Acasă Blog Pagină 332

6 instituții de învățământ din România se pregătesc pentru a obține statutul de ”Școală Verde”

Foto: Facebook/ASAP România
Foto: Facebook/ASAP România

6 instituții de învățământ din București, Brașov și Constanța sunt în plin proces de a deveni școli model și exemple de bune practici în colectarea separată a deșeurilor reciclabile, transmite HotNews.

Cu această direcție strategică setată, acțiunea face parte din cadrul celui mai recent proiect lansat de ASAP România, denumit Școala ASAP+.

Începând cu luna decembrie și până la finalul lunii în curs, în liceele selectate au loc acțiuni de educare și de conștientizare cu privire la colectarea deșeurilor reciclabile și protecția mediului.

Cele 6 licee selectate sunt:

  • Liceul Teoretic ”Jean Monnet” din București;
  • Colegiul Național ”Iulia Hașdeu” din București;
  • Colegiul German ”Goethe” din București;
  • Colegiul Național ”Grigore Moisil” din București;
  • Colegiul Național ”Àprily Lajos” din Brașov;
  • Colegiul Național ”Mircea cel Bătrân” din Constanța.

Proiectul Școala ASAP+ ajută astfel instituțiile de învățământ să se pregătească pentru a obține statutul de ”Școală Verde” conform cu metodologia prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Programul ASAP este unic în România

Aici, sunt sunt obligatorii eco educația în școli (re)configurate ca spații prietenoase cu mediul, dar și implicarea elevilor în rezolvarea problemelor de mediu.

Proiectul vine să solidifice misiunea ASAP, de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă – adolescenții.

Mai mult, scopul este de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România.

Industria de vinuri a blocat funcționarea Sistemului de Garanție – Returnare. Curtea de Apel Ploiești a suspendat SGR, după ce Guvernul a fost dat în judecată

Sursă - Unsplash

Curtea de Apel Ploiești a suspendat executarea prevederilor din actul ce reglementează funcționarea Sistemului Garanție – Returnare. Este vorba de Art. 10 alin. (5) din HG nr. 1074/2021, potrivit ecologic.rec.ro.

În sentința Curții de Apel se precizează că se „suspendă executarea prevederilor art.10 alin(5) din HG nr. 1074/2021 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de HG nr. 1075/2023 până la pronunţarea instanţei de fond“.

„Respinge în rest cererea de suspendare, ca neîntemeiată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 20.02.2024. Document: Hotărâre nr. 77/2024 20.02.2024“, se mai arată în sentința de la Curtea de Apel Ploiești.

Principalul beneficiar al acestei decizii este reprezentat de industria de vinuri. De altfel, reclamantul este chiar societatea Serve Ceptura SRL. Aceasta a dat în judecată Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului în data de 30.01.2024.

În plus, pe 19 ianuarie 2024, deputatul PNL Dumitru Mărculescu, membru în Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a introdus un amendament în proiectul de modificare a Legii nr. 249/2015 prin care elimina vinul din produsele care poartă sigla SGR.

Guvernul mai are timp până pe 25 februarie să facă recurs. Între timp, este posibil ca și alți producători care folosesc sticle de plastic să dorească ieșirea din SGR.

Microplasticul a invadat straturile antice de rocă

Sursă - Unsplash

Microplasticul nu își găsește drumul doar corpurile animalelor, în calote glaciare, în oceane și în corpul uman. Ele se infiltrează și straturi de rocă, afectând studiile geologice, potrivit Science Alert.

Într-un nou studiu, au fost analizate mostre de sedimente din trei lacuri din Letonia – Seksu, Pinku și Usmas. Cercetătorii au vrut să vadă cât de adânc au ajuns microplasticele. Rezultatele au arătat că particulele mai mici ar putea trece de mâl, ajungând la straturile de rocă.

Acest lucru face ca prezența materialelor plastice în straturile de rocă să fie un indicator nesigur al proliferării materialelor plastice în societate, spun ecologistul Inta Dimante-Deimantovica de la Institutul Leton de Ecologie Acvatică și o echipă internațională de cercetători.

Unii geologi au propus această prezență a plasticului ca punct de plecare pentru definirea începutului oficial al modelării umane a suprafeței planetei. Perioada mai e cunoscută și sub numele de Antropocen.

„Concluzionăm că interpretarea distribuției microplasticelor în profilurile sedimentelor studiate este ambiguă și nu indică strict începutul epocii antropocenului”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

Rezultatele au fost relativ consistente de-a lungul lacurilor, în ciuda variațiilor în ceea ce privește cât de departe erau de zonele urbanizate. Cercetătorii spun că este o dovadă în plus despre cât de omniprezente au devenit microplasticele.

Fiecare eșantion a fost datat din timpurile moderne până la începutul anilor 1700. În acest fel a fost măsurată cu precizie vârsta lor. Particulele de microplastic au fost găsite în probele din toate locurile. În total au fost identifiate 14 tipuri diferite de plastic.

Microplastic descoperit în roci

Tipurile de particule microplastice au inclus poliamidă (folosită în nailon), polietilenă (se găsește adesea în ambalaje), poliuretan (folosit în spume și fibre) și acetat de polivinil (găsit în cleiuri).

„Sugerăm că aceste descoperiri arată un adevărat fenomen natural. E o mișcare gravitațională a microplasticelor în profilurile sedimentelor”, scriu cercetătorii.

Tot felul de factori ar putea influența această mișcare, spun cercetătorii. De la tipul de material sedimentar, la tipul de microplastic, la condițiile de mediu din jur.

Ceea ce pare clar este că suntem în stadiul în care nu putem scăpa de microplastice. Experții încă încearcă să înțeleagă efectele asupra sănătății noastre, dar devine clar că particulele minuscule sunt mult mai răspândite decât am crezut vreodată posibil.

„Se estimează că doar aproximativ 9% din tot plasticul produs vreodată este reciclat. De asemmenea, 12% este incinerat, ceea ce duce la concluzia că peste 6.000 de milioane de tone metrice de deșeuri de plastic au potențialul de a se scurge în mediu și de a fi încorporate în ciclurile naturale și lanțurile trofice”, scriu cercetătorii.

Cuantumul ecotichetului pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric, redus la 25.500 de lei

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Mai puțini bani pentru românii care își casează mașinile vechi: Cuantumul ecotichetului pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric va fi redus la 25.500 de lei.

Proiectul a fost scos în consultare de Ministerul Mediului, scrie Euronews România.

Cuantumul ecotichetului va fi redus, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare în programul Rabla Plus

În momentul de față, cuantumul acestui ecotichet este de 51.000 de lei pentru casarea unui singur autovehicul uzat și 54.000 de lei pentru casarea a două autovehicule uzate.

Ministerul Mediului a lansat în consultare publică un proiect de modificare a programului Rabla Plus, care propune o reducere la jumătate a ecotichetului acordat în cadrul acestui program.

Conform modificărilor, ecotichetul este scăzut din prețul de comercializare al autovehiculului nou, cu TVA inclus, de către producătorul validat.

Diferența trebuie acoperită de către beneficiar din surse financiare proprii și/sau surse financiare complementare, cum ar fi credite bancare sau finanțare în baza unui contract de leasing financiar.

Cu toate acestea, valoarea finanțării nu poate depăși 50% din prețul de comercializare al autovehiculului nou achiziționat prin program, cu excepția instituțiilor publice și a unităților administrativ-teritoriale.

România ar urma să adopte o tendință la nivel european

Sursa citată mai transmite că, săptămâna trecută, Guvernul de la Paris a diminuat subvenția pentru cumpărarea de mașini electrice și hibride cu 20% în cazul persoanelor cu salarii mari.

Măsura a fost adoptată pentru a nu fi depășit bugetul alocat pentru creșterea numărului vehiculele electrice.

Garda de Mediu: ”Din păcate, românii ”valorifică” deșeurile, aducându-le din toate părțile Europei”

Sursa foto: Garda de Mediu Arad
Sursa foto: Garda de Mediu Arad

O nouă acțiune a fost desfășurată de Garda de Mediu Arad, comisarii interzicând intrarea în țară a peste 22 de tone de deșeuri.

Potrivit comunicatului publicat astăzi, 22 februarie, deșeurile au constat în mobilier, saltele, anvelope uzate, deșeuri de electronice și electrocasnice, textile, îmbrăcăminte, biciclete, scule de mână, obiecte casnice și gospodărești, tablouri și rafturi metalice.

Garda de Mediu Arad: ”La ce te poți gândi când te uiți la fotografiile mărfurilor cu care încearcă românii să intre în țară?”

Când dorești să faci postări Facebook-ul te întreabă ”la ce te gândești?” La ce te poți gândi când te uiți la fotografiile mărfurilor cu care încearcă românii să intre în țară? La răspunsul pe care încerci să-l dai când ești întrebat România a ajuns groapa de gunoi a Europei”, se arată în comunicatul publicat de comisarii Gărzii de Mediu Arad.

Peste 22 de tone de astfel de mărfuri au fost interzise intrarea în România în perioada 16-22.02.2024 prin PTF Nădlac 2 (autostrada) de către echipele de comisari ai Gărzii Naționale Arad, împreună cu agenți ai Poliției de Frontieră.

Din păcate, românii sunt cei care organizează, transportă și ”valorifică” astfel de mărfuri aducându-le din toate părțile Europei”, au declarat comisarii.

33 tone de deșeuri neferoase au fost oprite de către comisarii Gărzii Naționale de Mediu

În data de 12 februarie, 2 transporturi  având în total 33 tone de deșeuri neferoase au fost oprite de către comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Arad împreună cu agenți ai Poliției de Frontieră în Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac 2

Acestora li s-a interzis intrarea pe teritoriul României deoarece nu îndeplineau cerințele prevăzute de legislația în vigoare  nefiind înregistrate în Registrul ROAFM.

Deșeurile proveneau din Germania și aveau ca destinatar un agent economic din județul Arad.

Dunărea, sufocată de plastic: este nevoie de o monitorizare extinsă a cursului fluviului

Foto: Cu Apele Curate
Foto: Cu Apele Curate

Cât plastic poartă Dunărea noastră? –  este titlul unui nou articol publicat de platforma InfoClima.

Articolul prezintă o analiză detaliată a raportului celor de la Mai Mult Verde, legat de poluarea masivă cu plastic a Dunării.

De la foliile subțiri la capace sau piese de electrocasnice rupte, toate aceste dovezi indică necesitatea unei supravegheri extinse a cursului fluviului și a unei evaluări a impactului deșeurilor asupra biodiversității.

Macroplasticul a fost în principal observat la suprafața apei, iar printre altele s-au identificat fragmente de folii subțiri sau ultrasubțiri, semitransparente și/sau poroase, fibre și granule.

Toate aceste constatări evidențiază un tablou îngrijorător, subliniind importanța nu doar a monitorizării, ci și a necesității drastice de a reduce poluarea plasticului, care în prezent pare omniprezentă

Programul Cu Apele Curate vizează atât poluarea istorică, prin acțiuni de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât și măsuri de prevenire și combatere a deversărilor viitoare.

Pentru a lupta cu un debit de 150 kg/zi de deșeuri din plastic, sunt necesare acțiuni extinse și menținerea lor pe termen lung, în tot bazinul Dunării și al afluenților săi, atât în România cât și în țările riverane.

Dunărea are nevoie de o monitorizare continuă

Având în vedere că valorile randamentului de transport anual al particulelor de plastic depind de debitul apei purtătoare și că anul 2022, în care au fost prelevate și analizate 80% dintre toate probele studiate, a fost un an secetos, cu debite sub medie, rezultatele studiului recomandă efectuarea unor măsurători similare în condiții de inundații cu debite semnificative, precum și creșterea numărului de măsurători pe secțiunile monitorizate. Altfel spus, este nevoie de o monitorizare continuă, de mai multe ori pe an, cu un număr mai mare de măsurători pe principalele secțiuni dintre afluenți, pentru a identifica evoluția dinamică a prezenței particulelor de microplastic în apa Dunării, a surselor acestuia și a măsurilor de ameliorare”, se arată în textul articolului.

În doar 2 luni și jumătate de la lansare, milioane de ambalaje au fost colactate prin Sistemul Garanție-Returnare

Foto: Ministerul Mediului
Foto: Ministerul Mediului

Sistemul Garanție-Returnare a luat un avânt uriaș în februarie, foarte mulți români înțelegând cât de importantă este reciclarea sticlelor.

Sistemul Garanție-Returnare a împlinit 2 luni și jumătate de la lansare

În acest timp, au fost produse 225 de milioane de ambalaje cu marca SGR în lunile decembrie și ianuarie și 2 milioane de ambalaje au fost returnate în ianuarie.

Mai mult, există aproximativ 80.000 de comercianți înscriși pe platforma SGR.

Ministrul Mediului: ”Cifrele raportate se încadrează în estimările inițiale”

La mai puțin de trei luni de la inaugurare, SGR este încă la un nivel incipient. Cifrele raportate se încadrează în estimările inițiale și suntem optimiști că obiectivele primului an pot fi îndeplinite. În următoarea perioadă vom vedea din ce în ce mai multe ambalaje SGR pe rafturile magazinelor, până când toate produsele cu ambalaj fără garanție vor fi înlocuite. De asemenea, continuă în ritm alert atât dezvoltarea centrelor regionale, cât și campania de sprijinire a comercianților pentru semnarea contractelor și conformarea cu obligațiile legale”, a declarat Mircea Fechet, potrivit Greennews.ro.

Reciclarea prin SGR înseamnă cumpărarea de ambalajele marcate cu simbolul ”ambalaj cu garanție”, pentru care se plătesc 50 de bani

După, ambalajele sunt aduse la un punct de returnare.

Pentru a fi acceptate trebuie să fie complet golite, nedeformate (fără a fi sparte, turtite, presate) și cu eticheta intactă.

Se recuperează garanția de 50 de bani pentru fiecare ambalaj returnat.

”Bombă cu ceas” pentru natură, turism și oameni: Epava unei nave de croazieră scufundate amenință insula Santorini

Sursă foto: Greek Reporter
Sursă foto: Greek Reporter

Insula populară de vacanță Santorini se confruntă cu o criză iminentă din cauza unei epave a unei nave de croazieră scufundate, numită ”bombă cu ceas”, conform unor avertismente urgente.

Nava MS Sea Diamond, cu o încărcătură amenințătoare de deșeuri toxice din rezervoarele sale de combustibil, a fost abandonată pe fundul mării timp de 16 ani.

Locuitorii insulei Santorini se tem de un dezastru ecologic și au cerut autorităților să ia măsuri imediate pentru îndepărtarea epavei

Avertismentele au fost adresate Comisiei permanente speciale pentru protecția mediului din Parlamentul grec, subliniind pericolul iminent și necesitatea unei acțiuni urgente pentru a preveni catastrofa.

Epava navei rămâne pe fundul mării și continuă să polueze, într-un ritm lent, dar constant, se erodează zilnic și în orice moment poate provoca un dezastru ecologic incalculabil”, se arată în scrisoare.

Experții sugerează că ar putea dura cel puțin 400 de ani pentru ca acești poluanți să se descompună

Potrivit Știri pe Surse, există temeri că epava în putrefacție ar putea împinge insula spre un eveniment catastrofal, catalogând-o drept o ”bombă cu ceas”.

Loucas Lignos, liderul grupului de campanie al Comitetului de Coordonare al Cetățenilor din Thira pentru Ridicarea Diamantului Marin, a subliniat potențialul dezastruos pe care epava îl poate provoca pentru Santorini.

Într-un interviu acordat pentru The Sun, el a explicat că epava se află chiar în caldera din Santorini, la aproximativ 800 de metri distanță de port, fiind scufundată la adâncimea de aproximativ 100 de metri sub nivelul apei.

Epava este plină cu substanțe cancerigene sunt periculoase pentru oameni

Are 300 de tone de păcură și alte substanțe chimice toxice, uleiuri de mașini, în generatoare, cabluri care sunt pline de cupru, alte materiale din PBC și plastic care se vor dilua încet în apă în timp. Toate aceste substanțe cancerigene sunt periculoase pentru oameni. În același timp, procedurile de desalinizare nu pot filtra metalele grele periculoase. Principala problemă este că aceste substanțe chimice pot intra în corpul uman prin bioacumulare – fie prin desalinizarea apei, fie prin consumul de pește. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi un dezastru ecologic uriaș pentru plajele din Santorini”, a declarat Loucas Lignos.

Povestea naufragiului care ar putea duce la o catastrofă ecologică de proporții

În data de 5 aprilie 2007, vasul de croazieră deținut de Louis Hellenic Cruises s-a scufundat pe un recif în largul unei insule, având la bord un total de 1.195 de pasageri.

Majoritatea celor aflați la bord, în mare parte americani și canadieni, au fost evacuați în siguranță.

Tragedia a avut ca singure victime un tată francez în vârstă de 45 de ani, Jean Christophe Allain, și fiica sa de 16 ani, Maud, ale căror trupuri nu au fost găsite niciodată.

În lunile care au urmat dezastrului, s-au făcut eforturi pentru decontaminarea apelor din jurul epavei, dar operațiunea de pompare inițiată doi ani mai târziu a eșuat.

Epava vasului de 469 de picioare a fost ulterior lăsată să se degradeze, devenind un recif artificial care continuă să polueze mediul înconjurător până în prezent.

Luna aceasta ar putea deveni cea mai călduroasă lună februarie din istorie

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Experții consultați de The Guardian au explicat că se așteaptă că luna aceasta să devină cea mai călduroasă lună februarie din istorie, transmite Biziday.

Anunțul are la bază un cumul de factori, printre care încălzirea fără precedent a oceanelor și o iarnă neobișnuit de caldă.

Deși cercetătorii anticipaseră o creștere a temperaturii, nivelurile înregistrate i-au surprins

Potrivit publicației britanice The Guardian, în mijlocul celei mai scurte luni a anului, temperaturile au atins niveluri atât de ridicate încât experții se confruntă acum cu un teritoriu nou și neînțeles pe deplin.

Situația este alarmantă, în special în ceea ce privește temperatura suprafeței mărilor, care a crescut la valori fără precedent, într-un ritm inexplicabil, subliniind imprepararea umanității pentru astfel de evenimente.

Se preconizează că luna martie va depăși recordul de temperatură a oceanelor înregistrat în august 2023, cu până la 0.2 grade Celsius

Prima lună a primăverii este în mod obișnuit cea mai caldă perioadă a anului pentru oceane, deoarece în emisfera sudică este vară târzie și majoritatea oceanelor lumii se află în această regiune.

În conformitate cu modelele climatice din anii precedenți, aceasta ar trebui să fie vârful încălzirii, datorat fenomenului El Niño, iar ulterior temperatura ar trebui să înceapă să scadă pe măsură ce apare fenomenul opus, La Niña.

Comportamentul climei a devenit tot mai neregulat și mai greu de prognozat

Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că, în ultima perioadă, comportamentul climei a devenit tot mai neregulat și mai greu de prognozat.

Prin urmare, este din ce în ce mai dificil ca previziunile să se bazeze pe modelele înregistrate anterior.

34 kg de aur, recuperate în urma colectării de telefoane mobile ieșite din uz

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Green Group, un operator specializat în gestionarea și reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, a recuperat 34 kg de aur, 350 kg de argint și 15 kg de paladiu (un metal rar) din colectarea a peste un milion de telefoane mobile ieșite din uz.

Aceste materiale pot fi reutilizate în fabricarea altor produse electronice sau industriale

Conform unei analize efectuate, se observă că, în general, consumatorii din România sunt înclinați să își păstreze telefoanele mobile vechi.

În egală măsură, există foarte multe persoane care aleg să le arunce în locuri nepotrivite, cum ar fi coșul de gunoi pentru aparatele de mici dimensiuni.

Produsele electronice au o durată de viaţă variabilă în funcţie de tipul şi calitatea acestora. De exemplu, telefoanele mobile sunt înlocuite la intervale scurte, versus electrocasnicele mari, care au o durată de viaţă mai îndelungată. Unii consumatori pot schimba produsele imediat după expirarea garanţiei, fie pentru a profita de tehnologiile mai noi, fie din cauza depăşirii de modă a produsului actual. Paradoxul în România este că suntem tentaţi ori să păstrăm vechile telefoane atunci când le schimbăm, ori sa aruncăm la gunoi electrocasnicele mici, ceea ce afectează atât cantitatea de echipamente de colectat, dar şi mediul înconjurător.”, a declarat, pentru Agerpres, PR manager-ul Green Group, Mihaela Sofronea, potrivit G4 Media.

Reciclarea telefoanelor mobile vechi este crucială pentru protejarea mediului și conservarea resurselor naturale

Aceste dispozitive conțin o serie de materiale prețioase și toxice, precum aur, argint, cupru și substanțe chimice periculoase.

Prin reciclarea lor corectă, putem recupera aceste resurse și le putem utiliza în producția altor dispozitive, reducând astfel dependența de extragerea de noi materii prime și limitând impactul asupra ecosistemelor fragile.

În plus, reciclarea telefoanelor mobile ajută la prevenirea poluării solului, apei și aerului, protejând sănătatea umană și a ecosistemelor.

Mai mult decât atât, reciclarea contribuie la reducerea cantității de deșeuri electronice care ajung la depozitele de gunoi, promovând o economie circulară și sustenabilă.