Acasă Blog Pagină 717

Fotbal cu salubritatea, în Sectorul 2: ”Imperiul contraatacă, dar lovește pe lângă”

Foto: G4 Media
Foto: G4 Media

Primăria Sectorului 2 din București urmează exemplul ”conducerii” de la Sectorul 1: salubritatea, scandalul, gunoiul și discuțiile mutate în instanță.

Scandalul înseamnă eternul conflict între autorități și compania de salubrizare.

Și de această dată, părțile se confruntă în instanță, iar ultima decizie a judecătorului este în favoarea Primăriei, anunță primarul Radu Mihaiu pe Facebook.

Conflictul are un precedent: primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a declarat război firmei Romprest.

Cei ce conduc, mai nou, părți din București, conduc și clima, poluarea și procesele, nu puține, de altfel.

Noul edil a încercat să renunțe la contractul de exclusivitate pe care compania de salubrizare îl deține pentru curățenia în Sectorul 2. Cu toate acestea, instanța a respins demersul și, ca urmare a deciziei judecătorești, Primăria Sectorului 2 a obținut dreptul de a face unele modificări în contract.

Nimic nou sub soarele Sectorului 2: salubritatea lunii februarie

În cursul lunii februarie, primarul Radu Mihaiu declara despre Curtea de Apel București că s-a pronunțat în procesul privind actul adițional numărul 62 din contractul cu Supercom. Gunoiul Sectorului 2 devenea, pentru edil, un fapt ”benign și plictisitor”, iar primul efect era că rămâne valabilă exclusivitatea Supercom-ului în Sectorul 2.

De asemenea,  Radu Mihaiu menționa că sunt multe argumente pro și contra acestui fapt, dar deciziile judecătorești se execută, nu se discută. Salubritatea era esențială, însă Supercom era în plus. Se stabilea, în cuvinte, posibilitatea finalizării unei noi licitații, dar până la un rezultat favorabil, se continua colaborarea cu operatorul de salubritate.

Tarifele la care lucrăm acum pot fi incluse în contract, astfel încât noul sistem să fie bătut în cuie. Putem adăuga la planul de curățenie străzile noi sau aleile care nu au fost cuprinse la ultima actualizare, astfel încât să putem igieniza întreg sectorul. Putem corecta anomalii precum costul prohibitiv pentru spălarea străzilor. Putem inclusiv să adăugăm operațiuni noi, dacă avem nevoie. Nu e o lume perfectă, dar măcar acum știm clar cu ce instrumente lucrăm. Ne vom folosi de ele să actualizăm serviciile de salubrizare, de data aceasta în interesul cetățenilor!”, explica Radu Mihaiu, în luna februarie.

Ulterior, unele modificări anunțate de primar au fost adoptate de Consiliul Local. Compania de salubrizare a atacat decizia în instanță și a pierdut, a dezvăluit Radu Mihaiu.

O pasă reușită. Pentru moment

În cursul zilei de joi, primarul Sectorului 2 anunța că Supercom a acționat primăria în instanță, dar cererea a fost respinsă.

Imperiul contraatacă, dar lovește pe lângă. Supercom ne dă în judecată la fiecare pas. Au cerut suspendarea hotărârilor consiliului local care introduc noua filosofie de gestionare a gunoiului. Ar fi vrut să rămână totul ca până acum, că le mergea tare bine. Însă instanța a zis NU și le-a respins cererea. Mergem înainte”, a anunțat joi, primarul Sectorului 2.

Parte din campanie și parte din câștig: una dintre promisiunile primarului Sectorului 2 a fost revizuirea contractului cu operatorul de salubrizare și ieftinirea serviciilor plătite de populație pentru acest serviciu.

Kelemen Hunor, aliat cu Tanczos Barna pentru un ”recensământ” al urșilor: ”Noi nu am fost aleși de urși, am fost aleși de oameni”

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Invitat la Digi24, Kelemen Hunor urmează exemplul ministrului Mediului și ia în considerare un ”recensământ” al urșilor din România. În funcție de rezultat, se va lua o decizie, dar nu se precizează care va fi soluția.

Întrebat dacă reducerea populației de urși este un obiectiv sau un element pe agenda UDMR, vicepremierul a declarat că, în prezent, nu se știe numărul exact al urșilor din pădurile României, evaluările fiind diferite.

Kelemen Hunor nu știe numărul exact de urși, dar e convins că pădurea nu mai are loc de ei

Practic, Kelemen Hunor refuză să răspundă la o întrebare cu subiect și predicat, insistând pe decizia ministrului Mediului, decizie prin care se va face un „recensământ” al populației de urși. Conform declarației, vicepremierul este convins că populația depășește habitatul, indiferent dacă în România există 6.000, 6.500, 7.000, 7.300 de urși.

Deci, în acest moment, în primul rând trebuie să vedem exact care este populația de urși, după aceea care este habitatul, ce poate susține România, și se pot găsi soluții, hai să spunem așa, corecte și din punctul de vedere al populației de urși, dar și din punct de vedere al locuitorilor în zonele unde trăiesc și urșii, mai ales în Harghita, Covasna, Mureș, Brașov, Prahova, Sibiu.”

Îngrijorat de prezența urșilor în județe precum Cluj sau Sălaj, vicepremierul a menționat că locuitorii nu au văzut de 100 de ani urși, decât la grădina zoologică. Acest lucru înseamnă, în opinia sa, că animalele s-au înmulțit, ocupând, în prezent, habitate urbane.

Desigur, nu se menționează și logica: pădurea dispare, ursul coboară în urbe.

Echilibrul propus de Kelemen Hunor: numărătoarea și un posibil măcel

Evită cu grație termenul de măcel, dar la măcel se referă: vicepremierul prioritizează omul, nu natura și vânătorul, nu prada.

Consideră că viața românilor este pusă în pericol și încercă, pe cât posibil, să se sustragă de la partea politică. Menționează că nu e o chestiune de UDMR sau ne-UDMR și insistă pe exemplul personal, poate-poate impresionează jurnaliștii:

Mergeți la mine în Harghita, la Cârța, și vedeți înregistrarea în curtea școlii noaptea, că-s camere. Și veți vedea cum sare ursul în curtea școlii noaptea, se uită la tomberon, tomberonul este gol, nu găsește mâncare, pleacă. Și ce face copilul dacă ursul sare gardul ziua, și nu noaptea. Deci sunt lucruri despre care trebuie să discutăm”.

”Noi nu am fost aleși de urși, am fost aleși de oameni”

Totuși, noi nu am fost aleși de urși, am fost aleși de oameni și trebuie să existe un echilibru în tot ce înseamnă gestionarea acestei probleme. Nu împotriva urșilor, ci în apărarea oamenilor”, a declarat liderul UDMR.

Pe lângă faptul că nu răspunde la întrebări, Kelemen Hunor discută, cu ironie, electoratul. Nu vine cu soluții, nu amână un posibil măcel, rămânându-i fidel lui Tanczos Barna.

Din ce în ce mai mult, cei ”asupriți” și cei care se considerau o minoritate ajung să dicteze legea pădurii din România.

Nu este o lege pentru pădure, pentru animalele sălbatice sau pentru protejarea mediului.

Și, dacă tot ne raportăm la electorat, îi dăm dreptate lui Kelemen Hunor: nu, natura nu ar pune ștampila pe UDMR.

Negoiță, mai presus de lege: un nou transport de deșeuri, deși autorizația de mediu era suspendată

Foto: Libertatea
Foto: Libertatea

Nu se ține cont de autorizații, nu se ține cont de proteste și, într-un cuvânt, nu se ține cont de lege. Primarul Sectorului 3 din Municipiul București este om de afaceri înainte de a fi edil și procedează așa cum trebuie să procedeze orice om de afaceri: se crede invincibil și sare peste constituție.

Cu alte cuvinte, Negoiță și-a dat singur autorizație de funcționare, deși Agenția pentru Protecția Mediului o suspendase. În data de miercuri, 10 martie, Robert Negoiță a decis reluarea activității la stația de sortare a deșeurilor Cățelu.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Sectorului 3, condus de primarul Robert Negoiță, a dat miercuri o hotărâre prin care stația de sortare a deșeurilor de lângă Cățelu, județul Ilfov, să poată funcționa în continuare, în ciuda faptului că Agenția pentru Protecția Mediului (APM) i-a suspendat autorizația de mediu în urmă cu trei zile, anunță Libertatea.

Deși s-a protestat, Negoiță a știut să aplice strategia pumnului în gură, iar mașinile de la Salubrizare și Deszăpezire S3 au transportat din nou deșeuri la stația de la capătul străzii Lunca Vișagului.

Nemulțumirile sunt ignorate sau ”tratate” cu prezența jandarmilor, se repeta istoria din 2019, iar Primăria Sectorului 3 adaugă o problemă nouă peste cele deja existente, așa cum adaugă un transport nou de deșeuri.

Utilitatea publică: un termen necunoscut, dar repetat cu fiecare ocazie

Invocând ”utilitatea publică” și pericolul la care ar fi supuși cetățenii dacă ar fi întreruptă activitatea stației de sortare, ce a costat primăria 11 milioane de euro și șase amenzi de la Garda de Mediu, Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Sectorului 3, condus de Negoiță, a dat o hotărâre pentru reluarea activității la groapa de gunoi, mai precizează sursa citată

Se aprobă continuarea activității de sortare a deșeurilor municipale și similare la stația de sortare (…) pentru o perioadă de șase luni. Se aprobă transportul deșeurilor la stația de sortare. Se aprobă asigurarea desfășurării activității de către operatorul stației de sortare pentru o perioadă de șase luni”, se arată în hotărârea Comitetului.

Un primar mai presus de lege

Deși locuitorii au încercat să blocheze transportul, mașinile au ajuns la stația de sortare, exact ca în data de luni, 8 martie. Oamenii au afirmat că au încercat să contacteze atât Garda de Mediu, cât și Agenția pentru Protecția Mediului, dar li s-a spus să revină în cursul zilei de azi, 11 martie. De asemenea, hotărâți să facă plângere penală, localnicii au notat numerele de înmatriculare ale camioanelor cu sigla Primăriei Sector 3.  

Conform declarațiilor Agenției pentru Protecția Mediului din București, autorizația de mediu este suspendată, iar acest fapt ar trebui să împiedice orice activitate desfășurată la rampa de la Cățelu.

Mai mult, Mihaela Aldea, directoarea APM București, a menționat că nu există prevederi după care suspendarea să fie ridicată altfel decât în instanță sau dacă Garda de Mediu consideră că toate măsurile dispuse au fost respectate.

București 2021: fără aer, fără copaci, fără avize

Foto: Romania vrea Atitudine
Foto: Romania vrea Atitudine

Tăiem copaci fără discernământ, fără măsură și, mai ales, fără autorizație. Sau, mai bine zis, ”ei” taie. ”Ei”, cei care decid că banul e mai important și decât umbra, și decât oxigenul, și decât natura care o ia razna. ”Ei”, pentru care un copac reprezintă încă o sumă adaugată în cont.

Se trag zilnic semnale de alarmă. Rămânem fără păduri. Rămânem fără aer. Se taie în continuare.

Dacă, de obicei, ”febra lemnului” era prezentă mai mult în vârf de munte, se pare că a început să coboare și la oraș. Nu de acum, ci de câțiva (mulți) ani.

Dolarul e mai verde decât lemnul

În aprilie 2020, Primăria Sectorului 3 tăia, fără motiv și fără autorizație, un plop sănătos, de 16 ani. Măcelul a continuat cu grădinile din fața blocurilor de pe strada Artemis, pentru a pregăti parcări noi-nouțe. Parcările aduc simpatia șoferilor și posibile voturi, zonele verzi nu produc decât oxigen. Până la urmă, și dolarii tot verzi sunt.

Un an mai târziu – martie 2021, tot București.

La câteva sute de metri distanță de Parlamentul României, pe strada Apolodor, 18 copaci sunt tăiați. Pentru 5 dintre ei exista aviz, pentru restul – nu.

Femeie: Era gura noastră de oxigen. Toate furtunile, toate… eram apărați și de soare și de căldură. Era o pădurice, eu spuneam că am o pădure în față, nici nu trebuia să plec la băi. Din octombrie au început pe rând, pe rând să îi taie. Întâi i-au tuns, pe urmă au venit la începutul lui noiembrie, au venit în decembrie și pe rând, pe rând… Nu știu câte mașini au cărat cu acești arbori care erau foarte înalți.

Amenzile nu plantează noi copaci

Polițiștii locali au amendat proprietarul terenului cu 30.000 de lei, proprietarul a făcut plângere la Poliție, pentru că nici el, nici angajații lui nu au cerut tăierea copacilor, rezultatul însă e același. 15 copaci tăiați degeaba. Exces de zel? Instrucțiuni ”din altă parte”? Nu știm și, cel mai probabil, nu vom ști niciodată. Ce-s 15 copaci, pe lângă hectarele de pădure care dispar fără explicații și fără acte?

Reluăm. Se întâmplă în București. Capitala României. Și a poluării. Locul unde, numai în 2020, peste 10000 de copaci au fost tăiați ilegal.

În 2020, în pandemie, dacă centralizăm, am tăiat undeva la 10.000 de arbori ilegal în municipiul București și principalii tăietori sunt chiar autoritățile locale, la care se adaugă acești deținători de terenuri particulare”, spune Dan Trifu, vicepreședinte Eco Civica.

Statisticile oficiale recunosc doar câteva sute dintre aceștia. Autoritățile dau amenzi. În 2019 și 2020 s-au dat amenzi de aproape 278 de mii de lei, doar pentru defrișări ilegale. Se pare că industria e înfloritoare, dacă, în ciuda amenzilor, tăierile continuă. ”Afacerea” nu iese în pierdere, altfel nu-mi explic.

Ne batem gura de pomană. Trăim și ne pierdem printre betoane. Dacă vezi că se taie ilegal și vociferezi, în cel mai bun caz vei fi tratat cu indiferență. În cel mai rău caz, probabil, luat la bătaie. Amenzile curg. Tăierile ilegale continuă. Nivelul poluării crește. Orice inițiativă de monitorizare pare, din fașă, sortită eșecului. Prea mulți bani la mijloc, prea puțină conștiință.

Până la urmă, vorbim despre câștiguri care-ți pot cumpăra, dacă vrei neapărat, propriul aer. Dar pe-al nostru, al majorității, cine-l plătește?

Albatrosul Wisdom, în vârstă de 70 de ani, a făcut încă un pui

Foto: Descoperă.ro
Foto: Descoperă.ro

Albatrosul Wisdom este considerat de cercetători ca fiind cea mai bătrână pasăre sălbatică din lume. Cu toate acestea, vârsta rămâne, și în cazul lui Wisdom, doar un număr, pasărea devenind părintele unui nou pui, la vârsta de 70 de ani.

Wisdom este albatrosul din Pacificul de Nord, iar în 1956 biologul Chandler Robbins i-a atașat prima brățară de monitorizare. Albatrosul a trăit mai mult decât partenerii precedenți și decât biologul care a stabilit că pasărea trebuie monitorizată.

Părinte la vârsta de 70 de ani

Puiul a venit pe lume la data de 1 februarie, în parcul național al atolului Midway din Nordul Pacificului. În această locație, peste 1 milion de albatroși revin la cuiburi în fiecare an, informează Descoperă.ro.

Wisdom a făcut peste 30 de pui de-a lungul vieții sale, în prezent avându-l ca partener pe Akeakamai.

Akeakamai îi este alături încă din 2010 și este tatăl puiului, potrivit Serviciului pentru Animale Sălbatice și Pești din SUA (USFWS). De asemenea, reprezentanții USFWS au precizat că albatroșii își găsesc parteneri prin intermediul ”petrecerilor cu dans”.

Noi credem că Wisdom a mai avut și alți parteneri. Deși albatroșii se împerechează pe viață, aceștia pot găsi noi parteneri dacă este nevoie, spre exemplu dacă trăiesc mai mult decât partenerii lor”, a precizat dr. Beth Flint, de la USFWS.

Sean Dooley, manager la organizația BirdLife Australia, a fost foarte încântat de vestea că Wisdom a făcut încă un pui.

Având în vedere că revine la cuib la fiecare doi ani, comunitatea internațională de ornitologi este mereu curioasă sa vadă dacă Wisdom a reușit să se întoarcă la cuib. Atunci când acest fapt se întâmplă este cu adevărat un motiv de sărbătoare”, a spus Sean Dooley, manager la organizația BirdLife Australia, citat de The Guardian.

Referitor la vârsta înaintată a albatrosului, Sean Dooley a precizat că fertilitatea nu este un factor discutabil. Multe animale pot avea pui, chiar dacă îmbătrânesc. De asemenea, managerul a adăugat că, în lumea păsărilor, cealaltă specie cu o durată de viață extrem de îndelungată este papagalul.

Un râu din Baia Mare a devenit pubelă, iar amenzile lipsesc cu desăvârșire

Sursa: Ziar MM
Sursa: Ziar MM

Râul Craica din localitatea Baia Mare a devenit coșul de gunoi al locuitorilor, iar imaginile denotă indiferență și lipsă de civilizație.  

Craica, afluent al râului Lăpuș, reprezintă în 2021 o pubelă mobilă, în apă existând gunoaie, pet-uri, resturi menajere şi chiar materiale de construcţii. Toate acestea au blocat cursul apei în zona centurii ocolitoare a oraşului.

Situația din Baia Mare datează de ani buni

Un alt fapt revoltător este că situația datează de ani buni, într-un raport al Gărzii de Mediu menționându-se faptul că în zona valea Craica au fost identificate depozite necontrolate de deșeuri diferite. Raportul datează din mai 2016, gunoiul fiind prezent și atunci, atât pe maluri, cât și în albie.

Exact ca în 2021, gunoiul era format din materiale plastice, textile, dar și materiale rezultate din demolări.

O problemă ce a apărut în plus față de anii anteriori este legată de activitatea firmelor ce realizează lucrări la sistemul de alimentare/canalizare și depun materialele din excavări în zone adiacente cursurilor de apă, dar ce au obligația de readucere la stadiul inițial a acestor zone de depozitare temporară, concomitent cu finalizarea lucrărilor”, se arata în raportul Gărzii de Mediu, în 2016.

Există camere de supraveghere, dar făptașii nu pot fi prinși

Deși autoritățile au decis să monitorizeze zona, instalând mai multe camere de supraveghere, făptașii nu pot fi trași la răspundere.

Tot autoritățile declară că au început deja acţiuni de ecologizare pe râuri, iar cei care vor fi prinşi pe picior greşit vor fi aspru sancţionaţi. Deocamdată, doar vorbe. În ciuda camerelor de supraveghere cu care au împânzit zona, nimeni nu a fost amendat, menționează Știrile Pro TV.

Cătălin Cherecheș, primar Baia Mare, a afirmat că din data de 15 martie va începe curăţenia de primăvară la nivelul zonelor urbane şi rurale, la nivelul pârâurilor.

Vom începe o acţiune mai drastică cu amenzi care este binevenită şi pentru educarea cetăţenilor”, a declarat primarul din Baia Mare.

De asemenea, edilul a menționat că mulţi dintre români n-au învăţat că râul nu este o pubelă publică şi un loc unde să-ţi arunci deşeurile menajere.

Să învățăm să tăiem elasticul înainte de a arunca masca la gunoi

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Ați scos vreodată șnurul de la mască înainte de a o arunca la gunoi? Dacă răspunsul este nu, acesta ar trebui să fie momentul în care ne autoeducăm.

Ar trebui să învățăm să ne gândim la consecințe, la mediu și să uităm, pentru câteva secunde, de egoismul care ne caracterizează.

Foarte multe măști ajung pe stradă, în râuri sau în oceane

Masca ne protejează și îi protejează și pe ceilalți, cu condiția să o purtăm corect. După utilizare, masca trebuie aruncată la gunoi, cu condiția să tăiem, înainte, benzile elastice.

Mai multe firme de salubritate fac apel la locuitori să nu arunce măștile și mănușile de protecție în pubelele destinate gunoiului reciclabil.

Aceste produse nu sunt reciclabile și trebuie aruncate la gunoi menajer, pentru că altfel riscă să-i îmbolnăvească pe muncitorii din stațiile de sortare.

Un gest mic, un gest care ne răpește doar câteva secunde din timp, poate salva o viață. Dacă tăiem benzile elastice cu care este prevăzută masca de protecție vom împiedica animalele, în special păsările sau pisicile, să se încurce cu ciocul sau cu lăbuțele.

De asemenea, să nu uităm nici faptul că foarte multe măști ajung în râuri, mări și oceane.

O astfel de campanie de conștientizare în vederea protecției mediului a început în Italia și a fost făcută publică pe pagina de Facebook.

Campania se numește ”Tăiați elasticul înainte de a arunca masca la gunoi” și este inițiată de reprezentanții Protecției păsărilor din Italia.

Desigur, cea mai gravă problemă legată de măști este reprezentată de eliminarea corectă a acestor echipamente de protecție individuală care, din păcate, în loc să fie aruncate în gunoiul nesortat, sunt adesea lăsate pe stradă sau pe plajă.

Natura nu este un coș de gunoi pandemic

În mod ideal, masca și mănușile ar trebui să fie puse într-o pungă care se sigilează și abia apoi se aruncă la gunoi.

Să reținem că produsele care ne asigură nouă protecția sunt cele mai periculoase amenințări pentru ecosisteme și faună, în special pentru fauna marină.

Ca dovadă stau numeroasele fotografii și numeroasele episoade crude cauzate tocmai de ingestia de măști sau mănuși de către animale. Exemplele sunt numeroase: pinguinii, peștii sau căluții de mare. Să nu uităm nici de pescăruși sau de pisicile de pe stradă care scotocesc în pubele în căutarea hranei.

Este un gest care nu ne costă nimic, dar poate salva viețile multor animale. Masca ne protejează, dar poate polua, poate răni și, în cel mai rău caz, poate ucide.

Un nou abuz al ministrului Mediului: râsul și pisica sălbatică sunt ”numărate” pentru a fi vânate

Foto: Agent Green
Foto: Agent Green

Abuz, incompetență și cruzime dusă la rang de datorie și exces de zel: pentru ministrul Mediului atât râsul, cât și pisica sălbatică au devenit subiect de numărătoare și un real pericol.

Inutil de menționat că ambele exemplare sunt considerate specii rare și, în mod normal, într-un stat normal, cu o guvernare normală, râsul și pisica sălbatică ar trebui protejate.

La fel de intuil de menționat este și faptul că nici râsul și nici pisica sălbatică nu atacă, nu distrug și nu pun în pericol viața nimănui, chit că discutăm de om sau animal.

Animalul cu pușca și animalul din bătaia puștii

În România se propune un recensământ în vederea vânătorii de după.

Tot în România sunt sancționate, pedepsite și ucise speciile pentru simplul fapt că există.

Pădurea, animalele, speciile pe cale de dispariție nu pot sta în cale distracției vânătorii, iar cei ce ar trebui, prin funcție, să protejeze mediul, au decis să dea liber la colecționarea de vieți, ca trofee.

Un nou abuz, marca Tánczos Barna

S-a ajuns în situația în care natura este vinovată, natura este pedepsită și natura devine trofeu pentru niște afaceriști de o empatie mediocră, dar cu un dezvoltat simț al banului.

Agent Green, o organizație neguvernamentală non-profit pentru protecția mediului, înființată în anul 2009, a făcut public anunțul, prin intermediul paginii de Facebook:

Râsul și pisica sălbatică, puse de astăzi în bataia puștii pentru vânătoarea de trofee. Ministerul Medului a comis astăzi un abuz cras, declarând pisica sălbatică și râsul drept animale care pun în pericol viața oamenilor.

Ministerul a scos la licitație caietul de sarcini pentru studiul care va sta la baza stabilirii cotelor de împușcare a râsului și a pisicii sălbatice”.

Mai mult, Agent Green menționaeză că respectivul caiet de sarcini scos la licitație este cu dedicație pentru o entitate din Brașov.

Practic, este vorba de cifre false și de un ”program” care, ani la rând, a umflat numărul de animale sălbatice pentru a susține împușcarea a câtor mai multe suflete.

Tánczos Barna excelează în cruzime, insistă să rămână într-o funcție pe care nu o cunoaște foarte bine și adună acoliți sub o titulatură care sună a paradox: protecția și gestionarea problemelor de mediu duc la un mediu absent.

Rezolvarea se face prin masacrare. Iar drujba este prioritară împăduririi. La fel și pușca.

Franța a subestimat impactul testelor nucleare în Polinezia Franceză: zeci de forme de cancer, inclusiv în rândul copiilor

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Franța a subestimat, în mod constant, impactul devastator al testelor sale nucleare din Polinezia Franceză în anii 1960 și 1970, iar mai mult de 100.000 de persoane ar putea solicita despăgubiri, relatează The Guardian.

Franța a efectuat 193 de teste nucleare în perioada 1966-1996 la atolii Moruroa și Fangataufa din Polinezia Franceză, incluzând 41 de teste atmosferice până în 1974. Toate aceste proceduri au expus populația locală, lucrătorii de pe șantier, dar și soldații francezi la niveluri ridicate de radiații.

Cercetând datele din 2.000 de pagini de documente ale ministerului apărării francez recent declasificate, analizând hărți, fotografii și alte înregistrări și realizând zeci de interviuri în Franța și Polinezia Franceză, cercetătorii au reconstituit meticulos trei teste nucleare cheie și consecințele acestora.

Polinezia Franceză, testele și miile de victime ale Franței

Fișierele Mururoa, o colaborare între redacția jurnalismului de investigație Disclose, Programul Universității Princeton pe Știință și Securitate Globală și un colectiv de cercetare a justiției de mediu, Interprt, sugerează că impactul testelor Aldébaran, Encelade și Centaure din 1966, 1971 și 1974 a fost mult mai mare decât cel recunoscut oficial.

Statul a încercat din greu să ascundă moștenirea toxică a acestor teste”, a declarat Geoffrey Livolsi, redactor-șef al Disclose. ”Aceasta este prima încercare științifică cu adevărat independentă de a măsura amploarea daunelor și de a recunoaște mii de victime ale experimentului nuclear al Franței în Pacific”.

Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța a publicat luna trecută un raport privind consecințele testelor asupra sănătății, susținând că ”nu poate concluziona cu certitudine” că există o legătură între acestea și multiplele cazuri de cancer care au apărut pe insule.

Insula Tahiti, ca victimă: traiectoria schimbată a norului radioactiv

Mururoa Files a studiat consecințele bombei Centaure – ultima care a explodat în atmosferă înainte ca testele Franței să fie mutate în subteran. Astfel, se sugerează faptul că Parisul a subestimat contaminarea din Tahiti cu până la 40%, permițând ca aproximativ zeci de alte mii de persoane să devină, în mod oficial, victime ale testelor.

Folosind date meteorologice, arhive militare și înregistrări științifice privind dimensiunea norului radioactiv, echipa a descoperit traiectoria acestuia peste Tahiti (este vorba de 80.000 de locuitori din Papeete, capitala Polineziei Franceze).

Inițial, norul radioactiv ar fi trebuit să se îndrepte spre nord, dar nu a atins niciodată înălțimea prevăzută de 9.000 m, rămânând, în schimb, la aproximativ 5.200 m.

A ajuns deasupra insulei Tahiti la 2 dimineața, la 19 ianuarie 1974, la 42 de ore după explozie. Important de menționat este faptul că în această regiune nu fuseseră luate măsuri de precauție pentru a proteja populația.

”Un grup de cancere ale tiroidei”

Potrivit unui raport confidențial al ministerului polinezian al Sănătății, raport obținut de cercetători, aproximativ 11.000 de victime ale testelor au primit doze de radiații mai mari de 5 milisieverți (mSv): de cinci ori nivelul de calificare pentru compensație.

Totuși, în baza documentelor declasificate în 2013, cercetătorii calculează că întreaga populație din Tahiti și din Insulele Leeward din Polinezia (aproximativ 110.000 de persoane) a fost expusă la radiații de peste 1 mSv, numai din testul Centaure.

Potrivit noilor calcule, ”dozele” reale de radiații primite de locuitorii unor districte din Papeete au fost de două sau trei ori mai mari decât cele înregistrate într-un studiu al Comisiei pentru energie atomică (CEA) din Franța, publicat în 2006, spun cercetătorii.

Proiectul dezvăluie, de asemenea, un raport confidențial trimis de către Paris guvernului polinezian, în februarie, anul trecut. Raportul face referire la ”un grup de cancere ale tiroidei” din Insulele Gambier, insule care au fost direct afectate de consecințele primului test nuclear al Franței, Aldéraban, în iulie 1966.

Franța, nevoită să recunoască apariția cancerului în rândul copiilor

Acest raport reprezintă prima recunoaștere oficială a Franței în ceea ce privește impactul pe care testele l-au avut asupra sănătații.

Cancerele tiroidei, gâtului și plămânilor, precum și cazurile de leucemie și limfom și afecțiunile osoase și musculare legate de otrăvirea cu stronțiu și cesiu, rămân prevalente în toate insulele, spun cercetătorii, citând interviuri cu mai mulți locuitori, dintre care mulți erau copii la timpul testelor.

Cercetătorii citează, de asemenea, un schimb confidențial de e-mailuri care datează din 2017, în care armata franceză recunoaște, pentru prima dată, că până la 2.000 din cei 6.000 de militari cu sediul în Polinezia Franceză și implicați în testele între 1966 și 1974 au contractat cel puțin o formă de cancer.

În ciuda îngrijorărilor răspândite, Franța nu a înființat un comitet de despăgubire pentru victimele civile și militare până în 2010, reclamanții – în teorie – trebuind să demonstreze doar că locuiau în Polinezia Franceză la acea vreme și că au contractat unul dintre cele 23 de tipuri de cancer, recunoscute ca rezultate din radiații.

Ne protejăm de Covid, dar defrișăm, vânăm, poluăm și ucidem

Foto: Știri MD
Foto: Știri MD

Păstrăm distanța, ne protejăm și, într-un final, vom scăpa de Covid. Progresăm în egoismul propriu, investim în medicină, investim în noi, dar distrugem fără să ne gândim la consecințe.

Guvernele trebuie să rezolve o lacună majoră în planurile de redresare post-Covid. Este vorba despre faptul că un efect al pandemiei este și distrugerea naturii, informează The Guardian.

Un nou avertisment al unei coaliții a grupurilor de sănătate și mediu menționează că există pandemii mai grave și mai nocive decât coronavirusul. Nu se acționează, am învățat să ignorăm, jonglăm cu un egoism constant și ridicăm din umeri.

Covid și jocul de-a ruleta rusească

Multe miliarde de dolari sunt cheltuite în mod justificat pentru a consolida asistența medicală și a stimula economia globală, a declarat coaliția. Cu toate acestea, măsurile mult mai puțin costisitoare pentru a opri defrișările și a pune capăt comerțului ilegal cu animale sălbatice sunt vitale.

Se crede că virusul care provoacă Covid a apărut de la liliecii sălbatici și s-a transmis la oameni. Totuși, aproximativ două treimi din bolile care infectează oamenii încep la alte specii, inclusiv virusurile gripale: HIV, Zika, West Nile și Ebola.

Distrugerea naturii prin agricultură, prin exploatare forestieră și prin comerțul cu animale sălbatice a apropiat omul de viața sălbatică, ducând, astfel, la o creștere mare a bolilor care trec de la animale la oameni.

Vaccinurile anti Covid ne vor ajuta să depășim această dezordine actuală, dar nu vor face nimic pentru a ne proteja de următoarea pandemie”, a declarat Aaron Bernstein, membru al coaliției, pentru TH Chan, din cadrul Universității Harvard.

Doar cu acțiuni care opresc infecțiile putem încheia jocul nostru de-a ruleta rusească cu pandemia”.

Integritatea naturii duce la integritatea sănătății noastre

Amy Vittor, din cadrul Universității din Florida, (divizia de boli infecțioase și medicină globală) a declarat următoarele:

Pădurile – și în special pădurile tropicale – adăpostesc rețele complexe de microbi. Degradarea acestor peisaje are potențialul de a dezlănțui acești microbi asupra animalelor domestice și, prin urmare, asupra noastră. Astfel, menținerea integrității pădurilor servește nu numai pentru a proteja biodiversitatea și a atenua schimbările climatice, ci și pentru a forma rețele complexe de agenți patogeni”.

Se presupune că lupta împotriva Covid a dus la cheltuieli globale care depășesc 20 de miliarde de dolari (14,45 miliarde de lire sterline). Cu toate acestea, un studiu din iulie estimează că o cheltuială cu doar 27 de miliarde de dolari pe an ar reduce substanțial riscurile unei alte pandemii.

Jon Epstein, expert în virusuri zoonotice din cadrul Alianței EcoHealth, a declarat următoarele: ”Cheltuielile relativ modeste și cooperarea dintre guverne pentru combaterea defrișărilor, reducerea semnificativă a comerțului comercial cu animale sălbatice și îmbunătățirea biosecurității în jurul animalelor ar ajuta în mod semnificativ”.

Finalul Covid: începutul unei noi ”epoci a pandemiei”

Defrișăm, distrugem, ignorăm drepturile popoarelor indigene care au știut mereu cum să trăiască în armonie cu natura. Nu mai avem exemple, nu mai avem empatie și ne afundăm în egoism.

În octombrie, mai mulți oameni de știință au declarat că lumea se află într-o ”epocă a pandemiilor” și că bolile vor apărea mai des, se vor răspândi mai rapid, vor ucide mai mulți oameni și vor afecta economia globală cu un impact mai devastator decât oricând.