Două străzi din București au devenit funcționale datorită lucrărilor echipei Infrastructură 5

Autor

-

22 aprilie 2024

Societatea Infrastructură 5 a precizat că, începând de astăzi, 22 aprilie, strada Munții Carpați și strada Floretei au devenit funcționale.

Infrastructură 5: ”Echipa noastră depune eforturi zilnice pentru a repara zonele care necesită îmbunătățiri”

”În sectorul 5, schimbările sunt vizibile și palpabile. Deși pare că sunt multe aspecte de îmbunătățit, se vede cu ochiul liber faptul că infrastructura se îmbunătățește treptat, zonă cu zonă”, se arată în comunicatul publicat de companie pe contul de Facebook.

În egală măsură, membrii societății din Sectorul 5 al municipiului București au precizat că reparațiile sunt prioritizate astfel încât zonele aglomerate sau intens afectate să beneficieze de resursele necesare îmbunătățirii infrastructurii.

Modernizarea străzii Cobadin a fost efectuată într-un timp foarte scurt

”Cetățenii din zonă se bucură acum de o zonă nouă, curată, modernizată și practică”, au transmis membrii societății, în data de 15 aprilie.

La o zi după finalizarea lucrărilor, primarul Cristian Popescu Piedone a revenit să facă verificări.

În urma eforturilor echipei formată din peste 60 muncitori și 20 de utilaje, cetățenii sectorului 5 se bucură de peste 12.000 m2 modernizați:

308 locuri de parcare noi de reședință;
Resistematizarea rutieră prin implementarea unor noi sensuri unice care oferă fluidizare și accesibilitate traficului rutier;
Scări de bloc care dispun acum de rampă de acces pentru persoanele cu dizabilități;
Trotuare noi și iluminat public pentru confortul și siguranța cetățenilor;
Spații verzi refăcute și peste 200 arbuști plantați;
Marcaje rutiere.

Au fost publicate instrucțiunile privind gestionarea deșeurilor periculoase

Autor

Cristina Antal

-

22 aprilie 2024

Ministerul Sănătăţii a publicat recent instrucţiunile privind modalitatea de gestionare a deşeurilor periculoase.

În egală măsură, a fost făcută publică şi procedura de decontare a cheltuielilor suportate de unităţile sanitare în acest proces.

Medicamentele se află pe lista deșeurilor periculoase și trebuie colectate separat

Medicamentele expirate sau care nu mai sunt folosite vor putea fi predate la spitalele publice sau private în puncte special amenajate, în curtea fiecărui spital.

Potrivit noilor reglementări, medicamentele se vor colecta diferenţiat de cele rezultate din activitatea medicală a spitalului, pe mai multe categorii.

Astfel, deşeurile de medicamente, inclusiv citostaticele şi cele citotoxice, se vor colecta în recipiente de carton sau plastic, prevăzute în interior cu sac de polietilenă, care să nu permită scurgeri de lichid.

De asemenea, recipientele trebuie prevăzute cu un sistem anti-retur, pentru a împiedica recuperarea deşeurilor.

Deșeurile de medicamente în stare lichidă trebuie colectate recipiente specifice

În privinţa deşeurilor de medicamente aflate în stare lichidă conţinute într-un recipient care poate înţepa sau tăia, trebuie colectate recipiente specifice acestora, prevăzute cu sistem de închidere temporară şi definitivă.

Costurile operaţiunilor de colectare şi distrugere vor fi asigurate prin transferuri de la bugetul de stat, prin cel al Ministerului Sănătăţii, către Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Din laborator, direct în farfurie: carnea artificială câștigă teren

Autor

Cristina Antal

-

22 aprilie 2024

Carnea artificială câștigă teren: creați din carne ”crescută” din celule stem de porc în vase de fermentare din oțel, precum cele folosite la fabricarea berii, cârnații realizați din 28% grăsime de porc, îmbogățită cu mazăre texturată, năut, soia și proteine de grâu, sunt prezentați ca fiind viitorul producției de carne durabile și etice, scrie Adevărul.

În laboratoarele Meatable din Olanda a fost organizată o degustare de astfel de produse, considerată o etapă crucială pe drumul spre comercializarea cărnii cultivate în laborator, înainte ca rețeta finală să fie înaintată pentru aprobarea reglementărilor.

Până de curând, singura țară în care erau permise astfel de degustări era Singapore, dar, în iulie 2023, Olanda a devenit primul stat membru al UE care a dat undă verde unor astfel de evenimente, după ce SUA au făcut același lucru la începutul aceluiași an.

Carnea artificială descurajează sacrificarea animalelor

Meatable este unul dintre tot mai multele startup-uri care speră să satisfacă apetitul mondial pentru carne fără a face rău animalelor sau a afecta mediul.

La început, acești cârnați vor fi probabil disponibili doar în meniurile restaurantelor.

Totuși, obiectivul Meatable este de a crea un produs de masă care să coste la fel ca un cârnat obișnuit, disponibil pentru consumatorii de pretutindeni, inclusiv pentru cei din Uniunea Europeană.

Nu este singura companie care s-a orientat către carnea cultivată în laborator.

Alte start-up-uri lucrează la fripturi de vită cultivate, bucăți de pui și de porc, foie gras, somon de calitate și chiar carne de caracatiță.

Românii sunt invitați să voteze Destinaţia Anului 2024

Autor

Cristina Antal

-

22 aprilie 2024

A început votul publicului în competiţia Destinaţia Anului 2024, cel mai important proiect de promovare a turismului intern românesc.

În perioada 15 aprilie – 8 mai, românii pot să voteze şi să-şi susţină destinaţiile preferate pe http://www.destinatiaanului.ro.

Dacă în 2023 competiţia a consemnat aproximativ 300.000 de voturi din partea publicului, anul acesta se aşteaptă peste 500.000 de voturi.

Ediţia 2024 a competiţiei a înregistrat un număr record de înscrieri: 300 de destinaţii turistice, de trei ori mai multe decât în 2023 şi un număr dublu de finalişti faţă de ediţia anterioară: 129. 35 dintre cele 41 de judeţe, plus Municipiul Bucureşti, au înscris cel puţin o destinaţie anul acesta.

Judeţul Braşov conduce cu nouă destinaţii în lista finalistelor, urmat de judeţele Sibiu şi Suceava, cu câte şapte, şi de judeţul Prahova, cu şase finaliste.

Competiţia ”Destinaţia Anului” s-a extins şi în Republica Moldova

În 2024, în premieră, competiţia s-a extins şi în Republica Moldova, astfel încât lista de finaliste numără şi şapte destinaţii de peste Prut, care concurează alături de cele din România şi pot fi votate atât de publicul din România, cât şi de cel din Basarabia.

Destinaţiile câştigătoare vor fi alese pe baza punctajului calculat pe trei paliere: votul publicului pe platforma www.destinatiaanului.ro, votul juriului şi pe baza rezultatelor cercetării Destinaţii Vizionare.

La categoria Cea mai bună promovare, câştigătoarele vor fi alese exclusiv prin decizia juriului care în această etapă este format din peste 200 de membri.

Câştigătoarele competiţiei de anul acesta vor fi anunţate pe 21 mai, pe scena Ateneului Român.

Scad înmatriculările la mașinile full-electrice

Autor

Cristina Antal

-

22 aprilie 2024

După multe luni de creștere, înmatriculările de mașini full-electrice noi au scăzut cu 11% luna trecută, scrie HotNews.

Datele ACEA arată că întreaga piață auto din UE a crescut cu 4.4%, spre 2.73 milioane mașini în primele trei luni ale anului. Dintre acestea, aproape un milion au fost pe benzină și 332.000 full-electrice.

Mașinile diesel au scăzut cu 11%, spre 355.000 unități, mai transmite sursa citată.

În cursul lunii, piața auto totală a scăzut cu 5%, iar cea a electricelor, cu 11%, mai ales că mai multe țări au diminuat subvențiile oferite pentru cumpărarea acestor mașini, iar unele țări au oprit programele care încurajau achiziția electricelor.

Cota de piață a full-electricelor a scăzut de la 14% acum un an, la 13% în prezent.

În luna martie, doar 660 de autoturisme full-electrice au fost înmatriculate în România

În România s-au înmatriculat 660 de mașini electrice luna trecută, scădere de 36% față de martie 2023.

La trei luni, totalul pentru România a fost de 3.400 de mașini (creștere de 8% față de Q1 2023).

Germania este cea mai mare piață UE, cu peste 81.000 de electrice, iar Franța s-a apropiat de 80.000.

Cea mai mare piață europeană pentru mașinile full-electrice este Regatul Unit, cu 84.000 de unități (+11%).

22 aprilie – Ziua Pământului. Tema aleasă în 2024 este „Planetă vs. Plastic”

Autor

Ionuț POPESCU

-

22 aprilie 2024

Ziua Pământului este sărbătorită pe 22 aprilie în fiecare an. Ziua este cunoscută și ca Ziua Internațională a Mamei Pământ. Scopul zilei este de a crește gradul de conștientizare cu privire la diverse probleme care amenință mediul și pun în pericol planeta. Printre acestea se numără creșterea rapidă a nivelurilor de poluare, defrișările și încălzirea globală. Țări și organizații din întreaga lume se unesc pentru a promova conștientizarea necesității critice de a conserva mediul, potrivit NDTV.

Anul acesta se aniversează cea de-a 54-a Zi a Pământului. Suntem într-un moment în care poluarea este la niveluri nemaivăzute până acum, iar temperaturile bat record după record. Mii de oameni din întreaga lume organizează campanii și își asumă angajamente pentru a îmbunătăți sănătatea planetei. Ziua Pământului este sărbătorită prin diverse seminarii, evenimente și concerte. Aceste mișcări moderne de mediu ajută lumea să realizeze nevoia de însănătoșire a planetei.

Ziua Pământului – Istoria evennimentului

Gaylord Nelson, senator și ecologist american, și Denis Hayes, absolvent al Universității Harvard, au organizat întâia oară Ziua Pământului. Potrivit BBC, Nelson și Hayes au planificat evenimentul deoarece erau îngrijorați de daunele aduse mediului în SUA. Principala problemă semnalată era o scurgere de petrol în Santa Barbara, California, în 1969.

Pe 22 aprilie 1970, 20 de milioane de cetățeni americani au ieșit pe străzile din oraș pentru a protesta împotriva crizelor de mediu, cum ar fi poluarea apei, scurgerile de petrol, incendiile în pădure, poluarea aerului etc. Protestul a creat o mișcare ce s-a răspândit în mai multe orașe. Tot mai mulți oameni s-au alăturat treptat revoluției pentru a face din aceasta unul dintre cele mai mari proteste de pe glob.

Tema din acest an este „Planetă vs. Plastic”, care își propune să crească conștientizarea publicului cu privire la efectele dăunătoare pe care le are poluarea cu plastic atât asupra sănătății umane, cât și asupra mediului.

Tema a fost aleasă ținând cont de convenția istorică a ONU privind materialele plastice, care se anticipează că va fi adoptată până la sfârșitul anului 2024. Regatul Unit este una dintre cele peste 50 de țări care au cerut să se pună capăt poluării cu plastic până în 2040.

Consumi burger, friptură și alte produse pe bază de carne? Cel mai probabil ingerezi și foarte mult microplastic

Autor

Ionuț POPESCU

-

22 aprilie 2024

burger carne microplastic — Sursă - Unsplash

Majoritatea proteinelor din carne și plante conțin microplastic, a descoperit un nou studiu citat de Yahoo News.

Se cunoștea deja prezența prolifică a microplasticului în pești și crustacee. Totuși, s-a cercetat mai puțin modul în care proteinele precum carnea de vită și pui sunt afectate de poluarea în plină expansiune.

Microplasticele și nanoplasticele sunt particule minuscule care se descompun din produsele mai mari din plastic. Un număr tot mai mare de studii au arătat că acestea pot deteriora celulele din corpul uman. Ele pot duce la efecte grave asupra sănătății, inclusiv cancer, boli pulmonare și malformații congenitale.

Cel mai recent studiu a descoperit că 90% dintre proteine – inclusiv carnea de porc, vită, pui, tofu și trei alternative diferite pe bază de plante – conțin la fel de mult plastic ca și peștele.

S-a constatat că alimentele foarte procesate, cum ar fi fileul de pește, nuggets de pui, tofu și burgeri pe bază de plante conțin mai multe microplastice pe gram decât proteinele procesate minim, cum ar fi pieptul de pui, dar diferența a fost neglijabilă din punct de vedere statistic.

Microplastic descoperit în produsele pe bază de carne

Studiul a aruncat, de asemenea, lumină asupra tipurilor de microplastic găsite. Aproape jumătate au fost identificate ca fibre și aproximativ o treime ca fragmente de plastic.

Folosind datele sondajului, autorii au estimat că un adult american poate consuma aproximativ 11.500 de microplastice pe an. Expunerea potențială poate ajunge până la 3,8 milioane de microplastice.

„Se pare că nu se poate scăpa de microplastic, indiferent ce mănânci”, a spus dr. Britta Baechler, director asociat pentru știința materialelor plastice la Ocean Conservancy, care a făcut parte din echipa de cercetare.

Microplastic, descoperit în sol vechi de 1900 de ani

Autor

Ionuț POPESCU

-

21 aprilie 2024

microplastic sol iisus hristos — Sursă - Freepik

Pe măsură ce gradul de conștientizare a microplasticelor și a impactului lor negativ asupra sănătății crește, oamenii optează pentru produse alternative. Acum, cercetătorii au identificat 16 tipuri de polimeri microplastici în probe de sol care datează din secolul I sau al II-lea după Hristos. Acestea au fost găsite la peste 7 metri adâncime, potrivit MSN.

Cercetarea a fost realizată de cercetători de la Universitatea din York din Anglia. Ulterior, a fost publicată într-un jurnal numit Science of the Total Environment.

John Schofield, profesor și director de studii la Departamentul de Arheologie al Universității din York, a spus:

„Se pare că este un moment important, confirmând ceea ce ar fi trebuit să ne așteptăm. Ceea ce anterior se credea a fi depozite arheologice curate, pregătite pentru investigație, sunt contaminate cu materiale plastice. E vorba de depozitele prelevate și depozitate la sfârșitul anilor 1980”, a spus el.

Microplastic – prezent în tot mai multe locuri

Microplasticele sunt bucăți de plastic minuscule care se găsesc în lucruri de zi cu zi precum țigări, haine și produse de înfrumusețare. Sunt mai mici decât un bob de orez. Practic, au dimensiuni mai mici de 5 mm.

Potrivit cercetătorilor, produsele de înfrumusețare au conținut în mod obișnuit microplastic, până în 2020.

Microplasticele pot duce la probleme de sănătate la oameni, inclusiv stres oxidativ, leziuni ale ADN-ului, probleme ale organelor, tulburări metabolice, reacții imune, neurotoxicitate și daune asupra reproducerii sau dezvoltării.

Studiile sugerează, de asemenea, o legătură între expunerea la microplastice și diferite boli cronice.

Poluare pe râul Peța, în Bihor. Deversarea care a ucis mii de pești | VIDEO&FOTO

Autor

Ionuț POPESCU

-

21 aprilie 2024

pesti morti — Sursă - Captură foto eBihoreanul

Weekend-ul 20-21 aprilie 2024 s-a remarcat printr-o nouă poluare pe râul Peța din Bihor. Cu două săptămâni în urmă, pe acesta au fost găsite 150 de kilograme de pești morți, scrie eBihoreanul.

Sute de pești morți au fost semnalați, din nou pe râul Peța, la intrarea ân Sântandrei. Pe un segment restrâns al cursului de apă se pot observa sute de pești morți. Alții se află în agonie, potrivit imaginilor.

Comisarul-șef Sever Șerbănescu de la Garda de Mediu Bihor a mers personal pe teren pentru a documenta situația. El a luat la pas cursul râului până la intrarea în Oradea.

„Am găsit și sursa poluării, o evacuare de canalizare pluvială din zona străzii Octavian Goga, unde în prezența noastră au debușat dejecții menajere. S-au prelevat probe de apă, așteptăm rezultatele oficiale și vom lua măsuri”, a spus acesta.

Deși în mod normal ar trebui să deverseze doar apă de ploaie, evacuarea respectivă deversează și deșeuri menajere. Se poate observa în imaginile de mai jos cum cursul apeo devine albicios în apropierea evacuării.

Reprezentanții ABA Crișuri au făcut sâmbătă o informare referitoare la această situație. Ei au confirmat poluarea și sursa acesteia.

„La fața locului s-a constatat o evacuare de ape menajere, prin rețeaua pluvială, pe malul drept amonte de podul rutier din Calea Aradului. Apa prezintă o culoare albicioasă iar în aval mortalitate piscicolă”, menționează ABA, arătând că s-au prelevat „mai multe probe de apă, urmând ca, în cel mai scurt timp posibil, angajații formațiilor de lucru să recolteze din albia pârâului peștii morți”, au transmis ABA Crișuri.

La incidentul de data trecută, reprezentanții ABA au constatat de asemenea poluarea, însă nu au depistat locul ce a produs moartea peștilor. Reamintim că și pe Valea Borod din Bihor a fost semnalată poluare la începutul lunii martie.

De ce înoată delfinii înaintea navelor

Autor

Ionuț POPESCU

-

21 aprilie 2024

de ce inoata delfinii — Sursă - Captură YouTube EPIC / Titanic Scene

Probabil că multora li s-a întâmplat să se plimbe cu barca sau cu vaporul și să vadă delfinii jucându-se în spatele ambarcațiunii sau călărind pe valul de la prova acesteia, scrie IFL Science.

Dar ce inspiră acest comportament la aceste cetacee curioase? Pur și simplu se distrează sau există mai mult în acest comportament decât se vede?

Potrivit Encyclopaedia of Marine Mammals, delfinii fac acest lucru de când au apărut bărci rapide pe oceane. Chiar și grecii au scris despre călăria valurilor în apele mediterane. În timpurile moderne, aceștia exploatează valul de presiune produs de ambarcațiune în partea din față.

Delfinii cu nas de sticlă (Tursiops truncatus) sunt faimoși în special pentru „călăria“ valurilor. Sunt poate cea mai comună specie văzută atunci când vine vorba de activitățile turistice de observare a delfinilor și excursiile cu barca. Un studiu din 2009 a investigat această specie și întâlnirile sale cu diferite nave.

De ce călăresc delfinii valurile

Autorii au descoperit că între 2003 și 2006 au fost întâlnite 201 grupuri de delfini. Dintre acestea, doar 44 au manifestat comportamente interactive cu ambarcațiunile. Ei sugerează că acest comportament ar putea fi folosit pentru a reduce costul energetic al înotului pentru delfini. Totuși, ar putea exista și un alt motiv în joc.

Studiul mai sugerează că factori precum tipul de navă, activitatea navei și starea motorului influențează cel mai probabil nivelul de activitate și interacțiunea pe care delfinii au avut-o cu ambarcațiunile.

Într-un alt studiu, prezentat la cea de-a 28-a Conferință anuală a Societății Europene pentru Cetacee, cercetătorii au descoperit diferențe regionale. Delfinii din strâmtoarea Bosfor au fost mai predispuși la acest comportament în partea de sud a acesteia. Autorii sugerează că delfinii au făcut acest lucru, deoarece în zonă nu se pescuia atât de mult. Observările au fost legate de activitățile de hrănire și strategia de hrănire, deși au sugerat și un element de joacă.

Toate aceste cercetări indică motive multiple pentru care delfinii ar putea călări valurile:

ar putea oferi un avantaj energetic pentru un delfin care înoată;
îi ajută să să aibă acces la locurile de hrănire preferate;
le oferă mai multe oportunități de a vâna prada, deoarece bărcile pot deranja bancurile de pești;

Cu toate acestea, să nu uităm de elementul de joc. Delfinii sunt animale extrem de inteligente, sociale și curioase, așa că s-ar putea să călătorească valurile doar pentru distracție.