România, Croația, Ungaria somate pentru că nu respectă obiectivele energetice

Autor

-

18 iulie 2023

nicolas-hippert-C82jAEQkfE0-unsplash — Energia nucleară este subiect de controversă în UE. Foto: Nicolas Hippert, Unsplash

Cele trei țări au dificultăți în a îndeplini obiectivele energetice. Așadar, Comisia a solicitat României și Ungariei să prezinte rapoarte de progres. Ele trebuie să fie cuprinzătoare cu privire la progresul obiectivelor lor de eficiență energetică pentru 2020. Acestea urmau să fie programate la 30 aprilie 2022. De altfel, Sebastian Burduja, recent numit Ministerul Energiei a indicat acest lucru ca fiind unul dintre prioritățile sale principale. Mai exact „îmbunătățirea capacității administrative a ministerului”. Potrivit articolului 7 din Directiva privind eficiența și obiectivele energetice, statele membre trebuie să implementeze o schemă de obligații. Este vorba de obligații în materie de eficiență energetică.

Obiectivele României stabilite prin PNRR

Alternativa este să adopte măsuri pentru a atinge obiectivele cumulate de economisire a energiei. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple într-o perioadă de obligație cuprinsă între 2021 și 2030. Responsabilitățile principale ale Direcției de Eficiență Energetică includ monitorizarea și implementarea legislației. La nivel național pentru a atinge obiectivele de eficiență energetică ale țării pentru 2030. În Planul său național integrat pentru energie și climă (INECP), România s-a angajat să urmărească o țintă de energie verde. Acesta trebuia să fie de 30,7% din energia regenerabilă din mixul energetic total al țării până în 2030. Doar că în acest moment lucrurile nu par să evolueze în sensul dorit. Deși, potrivit planului său, România vrea să atingă obiectivele de a-și decarboniza industria. Și, în aceiași măsură să îmbunătățească obiectivele de eficiența energetică în infrastructură și echipamente.

Energia obținută prin resurse durabile- un alt obiectiv

Pe de altă parte, vrea să dezvolte capacități de stocare și transport. Obiectivele de a spori eficiența proceselor și digitalizarea sunt și ele pe listă. Și să califice resursele umane pentru a răspunde cerințelor specifice sectorului energiei regenerabile. Cea mai mare parte a Planului Național de Recuperare și Reziliență (PNRR) este dedicată pentru obiectivele de eficiență energetică. În acest sens este implicat în principal sistemul energetic național. În timp ce REPowerEU este aliniat cu independența și securitatea energetică prin resurse durabile. În acest context, România, alături de Polonia, este una dintre țările care au cerut păsuire pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, conduce echipa României la cea de-a 11-a reuniune a Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă

Autor

Cristina Antal

-

18 iulie 2023

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, participă la cea de-a 11-a reuniune a Forumului Politic la Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă (HLPF2023).

În delegație se regăsesc și alți oficiali importanți, printre care László Borbély, Consilier de Stat din cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului, specialiști din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și membri ai Misiunii Permanente a României pe lângă ONU și ai Parlamentului României.

În cadrul Forumului, există și un segment ministerial care are loc în perioada 17-19 iulie 2023. Pe marginea acestui segment, a avut loc o dezbatere cu tema ”Consolidarea impulsului către Summitul ODD” (Obiectivele de Dezvoltare Durabilă), unde astăzi, 17 iulie, ministrul Mircea Fechet a susținut o intervenție națională.

Cu toate acestea, deși participarea la Forum este o oportunitate importantă pentru a discuta despre dezvoltarea durabilă, România trebuie să facă față în continuare provocărilor și să se angajeze în soluționarea problemelor de mediu și dezvoltare durabilă pe plan intern.

Tema acestor reuniuni este ”Accelerarea recuperării după pandemia de COVID-19 și implementarea integrală a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă la toate nivelurile”

”Este o onoare să particip la aceste discuții cruciale privind pașii către Summit-ul SDG, abordând nevoia urgentă de acțiuni pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Sunt convins că la Summit-ul SDG din septembrie a acestui an, multe țări își vor reconfirma angajamentul ferm față de implementarea acestor obiective. România a luat măsuri concrete pentru punerea în aplicare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și integrarea Agendei 2030 în contextul său național. În acest sens, pentru a asigura o abordare integrată, coerența politicii are un rol cheie în acest demers, iar politicile naționale legate de dezvoltare trebuie să se bazeze pe realitățile și nevoile comunităților locale”, a declarat Mircea Fechet.

Mircea Fechet a avut și o discuție cu Ministrul Afacerilor Externe din Ucraina, Dmytro Kuleba

”Pe lângă impactul pandemiei de COVID-19, criza climatică și cea provocată de război au condus la și mai multe dezechilibre. În acest sens, România condamnă în cei mai fermi termeni războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care sfidează Carta ONU, dreptul internațional, pune în pericol mediul și agravează crizele alimentare și energetice globale”, a mai punctat Mircea Fechet.

Guvernul României pune în aplicare Planul Național de Redresare și Reziliență, un program axat pe investiții și reforme în diferite sectoare ale mediului. Acesta include extinderea fondului forestier național, protecția biodiversității, gestionarea resurselor de apă, implementarea colectării separate a deșeurilor și promovarea economiei circulare

”De asemenea, România a implementat un sistem informatic integrat de urmărire a trasabilității lemnului care îmbunătățește transparența lanțului de aprovizionare și descurajează exploatarea forestieră ilegală. Am adoptat Strategia pentru tranziţia României spre economia circulară 2020-2030, care poate contribui la creșterea economiei noastre, păstrând în același timp resursele naturale. În prezent, lucrăm la actualizarea Planului Național pentru Energie și Climă, împreună cu elaborarea „strategiei pe termen lung a României de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, Strategia noastră națională de adaptare la schimbările climatice se află în etapa finală de adoptare”, a adăugat oficialul.

În data de 17 iulie, România a prezentat cea de-a doua Raportare Națională Voluntară (RNV România 2023), alături de alte state ale Uniunii Europene

În acest context, demnitarul român a declarat că strategia noastră națională de dezvoltare durabilă este o strategie orientată către cetățeni și definește cadrul național al României pentru implementarea Agendei 2030.

În plus, Planul național de acțiune facilitează cooperarea interinstituțională și asigură coeziunea politicii.

”În acest proces, vom continua să conectăm autoritățile locale pentru a asigura coerența, pentru a implica societatea civilă, companiile, mediul academic și alte părți interesate relevante. Ținând cont de natura interconectată a obiectivelor, succesul realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) depinde în primul rând de implicarea tuturor actorilor relevanți ai societății. În încheiere, împărtășesc convingerea fermă că realizarea ODD de mediu, va contribui semnificativ la realizarea tuturor ODD din țara noastră, dar și la nivel global”, a mai transmis demnitarul.

În timpul reuniunii, România a organizat un Laborator de Raportare Națională Voluntară (VNR Lab) cu tema ”Programe inovatoare și mecanisme de guvernanță ale sectorului public în serviciul proceselor VNR”, în parteneriat cu Biroul de Sprijin Interguvernamental și Coordonare pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Departamentului de Afaceri Economice și Sociale al ONU (OISC/DESA)

”După cum știți, Laboratoarele evaluării naționale voluntare ne permit să împărtășim experiențele cu privire la modalitățile corecte de a accelera implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și ne oferă o platformă pentru consolidarea procesului de Raportare Națională Voluntară în țările noastre. Astăzi, în cadrul acestui eveniment, avem în vedere împărtășirea experienței și provocărilor țării noastre în acest proces de raportare”, a conclus ministrul Mediului.

Valul de căldură face ravagii în America de Nord, Europa și Asia. Temperaturi mult prea ridicate, incendii și ploi torențiale

Autor

Ana Maria BUJOR

-

18 iulie 2023

Canicula face ravagii în toată Europa. În afară de Spania, și Italia, Grecia sau Turcia se înscriu pe lista țărilor cu temperaturi de peste 40 de grade. În Grecia, fenomenul este considerat ca unul dintre cele mai severe din ultimii 30 de ani. De altfel, și premierul grec a avertizat că vor fi multe incendii de vegetație. Pe de altă parte, specialiștii spun că în următoarele zile atât Grecia cât și Turcia se vor confrunta cu temperaturi și mai ridicate. Culmea este că până și în Elveția a izbucnit un incendiu forestier, lângă Bitsch. Din pricina lui, câteva sate au fost evacuate. Organizația Meteorologică Mondială spune că ne confruntăm cu unul dintre cele mai mortale fenomene meteo. Asta din cauza faptului că sunt temperaturi foarte ridicate.

Valurile de căldură vor fi din ce în ce mai severe

De altfel specialiștii mai spun că aceste valuri de căldură vor fi din ce în ce mai frecvente și mai severe. Totul se întâmplă din cauza încălzirii globale. Nici Statele Unite nu au scăpat de aceste zile de foc. Atât în SUA cât și în Canada, canicula a provocat incendii mari. Până acum, cel puțin 15 persoane au fost declarate decedate. Nici România nu se lasă mai prejos. Județele din sudul țării înregistrează temperaturi de 39 de grade. De altfel, meteorologii au emis un Cod portocaliu. Acesta vizează parţial judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş şi Dâmboviţa şi integral judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj şi municipiul Bucureşti. Disconfortul termic va fi unul accetuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Minimele se vor situa în jurul a 20-22 de grade.

Temperaturi ridicate și ploi torențiale și în Asia

Nu doar Europa și America de Nord sunt lovite de intemperii. Japonia a emis și ea un avertisment de caniculă, pentru aproape jumătate din țară. Se vor înregistra temperaturi record. În Tokyo a fost atinsă chiar și temperatura de 36 de grade. Pe de altă parte, țara se confruntă, de asemenea, cu ploi torenţiale care au provocat moartea a cel puţin opt persoane. Și în Coreea de Sud, au avut loc inundații, care s-au soldat cu 37 de morţi şi nouă persoane dispărute. Pe de altă parte, și China se confruntă cu temperature foarte mari. Chiar și de 45 de grade. OMM a subliniat că din cauza temperaturii ridicate anul trecut au murit peste 60.000 de oameni doar în Europa.

Uniunea Europeană cere marilor puteri să reducă rapid emisiile de gaze

Autor

Ana Maria BUJOR

-

18 iulie 2023

ue acord global poluare plastic — Sursă - Unsplash

UE cere Chinei, Indiei și SUA să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Mai ales că și consumatorii, dar și firmele din Uniune încep să devină nemulțumiți, potrivit g4media. Asta pentru că transformarea sistemului energetic într-unul verde este costisitor. Drept urmare inclusiv cele trei state care poluează mai mult ar trebui să suporte financiar această povară. În ceea ce privește Uniunea, aceasta a reușit să reducă emisiile de gaze. Practic din 1990 când proporția era la 16,8%, în 2021, UE a ajuns șa 7,3% emisii de gaze. Reducerea lor a fost făcută prin eliminarea parțială a cărbunelui din producția energetică.

În China și India emisiile de gaze au crescut proportional cu cererea de energie

Asta în timp ce în India și China emisiile creșteau odată cu cererea de energie. Pe de altă parte, în Uniune acum sunt tensiuni legate de țintele stabilite pentru 2040. Asta pentru că strategiile climatice nu pot fi susținute de bugete suprasolicitate. Iar în tot acest timp se amplifică temerile legate de încălzirea globală.
Până în acest moment, s-a stabilit la nivel mondial că până în 2030 să scadă emisiile de gaze cu 43%. Asta dacă se dorește limitarea încălzirii globale la 1,5 grade în comparație cu nivelul pre-industrial. În acest moment, potrivit ONU, Terra se află pe o traiectorie către o încălzire cu 2,4-2,6 grade până în 2100.

Până în 2030 se urmărește reducerea emisiilor cu 50%

Planul Uniunii Europene este acela de a reduce până în 2030 să își reducă emisiile cu 50%. Asta ar însemna că până în 2050 să fie zero net la acest capitol. Oficialii UE spun totuși că România și Polonia negociază pentru modificarea obiectivelor. Cu toate acestea sunt și țări care ar dori accelerarea măsurilor. „Dacă am convinge China să-și asume ținte ridicate de reducere a emisiilor, UE ar avea mai mult spațiu”. A spus un oficial UE. Pe de altă parte, Comisia europeană a avertizat că lipa unei ținte ambițioase va fi dăunătoare. „UE ar risca să-și rateze obiectivul climatic intern pentru 2050. Și, posibil, să-și submineze capacitatea de a stimula acțiunea climatică pe plan internațional”. A explicat Comisia.

Voluntarii din Sectorul 5 al Capitalei au desfășurat o campanie de colectare a mucurilor de țigară

Autor

Cristina Antal

-

18 iulie 2023

Green Report a adus în discuție descompunerea a mucurilor de țigară în natură, precizând că acest proces durează aproximativ 12 ani.

Green Report: ”Descompunerea a mucurilor de țigară eliberează substanțele chimice nocive care poluează și afectează echilibrul ecologic”

Pentru a combate această formă de poluare, în perioada 22-24 iunie și 29-30 iunie, voluntarii de la ”Colorăm Zâmbete” s-au implicat într-o acțiune de ecologizare, cu un obiectiv mai puțin întâlnit în România.

Toate mucurile de țigară colectate au fost expuse în urne amplasate la intrarea în centrul comercial Vulcan Value Centre, astfel încât progresul campaniei să poată fi urmărit în timp real.

În cadrul campaniei, voluntarii din Sectorul 5 al Capitalei au organizat acțiuni de curățenie în zonele aglomerate și locuri publice, încurajând participarea comunității în lupta împotriva acestei forme de poluare.

Descompunerea mucurilor de țigară în natură reprezintă o problemă majoră de mediu, având în vedere cantitatea uriașă de chiștoace aruncate în natură

Biodegradare îndelungată: Mucurile de țigară sunt considerate deșeuri nebiodegradabile din cauza acetatului de celuloză din filtru, care se descompune foarte încet.

Poluarea solului și a apei: Mucurile de țigară aruncate pe sol sau în apele de suprafață și subterane poluează mediul și reprezintă o amenințare pentru fauna și flora din ecosistemele acvatice și terestre. Substanțele chimice nocive din filtru, precum nicotina, arsura de țigară și alte substanțe chimice, se pot dizolva în apă, afectând calitatea acesteia și având un impact negativ asupra vieții acvatice.

Pericole pentru animale: Mucurile de țigară reprezintă un pericol pentru animalele sălbatice care ingerează aceste deșeuri. Înghițirea lor poate cauza daune sau blocaje în sistemul digestiv și pot duce la intoxicații severe sau chiar la moartea necuvântătoarelor.

Incendii de vegetație: Aruncarea mucurilor de țigară aprinse poate provoca incendii de vegetație, mai ales în zone uscate și în perioade de secetă.

Impact asupra sănătății umane: Descompunerea lentă chiștoacelor și eliberarea treptată a substanțelor chimice toxice pot duce la o acumulare a acestora în mediul înconjurător, inclusiv în aerul pe care îl respirăm. Inhalarea substanțelor chimice emise de mucuri poate afecta sănătatea respiratorie și poate fi asociată cu riscul de apariție a unor boli respiratorii și cardiovasculare.

Valea Morții ar putea înregistra cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată pe Pământ

Autor

Ionuț POPESCU

-

18 iulie 2023

valea mortii temperatura — Sursă - Freepik

Valea Morții ar putea atinge cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în mod fiabil pe Pământ, conform Science Alert.

Valurile de căldură intense și necruțătoare au devenit noua normalitate. Ele alimentează schimbările climatice și exacerbează secetele și incendiile de vegetație.

Iunie a fost cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată, dar iulie va fi și mai călduroasă. Prima săptămână din iulie a fost cea mai caldă înregistrată pe Pământ, conform Organizației Mondiale de Meteorologie.

Valea Morții din California ar putea înregistra cea mai mare temperatură înregistrată, pe fondul a ceea ce Serviciul Național de Meteorologie din SUA a numit „căldură înăbușitoare și periculoasă”.

Organizația i-a îndemnat pe cetățeni să să rămână hidratați și să evite activitățile în aer liber.

Temperaturile depășesc pe timpul verii 49 Celsius, potrivit Serviciului Parcurilor Naționale. Munții din jurul văii captează aerul cald în bazinul din interior.

Temperatura ar putea depăși 54.44 °C în această perioadă, recordul pentru cea mai caldă temperatură măsurată vreodată în mod fiabil pe Pământ, potrivit Scientific American.

Valea Morții din SUA ar putea înregistra cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată pe Pământ

În Arizona, temperaturile au ajuns la peste 43.33 °C timp de două săptămâni. Totuși, temperaturile extreme în SUA nu sunt o anomalie.

Valurile de căldură au lovit Europa, Orientul Mijlociu și sud-estul Turciei. De asemenea, Marocul a emis o alertă pentru căldură extremă în anumite părți ale țării.

Oamenii au eliberat atât de mult dioxid de carbon și metan încât clima Terrei a fost schimbată. Așa au apărut evenimente meteorologice extreme mai frecvente și de durată mai lungă.

Anii consecutivi de secetă și temperaturi peste medie au făcut ca singurul rezervor de apă dulce din Uruguay să fie aproape uscat. Mai mult de jumătate din populația țării nu are acces la apă la robinet, potrivit Guardian.

Căldura afectează, de asemenea, nordul Argentinei și sudul Patagoniei. În mod similar, în Irak, deficitul de apă are un efect secundar asupra agriculturii și producției de alimente.

„Vremea extremă – o apariție din ce în ce mai frecventă – are un impact major asupra sănătății umane, ecosistemelor, economiilor, agriculturii, energiei și aprovizionării cu apă. Acest lucru subliniază urgența tot mai mare de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cât mai rapid”, a precizat secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, Petteri Taalas.

Avertizare pentru agricultori: Invazie de lăcuste în Republica Moldova

Autor

Cristina Antal

-

18 iulie 2023

Agrointel.ro și G4 Media transmit că există o avertizare importantă pentru agricultorii din Republica Moldova, în condițiile în care țara se confruntă cu o invazie de lăcuste.

Specialiștii din Republica Moldova îndeamnă fermierii să semnaleze urgent prezența acestor dăunători pe terenurile agricole

Migrația în masă a lăcustelor se datorează înmulțirii excesive cauzate de primăveri secetoase și veri calde și secetoase, cum este situația, în acest an, în țara de peste Prut.

Înălțimea medie de zbor a roiului de lăcuste este de 1.000 de metri, dar acestea pot să ajungă și la 1.100-1.300 m altitudine,

Agricultorii sunt sfătuiți să fie vigilenți și să acționeze prompt pentru a limita pagubele produse de invazia de lăcuste, care amenință recoltele și sursele de hrană ale țării.

O invazie de lăcuste poate fi extrem de dăunătoare și poate avea efecte devastatoare asupra agriculturii și mediului înconjurător

Pierderi majore de culturi: Atunci când roiurile de lăcuste invadează o regiune, pot distruge culturile în totalitate în doar câteva ore sau zile, lăsând fermierii fără posibilitatea de a-și recupera investițiile sau de a obține recolte suficiente.

Impact asupra economiei: Fermierii și agenții economici implicați în lanțurile de aprovizionare agricolă pot înregistra pierderi semnificative, iar guvernele vor trebui să aloce resurse financiare pentru a face față situației de urgență și pentru a sprijini populația afectată.

Defrișări și degradarea ecosistemelor: În căutarea hranei, roiurile de lăcuste pot consuma în întregime vegetația și pot duce la defrișări extinse. Aceasta duce la degradarea ecosistemelor și poate afecta negativ biodiversitatea, lăsând animalele sălbatice și alte insecte fără sursele lor de hrană și adăpost.

Revoluția cărnii de laborator continuă. A fost creată prima chifteluță cu ADN de mamut

Autor

Ionuț POPESCU

-

17 iulie 2023

Vow, o companie australiană de carne, a creat o primă chifteluță cu ADN al animalului preistoric, conform TBSNews.

Proiectul se concentrează pe ideea de a crește carne din celule fără a fi necesară sacrificarea animalelor. Studiul subliniază și legătura dintre producția de animale, distrugerea faunei sălbatice și criza climatică, relatează The Guardian.

În prezent, există destul de multe companii care lucrează la înlocuitori pentru carnea convențională.

Proiectul Vow vizează mai mult amestecarea și potrivirea celulelor din specii neconvenționale pentru a crea noi tipuri de carne.

Chifteluță cu ADN de mamut. Cercetătorii au analizat mai multe specii

Până acum, compania a cercetat peste 50 de specii, inclusiv alpaca, bivol, crocodil, cangur, păuni și diferite tipuri de pești.

Potrivit rapoartelor, prima carne cultivată de laborator care va fi vândută va fi de prepeliță japoneză. Compania se așteaptă să fie în restaurantele din Singapore anul acesta.

„Avem o problemă de schimbare a comportamentului când vine vorba de consumul de carne”, a declarat George Peppou, CEO al Vow.

„Scopul este de a trece câteva miliarde de consumatori de carne de la consumul de proteine animale [convenționale] la consumul de lucruri care pot fi produse în sisteme electrificate.

Credem că cel mai bun mod de a face asta este să inventezi carnea. Căutăm celule care sunt ușor de crescut, cu adevărat gustoase și hrănitoare. Apoi amestecăm și potrivim acele celule pentru a crea carne cu adevărat gustoasă.”, a mai spus el.

De ce a fost ales mamutul?

Tim Noakesmith, unul dintre co-fondatorii Vow, a declarat: „Am ales mamutul lânos pentru că este un simbol al pierderii diversității și un simbol al schimbărilor climatice”.

Mamutul a dispărut în ultima epocă glaciară din cauza vânătorii și a temperaturilor în creștere.

Echipa de cercetare a preluat secvența de ADN pentru mioglobina mamut, o proteină musculară cheie pentru a oferi cărnii aroma sa și a completat puținele lacune folosind ADN-ul elefantului.

„A fost ridicol de ușor și rapid. Am făcut asta în câteva săptămâni”, spun cercetătorii.

Inițial, ideea a fost să se producă carne de pasăre dodo, dar secvențele de ADN necesare nu există.

Este un fapt larg cunoscut că producția pe scară largă de carne, în special cea de vită, provoacă daune uriașe mediului. Pentru a preveni alte daune, este necesară o reducere mare a consumului de carne. Acest lucru e necesar mai ales în cazul națiunilor bogate, pentru a pune capăt crizei climatice care deteriorează.

Președintele Coreei de Sud îndeamnă la acțiuni de combatere a crizei climatice, după ce numărul persoanelor decedate în inundațiile devastatoare din țara sa a ajuns la 40

Autor

Anda MILITARU

-

17 iulie 2023

jet-dela-cruz-Gf6puSx3h6Y-unsplash — Coreea de Sud. Foto cu caracter ilustrativ. Jet Dela Cruz, Unsplash

Salvatori din Coreea de Sud au recuperat până în această dimineață trupurile a 13 victime din tunelul rutier inundat în weekend, arată publicația The Guardian. Concomitent, peste 40 de persoane și-au pierdut viața în inundațiile și alunecările de teren declanșate în urma ploilor abundente din ultimele zile. Situația dezastruoasă l-a determinat pe președintele țării, Yoon Suk Yeol, să lanseze un avertisment. Criza climatică, a declarat acesta, a făcut din vremea extremă ceva obișnuit.

„Acest tip de fenomen meteorologic extrem va deveni obișnuit… trebuie să acceptăm că schimbările climatice au loc, și să le facem față”, a spus Președintele Yoon, în timp ce se pregătea să viziteze provincia Gyeongsang de Nord, afectată de inundații

Yoon a adăugat că ideea că vremea extremă legată de schimbările climatice este o anomalie pentru care nu se pot face pregătiri „trebuie revizuită complet.” Acesta a cerut autorităților să dea dovadă de „determinare extraordinară” pentru a îmbunătăți pregătirea și măsurile de răspuns ale țării.

Autoritățile din Cheongju au declarat că 13 persoane au fost confirmate decedate până acum în incidentul din tunelul subteran Osong.

Până la 15 vehicule, printre care și un autobuz, au rămas blocate, sâmbătă, în tunelul lung de 685 de metri, după surparea unui mal de râu

Aproximativ 900 de salvatori, inclusiv scafandri, au continuat să cerceteze tunelul. Pompierii estimează că acesta s-a umplut cu apă în doar două sau trei minute.

Yoon a ordonat autorităților să depună un „efort total” pentru a face față inundațiilor. Acesta a promis sprijin guvernamental pentru lucrările de recuperare, inclusiv desemnarea unor zone speciale de dezastru în zonele cele mai afectate.

Rezidenții și familiile victimelor au criticat, însă, puternic autoritățile locale

Acestea le-au acuzat că prezidează un „dezastru provocat de om.” Criticile acestora sunt cauzate de faptul că oficialii nu au închis preventiv tunelul, pe fondul ploii torenţiale și a nivelului apei în creștere într-un râu din apropiere. Poliția a spus că va demara o anchetă cu privire la inundația fatală, a declarat agenția de știri Yonhap.

Guvernul provincial a declarat că manualul său de răspuns în caz de urgență nu necesită închiderea imediată a tunelului în aceste condiții

„Nu este întotdeauna obligatoriu să se pună în aplicare restricții de intrare în cazul unei avertismente de inundații”, a declarat Kang Jong-geun, oficial provincial, reporterilor, în weekend. „Examinăm situația generală a drumurilor și luăm decizii pe baza unei monitorizări atente”, a adăugat acesta.

„Nu păreau să existe probleme speciale până la spargerea terasamentului… și din cauza afluxului rapid de apă, nu am avut suficient timp să oprim mașinile să intre,” a spus oficialul, în încheierea declarației sale.

Jang Chan-gyo, un rezident local, nu este, însă, de acord cu spusele acestuia. Localnicul a spus că ar fi trebuit făcut mai mult pentru a preveni ruperea râului.

„Ne-au avertizat să fim pregătiți pentru sezonul ploios de acum o săptămână, dar nu are sens de ce autoritățile nu au construit preventiv un dig puternic care ar fi putut preveni dezastrul”, a spus Jang, citat de Yonhap

Președintele Yoon a învinuit autoritățile locale că nu au respectat regulile de răspuns la dezastre. Acesta este convins că situația a fost agravată de pregătirea slabă în zonele vulnerabile

„Am subliniat în mod repetat controlul accesului în zonele periculoase și evacuările preventive… dar, dacă principiile de bază ale răspunsului la dezastre nu sunt păstrate la fața locului, este dificil să se asigure siguranța publică”, a declarat Yoon la o întâlnire în cadrul agenției luni.

Ploile abundente au lovit regiunile centrale și de sud ale Coreei de Sud de joi, când sezonul ploios anual a atins apogeul. Ministerul de Interne a declarat că nouă persoane au fost date dispărute și 34 au fost rănite. Mii de persoane au fost evacuate.

Un grup bancar inaugurează primul parc fotovoltaic în Kosovo și investește în energie curată

Autor

Cristina Antal

-

17 iulie 2023

Grupul ProCredit, cu activitate predominantă în Europa de Sud-Est și de Est, a marcat un moment semnificativ în Kosovo, inaugurând propriul parc fotovoltaic, ProEnergy, în apropiere de Pristina.

Acesta este primul parc solar deținut de un grup bancar în Kosovo și reprezintă un pas important în direcția tranziției către energie curată într-o regiune în care majoritatea electricității este generată în prezent din surse pe bază de cărbune, cu impact semnificativ asupra mediului înconjurător, transmite publicația Green Report.

Parcul fotovoltaic de 3 MWp, în valoare de aproximativ 2.5 milioane de euro, a fost inițiat și implementat ca un proiect comun între Banca ProCredit din Kosovo și ProCredit Holding

Acesta va produce anual aproximativ 3.711 MWh de energie curată, suficient pentru a alimenta până la 450 de gospodării, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea calității aerului.

Grupul ProCredit este implicat activ în investiții verzi, iar la sfârșitul lunii martie 2023, creditele verzi au reprezentat 20.2% din portofoliul său total de credite.

Aproximativ 1.2 miliarde de euro au fost acordate ca credite pentru investiții în eficiență energetică, energie regenerabilă și alte proiecte verzi.

Un procent semnificativ din aceste credite a fost direcționat către proiecte fotovoltaice, inclusiv cele realizate de întreprinderile mici și mijlocii sau de persoane fizice

Grupul ProCredit își propune să continue extinderea creditelor verzi în portofoliul său, având ca obiectiv creșterea procentului acestora la 25% pe termen mediu.

Investițiile în energie regenerabilă și alte inițiative ecologice demonstrează angajamentul Grupului față de protejarea mediului și promovarea dezvoltării durabile.