Acasă Blog Pagină 338

VIDEO: Motivul pentru care zeci de mii de pomi de Crăciun au fost ”înmormântați” pe o plajă din Anglia

Captură video/Sky News
Captură video/Sky News

Deși pare incredibil, brazii de Crăciun uscați pot ajuta la reconstruirea ultimelor dune de nisip din Lancashire, regiune situată în Nord-Vestul Angliei.

Mai mulți voluntari au reconstruit 90 de metri de dune de nisip care dispăreau în apropierea orașului Blackpool, îngropându-și pomii de Crăciun pe plajă, scrie publicația Sky News.

Zeci de mii de pomi de Crăciun au fost îngropați pe o plajă în apropierea orașului Blackpool

În fiecare lună februarie, timp de două zile, sute de localnici echipați cu lopeți coboară pe plajă.

Oamenii petrec ore săpând șanțuri în nisip și apoi le umplu cu arbori uscați, îngropați până la ramurile inferioare.

Data viitoare când bate vântul, pomii vor captura granule de nisip în ramurile lor și vor începe să reconstruiască ultimele dune rămase din Lancashire.

Durează șase luni până la un an pentru a construi dune noi cu această metodă.

”Înmormântarea” anuală a brazilor a schimbat complet peisajul de-a lungul plajei. Cândva pustie, zona adăpostește acum aproximativ 500 de șopârle de nisip, fiind acoperită cu ierburi.

Dunele de pe plajă sunt acum atât de înalte încât ascund orașul situat în Sud

Paul Whitehead, un voluntar care lucrează la Grădina Zoologică Blackpool, spune că a săpat aceste șanțuri în fiecare an în ultimul deceniu.

Unele dintre aceste dune au fost create în ultimii 10 ani. Am ajutat la construcția lor”, spune voluntarul.

Doar în acest an, aproximativ 150 de voluntari au plantat peste 4.000 de arbori donați în doar două zile.

Fondul Mondial pentru Natură: ”Din Planul pentru climă și energie lipsește foaia de parcurs pentru tranziția energetică”

Foto: Facebook/WWF România
Foto: Facebook/WWF România

Fondul Mondial pentru Natură, (WWF România) a precizat că din Planul pentru climă și energie lipsește foaia de parcurs pentru tranziția energetică, mai ales când vorbim despre înființarea și susținerea comunităților energetice.

Reprezentanții organizației pentru protecția mediului din România au explicat că aceste comunități energetice au ca scop crearea unui sistem energetic descentralizat, curat și axat pe cetățean.

Practic, ele încurajează energia regenerabilă, diminuarea poluării și creșterea economică la nivel local.

Fondul Mondial pentru Natură: ”Provocarea este finanțarea”

Fără o finanțare consistentă și accesibilă, creșterea comunităților energetice este blocată. Trebuie să spargem această barieră pentru a elibera întregul potențial al inițiativelor de energie curată conduse de cetățeni. Cum putem sparge această barieră? PNIESC trebuie să încorporeze programe de granturi și opțiuni de finanțare pentru a da startul și a susține comunitățile energetice”, au transmis reprezentanții Fondului Mondial pentru Natură.

Oportunități de finanțare din partea UE:

Organizația WWF România a explicat că există diverse surse de finanțare din partea UE care sunt disponibile pentru țara noastră.

Acestea pot alimenta viziunea unor comunități energetice înfloritoare, făcând din tranziția noastră către energia curată o realitate.

WWF România: ”Cerem asigurarea transparenței și a responsabilității în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice”

Organizația insistă pe transparența totală în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Consultările pentru PNIESC sunt prelungite până la 15 martie, cu 3 dezbateri publice în februarie-martie.

WWF a trimis recomandări către Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, cerând eliminarea investițiilor nesustenabile și promovarea surselor regenerabile.

Obiectivul este alinierea strategiilor energetice și climatice cu un viitor durabil.

Bucureștiul va avea noi piste pentru biciclete. Două mari șosele urmează să fie reconfigurate

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Șoseaua Mihai Bravu și Șoseaua Ștefan cel Mare din București vor fi reconfigurate pentru amenajarea a noi piste pentru biciclete.

În plus, primăria Sectorului 2 intenționează să planteze arburi în centrul bulevardelor, creând practic o perdea verde pentru a separa culoarul destinat tramvaielor și autobuzelor.

Potrivit anunțului făcut de Primăria Sectorului 2, planurile vizează amenajarea pistelor între trotuar și carosabil, în partea care se îndreaptă spre centrul orașului.

Aceste piste ar urma să fie delimitate de carosabil și trotuar prin intermediul spațiilor verzi, în timp ce trotuarele ar urma să fie reconfigurate pentru a face loc bicicliștilor.

Alături de pistele pentru biciclete, pe cele două artere ar urma să fie plantați 750 de arbori

Traficul auto ar urma să fie direcționat între două-patru benzi pe sens, cu locuri de parcare disponibile pe laterale.

Conform planurilor publicate pe site-ul instituției, aproximativ 750 de arbori ar urma să fie plantați pe cele două artere.

Primul segment al acestui proiect ar putea fi finalizat în acest an

Primarul Radu Mihaiu a declarat pentru HotNews.ro că primul segment al acestui proiect ar putea fi finalizat în acest an, însă este necesară aprobarea unui protocol în cadrul Consiliului General, între Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 2, deoarece cele două bulevarde sunt sub administrarea Primăriei Capitalei.

Pe lângă aceste străzi principale, alte străzi unde se vor amenaja piste pentru biciclete vor fi modificate în cadrul lucrărilor de reamenajare.

Unde se poate, pistele vor fi făcute separat de carosabil, unde nu, mașinile și bicicletele vor împărți același spațiu.

În principal, potrivit studiului de fezabilitate pentru amenajarea celor 36 de kilometri de piste pentru biciclete în Sectorul 2, primăria vrea să amenajaze piste de biciclete cu o lățime de minimum 2.4 metri, în doua sensuri, pe lungimea celor două artere, adică aproximativ 4 kilometri.

FOTO | Orașul din România în care s-au montat bănci inteligente, cu senzori de poluare, panouri fotovoltaice și Wi-Fi

Sursă - Unsplash

Primele bănci inteligente din România au fost montate la Brașov. Acestea au panouri fotvoltaice, încărcătoare, senzori de temperatură și de poluare și Wi-Fi, potrivit Antena 3 CNN.

Panourile fotovoltaice sunt încorporate în locul șezutului. Băncile pot transmite mesaje audio preînregistrate și pot măsura particulele PM 2,5.

O singură astfel de bancă a costat nu mai puțin de 31.000 de lei. Suma totală se ridică la aproximativ 7.000 de euro.

Trei dintre acestea au fost montate deja în centrul istoric din Brașov, în zona Teatrului Dramatic. Alte trei bănci vor fi montate în Piața Sfatului, Piața Sfântul Ioan și în Parcul Titulescu.

Bănci inteligente la Brașov – Ce spune primarul

Primarul Allen Coliban a făcut și câteva declarații despre noile bănci inteligente din centrul istoric al Brașovului.

„Brașovul este orașul din România cu cea mai accelerată tranziție către un oraș verde. (Avem) investiții majore, cum ar fi transportul în comun electric, amenajarea de piste de biciclete sau soluții ecologice de producere a energiei pentru consumul public.

De astăzi venim și cu o soluție de mobilier urban care produce energie prin intermediul panourilor fotovoltaice“, a declarat Allen Coliban, primarul Brașovului, potrivit Mediafax.

Brașovul se remarcă printr-un centru vechi bine conservat, prin străzile pietruite, clădirile istorice și bisericile vechi. Piața Sfatului și Biserica Neagră sunt doar câteva dintre atracțiile sale remarcabile.

Jumătate din speciile migratoare de animale sunt în declin

Sursă - Unsplash

Aproape jumătate din speciile migratoare din lume sunt în declin, potrivit unui nou raport al ONU, scrie Phys.

Multe păsări cântătoare, țestoase marine, balene, rechini și alte animale migratoare se deplasează în medii diferite cu anotimpuri în schimbare și sunt puse în pericol de pierderea habitatului, vânătoarea și pescuitul ilegal, poluare și schimbările climatice.

Aproximativ 44% dintre speciile migratoare din întreaga lume sunt în scădere a populației, arată raportul. Mai mult de 1/5 din cele aproape 1.200 de specii monitorizate de ONU sunt amenințate cu dispariția.

„Acestea sunt specii care se mișcă pe tot globul. Se mută pentru a se hrăni și a se reproduce. De asemenea, au nevoie de locuri de escală pe parcursul migrației”, a spus Kelly Malsch. El este principalul autor al raportului publicat la o conferință a ONU privind fauna sălbatică din Samarkand, Uzbekistan.

Pierderea habitatului sau alte amenințări în orice moment al călătoriei lor pot duce la scăderea populațiilor.

„Migrația este esențială pentru unele specii. Dacă blocați migrația, ucideți specia”, a spus ecologistul Stuart Pimm de la Universitatea Duke.

Speciile migratoare, în declin

Raportul s-a bazat pe datele existente, inclusiv pe informațiile de pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

Participanții la reuniunea ONU intenționează să evalueze propunerile de măsuri de conservare.

„O singură țară nu poate salva vreuna dintre aceste specii”, a spus Susan Lieberman, vicepreședinte pentru politici internaționale la Wildlife Conservation Society.

La întâlnire, opt guverne din America de Sud urmează să propună în comun adăugarea a două specii de somn amazonian în declin pe lista de specii migratoare de îngrijorare a tratatului ONU, a spus ea.

Bazinul fluviului Amazon este cel mai mare sistem de apă dulce din lume.

„Dacă Amazonul este intact, somnul va prospera – este vorba despre protejarea habitatului”, a spus Lieberman.

Inamicul nevăzut din fluviul Nil

Sursă - Unsplash

Un studiu recent dezvăluie niveluri ridicate de poluare cu microplastice în tilapiile Nilului din fluviul Nil. Microplasticele, care reprezintă o preocupare globală pentru ecosistemele de apă dulce și marine, reprezintă o amenințare semnificativă pentru ecosistemele Nilului, potrivit BNBreaking.

Râul Nil, „sângele“ a 300 de milioane de oameni din 11 națiuni, este sub asediu. Un val în creștere de poluare cu microplastic amenință această cale navigabilă străveche. Acesta prezintă riscuri nu numai pentru ecosistemele din Nil, ci și pentru sănătatea umană. Un studiu realizat în Khartoum, Sudan, unde Nilul Albastru și Nilul Alb se contopesc, a dat un semnal de alarmă șocant. Acesta a descoperit că peștii din Nil sunt plini de plastic

Microplasticul, prădătorul nevăzut din râul Nil

În orașul plin de viață Khartoum, unde converg râurile Nil Albastru și Alb, cercetătorii au efectuat un studiu asupra tilapiei Nilului. Această specie de pește este vitală pentru industria locală de pescuit. Au fost analizați în total 30 de pești, iar rezultatele au fost destul de problematice. Au fost detectate 567 de particule de microplastic, fiecare pește conținând între cinci și 47 de particule. Aceste particule variau în ceea ce privește dimensiunea, forma și culoarea lor. Cele mai răspândite erau mici, fibroase și colorate.

Microplasticele, prădătorul invizibil care pândește în apele noastre, sunt un motiv de îngrijorare datorită capacității lor de a transporta alți poluanți, de a se infiltra în organe și de a elibera substanțe chimice toxice. Aceste particule minuscule reprezintă o problemă globală, care afectează atât ecosistemele de apă dulce, cât și ecosistemele marine, iar prezența lor în Nil este o reamintire clară a extinderii lor.

Sursa flagelului din fluviul Nil

Vinovații din spatele poluării cu plastic din Nil sunt numeroși:

  • eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor;
  • sistemele ineficiente de tratare a apelor uzate;
  • gunoiul din activități recreative;

Aceste surse, împreună cu lipsa de reglementare și supraveghere, au creat o furtună perfectă pentru contaminarea cu microplastic.

Abordarea acestei crize va necesita un efort concertat din partea tuturor părților interesate. Studiul subliniază nevoia urgentă de standarde globale privind poluarea cu microplastic, mai ales având în vedere implicațiile acesteia pentru sănătatea umană.

Curentul Golfului, semn de colaps. Europa ar putea fi „aruncată“ într-o nouă eră glaciară

Sursă - Unsplash

Cercetătorii au descoperit un semn de avertizare ce arată că, în Atlantic, Curentul Golfului este pe cale să intre în colaps, scrie Live Science.

Circulația de răsturnare meridională atlantică (AMOC) se caracterizează printr-un flux spre nord de apă caldă și sărată în straturile superioare ale Atlanticului și un flux spre sud de ape mai reci și adânci. AMOC include și Curentul Golfului.

Această eliberare de căldură ajută la îmblânzirea climei în vestul Europei și în America de Nord. Dar înregistrările sedimentelor din ultimii 100.000 de ani sugerează că, uneori, AMOC s-a oprit brusc. Acest lucru a dus la schimbări majore ale climei de-a lungul câtorva decenii.

Oamenii de știință cred că am putea vira din nou către acest scenariu – chiar din 2025 – din cauza schimbărilor climatice. Până acum, cercetătorii nu aveau dovezi care să confirme un astfel de scenariu.

Curentul Golfului e pe cale să intre în colaps

Într-un nou studiu publicat în revista Science Advances, cercetătorii au descoperit că fluxul de apă dulce în Oceanul Atlantic la o latitudine de 34 de grade sud (latitudinea unde se află Africa de Sud) poate indica un avertisment-cheie pentru un colaps iminent al AMOC. Echipa a descoperit că acest flux atinge un minim cu aproximativ 25 de ani înainte de prăbușirea AMOC.

Oamenii de știință nu au o înregistrare suficient de lungă a observațiilor debitului de apă dulce în acest loc. Astfel, nu pot prezice cât de departe este AMOC de un punct de inflexiune. Cu toate acestea, ei știu că acest flux este în scădere.

„Ne apropiem de punctul de vârf, dar nu putem deduce distanța până la acesta”, a declarat René M. van Westen. El este autor al studiului cercetător postdoctoral în științe marine și atmosferice la Universitatea Utrecht.

Deoarece creșterea și descreșterea AMOC depinde de salinitatea apei, această circulație este foarte sensibilă la afluxurile de apă dulce. Pe măsură ce clima se încălzește și modelele precipitațiilor se schimbă, modelele de curgere a apei dulci în ocean se schimbă și ele.

Găsirea punctului de vârf al AMOC necesită simularea unei creșteri treptate a debitului de apă dulce în Atlanticul de Nord pe o perioadă de peste 2.000 de ani, a spus van Westen. Acesta este un proces lung și costisitor din punct de vedere computațional.

Cum au procedat cercetătorii?

Cercetătorii au modelat o creștere treptată a apei dulci folosind modele climatice de ultimă generație. Ei au descoperit o tendință negativă lungă a debitului de apă dulce la 34 de grade sud – granița de sud a Oceanului Atlantic – atingând un minim cu aproximativ 25 de ani înainte de prăbușirea AMOC. Minimul nu este legat de o anumită valoare a salinității, ci mai degrabă este relativ la modelele care au apărut înainte. Prin urmare, cercetătorii nu sunt siguri cum se compară aceste condiții cu cele de astăzi. Prăbușirea AMOC a dus la o lipsă completă de circulație și o pierdere de aproximativ 75% din căldura transportată de la sud la nord.

Dacă AMOC s-ar prăbuși în viitorul apropiat, consecințele ar fi extrem de grave. Fără AMOC, emisfera nordică s-ar răci, iar emisfera sudică s-ar încălzi, dar într-un grad mai mic. Efectele variază în funcție de regiune, dar Europa ar fi puternic afectată, a spus van Westen. Continentul s-ar răci între 5 până la 10 grade Celsius într-un secol. Schimbarea ar fi uriașă, chiar și în comparație cu nivelul actual al schimbărilor climatice, care are deja efecte.

„În medie, clima globală se încălzește cu aproximativ 0,2 grade Celsius pe deceniu”, a spus van Westen.

Prăbușirea AMOC ar duce, de asemenea, la modificări ale precipitațiilor pe tot globul. De exemplu, nu vor mai fi anotimpuri umede și secetoase în pădurea tropicală amazoniană.

„Știm că în condițiile schimbărilor climatice acest AMOC se va slăbi treptat. Acest parametru [de apă dulce] va deveni mai negativ, așa că va destabiliza și mai mult AMOC”, a spus van Westen.

Mesajul, a adăugat el, este că necesitatea de a opri schimbările climatice este urgentă: „Trebuie să încetăm să emitem ca societate globală”.

România produce 301 kilograme deșeuri municipale pe cap de locuitor și reciclează doar 36 kilograme, pe ultimul loc din UE

Sursă - Unsplash

România a rămas pe ultimul loc în Uniunea Europeană la producerea și reciclarea de deșeuri municipale. Cetățenii au produs 301 kilograme pe cap de locuitor și au reciclat doar 36 kilograme, potrivit datelor Eurostat.

La nivelul Uniunii Europene, media de deșeuri municipale produse de o persoană este de 513 kilograme. Cantitatea este cu 19 kg. mai mică decât în 2021, dar cu 46 kg mai mare decât în 1995.

În ceea ce privește statele cu cele mai mari cantități de deșeuri municipale, acestea sunt:

  • Austria – 827 kilograme pe cap de locuitor;
  • Danemarca – 787 kilograme pe cap de locuitor;

La polul opus se află România, cu doar 301 kilograme pe cap de locuitor produse în 2022. Cantitatea este într-o ușoară scădere față de 2021, când am produs 302 kilograme pe cap de locuitor.

Cum stăm cu reciclarea de deșeuri municipale

În ceea ce privește reciclarea, la nivelul UE, aceasta este într-o scădere față de 2021. Dacă atunci media era de 264 de kilograme pe cap de locuitor, în 2022 a ajuns la 249 de kilograme pe cap de locuitor.

Campionii la producție sunt campioni și la reciclare:

  • Austria – 516 kilograme pe cap de locuitor reciclate;
  • Danemarca – 411 kilograme pe cap de locuitor reciclate;
  • Germania – 409 kilograme pe cap de locuitor reciclate.

La polul opus se află România, Malta și Grecia, cu 36, 75, respectiv 90 de kilograme pe cap de locuitor reciclate.

FOTO | Imaginea cu un urs polar care doarme pe un sloi de gheață a fost desemnată fotografia de natură sălbatică a anului

Sursă - Unsplash

Imaginea unui tânăr urs polar care doarme pe un sloi de gheață atrage atenția asupra habitatelor polare care dispar, potrivit Science Alert.

Imaginea a câștigat premiul People’s Choice Photographer of the Year. Acesta e decernat de Muzeul de Istorie Naturală din Londra.

Fotograful amator Nima Sarikhani a imortalizat momentul în timpul unei expediții de trei zile în largul arhipelagul Svalbard din Norvegia.

„Această fotografie a stârnit emoții puternice în mulți dintre cei care au văzut-o. În timp ce schimbările climatice sunt cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, sper că această fotografie inspiră și speranță. Mai este timp să curățăm mizeria pe care am făcut-o“, a spus Sarikhani.

Imaginea este o ilustrare vie a amenințării la adresa faunei sălbatice polare. Oamenii de știință spun că este o consecință a crizei climatice.

Micul aisberg oferă doar un adăpost temporar pentru urs. El reprezintă un microcosmos al modului în care habitatele polare continuă să se micșoreze pe măsură ce lumea se încălzește.

Directorul Muzeului de Istorie Naturală, Dr. Douglas Gurr, a numit fotografia o „reprezentare vizuală a impactului negativ al încălzirii climatice și al pierderii habitatului.

Urs polar ce doarme pe un sloi de gheață

Peste 50.000 de imagini au fost înscrise în competiție. Fotografia lui Sarikhani a câștigat într-un vot public dintr-o listă scurtă de 25 de imagini.

Acesta a obținut 75.000 de voturi, a spus muzeul, un record. Interesul în jurul imaginii lui Sarikhani vine într-o perioadă critică pentru urșii polari.

WWF spune că au rămas 22.000 de urși polari în sălbăticie.

Specia este clasificată ca fiind vulnerabilă – o categorie mai puțin gravă decât pe cale de dispariție. WWF a spus că urșii sunt sub presiunea impactului crizei climatice asupra Arcticii. Regiunea se încălzește aproximativ de două ori mai repede decât media globală.

Ministerul Energiei a relansat două apeluri pentru sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice și capacitatea de producție a bateriilor

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Ministerul Energiei a anunțat că a relansat două apeluri care au fost anulate în octombrie 2023.

Primul dintre acestea este apelul de proiecte destinat susținerii investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice în baterii.

Bugetul total alocat acestui program este de 79.6 milioane de euro, fiind finanțat prin PNRR

Scopul acestui apel constă în operaționalizarea unei capacități minime de 240 MW (sau 480 MWh) pentru stocarea energiei electrice în baterii până la 30 iunie 2026.

În plus, al doilea apel se concentrează pe proiecte care susțin investițiile în construirea de noi capacități de producție, asamblare și reciclare a bateriilor, precum și în construirea de noi capacități de producție, asamblare și reciclare a celulelor și panourilor fotovoltaice.

Bugetul total aferent apelului de proiecte este de 199 milioane euro

Apelul competitiv este deschis până la data de 21 martie ora 00.00.

Sunt eligibile achiziţionarea de instalaţii/echipamente pentru construirea de capacităţi noi de stocare a energiei electrice în baterii şi construcţiile care fac obiectul proiectului de stocare a energiei electrice în baterii.

Ministerul Energiei anunţă relansarea, începând cu data de 08 februarie 2024, ora 00:00, a apelului de proiecte

Sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice (baterii)” aferent Investiţiei 4 PNRR – Lanţ industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), precum şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice, Sub-măsura 4.3 – Sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei elecrice (baterii)”, a precizat ministerul într-un comunicat de presă.