Petiție: Interziceți vânzarea de băuturi energizante minorilor

Autor

-

31 octombrie 2023

Declic a inițiat o nouă petiție online pentru interzicerea vânzării de băuturi energizante minorilor.

Inițiatorii petiției se adresează Parlamentului României spunând că ”energizantele sunt cel puțin la fel de nocive pentru sănătate precum alcoolul sau tutunul. Totuși, ele sunt accesibile tuturor, inclusiv copiilor foarte mici, care le cumpără pe post de suc”.

Consumul exagerat poate duce inclusiv la deces

De asemenea, Declic atrage atenția asupra faptului că băuturile energizante afectează grav sistemul nervos și cardiovascular al copiilor. Prin urmare, consecințele sunt dezastruoase pentru sănătate.

”Energizantele cauzează anxietate, probleme de somn, palpitații, creșterea tensiunii, amețeli, stare de greață, deshidratare, erodarea smalțului dentar, favorizează diabetul și reduc abilitățile cognitive și comportamentale. În cazul unui consum exagerat, energizantele pot produce decese”, se arată în petiție.

Foarte mulți copii și adolescenți consumă băuturi energizante, inclusiv la școală

A devenit o obișnuință ca minorii să consume băuturi energizante zilnic, inclusiv la școală.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară arată că, în Europa, 68% dintre adolescenți și 18% dintre copiii sub 10 ani consumă băuturi energizante.

Petiția Declic poate fi semnată aici

”Asta se întâmplă pentru că nu există niciun fel de restricție privind accesul minorilor la aceste produse. Este nevoie ca Parlamentul României să voteze o lege care să interzică vânzarea de băuturi energizante către minori, la fel cum se întâmplă în cazul tutunului sau alcoolului. Iar amenzile pentru cei ce încalcă legea să fie usturătoare”, se mai precizează în textul petiției membrilor Declic.

Premieră! Embrionii de șoarece au fost crescuți în spațiu

Autor

Ionuț POPESCU

-

30 octombrie 2023

Embrionii de șoarece, pentru prima dată în istorie, au fost crescuți în spațiu, la bordul Stației Spațiale Internaționale. Aceasta orbitează în jurul Pământului la aproximativ 400 de kilometri înălțime, conform Science Alert.

Experimentul a fost conceput și condus de biologul molecular Teruhiko Wakayama de la Universitatea din Yamanashi. Rezultatele arată că embrionii de șoarece pot supraviețui, cel puțin inițial, într-un mediu spațial.

„Există posibilitatea de a rămâne însărcinată în timpul unei viitoare călătorii pe Marte. Va dura mai mult de șase luni pentru a călători acolo”, a spus Wakayama pentru New Scientist.

„Vrem să ne asigurăm că vom putea avea copii în siguranță dacă va sosi momentul”, a adăugat el.

Embrionii de șoarece se dezvoltă în spațiu

În 2009, o echipă condusă de Wakayama a descoperit că microgravitația simulată a avut un efect dăunător asupra dezvoltării embrionare. Ovulele puteau fi fertilizate în microgravitație, dar implantarea ovulelor fertilizate nu a avut succes.

Acum, noul studiu s-a concentrat pe dezvoltarea timpurie a embrionului. Cercetătorii au fertilizat embrioni de șoarece și i-au dezvoltat până la stadiul de două celule. I-au înghețat și i-au transportat pe ISS. Acolo, au fost dezghețați și crescuți de astronauți într-un aparat special conceput special pentru acest scop.

Pe parcursul a patru zile, astronauții au cultivat embrionii, păstrându-i în paraformaldehidă la sfârșitul experimentului pentru a fi transportați înapoi pe Pământ și analizați de echipa lui Wakayama.

Au fost mai multe seturi de embrioni. Unul a fost cultivat pe Pământ într-un mediu gravitațional de control. Un al doilea grup de control pe ISS a fost cultivat în simularea gravitației Pământului. De asemenea, a existat și un grup experimental cu microgravitația.

Rata de supraviețuire a ambelor grupuri de la bordul ISS a fost mai mică decât rata de supraviețuire pe Pământ. Dar acei embrioni care au supraviețuit s-au dezvoltat normal, au descoperit cercetătorii.

Deși rata de supraviețuire a fost semnificativ mai mică în spațiu, faptul că au supraviețuit este un semn încurajator. De asemenea, au existat și alți factori distincție de gravitație care ar fi putut contribui la rata scăzută de supraviețuire în spațiu.

Cercetările nu au luat în considerare efectele radiațiilor, care sunt mult mai mari în spațiu decât pe Pământ.

Dezvoltarea a fost, de asemenea, oprită în stadiul de blastocist. Nu se știe dacă dezvoltarea în uter ar duce la rezultate diferite.

România va beneficia de sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd

Autor

Cristina Antal

-

30 octombrie 2023

Sursă foto: Facebook/Ministerul Mediului - România

De astăzi, 30 octombrie, ora 12.00 până pe 31 decembrie 2023, ora 23.59, se desfășoară prima rundă de atragere de fonduri pentru Subinvestiția I2.A-B, Sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, finanțată din PNRR.

Anunțul a fost făcut de ministrul Mircea Fechet, aflat în vizită de lucru în județul Bacău.

Prin intermediul acestei investiții sunt vizate activități specifice înființării și dotării sistemelor integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, precum și activități destinate modernizării sistemelor comunale integrate pentru comunitățile care dețin deja o platformă destinată colectării gunoiului de grajd.

”Această investiție reprezintă un sprijin real pentru a avea un sol mai curat, în zonele unde creștem animale, întrucât pericolul nitraților din apele subterane poate fi combătut doar prin finanțări consistente, așa cum este și aceasta, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Finanțăm platforme comunale care au o capacitate între 1.500 mc și 4.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de la 1.200 de tone la 3.200 tone. Solicitanții care pot depune cereri de finanțare sunt unitățile administrativ-teritoriale, inclusiv subdiviziunile /sectoarele acestora, organizate la nivel de municipiu, oraș și comună”, a declarat Mircea Fechet.

Alocarea financiară totală pentru sistemele integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd este 228.2 milioane euro, echivalentul a peste 1.1 miliarde lei distribuită astfel:

171.900.000 euro – pentru realizarea de sisteme noi destinate gestionării gunoiului de grajd;

56.321.855 euro – pentru modernizarea sistemelor integrate existente de gunoi de grajd.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de:

Cel mult 1.000.000 euro, fără TVA, pentru înființarea unui sistem nou integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd;

Cel mult 500.000 euro, fără TVA, echivalentul a 2.481.900 lei, fără TVA, pentru modernizarea unui sistem integrat de colectare și valorificare a gunoiului.

O nouă pârtie de schi urmează să se deschidă în România

Autor

Cristina Antal

-

30 octombrie 2023

Deși meteorologii sunt rezervați în ceea ce privește ninsorile din această iarnă, o nouă pârtie de schi urmează să se deschidă în România.

Lucrările de construire a pârtiei de schi Luna Şes, prima din judeţul Satu Mare, au fost finalizate, anunță G4 Media.

Noua pârtie de schi se va putea deschide după omologare

Urmează să fie făcută omologarea pentru a putea funcţiona – a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Pataki Csaba, transmite Radio Cluj, preluat de Rador.

Lucrările la staţiunea Luna Şes au început în urmă cu aproximativ 20 de ani cu extinderea curentului electric, modernizarea drumului şi extinderea utilităţilor.

În ultimii ani s-a amenajat pârtia de schi, au fost montate o instalaţie de telescaun, un lac artificial şi tunuri de zăpadă.

Iarna din acest an va fi deosebit de săracă în precipitații

Meteorologii prognozează o nouă iarnă săracă în precipitații, anunțând o probabilitate mai mare de ninsori în România abia în luna februarie.

Potrivit Florinelei Georgescu, directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), doar zonele montane vor fi acoperite cu zăpadă.

Prin urmare, mai multe zone din România se vor confrunta cu absența zăpezii sau cu precipitaţii deficitare.

Directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie a declarat că România va intra în iarnă cu temperaturi mai ridicate decât normal şi cu precipitaţii deficitare, chiar dacă în prima parte a lunii noiembrie va fi un oarecare excedent de precipitaţii pe jumătatea de vest a ţării.

Tinerii sunt mai dispuși să-și schimbe stilul de viață pentru a încetini schimbările climatice

Autor

Cristina Antal

-

30 octombrie 2023

Un nou sondaj YouGov pentru The Guardian, efectuat în șapte țări europene, arată că tinerii sunt mai dispuși decât generațiile mai în vârstă să facă schimbări majore pentru a salva planeta.

De asemenea, generațiile tinere manifestă reticență când vine vorba de schimbările mai mici, precum renunțarea la recipientele din plastic, de unică folosință, sau amenajarea unor culturi acasă.

La sondaj au participat tineri din două grupuri de vârste, 18 – 24 de ani și 25 – 34 de ani, din Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania și Suedia

În momentul în care li s-a cerut să-și exprime disponibilitatea de a contribui la lupta împotriva încălzirii globale, 28% dintre tinerii din prima categorie au afirmat că ar fi pregătiți sau chiar intenționează să aibă mai puțini copii, optând pentru familii mai mici.

Situația este similară în rândul a 30% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani.

Peste jumătate dintre tinerii chestionați au indicat că sunt dispuși să renunțe la mașini în favoarea unor alternative mai ecologice precum bicicletele sau transportul în comun

În contrast, doar 45% dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani s-au declarat gata să facă o astfel de schimbare.

De asemenea, se remarcă faptul că generația mai tânără se arată mai deschisă în a susține măsurile guvernamentale care vizează interzicerea producției și vânzării de mașini pe benzină și motorină (46%), în comparație cu doar 22% din cei mai în vârstă.

Este evident că există diferențe semnificative între diversele grupe de vârstă în ceea ce privește atitudinea și gradul de susținere pentru măsurile destinate combaterii schimbărilor climatice.

Australia se confruntă cu noi incendii de vegetație. Mii de persoane sunt evacuate

Autor

Cristina Antal

-

30 octombrie 2023

Autorităţile din Australia au cerut evacuarea a mii de persoane din statul australian Queensland din cauza unor incendii de vegetaţie, transmite Daily Mail.

Peste 35 de incendii de vegetaţie erau în desfăşurare, sâmbătă, în Queensland, Australia

Australia se confruntă cu un sezon de incendii de tufişuri cu risc ridicat, după debutul El Nino, fenomen meteo asociat cu evenimente extreme precum incendii, cicloane şi secete.

Ultimele două sezoane de incendii din Australia au fost liniştite în comparaţie cu catastrofala ”vară neagră” a incendiilor de tufişuri din 2019-2020, care a distrus o suprafaţă de mărimea Turciei şi a ucis 33 de persoane.

Serviciile de pompieri şi situaţii de urgenţă din Queensland au emis, sâmbătă, o avertizare de urgenţă privind incendiile de tufişuri care a inclus Tara, cu o populaţie de aproximativ 3.800 de locuitori, îndemnând locuitorii să ”plece imediat”.

”Viaţa dumneavoastră ar putea fi în pericol”, a precizat agenţia pe site-ul său.

Pericolul provocat de incendii va scădea în zilele următoare

Comisarul adjunct al serviciului de pompieri din Queensland spune că pericolul provocat de incendii va scădea în zilele următoare, pe măsură ce vânturile se vor domoli, dar a adăugat că acest lucru încă nu se întâmplă.

”Există un efort concertat depus de toţi pentru a arunca tot ce putem asupra acestor incendii”, a declarat comisarul adjunct al serviciului de pompieri din Queensland Rural, Peter Hollier, pentru Australian Broadcasting Corp.

Iarna din acest an va fi deosebit de săracă în precipitații

Autor

Cristina Antal

-

30 octombrie 2023

Meteorologii prognozează o nouă iarnă săracă în precipitații, anunțând o probabilitate mai mare de ninsori în România abia în luna februarie.

Potrivit Florinelei Georgescu, directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), doar zonele montane vor fi acoperite cu zăpadă.

Mai multe zone din România se vor confrunta cu absența zăpezii sau cu precipitaţii deficitare

România va intra în iarnă cu temperaturi mai ridicate decât normal şi cu precipitaţii deficitare, chiar dacă în prima parte a lunii noiembrie va fi un oarecare excedent de precipitaţii pe jumătatea de vest a ţării.

”Prognoza arată o anomalie pozitivă a temperaturilor în decembrie, adică puţin mai cald decât ar trebui să fie raportat la media ultimelor decenii, însă este o abatere pozitivă a temperaturilor destul de redusă, care lasă loc categoric şi posibilelor perioade cu ger. Nu este exclus ca în decembrie să avem primele episoade cu ger”, a precizat directorul executiv al ANM.

Nu este exclusă apariţia episoadelor cu vreme mai severă

În egală măsură, Florinela Georgescu a menţionat că iernile normale în România pot aduce episoade cu vreme severă, viscole, ger şi ninsoare care să se depună în strat consistent de zăpadă.

”Din punct de vedere al cantităţilor de precipitaţii, luna februarie este una care arată un excedent în cea mai mare parte a ţării. Astfel, chiar dacă vom fi pe un fond de temperaturi în medie ceva mai ridicate decât normal, nu este exclusă apariţia episoadelor cu vreme mai severă şi probabilitatea de a se depune strat de zăpadă şi în zonele joase ale ţării”, a mai transmis directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Efectele nebănuite ale schimbărilor climatice. Acestea au „creat“ o colonie hibridă de papagali de mare

Autor

Ionuț POPESCU

-

29 octombrie 2023

Schimbările climatice par să fi determinat un eveniment de hibridizare pe scară largă în Arctica. Aceasta a avut loc între două subspecii de papagali de mare, denumiți și puffini. În urma temperaturilor crescute din nordul Norvegiei, obiceiurile celor două specii au devenit comune și s-au împerecheat, conform IFL Science.

Subspecia cu corp mare de puffini de Atlantic (Fratercula arctica naumanni) obișnuia să trăiască în principal pe insula Spitsbergen din Svalbard. În același timp, subspecia mai mică (F. a. arctica) trăia mai la sud, pe insula Røst, în largul coastei Norvegiei. La jumătatea distanței dintre aceste două habitate se află Insula Urșilor. Acum s-a descoperit că găzduiește o colonie de hibrizi creați de împerecherea celor două subspecii.

Într-un nou studiu, oamenii de știință de la Universitatea din Oslo au colectat mostre de sânge de la acești puffini. Ei au efectuat o cercetare genetică profundă. De asemenea, au obținut genomul unor puffini care au trăit în trecut în Spitsbergen, Røst și Insula Urșilor.

Cele două subspecii s-au separat de un strămoș comun cu cel puțin 40.000 de ani în urmă. Acum, ADN-ul lor indică faptul că au existat încrucișări prolifice și în ultimul secol. Înainte de 1910, toți puffinii de pe Insula Urșilor aparțineau subspeciei F. a. arctica. Ulterior, structura genetică a puffinilor a devenit din ce în ce mai infiltrată de celelalte subspecii, F. a. naumanni.

Schimbările climatice au creat o colonie de papagali de mare hibrizi

Cercetătorii susțin că rata de hibridizare este legată de creșterea temperaturilor observată în Arctica în ultimul secol.

„În timp ce penuria alimentară sau poluarea indusă de pescuit sunt factori nocivi care nu pot fi excluși, debutul estimat al hibridizării coincide în special cu începutul încălzirii arctice din secolul al XX-lea. Atunci, temperatura suprafeței mării a crescut cu până la 1,5 °C”, scriu autorii studiului.

De obicei, speciile arctice migrează spre nord ca răspuns la schimbările climatice. Ele se îndreaptă spre poli în căutarea unor temperaturi mai reci. Într-o ruptură de la această regulă generală, hibridizarea puffinului a fost cauzată de păsările mai mari din Spitsbergen. Acestea au zburat spre sud, pe Insula Urșilor.

Hibridizarea poate merge în orice direcție pentru o specie. În unele cazuri, se poate dovedi dăunătoare supraviețuirii lor. În altele le poate încuraja existenţa îmbogăţindu-le diversitatea genetică. Nu pare că această hibridizare dăunează populației de puffini, deși este clar că demografia lor este schimbată radical de schimbărilor climatice.

„Deși indivizi hibridizați au fost observați la mai multe specii arctice (de exemplu, ursul polar și balena beluga), acestea sunt primele dovezi genomice pentru stabilirea recentă a unei întregi populații hibride determinată de o schimbare a distribuției spre sud. Descoperirile noastre prezintă o observație rară a unui răspuns la schimbările rapide de mediu pe care ecosistemul arctic a început să le experimenteze în ultimul secol”, concluzionează autorii studiului.

Medicii din întreaga lume se unesc și cer măsuri urgente pentru a combate schimbările climatice

Autor

Ionuț POPESCU

-

29 octombrie 2023

medicii schimbarile climatice — Sursă - Unsplash

Organismele globale de sănătate cer guvernelor internaționale să elimine de urgență combustibilii fosili și să accelereze energia regenerabilă. Profesioniștii din domeniul sănătății văd din ce în ce mai mult pacienții suferind de boli cauzate de schimbările climatice, potrivit The Guardian.

Cele mai importante organisme medicale și de medicină generală din întreaga lume, reprezentând peste trei milioane de profesioniști din domeniul sănătății, vor trimite o scrisoare deschisă prin care solicită acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice. Scopul principal este acela de a proteja sănătatea comunităților.

„Noi, medicii de familie, medicii și profesioniștii din domeniul sănătății din lume, facem apel la liderii mondiali să ia măsuri urgente pentru a proteja sănătatea populațiilor globale de criza climatică”, se arată în scrisoarea deschisă.

Semnatarii a 39 de organisme de sănătate de top spun că văd deja impacturi larg răspândite asupra sănătății umane. Acestea sunt cauzate eclusiv de schimbările climatice.

„În calitate de medici, răspundem din ce în ce mai mult la urgențele cauzate de criza climatică”, spun ei.

„Cu toate acestea, noi resurse de combustibili fosili continuă să fie dezvoltate, iar emisiile continuă să crească”, adaugă ei.

Medicii din întreaga lume, front comun pentru a combate schimbările climatice

Semnatarii includ organismele de sănătate din Canada, India, Europa, țările din Pacific și Marea Britanie. Ei tuturor guvernelor să pună capăt extinderii oricărei noi infrastructuri și producții de combustibili fosili. În plus, cer eliminarea combustibililor existenți și a subvențiilor pentru aceștia. Medicii cer investiții în energie regenerabilă.

„Dacă vrem să avem vreo șansă de a limita încălzirea la 1,5 C și de a opri escaladarea urgenței climatice, trebuie să punem capăt proliferării combustibililor fosili”, se spune în scrisoare.

Președintele organismului de vârf al medicilor de familie din Australia, Nicole Higgins, atrage atenția asupra riscurilor. El spune că Australia și lumea trebuie să fie pregătite pentru impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.

„Acțiunea preventivă este crucială. Medicii de familie au un rol important de jucat. Inclusiv în discutarea și motivarea pacienților să pregătească planuri de urgență bazate pe amenințările climatice locale și propriile circumstanțe personale și nevoi de sănătate”, a spus el.

Directorul Organizației Mondiale a Sănătății pentru mediu, schimbări climatice și sănătate, Maria Neira, spune că poluarea aerului provoacă peste șapte milioane de decese premature în fiecare an.

„Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai mare provocare pentru sănătate a secolului 21”, a spus Neira.

Reciclarea scutecelor – soluție inovativă pentru o componentă a acestora

Autor

Ionuț POPESCU

-

29 octombrie 2023

reciclarea scutecelor — Sursă - Unsplash

Aproximativ 300.000 de scutece sunt aruncate în fiecare minut în întreaga lume. Acum, cercetătorii au găsit o soluție pentru reciclarea scutecelor. E vorba de un proces de transformare a unei părți a acestora în lichid reciclabil în doar cinci minute, potrivit Science Alert.

Echipa din spatele inovației, de la Institutul de Tehnologie Karlsruhe (KIT) din Germania și de la Universitatea Xi’an Jiaotong din China, a folosit lumina ultravioletă (UV) pentru a descompune o parte cheie a scutecelor, fără să fie necesare alte substanțe chimice. Cercetătorii au utilizat doar apă.

Mai exact, eis-au concentrat pe polimeri speciali numiți superabsorbanți. Aceștia, după cum sugerează și numele, se ocupă de absorbția lichidului. Acești polimeri pot fi găsiți și în alte produse de igienă și medicale, inclusiv în bandaje.

„Lanțurile care leagă polimerii sunt rupte de lumină”, a spus Pavel Levkin, profesor de sisteme de materiale multifuncționale la KIT.

„Atunci, sunt atât de libere încât înoată în apă și se transformă în fibre lichide”, a adăugat el.

„Această metodă cu lumină UV este de aproximativ 200 de ori mai rapidă decât cu acizi”, a mai spus Levkin.

Reciclarea scutecelor – soluție inovativă

Un studiu din 2021 a constatat că acizii pot fi folosiți pentru a rupe lanțurile polimerice. Astfel, materialul în sine poate fi descompus. Cu toate acestea, este dificil și costisitor de realizat, motiv pentru care aproximativ două milioane de tone de superabsorbanți sunt arși sau aruncați la groapa de gunoi în fiecare an.

În procesul nou dezvoltat, descompunerea funcționează altfel. După ce căptușelile sunt tăiate, ele sunt înmuiate în apă și expuse la o lampă UV de 1000W. În doar câteva minute, materialul se transformă într-un lichid care poate fi aruncat într-un dispozitiv de colectare.

Lumina UV este deja bine cunoscută pentru că poate degrada materialele. Moleculele dintr-o suprafață absorb energia UV, rupând legăturile chimice dintre ele. Totuși, efectele de degradare și viteza lor pot varia foarte mult, în funcție de material.

În acest caz, cercetătorii s-au inspirat dintr-un studiu anterior asupra reciclării chimice a superabsorbanților, folosind cunoștințele lor despre reacțiile la lumina UV pentru a formula ipoteza că procesul de reciclare ar putea fi accelerat. Acest lucru s-a și întâmplat, chiar în mod semnificativ.

Substanța rămasă din procesul de reciclare ar putea fi folosită în mai multe moduri, sugerează cercetătorii, inclusiv ca agent de îngroșare pentru coloranții pe bază de apă sau ca o componentă în diferite tipuri de adezivi.

Superabsorbantul este doar o parte a scutecului, desigur, dar acesta este un pas în direcția corectă când vine vorba de problemele noastre legate de poluarea cu plastic, iar echipa este încrezătoare că procesul poate fi extins cu o ușurință rezonabilă.

„Acest lucru va reduce semnificativ poluarea mediului și va contribui la o utilizare mai durabilă a polimerilor”, a mai zis Levkin.