13.3 C
București
luni, 25 august, 2025
Acasă Blog Pagină 500

Schengen, „mumă și ciumă” pentru gunoiul exportat în România. Analiză

Foto Pixabay
Foto Pixabay

Despre ratarea intrării României în Spațiul Schengen, se poate spune că are și părți bune pentru noi, dacă ne referim la importurile de deșeuri care pătrund în spațiul românesc. Autoritățile române spun că: „Deșeurile care ajung în România din alte țări europene sunt aduse de firme românești, trecute în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclare, însă firma care le aduce rămâne cu 10% prelucrat și 80% ajunge la groapă”. Astfel, o Românie aparținătoare spațiului european fără frontiere ar insemna mai multe transporturi cu deșeuri, declarate ca fiind produse second-hand și scăpate de monitorizarea prin sistemul european al trasabilității, arată o analiză Europa Liberă.

Situatia deseurilor municipale in Europa
Situatia deseurilor municipale in Europa

Începând cu 1 iulie a acestui an, a intrat în vigoare Legea Trasabilității care face că traseul(indiferent de manieră în care este adus) pe care se deplasează transporturile cu deșeuri, având că destinație reciclarea, să fie verificat pe tot parcursul, astfel încât cantitatea care intră în țară să fie aceeași cu cea destinată reciclării, la destinație.

Pentru a opri acest trafic cu deșeuri, România a impus doar 19 puncte de intrare în țară, care pot fi mai ușor monitorizate de către autorități, astfel încât să poată fi exclusă depozitarea acestora pe traseu până la punctul de reciclare.

Potrivit statisticlor, 24000 tone de deșeuri au fost exportate ilegal în România între 2020-2021. Aderarea la Schengen poate deschide aceste granițe și mai larg, dacă românii și bulgarii ar intra în spațiul liber de circulație. Problemele care pot apărea vin din direcția gunoiului destinat activităților industialel(fabricarea cimentului) sau de la acelea declarate produse  second-hand, dar care, în realitate sunt deșeuri.

Ce impact ar avea intrarea în Schengen în ceea ce privește managemntul deșeurilor. România, codașă la reciclat, fruntașă la depozitat

Studiile arată că, în țări precum Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Suedia, Germania, Austria și Finlanda, depozitarea deșeurilor nu se mai practică aproape deloc. Aici, incinerarea joacă un rol important alături de reciclare. Germania și Austria sunt, de asemenea, principalele țări din UE în care se practică reciclarea. Practică depozitării deșeurilor rămâne populară în Europa de Est și de Sud. În zece țări, jumătate sau mai mult din deșeurile municipale sunt depozitate la gropi de gunoi. Î

În Malta, Cipru și Grecia, acest procent depășește 80 %; în Croația, România, Bulgaria și Slovacia, el este de peste 60 %, în timp ce, în Spania și în Portugalia el este, de asemenea, de 50 % sau mai mult. Și alte țări utilizează incinerarea, iar circa o treime din deșeuri ajung în gropile de gunoi: Lituania, Letonia, Irlanda, Italia, Franța, Estonia, Slovenia și Luxemburg. Cu excepția Letoniei și Estoniei, aceste țări au reciclat, de asemenea, peste 40 % din deșeurile menajere.

În perioada 2006-2017, depozitarea gunoiului a scăzut substanțial în Slovenia (69 %), Lituania (65 %), Letonia (64 %), Estonia (60 %) și Finlanda (57 %), dar nu și în România, mai reiese din aceeași statistică realizată la nivel european.

Silvicultura la feminin. Alexandra Staicu, tânăra care crede în competențele femeilor: „Sunt mai bine organizate și România are nevoie de specialiști în acest domeniu”

Alexandra Staicu, inginer silvic. Foto: Facebook

Are 21 de ani și multe cunoștințe despre Mediu, biodiversitate, însă, „arma” ei secretă este pasiunea. Chiar dacă a fost șefă de promoție(2021) la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, Alexandra spune că „totul se rezumă la pasiune, la dragostea pentru plante, animale”. În opinia ei, este ca în artă: degeaba știi ce trebuie să faci, dacă nu îți place ceea ce faci.

În prezent, este inginer silvic la o firmă din Germania și este mulțumită din punct de vedere al tuturor resurselor pe care le primește, însă, nu a uitat de țara natală, România, unde „totul are nevoie de mai multă forță pentru ca lucrurile să funcționeze, mai ales în Mediu”.

Fiică de paznic de vânătoare, Alexandra este obișnuită cu frumusețea și vulnerabilitatea pădurii. Ea consideră că biodiversitatea nu înseamnă că Mediul nu poate fi atins, ci folosirea cu precauție a resurselor pe care le are.

Silvicultura la feminin. Ce reprezintă „mișcarea Fem4Forest”

Alexandra Staicu inginer silvic. Foto: Facebook

De altfel, protejarea Naturii începe din copilărie și tânăra care a fost primită bine de specialiștii din Germania spune ce lipsește instituțiilor din România: „oameni care se pricep și care vor să facă treabă”. Mai exact, statul român ar trebui să recruteze oamenii care dovedesc competențe, inclusiv în silvicultură, de pe băncile facultății. Alexandra crede în egalitatea de șanse și în puterea pe care o au femeile în societate, chiar și când vine vorba despre Mediu.

Femeile sunt mai bine organizate, vocea lor se face mai bine auzită în societate. Deși se consideră că este un job destinat exclusiv bărbaților(n.r. inginer silvic), femeile au dovedit că au competențe și dorința de a schimba lucrurile în bine”, consideră Alexandra. Ea este implicată în proiectul Fem4Forest. Prin intermediul acestuia, se promovează, printre altele, activitatea și opiniile femeilor care fac și vor să facă o carieră în domeniul silviculturii.

Proiectul Fem4Forest „Pădurile în mâinile femeilor” a început în iulie 2020 și implică 14 parteneri din 10 țări (Slovenia, Croația, Austria, Germania, Bosnia și Herțegovina-BiH, Serbia, România, Cehia, Bulgaria, Ucraina). Proiectul este finanțat prin Programul Transnațional Interreg Danube. Partenerul principal este Institutul Silvic din Slovenia, iar liderul proiectului este dr. Nike Krajnc

Alexandra Staicu a participat la mai multe conferințe științifice unde a susținut vânătoarea legală, rațională, inclusiv a urșilor bruni, aspect care a generat multe controverse în România.

Fostul comisar-șef al Gărzii de Mediu, Octavian Popa: „Statul închide ochii când vine vorba de anumite firme austriece”

Sursa foto Wikipedia
Sursa foto Wikipedia

Fostul Comisar-Șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Marius Popa, arată cu degetul spre două mari companii austriece care n-au respectat clauzele contractuale de mediu, în complicitate cu mai mulți înalți funcționari ai statului. Acesta spune că singurul efect al reclamațiilor făcute la neregulile constatate, în calitate de șef al unei instituții de control, a fost acela că și-a pierdut slujba: „În 2008 am aflat că există niște obligații de mediu pe care le are OMV și am cerut doamnei care-i reprezenta să vină cu un grafic privind derularea lucrărilor. Dânsa a spus că nu e nicio problemă, că este timp până în 2025, când era termenul fixat și nu a venit cu niciun grafic. Eu nu am putut obține nici măcar o copie a contractului sau a anexelor.

Ca să înțelegeți, s-a alocat la licitație de privatizare o lucrare de ecologizare, lucru fără precedent. Este ca și cum încheiați un contract cu mine, pentru anumite lucrări pe care trebuie să le execut, iar eu apoi vin cu decont, dar fără ca dvs. să aveți posibilitatea de a verifica veridicitatea devizului. Practic, prin contractul de vânzare a Petrom, OMV a primit și un alt contract prin care compania trebuia să execute ecologizarea unor obiective, fără ca Statul Român să aibă posibilitatea să verifice dacă acele sume sunt corecte,” a explicat Popa în cadrul emisiunii Culisele Statului Paralel.

Firma Kronospan, fără acord de Mediu. Dezvăluirile fostului comisar-șef Octavian Popa

Fostul sef al Garzii Nationale 
de Mediu, Octavian Marius Popa, Sursa foto Facebook
Fostul sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Marius Popa, Sursa foto Facebook

O altă situație despre care a vorbit Octavian Marius Popa în spațiul public este legată de cea mai mare  firmă din lume, producătoare de plăci pe bază de lemn, cu sediul la Sebeș: „Am verificat firma Kronospan, care folosește în procesul de producție formaldehidă. Ei aveau deja o veche instalație la Sebeș, dar construiseră alta, mult mai mare, fără să aibă acord de mediu.

În mod normal, fără acest acord nici măcar n-ar fi avut dreptul să o construiască, dar au făcut acest lucru sub oblăduirea gărzii locale. S-a aplicat o amendă de 100.000 de lei, ceea ce era un fleac pentru ei, dar și demolarea instalației.

Bineînțeles că au atacat în instanță, dar Garda de Mediu a câștigat. Între timp, eu am fost înlocuit, a venit un domn mai în vârstă. Instalația nu a mai fost demolată, iar peste un an a fost băgată în legalitate, prin modificarea legi, povestește acesta. Popa spune că a mai sesizat și ANI în legătură cu un fost șef al Gărzii de Mediu care deținea o firma ce oferea consultanță uneia dintre firmele incriminate mai sus. Singurul rezultat obținut a fost o amenințare că va fi dat în judecată pentru calomnie. Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu spune că a mai sesizat și alte entități parlamentare în legătură cu neregulile constatate, dar și acestea au rămas fără ecou. 

Sărbătorile vin, iar risipa alimentară bate la ușă

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Risipa alimentară de care vorbește tot mapamondul, prin Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite,  i-a determinat pe oamenii de știință  să caute metode prin care pot să afle care este durata de viață a unui produs, pe traseul câmp-furculiță și care ar fi factorii care determină deterioarea rapidă a acestu. Scopul experimentului este acela de reducere a cantității de alimente proaspete care sunt aruncate, din cauză că nu sunt consumate la timp. În timp ce o treime din alimentele produse sunt risipite sau pierdute, există o altă lume care suferă de foame. Experții implicați în Proiectul FreshProof, au montat niște senzori de înaltă tehnologie pe niște căpșune irlandeze, pentru a monitoriza condițiile de mediu ale produsului, în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare.  Proiectul s-a bazat pe ani de experiență în rândul fermierilor și distribuitorilor cu privire la momentul în care un produs a depășit perioada oprimă.

Durata de viață a produsului, în strânsă legătură cu ambalajul său

Pe lângă utilizarea senzorilor de temperatură de-a lungul rutelor de distribuție, cercetătorii au folosit camere hiperspectrale pentru a oferi informații detaliate despre  fructe. Datele obținute i-au făcut optimiști pe oamenii de știință, previzionând că aceste informații, de două ori mai precise ca înainte, vor putea fi obținute și doar prin intermediul unor camere standard.

Foto Pixabay
Foto Pixabay

Un alt grup de cercetători, specializați în chimia materialelor, lucrează pentru a crea BIOSMART. E vorba despre reducerea cantității ambalajelor în care vin împachetate aceste alimente.

Aproape niciun ambalaj alimentar este compostabil și multe forme de plastic nu sunt reciclabile, spun specialiștii. Una dintre soluțiile celor implicați a fost să creeze materiale mai durabile pe bază de bio, suficient de solide pentru a transporta alimente, dar capabile să se descompună ulterior.

Aplicații împotriva risipei alimentare care funcționează și în România

Un al doilea obiectiv a fost proiectarea ambalajelor folosind numai materiale complet compostabile sau reciclabile. La fel ca FreshProof, BIOSMART abordează, de asemenea, deșeurile alimentare prin utilizarea senzorilor care detectează diferențe marginale ale gazelor – oxigen, amine și dioxid de carbon – din interiorul ambalajului. Studiile arată că modificările nivelului de gaz, detectate de senzorii imprimați în interiorul ambalajului, afectează starea alimentelor.

Aplicatie care poate fi descarcata din Google Play

Până una-alta, IT-iștii au creat aplicații care să ajute la reducerea risipei alimentare. Câteva funcționează și în România și pot fi accesate foarte ușor, odată descărcate în telefon:  Bonapp.ecoMunch KarmaToo good to goNoWasteOlio. Scopul acestor aplicații este combaterea risipei alimentare, prin comercializarea produselor adunate din rafturile cu reduceri sau a celor rămase nevândute în restaurante/hoteluri/cafenele, pe durata unei zile și la un preț mai mic cu 40 până la 80%.

Parcul Național Semenic, protejat sau lăsat de izbeliște? Asociația „Agent Green” lansează acuzații grave: „Este o rețea de tip mafiot”

Protest Agent Green Resita, Sursa foto Agent Green
Protest Agent Green Resita, Sursa foto Agent Green

Banner Agent Green afisat in fata Directiei Silvice Caras-Severin
Banner Agent Green afisat in fata Directiei Silvice Caras-Severin

Când vine vorba de mediu, Statul Român merge pe principiul „câinii latră, caravana trece”. Din 2021, activiștii de Mediu Agent Green au dat în judecată Romsilva pentru faptul că nu are un plan de management în privința protejării Parcului Național Semenic-Cheile Carașului. Mai mult, aceștia au încălcat timp de 18 ani prevederile contractuale prin care li se impune să conserve și să proteje aceste habitate cu speciile aferente, se arată într-un comunicat de presă emis de către ONG.

Sâmbătă, cei de la Agent Green au protestat în față Direcției Silvice Caraș-Severin împotriva exploatărilor forestiere făcute în zonă, despre care spun că ar ajunge până la tăieri la ras: „Atâta timp cât parcurile naționale au acest nume doar pe hârtie, șansa României de a proteja specii și de a prosperă din ecoturism este anulată. Protestăm pentru a salva ce a rămas și pentru a păstra vie șansa de a avea parcuri naționale vizitabile” spune în comunicatul de presă Gabriel Păun, președinte Agent Green. 

Agent Green avertizează : România riscă noi amenzi de la Comisia Europeană

Activiștii au cerut Ministerului Mediului să înlăture Romsilva din administrarea parcului național. În instanță, există plângeri ale celor de la Agent Green încă din 2021 și, probabil, vor fi și mai multe, ne-a precizat spune Cătălina Rădulescu, avocatul organizației. Potrivit aceleeași surse, protestul de sâmbătă a rămas fără ecou în urechile autorităților, care au tratat totul cu liniște și porțile închise. ”Triunghiul RomsilvaMinisterul Mediului – ANANP este o rețea de tip mafiot căpușată de hoți de lemne care trebuie expusă, epurată și înlocuită cu specialiști în științele naturii”, mai spune Gabriel Păun în același comunicat de presă. Reprezentanții ONG-ului au informat Comisia Europeană despre acest caz și, probabil, vor mai urmă și alte amenzi pentru România, ne-a mai spus Cătălina Rădulescu, reprezentantul Agent Green.

Desalinizarea, mai toxică decât reutilizarea apei uzate. Cum afectează Mediul

Sursa foto Wikipedia
Sursa foto Wikipedia

Studiile la nivel global arată că omenirea are nevoie de acces tot mai mare la sursele de apă dulce. Dar, de unde să o ia? Răspunsul ar fi: din apele sărate, după ce vor extrage sarea din ea. Din păcate, nici aici lucrurile nu stau atât de frumos și de ușor pe cât ar suna, la prima vedere.

Instalatie de desalinizare
Sursa foto Wikipedia
Instalatie de desalinizare, Sursa foto Wikipedia

Cei de la Science of the Total Environment au publicat un studiu în urmă căruia au arătat că desalinizarea este un proces care face mai mult rău decât bine. Extragerea sării din apă presupune producerea mai multor deșeuri și substanțe chimice toxice, dăunătoare florei și faunei.

Desalinizarea poate produce și  mai multă sare în apă decât înainte, ceea ce ar afecta populațiile de pești. În plus, cele 16 000 de instalații de desalinizare din întreagă lume, număr corespunzător anului 2018, arată că acestea folosesc motorină, deci emisii cu efect de seră.

De ce e toxică desalinazarea

În plus, instalațiile mai produc un compus rezidual, numit saramură, care implică prezența clorului și cuprului, ce duce la scăderea cantității de oxigen în zonă. Păsările și peștii au moduri diferite de a scapă de excesul de sare din organism, însă, potrivit celor de la Scientific American, cantitatea produsă în astfel de situații ar fi mult prea mare pentru aceste vietăți și le-ar provoca moartea.

Desalinizarea are un consum dublu față de procedurile folosite pentru reutilizarea apelor uzate, reiese din studiile efectuate de instituțiile de profil americane. Departamentul de Energie al SUA, cât și organizația Heal the Bay, susțin că pompele acestor instalații folosesc motorină care duce la apariția gazelor de seră, iar plantele pentru desalinizare ne fac și mai dependenți de combustibilii fosili. 

Românul Henri Coandă a înființat o instalație solară de desalinizare

Inventatorul român, Henri Coandă, a făcut o demonstrație în 1954, în orașul francez Londe les Maures, despre care revista Radar spunea că va bulversa economia regiunilor deșertice.

Inventia romanului Henri Coanda, in Revista Radar, Sursa foto Facebook ONG Henri Coanda
Inventia romanului Henri Coanda, in Revista Radar, Sursa foto Facebook ONG Henri Coanda

„Acesta a reușit desalinizarea apei marine și transformarea ei în apă potabilă cu ajutorul energiei solare. Un sistem de 8 mp de suprafață captatoare va putea produce 1600 de litri de apă dulce în 12 ore. Sistemul prevedea și o modalitate de orientare în funcție de poziția soarelui, astfel încât întreagă energie solară să poată fi focalizată de-a lungul unei conducte prin care trece aerul. Aerul era aspirat printr-un filtru și introdus în acest sistem solar, unde era încălzit la o temperatură de aproape 500 grade Celcius, după care părăsea acest sistem și era introdus într-o cameră de vaporizare unde se întâlnea cu apa mării care era aspirată și introdusă forțat în această incintă, fiind în prealabil pulverizată, astfel încât interacțiunea cu această apă marină pulverizată și aerul încins care venea din captatoarele solare producea o vaporizare instantanee a apei de mare și o colectare a vaporilor de apă printr-o conductă.

Sarea de mare era deplasată către aceste containere, unde era depusă ca saramură și eliminată ulterior. Vaporii de apă erau însă duși în acest imens condensator, unde se condensau și se transformau în apă curată, erau depozitați în rezervoare și plecau mai departe către consum. Tot ceea ce rezulta în afară de apă, în acest proces, era încărcat și evacuat în vagoane de cale ferată pentru a fi deplasate către alte zone industriale”, reiese dintr-un material publicat de ONG-ul creat în numele inventatorului, cu date din Arhiva Militară.

Vom plăti taxă pentru poluare. Emisiile produse prin încălzire, plătite separat

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Taxa pentru poluarea prin carburanții rutieri și încălzirea locuințelor va intra în vigoare din 2027, este acordul Uniunii Europene, pentru a combate poluarea.

Astfel, nu va mai exista dreptul industriașilor de a polua gratuit. Emisiile produse prin încălzire (gaz) şi de maşini vor fi taxate. Până atunci, va fi înfiinţat un fond social pentru „tranziţie”, care să permită plafonarea acestei taxe până în 2030.

Pentru a-şi acoperi emisiile de CO2, producătorii de electricitate şi industriile energofage (siderurgie, ciment) din UE au obligația, la acest moment, să cumpere „permise de poluare” de pe piaţa europeană a cotelor de emisii (ETS). Aceasta se aplică la 40% din emisiile din Europa. Cotele create de state au fost reduse de-a lungul timpului, pentru a-i determina pe marii producători să polueze mai puţin.

Taxa mai mare pentru poluare. La cât va ajunge prețul certificatelor de carbon

Prețul certificatelor de carbon va ajunge la 100 de euro după reformă, în creștere față de prețul actual, de 80-85 de euro.

Taxa pentru poluare se va aplica și  gospodăriilor. Mai exact, vom plăti un preţ pentru emisiile de carbon provocate de utilizarea carburanţilor pentru automobile şi încălzirea cu gaz începând din 2027, dar acesta va fi plafonat până în 2030. În cazul în care creşterea preţurilor din energie va continua, aplicarea va fi amânată cu un an, susțin oficialii UE.

Încasările provenite din această nouă piaţă a carbonului vor alimenta un „Fond social pentru climă”, în sumă de 86,7 miliarde de euro, creat pentru a ajuta gospodăriile şi companiile vulnerabile în „tranziţia energetică”.

România a elimat „taxa de Mediu”. Peste 20000 de români mor anual din cauza poluării

În România, taxa de Mediu a fost eliminată în februarie 2017. A fost introdusă în 2007 și a fost una dintre cele mai controversate. A avut mai multe denumiri: taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare, taxa ecologică, taxă de Mediu sau timbrul de Mediu, însă, nu a avut succes, fiind „ocolită” de români.

România ocupă locul opt în Europa la numărul morților din cauza poluării, la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP) Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării. 

Citește și: Medic specialist ORL: „Poluarea duce la apariția cancerului pulmonar”. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis derulează proiectul „Efectele poluării asupra sănătății”

Țările lumii au găsit soluții pentru protejarea naturii împotriva omului

Efectele omului asupra naturii Sursa foto Let's Do it!
Efectele omului asupra naturii Sursa foto Let's Do it!

Conferința Națiunilor Unite asupra Biodiversității(COP 15), desfășurată în perioada 7-19 decembrie în Canada, la Montreal, va încheia astăzi discuțiile care sau ca scop elaborarea unui nou ghid de conservare și protejare a resurselor naturale, la nivel global. Acțiunile au ca dată-limită anul 2030 și se dorește ca toate țările participante să fie de acord cu prevederile textului. Proiectul implică investiția a cel puțin 200 de  miliarde de dolari pe an, atât din surse publice, cât și private, pentru punerea în practică a angajamentelor asumate prin acest acord.

Sursa foto Let's Do it!
Sursa foto Let’s Do it!

Astfel, 196 de țări au negociat timp de două săptămâni pentru biodiversitate. S-a căutat o soluție pentru stoparea distrugerii naturii de către om și restaurarea a ceea ce deja s-a pierdut.

Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite, aproape trei sferturi din pământul lumii a suferit modificări din cauza acțiunilor necugetate ale oamenilor, iar un milion de specii sunt în pericol de dispariție. În text, a mai fost adăugat, în premieră, și un capitol referitor la  drepturile și conducerea popoarelor indigene.

Crearea unui fond global destinat Naturii

Cadrul urmărește să găsească un echilibru între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare și presupune ca primele să se angajeze să ofere celor din a doua categorie cel puțin 20 de miliarde de dolari pe an până în 2025 și 30 de miliarde de dolari pe an până în 2030.

Maria Susana Muhamad Gonzalez, ministrul Mediului al Columbiei, vrea ca suma respectivă să fie între 30 și 100 de miliarde de dolari pe an.

Sursa foto chinadialogue.net

Un proiect privind problema mobilizării resurselor propune crearea unui fond global dedicat pentru biodiversitate, care este o cerere cheie a națiunilor în curs de dezvoltare și una la care unele țări dezvoltate au subscris imediat .

Anul acesta, China ar fi trebuit să fie gazda acestei întâlniri, însă din cauza restricțiilor COVID-19 din țară, negocierile au avut loc în Canada. De aceea, noul acord va purta numele celor două orașe-gazdă: “Cadru Global de Biodiversitate Kunming-Montreal”.

Efectele schimbărilor climatice. Zmeură, în decembrie

sursă foto: adevărul.ro/Iulian Bunilă

Dănuț Panait este unul dintre agriculturii care văd efectele schimbărilor climatice. El culege zmeură în luna decembrie, înainte de Crăciun, după cum notează adevărul.ro. Temperaturile mult prea ridicate pentru această perioadă a anului, i-au oferit posibilitatea să culeagă aceste fructe chiar din grădina sa(n.r. Buzău).

Plantele continuă să genereze alte fructe. De la an la an ne confruntăm cu aceste temperaturi anormale, considerăm noi, cei care am avut o copilărie cu zăpezi mari. Practic, și noi suntem surprinși, susține Dănuț Panait, potrivit sursei citate. De regulă, butașii de zmeur rodesc primăvara şi rezistă până la sfârşitul toamnei. Anul acesta, a fost o toamnă extrem de blândă, lucru care a dat posibilitatea fructelor să se mențină până în luna decembrie. Evident, gustul recoltei din această perioadă este puțin mai fad, însă, suficient de bun cât să fie consumate.

Efectele schimbărilor climatice. Zmeură, în decembrie

Activitățile noastre au influențat clima Pământului din cauza cantități enorme de gaze cu efect de seră, adăugate la cele care apar în mod natural în atmosferă.

Aceste emisii suplimentare de gaze cu efect de seră provin în principal din arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie, precum și din alte activități umane precum tăierea pădurilor tropicale, agricultura, creșterea animalelor și producția de substanțe chimice. Dioxidul de carbon (CO2) este gazul cu efect de seră produs cel mai frecvent de activitățile umane.

Astfe, schimbările climatice sunt resimţite din plin agricultorii, cei care depind în mare parte de vreme, pentru recolte bune. Clima, în ultimul timp, a suferit schimbări care afectează inclusiv pomicultura. Nu este de mirare că pomii înmuguresc de două ori pe an, iar meteorologii susțin că, până în 2050, încălzirea globală va afecta tot ce înseamnă ecosistem.

Din aceste motive, toate statele trebuie să aibă politici bine definite privind combaterea poluării, managementul deșeurilor și folosirea resurselor naturale.

Citește și: Schimbările climatice vor crește probabilitatea de a vedea curcubeie

Deputatul Florin Roman dorește interzicerea exportului de buștean din România, timp de 10 ani

Sursa foto Parcul National Bucegi
Sursa foto Parcul National Bucegi

A fost nevoie ca austriecii să ne refuze intrarea în Schengen pentru ca parlamentarii români să reacționeze în vreun fel. Nu, nu s-au gândit să-și perfecționeze calitățile diplomatice, ci să-i lovească pe exploatatorii pădurilor românești acolo unde îi doare mai tare: în legea silvică. Spunem acest lucru în contextul în care media și activiștii de mediu au semnalat în repetate rânduri măcelul care se petrece în pădurile din România, fără ca autoritățile să reacționeze într-o manieră care să descurajeze sau să diminueze fenomenul. Deputatul liberal Florin Roman a trimis acum cinci zile o inițiativă legislativă prin care cere modificarea art.1 din Legea 57/2020, se interzice exportul de buștean, cu sau fără coajă, sau lemn rotund, pe o perioada de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2023”. Deputatul liberal consideră, în expunerea de motive, că singura soluție pentru a avea un mediu mai sănătos și biodiversitate este păstrarea și protejarea fondului forestier.

România, sub media europeană la împăduriri. Ce propune deputatul Florin Roman

Potrivit unui calcul estimativ, austriecii taie păduri românești cam de un miliard de euro pe an, începând cu anul 2002, de când au început să investească în România. Țară noastră se află sub media europeană de împădurire, iar din rapoartele Curții de Conturi, realizate în perioada 1990-2011 și 2010-2013 reiese că s-au tăiat ilegal 80 milioane de mc de lemn(cca 366 000 ha), adică peste 5 mld. Euro, la un preț minim de 70 euro/mc.

Senatul e primă Cameră sesizată în cazul acestui proiect, votul final urmând să fie dat de deputaţi.

Rapoartele Curții de Conturi sunt foarte clare în privința vinovaților

Constatările Curții de Conturi din perioada 2010-2013, arată că “lipsa reglementărilor privind proprietatea privată şi regimul silvic, inclusiv regimul sancţionatoriu, cel puţin în prima parte a procesului de retrocedare, a determinat apariţia premiselor privind declanşarea fenomenului de tăieri ilegale masive de arbori, care nu a fost stopat nici până în prezent.

Sursa foto Parcul National Bucegi
Sursa foto Parcul National Bucegi

Efectele negative ale fragmentării au fost amplificate în permanenţă de subfinanţarea sectorului forestier, fapt ce a sporit presiunea asupra pădurilor, proprietarii fiind în permanenţă direct interesaţi în obţinerea de profituri imediate.

Garda Forestieră nu a avut bani suficienți pentru a preveni tăierile ilegale de păduri

Estimarea volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal se rezumă la constatările organelor de control silvic, care datorită subdimensionării instituţionale, ca o consecinţă a subfinanţării, nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier.

Astfel, volumul de lemn tăiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului, ci numai ce s-a putut acoperi prin controale care au fost făcute în general la sesizări şi mai puţîn pe tematici programate. O estimare relativ exactă s-ar putea obţine după finalizarea celui de-al doilea IFN, printr-o comparaţie cu inventarul precedent”, reiese din raport.