este realitatea şi va trebui ca noi să ne adaptăm la ea”

Sunt cuvintele prin care activista insistă și în cadrul mișcării ”Fridays for Future”. De asemenea, a participat la multiple greve pentru protejarea climei, alături de tineri din lumea întreagă.

Penurie de apă, exoduri, malnutriţie, dispariţia unor specii: viaţa pe Terra, aşa cum o cunoaştem, va fi inevitabil transformată de dereglările climatice, atunci când copiii născuţi în 2021 vor avea vârsta de 30 de ani, sau chiar mai devreme, potrivit acestei versiuni provizorii a unui raport care va fi publicat anul viitor, arată Radio Eco Natura.

Indiferent de ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, impacturile devastatoare ale încălzirii climatice asupra naturii şi omenirii – care depinde de natură – se vor accelera, afirmă experţii GIEC, şi vor deveni dureros de palpabile cu mult timp înainte de anul 2050.

”Nu putem să facem faţă acestei crize fără să spunem lucrurile aşa cum sunt ele în realitate, atât timp cât noi nu suntem suficient de adulţi pentru a spune adevărul şi pentru a privi realitatea în faţă”, a declarat Greta Thunberg.

România, acoperită de praf saharian. Care sunt aspectele pozitive, dar și cele negative

Autor

Stirea Verde

-

27 iunie 2021

România este acoperită de un nor de praf saharian care a ajuns pe teritoriul țării noastre din Africa. Fenomenul este unul absolut normal, specialiștii precizând că praful nu este nociv.

Profesorul de fizică Silviu Gurlui a explicat faptul că acest fenomen are părți pozitive, dar și foarte multe aspecte negative.

”Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf”, a scris profesorul Silviu Gurlui pe Facebook.

Praful conține particule micrometrice care, în aer, pot perturba transportul aerian. ”Redepuse la sol, pot perturba serios eficiența energetică a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiației ce ajunge pe panouri”, a afirmat fizicianul.

Praful saharian fertilizează solul și reduce radiația solară

Praful saharian este, însă, util plantelor din sol, din mări și oceane. Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante.

”Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele”, a precizat Silviu Gurlui.

Potrivit profesorului, praful este un bun fertilizant al solului, dar ajută și fauna acvatică. De asemenea, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol.

În urmă cu un an, în luna mai, un val de aer din nordul Africii, încărcat cu praf saharian, acoperea partea de sud-est a Europei, ajungând și în centrul continentului. În 2020, fenomenul era observat mai ales în zonele de deal şi de munte, din vestul, nord-vestul şi centrul ţării şi în zonele unde plouase recent.

Românaș, cel mai nou membru al familiei de zimbri, s-a născut în Rezervația Hațeg

Autor

Stirea Verde

-

26 iunie 2021

Rezervația de zimbri din Hațeg are un nou membru: în urmă cu câteva zile s-a născut un nou pui, botezat Românaș.

Puiul este perfect sănătos, devenind, la scurt timp după naștere, atracția parcului. Administratorii Romsilva l-au botezat Românaș, păstrând tradiția de a alege doar nume care încep cu litera R, inițiala României.

Românaș s-a născut acum câteva zile și este nedezlipit de mama lui

”Faceți cunoștință cu Românaș, fratele mai mic al lui Romică și cel mai nou membru al familiei de zimbri din Rezervația de Zimbri Hațeg. Românaș s-a născut acum câteva zile, este nedezlipit de mama lui, explorează curios rezervația, este protejat de mama lui și de ceilalți zimbri, dar și monitorizat foarte atent de colegii noștri. Iar de câteva zile este principala atracție și vedeta rezervației”, au dezvăluit administratorii rezervației din Hațeg.

În urmă cu o săptămână, Romică, zimbrul considerat atunci cel mai tânăr din România, a împlinit un an. Zimbrișorul s-a născut în luna iunie, 2020. De ziua lui, Romică a fost răsfățat cu bunătăți pe care le-a împărțit cu mama lui, Spider Woman, de care este încă apropiat, dar şi cu sora lui mai mare, Romina, alături de care îşi petrece acum majoritatea timpului.

Zimbrii au fost reintroduși în România după mai mult de două sute de ani de la dispariție. Potrivit Romsilva, rezervația de Zimbri de la Hațeg a fost fondată în anul 1958, când doi zimbri, numiți Podarec și Polonka, au fost aduși în România, din Polonia.

În timp, au fost create nuclee de zimbri în România la Bucșani, Hațeg și Vânători-Neamț, cu un efectiv total de peste o sută de exemplare, precizează publicația Descoperă.ro.