15.6 C
București
joi, 18 septembrie, 2025
Acasă Blog Pagină 384

Organizație pentru protecția mediului: ”Sistemul de retrocedare haotică a pădurilor a fost una dintre cauzele principale ale tăierilor ilegale în România”

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Organizația WWF România a reluat problema sistemului de retrocedare a pădurilor, precizând că va urma o nouă etapă, respectiv, ”împroprietăririle” din pădurile care au fost întotdeauna ale statului.

Este motivul pentru care organizația pentru protecția mediului a făcut apel către Avocatul Poporului și către Președintele României, cărora le cere să întoarcă această lege în Parlament, pentru a fi rediscutată.

WWF România a trimis o sesizare către Președintele României, Klaus Iohannis, și Avocatul Poporului, Renate Weber, în legătură cu retrocedarea pădurilor statului către foștii proprietari

Organizația atrage atenția asupra faptului că acest proces de retrocedare a fost efectuat într-un mod incorect și că acest lucru are un impact negativ asupra conservării și gestionării durabile a pădurilor.

Potrivit WWF România, retrocedarea pădurilor statului trebuie să fie realizată în conformitate cu legislația în vigoare și cu angajamentele asumate de România în ceea ce privește protecția mediului.

Cu toate acestea, organizația a constatat numeroase deficiențe în procesul de retrocedare, inclusiv lipsa documentației complete și înregistrarea retrocedărilor în zone protejate sau în zone cu o importanță ecologică ridicată.

WWF România a evidențiat că sistemul de retocedare a pădurilor trebuie să fie însoțit de măsuri adecvate de protecție a mediului și de gestionare durabilă a resurselor forestiere

WWF România solicită Președintelui României și Avocatului Poporului să analizeze sesizarea și să acționeze în vederea remedierii situației.

De asemenea, organizația reafirmă importanța protejării pădurilor și necesitatea de a avea o abordare responsabilă și sustenabilă în ceea ce privește gestionarea acestor resurse naturale valoroase.

Schimbările climatice, risc uriaș asupra securității alimentare. Posibil un viitor distopic „cu adevărat terifiant” al foametei și al suferinței

Sursă - Unsplash

Schimbăile climatice par să afecteze aprovizionarea globală cu alimente. Riscurile colapsului recoltei în mai multe coșuri globale au fost subestimate, potrivit unui studiu. Cercetătorii au spus că ar trebui să fie o „avertizare” cu privire la amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice pentru sistemele noastre alimentare, conform Science Alert.

În noua lucrare publicată în Nature Communications, cercetătorii din Statele Unite și Germania au analizat probabilitatea ca mai multe regiuni majore producătoare de alimente să poată suferi simultan randamente scăzute.

Aceste evenimente pot duce la creșteri ale prețurilor, la insecuritate alimentară și chiar la tulburări civile.

Prin „creșterea concentrației de gaze cu efect de seră, intrăm în această apă neexploatată în care ne străduim să avem cu adevărat o idee exactă cu ce tipuri de extreme ne vom confrunta”, a spus autorul principal Kai Kornhuber, cercetător la Universitatea Columbia și Consiliul German pentru Relații Externe, pentru AFP.

„Arătăm că aceste tipuri de evenimente sunt într-adevăr în mare măsură subestimate”, a adăugat el.

Studiul a analizat datele de observație și modele climatice între 1960 și 2014. Ulterior, s-au făcut proiecții pentru 2045 până în 2099.

Cercetătorii au analizat inițial impactul curenților de aer care influențează modelele meteorologice în multe regiuni producătoare de culturi.

Ei au descoperit că o „șerpuire puternică” a acestor curenți, care curge în forme de valuri mari, are un impact deosebit de semnificativ asupra regiunilor agricole cheie din America de Nord, Europa de Est și Asia de Est. Impactul acestora reduce recoltele cu până la 7%.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că acest lucru a fost legat de colapsurile simultane ale recoltei în trecut.

Schimbările climatice, riscuri pentru securitatea alimentară

Un exemplu a fost în 2010, când fluctuațiile curenților au fost legate atât de căldura extremă în anumite părți ale Rusiei, cât și de inundațiile devastatoare din Pakistan. Acestea au afectat ambele recolte, a spus Kornhuber.

Studiul a analizat, de asemenea, cât de bine evaluează modelele computerizate aceste riscuri. S-a constatat că ele subestimează amploarea extremelor pe care curenții le produc la sol.

Kornhuber a spus că studiul ar trebui să fie „un semnal de alarmă în ceea ce privește incertitudinile noastre” cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sectorului alimentar.

„Trebuie să fim pregătiți pentru aceste tipuri de riscuri climatice complexe în viitor. Modelele în acest moment par să nu surprindă acest lucru”, a spus el.

Luni, șeful Națiunilor Unite pentru drepturile omului, Volker Turk, a avertizat despre un viitor distopic „cu adevărat terifiant” al foametei și al suferinței. El a explicat că extremele cauzate de schimbările climatice afectează culturile, animalele și ecosistemele cruciale.

Turk a spus că peste 828 de milioane de oameni s-au confruntat cu foametea în 2021. Potrivit acestuia, schimbările climatice ar putea crește numărul cu 80 de milioane până la mijlocul secolului. El i-a criticat pe liderii mondiali pentru gândirea pe termen scurt.

Pasările marine, tot mai amenințate din cauza plasticului din oceane

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Pasările marine care trăiesc lână oceane sunt din ce în ce mai amenințate cu dispariția: este vorba despre colecțiile masive de plastic care se formează în zonele în care se hrănesc, arată un studiu publicat de jurnaliștii de la Sky News.

Cercetătorii au descoperit că mai multe specii de păsări marine care se hrănesc în apele de suprafață sunt expuse riscului de a se răni în aceste acumulări de plastic.

Respectivele ”insule de deșeuri” sunt constituite dintr-o combinație din deșeuri de plastic, precum și din resturi de pește și alte organisme marine.

Colecțiile de plastic se formează din cauza curenților oceanelor, care adună și concentrează materialele într-un singur loc

Cercetarea a fost realizată în bazinul Atlanticului de Nord, folosind date colectate de la peste 75.000 de păsări, timp de 30 de ani.

S-a constatat că 80% din păsările studiate prezentau semne de expunere la plastic și că numărul de părți din plastic găsite în stomacul acestora a crescut în ultimii ani.

Această descoperire subliniază impactul alarmant al poluării cu plastic asupra ecosistemelor marine și a faunei sălbatice.

Pasările marine, care se hrănesc adesea în apropierea suprafeței apei, se pot îneca sau pot suferi răni grave din cauza plasticului înghițit sau încurcat în penele și picioarele lor

Specialiștii atrag atenția asupra necesității de a reduce poluarea cu plastic și de a dezvolta soluții durabile pentru a proteja mediul marin și viața sălbatică.

Monitorizarea și gestionarea adecvată a deșeurilor, precum și promovarea reciclării și a alternativei la utilizarea plasticului sunt esențiale pentru a contracara această problemă gravă.

Studiul subliniază și importanța unei acțiuni colective pentru a aborda această problemă globală, prin eforturi comune la nivel guvernamental, industrial și individual, pentru a proteja și conserva mediul natural și a asigura un viitor durabil pentru speciile marine și ecosistemele lor.

Parcul Natural Văcărești este subiect de cercetare și inovare într-un proiect al programului HORIZON Europe

Foto: Facebook/Parcul Natural Văcărești
Foto: Facebook/Parcul Natural Văcărești

Asociația Parcul Natural Văcărești, alături de Primaria Sectorului 4 și de Business Development Group, anunță primul parteneriat local într-un proiect european de accelerare a aplicării soluțiilor verzi bazate pe natură (eng. ”Nature Based Solutions”) în lupta pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

Proiectul a fost depus în anul 2022 și a primit finanțare din partea programului HORIZON Europe

NATALIE (Accelerating and mainstreaming NATure bAsed solutions to enhance resiLIEnce to climate change for diverse biogeographical European regions) este un proiect care adună 43 de organizații, majoritatea fiind din Europa.

Scopul principal al acestui proiect este consolidarea colaborării și schimbului de cunoștințe între membrii consorțiului, în vederea dezvoltării de soluții inovatoare pentru adaptarea societății la schimbările climatice.

Proiectul este coordonat de Office International de l’Eau din Franța și cuprinde 25 de activități diferite care sunt dezvoltate și testate în 13 studii de caz situate în Grecia, România, Letonia, Insulele Canare, Belgia, Franța, Norvegia, Italia, Insulele Baleare și Lituania.

Parcul Natural Văcărești: ”Soluțiile verzi reprezintă acțiuni inspirate de natură, care sunt sustenabile din punct de vedere financiar și de mediu”

Acestea sunt proiectate și dezvoltate astfel încât să ofere o gamă largă de servicii și beneficii ecosistemice. În România, două studii de caz în care se vor proiecta, dezvolta și testa soluții inovatoare pentru conservarea naturii și reziliența urbană sunt Parcul Natural Văcărești și Parcul ”Lumea Copiilor”, ambele situate în Sectorul 4 al Bucureștiului”, se arată în comunicatul publicat pe contul de Facebook.

Partenerii proiectului își deschid în mod activ invitația către toate organizațiile interesate și capabile să aducă contribuții în domeniile tehnologic, social, digital, de mediu și de guvernare.

Aceste organizații sunt invitate să se alăture în parteneriatul inițial, participând la sesiunile de lucru și de discuție privind soluțiile propuse.

Colaborarea intersectorială este crucială în analizarea, adaptarea și implementarea soluțiilor în diverse zone urbane și rurale din România

Pe parcursul derulării proiectului, se va înființa un Forum Local al Apei în Municipiul București.

Forumul va reuni specialiști din domeniul apei și din domenii conexe, precum digitalizarea, biodiversitatea, soluțiile verzi, legătura dintre apă, energie, hrană și ecosisteme, economia circulară și altele, împreună cu cetățenii obișnuiți.

Scopul acestui forum este de a facilita dezvoltarea și inițierea politicilor în domeniul apei într-un mod democratic, prin implicarea largă a comunității și prin promovarea politicii acceptate social.

Aceasta se realizează cu intenția de a adapta mai rapid politicile europene privind apa la nivelul Bucureștiului.

Sute de dosare aprobate de Administrația Fondului pentru Mediu în cadrul Rabla Clasic și Rabla plus

Sursă - Freepik

Administrația Fondului pentru Mediu a comunicat că 691 de dosare au fost deja aprobate. În cadtul programului ”Rabla Clasic” 1.160 de mașini și 40 de motociclete vor fi scoase din uz. De altfel au fost admise și 3 contestații. Acestea vizau 20 autovehicule, în valoare de 297.500 lei. În ceea ce privește „Programului Rabla Plus” noua listă conține opt dosare acceptate. Ele vizează 11 ecotichete, în valoare de 627.000 lei. De asemenea 12 contestaţii depuse au fost admise pentru 16 ecotichete, în valoare de 856.500 lei. Iar alte două contestaţii au trecut și ele pentru 11 ecotichete, în valoare de 1,32 milioane lei.

Modifcările aduse programelor Rabla

Anul acesta au avut loc mai multe modificări la aceste programe. Una dintre ele este legată de prima de casare. Aceasta a fost majorată la 7.000 lei, respectiv 10.000 lei în cazul predării a două autovehicule uzate. La aceasta se mai pot adăuga sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei, adică ecobonusuri. Cu privire la Programul Rabla Plus, solicitantul beneficiază de ecotichet. Asta la achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul predării spre casare a cel puţin unui autovehicul uzat. Însă doar două autovehicule se pot preda spre casare.

Pentru mașinile electrice se pot primi de la 51.000 de lei

În cazul în care se achiziționează un autovehicul nou pur electric, se pot primi 51.000. Și 26.000 de lei pentru un autovehicul nou electric hibrid plug-in, exceptând motocicleta. De asemenea se pot primi 54.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou. Dacă se casează două autovehicule uzate. Și 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in, în schimbul casării a două autovehicule uzate. În cazul în care aveți o mașină mai veche de 15 ani sau norma de poluare Euro 3 se adăugă un ecobonus de 1.500 lei. Ecotichetul se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul electric. Doar că suma pentru achiziție nu este mai mare de 75.000 euro, cu TVA inclusă.

Agent Green începe vânătoarea de braconieri: persoana care va oferi dovezile legale de braconaj va primi 10.000 de euro

Sursă foto: Facebook/Agent Green
Sursă foto: Facebook/Agent Green

Organizația Agent Green demarează o campanie de strângere de fonduri care are ca scop pedepsirea braconierilor.

Recompensa este de 10.000 de euro pentru a prinde braconierii urșilor: această sumă va fi oferită drept recompensă persoanei care va oferi dovezile legale necesare pentru a băga la pușcărie braconierii și/sau abuzatorii.

Cei interesați sunt invitați să doneze orice sumă își permit pentru a susține această strângere de fonduri inițiată de Agent Green.

Mai mult, oricine este încurajat să participe la vânătoarea de braconieri, indiferent dacă donează sau nu.

Agent Green: ”Fii erou pentru urși. Isteria fabricată de industria vânătorii de trofee, de politicienii care îi reprezintă și de presa de joasă speță a condus la situația din prezent care este fără precedent în România”

Membrii organizației au atras atenția că, dintr-o specie strict protejată și emblemă a țării, ursul a fost transformat forțat în inamicul public numărul unu al țării.

În realitate, ursul este victimă a persecuției, degradării habitatului și a schimbărilor climatice.

”Recompensa pe care o vom oferi este o palmă dată autotităților părtașe la acest măcel și o lecție pentru toți braconierii și abuzatorii care să descurajeze acest fenomen complet scăpat de sub control”

Dacă vom strânge mai mulți bani atunci vom da mai multe recompense. Fondurile strânse vor rămâne în contul Agent Green până când un erou/o eroină va aduce dovezile cu fapta, identitatea făptașului (nume/prenume sau fața în clar și/sau CNP) însoțite de locul și data actului de braconaj sau de schingiuire/torturare al unui exemplar sălbatic din specia urs (Ursus arctos)”, se arată în comunicatul publicat de Agent Green.

Fulgerele folosite de un satelit pentru a detecta furtunile severe

Pixabay

Satelitul Meteosat are un aparat care monitorizează fulgerele. Practic sunt patru camere care suprind aceste fenomene de mai multe ori pe secundă. În acest fel se poate determina locul unde va începe o furtună. Iar autoritățile pot lua măsuri și avertiza cetățenii cu privire la acest lucru. Aparatul de imagistică are patru camere și fiecare dintre ele poate capta o mie de imagini pe secundă. Zi și noapte, detectând chiar și un singur fulger în 0,6 milisecunde – mai repede decât o clipire a ochiului“. A explicat Guia Pastorini, managerul de inginerie de proiect al Leonardo. Satelitul este o producție italiană. Și potrivit creatorilor, acesta selectează doar anumite imagini pe care le trimite pe Pământ.

Sistemul este unul extreme de performant

Ulterior acestea sunt analizate și abia apoi se ia decizia cu privire la avertizarea cetățenilor. În acest moment, satelitul este la 36.000 de kilometru deasupra Africii. Deși a fost lansat pe orbită în decembrie anul trecut, abia acum au fost prezentate primele imagini. Cercetătorii sunt foarte încântați pentru că Meteosat a surprins toate fulgerele. Indiferent dacă s-au produs la nivelul norilor sau al solului. Satelitul nu funcționează la capacitate maximă. Punerea lui în funcțiune va mai dura până în 2024, când va deveni complet operațional. Meteosat e primul dintre cei trei sateliți care fac parte din sstem. Proiectul a costat 4,6 miliarde de euro și se așteaptă să fie finalizat până în 2026.

Furtunile au provocat pagube de 500 de miliarde în ultimii 40 de ani

În emisfera vestică există deja un sistem de detectare a fulgerelor. Vorbim despre sateliții Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA. Ei sunt folosiți tocmai pentru a prognoza furtunile violente. Dezvoltatorii Meteosat spun însă că acesta este mai mai precis decât cel al americanilor. Furtunile severe au provocat pagube estimate la 500 de miliarde de euro în ultimii 40 de ani numai în Europa. Ele au devenit din ce în ce mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.

Luni a fost cea mai caldă zi înregistrată vreodată în istorie

Sursă foto: Pixabay
Sursă foto: Pixabay

Luni s-a înregistrat cea mai mare temperatură. Vorbim despre 17,01 grade Celsius (62,62 grade Fahrenheit), media la nivel global. Datele provin de la Centrele Naționale pentru Predicția Mediului. Aceasta este cea mai mare temperatură medie globală înregistrată vreodată în orice zi a anului. S-a depășit recordul 16,92 grade Celsius, care a avut loc atât pe 24 iulie 2022, cât și pe 14 august 2016. Experții au atribuit acest lucru unei combinații dintre schimbările climatice induse de om și apariția lui El Niño.

El Nino și încălzirea globală, fac ravagii

Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice raportează că, temperature a crescut cu 1,1 grade Celsius. La nivel global, în perioada 2011-2020, comparativ cu perioada 1850-1900. Acest lucru a cauzat incendii de vegetație, inundații și scăderea hranei. Potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie, El Niño a revenit în acest an. Și este de așteptat să crească temperaturile globale în următoarele nouă până la 12 luni. Asociația Meteorologică Mondială a declarat că se așteaptă ca 2024 să arate ca 2016. Cel mai cald an înregistrat până în present. „Deși datele legate de vreme au început să fie strânse din 1979, alte seturi de date ne permit să privim mai în urmă.

”Încălzirea globală ne duce într-o lume necunoscută”

Și să concluzionăm că această zi a fost mai caldă decât orice moment de când au început măsurătorile Și, probabil, pentru mult timp înainte de aceasta. ”A scris pe Twitter, Robert Rohde, om de știință la Berkeley Eart. Acesta a adăugat „încălzirea globală ne duce într-o lume necunoscută.” Aceste temperaturi în creștere au fost resimțite acut în sudul SUA. Un val de căldură periculos a adus temperaturi cu extrem de mari într-o zonă dintre Florida și Arizona. Zeci de milioane de americani au fost marți sub o avertizare de căldură excesivă. În iunie, cel puțin treisprezece au fost uciși de căldură în Texas. Unde s-au înregistrat unele dintre cele mai ridicate temperaturi, precum și două în Louisiana, potrivit Associated Press.

Începe etapa a III-a de participare la licitația publică privind închirierea suprafețelor de plajă cu destinație turistică ale Mării Negre

Foto: Facebook/Apele Române
Foto: Facebook/Apele Române

O nouă etapă de licitație publică pentru sectoarele de plajă fără administratori: Apele Române informează că, de această dată, vor fi 57 de sectoare de plajă în licitaţie.

Printre aceste sectoare din staţiuni de pe litoral se numără Mamaia, Venus şi Vama Veche.

Administrația Națională ”Apele Române” deschide etapa a III-a de participare la licitația publică privind închirierea suprafețelor de plajă cu destinație turistică ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023, respectiv 2024, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 8/9 martie 2023.

Potrivit comunicatului publicat pe contul de Facebook, administrașia a precizat că unele dintre aceste sectoare nu au mai fost scoase la licitaţie până în prezent, iar altele nu au fost adjudecate, închirierea suprafeţelor de plajă cu destinaţie turistică fiind pentru sezoanele estivale 2023, respectiv 2024.

Perioada de depunere a ofertelor se încheie în data de 11 iulie, la ora 12.00. Din cele 57 de sectoare scoase la licitaţie, pentru o parte dintre acestea nu a fost depusă nicio ofertă în etapele anterioare (fiind necesare cel puţin două oferte, conform legii) sau au avut oferte, dar nu au fost adjudecate până în prezent.”, a transmis Administraţia Naţională ”Apele Române”.

În etapa a doua, 39 de subsectoare de plajă intrate în licitaţie publică au fost adjudecate

De asemenea, sunt sectoare de plajă scoase pentru prima dată la licitație, acestea din urmă reprezentând suprafețele de plajă pentru care Apele Romane Dobrogea-Litoral au inițiat acțiuni civile în vederea eliberării de sarcini (construcții de beach-baruri).

Gheața din Antarctica a atins „un minim record” în iunie

Sursă - Unsplash

Gheața din Antarctica a atins niveluri record săptămâna trecută, iar acest „comportament extraordinar” ar putea marca începutul scăderii sale pe termen lung, avertizează oamenii de știință, conform Live Science.

Începând cu 27 iunie, întinderea gheții marine din Antarctica era cu aproape 2,6 milioane de kilometri pătrați sub media pentru această perioadă a anului, în comparație cu perioada dintre 1981 și 2010, conform Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere ( NOAA). Întinderea echivalează cu pierderea unei suprafețe de gheață de aproape patru ori mai mare decât Texas.

Suprafața gheții de mare pe 27 iunie a fost, de asemenea, cu aproximativ 1,3 milioane de km pătrați mai mică decât era în aceeași zi a anului trecut. În prezent, în emisfera sudică este iarnă, iar nivelul gheții ar trebui să crească rapid. Chiar dacă ea se acumulează în jurul continentului, ritmul nu este același ca în anii trecuți.

„În mijlocul iernii, gheața din Antarctica a atins un nivel record pentru această perioadă a anului”, precizează NOAA pe Twitter.

În comparație cu perioada dintre 1981 și 2010, gheața de mare s-a micșorat aproape uniform în jurul marginilor continentului. Excepție face Marea Amundsen, în largul Antarcticii de Vest, unde gheața de mare a crescut și s-a extins mai mult decât media.

Gheața din Antarctica, minim istoric

Cumulat, gheața din Antarctica acoperă acum aproximativ 11,7 milioane de km pătrați. Suprafața sa crește de obicei până la sfârșitul lunii septembrie. Atunci, întinderea gheții marine atinge maximul de aproximativ 18,4 milioane km pătrați. Gheața se va retrage apoi în timpul primăverii și verii antarctice. Ulterior se atinge minimul de 2,5 milioane de km pătrați. Acesta este de obicei înregistrat la sfârșitul lunii februarie, cel târziu la începutul lunii martie.

Întinderea gheții marine din Antarctica prezintă mai multe variații de la an la an decât gheața arctică. Fenomenul e cauzat de diferențele geografice dintre cele două regiuni. Chiar și așa, nivelul record actual este neobișnuit, au spus reprezentanții NOAA într-un comunicat.

Cercetătorii măsoară niveluri de gheață din Antarctica în mod constant sub media din 1981 până în 2010. Ei au înregistrat minime record zilnice încă din aprilie 2023. De asemenea, au înregistrat cele mai scăzute niveluri de când au început înregistrările satelitare în martie, pentru al doilea an consecutiv.

„Comportamentul extraordinar actual al gheții marine din Antarctica ridică întrebarea dacă acesta ar putea fi începutul unei tendințe pe termen mai lung legate de schimbările climatice sau oceanice. Pentru a răspunde la această întrebare va fi nevoie de mai mult timp, date și cercetări”, au spus reprezentanții NOAA.