20.5 C
București
duminică, 24 august, 2025
Acasă Blog Pagină 501

În „Sectorul Verde” se udă asfaltul de sub arbori(…). Edilul Robert Negoiță, fără specialiști în Mediu

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, este un edil atât de angajat în lupta pentru Mediu, încât a pus tartan în jurul tulpinilor copacilor din sector. Ca orice edil înconjurat de specialișți, dar nu în probleme de Mediu, acesta s-a gândit că n-ar strica să ude și pământul de sub acest tartan. Organizația Garda Civică pentru Mediu atrage atenția asupra liantului folosit pentru acest material care are efecte cancerigene, explicând și elementele din care este compus:

Sursa foto Facebook Sector Verde 3

„Conform prospectului, conține cel puțin următoarele:

H334 – Poate provoca simptome de alergie sau astm sau dificultăți de respirație în caz de inhalare.

H351 – Susceptibil de a provoca cancer.

H373 – Poate provoca leziuni ale organelor în caz de expunere prelungită sau repetată.

H332 – Nociv în caz de inhalare.

H335 – Poate provoca iritarea căilor respiratorii.

H315 – Provoacă iritarea pielii.

P260 – Nu inspirați praful/fumul/gazul/ceața/vaporii/ spray-ul.

P280 – Purtați mănuși de protecție/îmbrăcăminte de protecție/echipament de protecție a ochilor/ echipament de protecție a feței.

P302 + P352 – ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA: spălați cu multă apă.

P304 + P340 – ÎN CAZ DE INHALARE: transportați persoană la aer liber și mențineți-o într-o poziție confortabilă pentru respirație.

P305 + P351 + P338 – ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII: Clățiți cu atenție cu apă timp de mai multe minute. Scoateți lentilele de contact, dacă este cazul și dacă acest lucru se poate face cu ușurință. Continuați să clătiți.

Conține izocianați. Poate provoca o reacție alergică

P308 + P313 – ÎN CAZ DE expunere sau de posibilă expunere: consultați medicul.

P403 + P233 – A se depozita într-un spațiu bine ventilat. Păstrați recipientul închis etanș.

P501 – Aruncați conținutul/containerul în acord cu regulamentele locale/regionale/naționale/internaționale.

Produsul conține: dizocianat de metilendiferil, diphenylmethaneldiscocyanate, isomers and homolugues, disocianat de m-toliliden”,  citează în postare cei de la Garda Civică de Mediu.

Sectorul Verde” nu-i prea(…)verde. Edilul Robert Negoiță, fără specialiști în Mediu

Fenomenul n-ar fi atras atenția  publicului dacă primarul Negoiță nu și-ar fi botezat sectorul cu prețioasa sintagmă “Sectorul Verde’‘ Ca să îl credem pe cuvânt când spune că așa este, acesta postează și niște fotografii elocvente, din care răzbate elanul muncitoresc al unui angajat ADP care udă cu spor și cu răbdare cimentul, ca să crească arborele.  Ca o ironie a sorții, comentariul postat de către cei din Primăria Sector 3  vorbește despre dragostea și grija față de verde și arbori.

Prahovenii din Mănești au băut apă cu arsenic, fără să știe

Sursa foto Facebook Primaria Manesti
Sursa foto Facebook Primaria Manesti

Hidro Prahova a emis o atenționare pentru locuitorii Comunei Mănești prin care li se interzice consumul din rețeaua  publică. În sursa de apă a fost depistat arsenic; o substanță cancerigenă care ingerată în timp, poate provoca probleme serioase de sănătate.

Instiintare DSP Prahova, foto facebook Primaria Manesti
Instiintare DSP Prahova, foto facebook Primaria Manesti

Apa infestată cu arsenic este toxică atât pentru oameni, cât și pentru animale sau sol. Administratia locală a Comunei Mănești a instalat în localitate niște rezervoare cu apă potabilă pentru populație, până la eradicarea sursei de poluare.

Apă nu poate fi folosită pentru băut și gătit, ci doar uzul menajer. Anunțul postat de primărie pe pagină de socializare a fost făcut la 8 zile după ce s-a primit adresa din partea HIDRO Prahova, timp în care oamenii au consumat apă de la rețeaua publică.

Primăria Mănești a adus apă potabilă în cuburi de plastic

Prețul plătit de un consumator casnic din Comuna Mănești, pentru furnizarea unui metru cub de apă, este de 6,45 lei. Arsenicul este folosit în industria textilă, a sticlăriei, vopselurilor, hârtiei, adezivilor metalici, în prelucrarea lemnului, pesticide, aditivi alimentari sau produse farmaceutice. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra infestării foarte mari cu arsenic a surselor de apă, în  țări că Argentina, Bangladesh, Cambodia, Chile, China, India, Mexico, Pakistan, SUA și Vietnam.

Canada și SUA au pus plasticul în slujba Mediului

foto cu caracter ilustrativ. Pixabay

Două firme din Canada și SUA au creat tipuri de tehnologii verzi care să recupereze și să transforme deșeurile din plastic în pudră sau bucăți mai mici destinate reciclării. De-a lungul timpului, s-au încercat tot felul de metode de dizolvare a plasticului, care să fie mistuit de bacterii, enzime sau chiar de anumite specii de ciuperci.

Toate au rămas fără rezultate concrete, sau nu din cele care pot fi obținute în timp util. Invențiile celor două firme au fost considerate „Cele mai bune inovații ale anului 2022”, având în vedere că omenirea produce 380 milioane de tone de deșeuri din plastic, pe an. Aproximativ 80% din acestea sfârșesc pe câmp sau în apele oceanelor și marilor. Tehnologia este cu atât mai fascinantă cu cât această reușește să recupereze toate tipurile de plastic prin dizolvarea oricărui derivat de petrol din componenta materialului, să amestece tipurile de material și să-l aducă la starea de praf sau bucăți minuscule.

Avioane de luptă din plastic reciclat

Firma americană a reușit chiar mai mult. A creat o mașină de reciclat plastic care poate transforma materialul în cel mai bun conductor de electricitate și căldură cunoscut: grafenul. Acesta este folosit la fabricarea smartphon-urilor, electronicelor de toate tipurile, la fabricarea avioanelor de luptă și de croazieră, dar și ca o componentă principală în industria auto. Încă un element care derivă din acest proces de reciclare este și producerea de hidrogen. Niciuna dintre tehnologii nu este producătoare de emisii poluante.

România produce gunoi sub media europeană

România este țara care produce cam 285 kg de deșeuri pe cap de locuitori, cam la jumătatea mediei obținute în Europa. Însă, românii reciclează sub 15% din deșeurile emise, reiese dintr-un studiu Eurostat. Cea mai mare cantitate de deșeuri este generată de Danemarca şi Luxembourg, cu peste 800 kg/ persoană, în timp ce Malta și Germania, peste 600 kg. Însă, o anumită cantitate o reprezintă materialele sustenabile; plasticul a fost înlocuit de sticlă.

UE a stabilit cotele de pescuit pentru anul 2023. Consiliul Europei vrea să refacă stocurile de pește

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Miniştrii responsabili cu Pescuitul din cele 27 de state membre UE au aprobat cotele de pescuit în Oceanul Atlantic, Marea Nordului, Marea Mediterană şi Marea Neagră pentru 2023, precum şi pentru anumite stocuri de specii de adâncime pentru 2023 şi 2024, transmite AFP.

În Marea Neagră, „capturile totale admisibile” (TAC) şi cotele tranzitorii existente pentru calcan vor fi reportate pentru 2023. De asemenea, Uniunea Europeană a decis să reporteze cota neutilizată de calcan ade 22,5 de tone din 2021 în 2023, astfel cum s-a stabilit în cadrul planului multianual revizuit de gestionare pentru această specie. Cotele la şprot vor rămâne la nivelul din 2022, mai notează sursa amintită.

 „După cum am dovedit, Consiliul este hotărât să conserve şi să refacă stocurile de peşte la niveluri durabile şi, în acelaşi timp, să protejeze viitorul comunităţilor care depind de pescuit”, a declarat ministrul ceh al Agriculturii, Zdenek Nekula.

Acordul privind cotele la pescuit pentru anul 2023, include limite de captură, cunoscute şi sub denumirea de „capturi totale admisibile” (TAC), pentru peste 200 de stocuri comerciale de peşte. Peste 100 dintre aceste stocuri din Oceanul Atlantic şi din Marea Nordului sunt gestionate alături de Regatul Unit.

Cotele de pescuit, stabilite de UE. Limite de captură provizorii până în martie 2023

Întrucât discuţiile privind consultările bilaterale UE-Regatul Unit şi UE-NO privind stocurile comune de peşte sunt încă în curs, miniştrii au convenit asupra unor limite de captură provizorii pentru primele trei luni ale anului 2023, până la stabilirea unui acord final. Aceste limite provizorii de captură includ o reportare temporară a posibilităţilor de pescuit existente pentru primele trei luni, cu un raport de 25% faţă de nivelurile TAC din acest an, pentru a acoperi primul trimestru al anului 2023.

Miniştrii decid limite de captură pentru stocurile comerciale de peşte pentru anul următor și cu cotele naţionale pentru fiecare specie. Stocurile vizate sunt cele pe care UE le gestionează pe cont propriu, dar și cu ţările vecine din afara UE sau prin acorduri încheiate în cadrul organizaţiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP).

Dispoziţiile se vor aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2023, iar Regulamentele se vor publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Avem pește și fonduri. România trebuie doar să utilizeze resursele eficient

România va beneficia de 232 de milioane de euro pentru următorii şase ani, prin Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură, contribuţia UE reprezentând 162,4 milioane de euro, a transmis Comisia Europeană. Banii vor fi alocaţi pentru investiţii pentru respectarea obligaţiei de debarcare şi modernizarea infrastructurii de pescuit, eficienţa energetică şi decarbonizarea pescuitului şi acvaculturii, sprijin pentru pescuitul costier la scară mică; investiţii în proiecte de acvacultură durabilă, dar și precum şi diverse acţiuni care contribuie la obiective de conservare.

Citește și: Situație neobișnuită în Bihor. Piranha în Crișul Repede

363 de Bishnoi s-au lăsat decapitați ca să stopeze defrișarea pădurii

Membru Comunitatea Bishnoi Sursa foto Youth Ki Awaaz
Membru Comunitatea Bishnoi Sursa foto Youth Ki Awaaz

Activiștii de mediu ai zilelor noastre nu se pot laudă că au inventat fenomenul protejării naturii și animalelor. Între anii 1451 și 1536, guru Jambeshwar Bhagavan a întemeiat o comunitate vishnuita care au luat numele de Bishnoi. Ei au devenit celebri prin faptul că sunt cei mai hotărâți apărători ai mediului din lume. Membrii comunității sunt localizați în India, în Rajasthan(Jodhpur și Bikaner) și Haryana și chiar iau foarte în serios fenomenul protejării naturii, fără să ceară vreun ban în schimb.

Femeie Bishnoi, Sursa foto Wikipedia

Femeile Bishnoi alapteaza puii de antilopă

Comunitatea Bishnoi a apărut în urmă unui vis pe care l-a avut un individ numit Jambeshwar, în care i s-a dezvăluit că seceta de care suferă comunitatea este cauzată de intervenția omului în natură. Apoi a emis 29 de legi( “bishnoi” înseamnă 29 în hindi) care interzic celor din comunitate să ucida animale, să doboare copaci și să folosească lemne pentru rug. Comunitatea venerează animalele, pe care le consideră sacre, iar animalul lor favorit este antilopă. De altfel, ei chiar cred că sufletul lor se va reîncarna după moarte într-o antilopă. Mamele Bishnoi alăptează puii acestui animal, în cazul în care femela este moartă.

Starul Salman Kahn a fost arestat pentru două antilope ucise

Însă, aceștia au devenit celebri protejând copacul sacru Khejri pe care l-au protejat, în trecut, cu prețul vieții a 363 de membri care s-au lăsat decapitați de aceia care voiau să defrișeze pădurile de pe lângă așezările lor, pentru foc. Au considerat că „un cap tăiat valorează mai puțin decât un copac doborât.” După acest episod, care a ajuns la urechile Maharajahului vremii, în zonă s-au interzis vânătoarea și defrișările.

 Regulile se păstrează și astăzi, iar membri comunității continuă să facă aceleași sacrificii pentru natură. În 1996, un sătean s-a lăsat ucis de un braconier care voia să omoare o gazelă, iar doi ani mai târziu, celebrul actor bollywoodian, Salman Kahn a fost arestat pentru uciderea a două antilope.

Planul Național de Reziliență crește de cinci ori bugetul Mediului, în 2023. Bani mai mulți pentru ariile protejate

Cal din Rasa Lipitan
Cal din Rasa Lipitan Sursa foto herghelie.ro

Planul Național de Redresare și Reziliență  și proiectele cu finanțare nerambursabilă au mărit suma alocată de guvern pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor(MMAP). În urmă unui calcul sumar, ar reieși faptul că banii alocați programelor de Mediu au crescut de 5 ori în 2023,  în raport cu ultimii 4 ani. MMAP a emis un comunicat în care a explicat unde vor merge acești bani: „Cel mai mare pas înainte în bugetul pe 2023 este plata despăgubirilor pentru restricțiile forestiere asupra ariilor protejate Natura 2000, ceea ce nu s-a făcut niciodată în țară până acum, în ciuda obligațiilor legale. Am inclus acest lucru sub formă creditelor de angajament, astfel încât plățile pot începe după luna iunie a anului viitor. Am prevăzut, de asemenea, finanțare pentru plata compensațiilor existente deja. Din acest buget, vom putea plăti toate compensațiile aferente anului 2022 și vom acoperi jumătate din 2023”, a declarat Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Sursa foto finantare.ro
Sursa foto finantare.ro

Ministerul Mediului finanțează caii din rasa Lipitan

Din același comunicat, mai reiese și faptul că se va investi în creșterea cailor din Rasa Lipitan, declarați Patrimoniu Imaterial UNESCO, din administrarea ROMSILVA. În atenție sunt și proiectele derulate prin Administrația Fondului de Mediu(AFM), „anul viitor vom creşte sumele alocate pentru maşinile electrice, vom deschide o sesiune pentru flote comerciale, vom deschide încă o sesiune de proiecte pentru fotovoltaice. Acolo mergem pe o descentralizare şi un buget de 3-4 miliarde de lei, astfel încât să trecem de la 45.000 de dosare la peste 100.000 de dosare şi să sprijinim cetăţenii. Căutăm surse de finanţare suplimentare din fondurile europene, astfel încât să putem suplimenta bugetul gestionat de AFM şi venim şi cu celelalte programe, care sunt deja clasice şi le păstrăm, cel puţin în cazul AFM”, a mai precizat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Industria IT arătată cu degetul de către entitățile care luptă împotriva poluării

Sursa foto agora.md
Sursa foto agora.md

Industria IT dezvoltă de la 12% și până la 14 % emisii de carbon din totalul emisiilor globale, se arată într-un studiu dat publicității în cadrul United Nationes Climate Changes COP 27. Întâlnirea a lansat un semnal de alarmă prin care se reamintește necesitatea de a lua în considerare impactul asupra mediului pe parcursul ciclului de viață al dezvoltării software – inclusiv impactul instrumentelor terțe pe care le folosim în fiecare zi. Această industrie se află pe drumul creșterii acestor procente, în timp ce trendul spune că amprenta redusă de carbon trebuie să influențeze alegerile consumatorilor, când vine vorba de tehnologie. O măsură în acest sens ar fi variantele “Low Code vs. No Code vs. Serverless”.

Sursa foto multidimension.ro

Platforme de stocare eco, costuri mai mici

Cum se poate realiza și ce înseamnă acest lucru? Un specialist din cadrul unei mari companii IT din România ne-a explicat, în limbajul curent, un astfel de concept și care ar fi avantajele utilizatorilor unor astfel de platforme cu conținut scăzut de emisii de carbon: „Sunt foarte populare pentru că permit scăderea costurilor de dezvoltare și de mentenanță, posibil și de marketing, SEO sau alte funcții adiacente. Pe de altă parte, oferă puțină flexibilitate, în sensul că se pot folosi doar funcțiile puse la dispoziție ce pot fi personalizate într-o anumită măsură. Fiind găzduite în Cloud (n.red. platforma de stocare a datelor), zona de acoperire e ușor extinsă; multe dintre ele fiind practic globale.”

Câte astfel de platforme există?

Existența unor astfel de platforme relevă faptul că omenirea deja a pășit în acel viitor al emisiilor scăzute de carbon: „Cele mai uzuale platforme de acest gen sunt cele care permit crearea de website-uri sau magazine online. Printre ele ar fi webflow, wix, squarespace, weebly, shopify”, a mai spus acesta pentru stireaverde.ro. Când ne referim la România, putem spune că ar exista unele platforme de acest gen, însă specialiștii sunt rezervați când vine vorba să se pronunțe dacă low code sau no code ar fi soluția pentru scăderea amprentei de carbon în domeniu.

Premieră în legislația comerțului. UE va impune taxe vamale pentru emisiile de carbon. Importurile, puternic afectate

sursă cu caracter ilustrativ. Foto: Pixabay

Uniunea Europeană(UE) va impune primele taxe vamale pe emisiile de carbon ale unor produse precum oțelul sau cimentul, relatează Reuters. Oficialii de la Bruxelles susțin că această măsură are rolul de elimina emisiile de carbon din industria europeană, însă, sunt și voci care spun că importurile vor fi afectate, într-o perioadă grea din punct de vedere economic pentru toate statele.

Practic, toate companiile care cumpără aceste bunuri(n.r. fier, oțel, ciment, fertilizatori, aluminiu și electricitate) din afara spațiului european vor fi obligate să achiziționeze certificate de carbon pentru a reduce emisiile.

UE va impune taxe vamale pentru emisiile de carbon.

Măsura se aplică, astfel încât să aplice același cost de carbon pentru firmele din afara spațiului european cum aplică pentru firmele din UE, care deja cumpără certificate de carbon atunci când poluează, au transmis reprezentanții Parlamentului European, prin Mohammed Chahim, negociator-șef în acest caz.

Este unul dintre singurele mecanisme pe care le avem la dispoziție pentru a-i încuraja pe partenerii noștri comerciali să-și decarbonizeze industria”, a declarat Mohammed Chahim, potrivit sursei citate.

Cum afectează taxele vamale statele din afara spațiului european

La acest moment, nu este stabilit calendarul de implementare pentru această decizie, deoarece întrucât se ia în calcul și o reformă a pieței europene de carbon. Pentru țările neacceptate în UE, din punct de vedere economic nu va fi ușor, mai ales în contextul războiului dintre Rusia-Ucraina. Sunt state dependente de energia rusească, iar aceste lucruri vor genera costuri suplimentare. Să luăm cazul Republicii Moldova: sunt deja 12 întreprinderi care au în total o capacitate nominală instalată de generare de aproape 3,3 mii de MW.  Acestea vor fi obligate să suporte taxele vamale pentru emisiile de carbon.

În prezent preţul pe care trebuie să-l plătească respectivele companii pe piaţa europeană este de circa 60 de euro tona de CO2.

Potrivit actualei legislații, Uniunea Europeană acordă companiilor din industria europeană certificate de carbon gratuite pentru a le proteja în fața unei concurențe nedrepte din anumite puncte de vedere, însă, UE susține că a sosit momentul să elimine acordarea de certificate în mod gratuit atunci când implementează taxe vamale pe emisiile de carbon, astfel încât să rămână aliniată la regulile Organizației Mondiale a Comerțului. 

Puterile economice occidentale promit sprijin financiar către marile economii care nu-și asumă ținta de 1,5 grade Celsius(n.r. referință pentru reducerea emisiilor de carbon) ca diferență maximă față de perioada pre-industrială. China, India, Brazilia și Mexicul sunt printre țările afectate de aceste taxe vamale.

Citește și: România, pe locul 4 în topul țărilor în care emisiile de CO2 au scăzut, în timp ce PIB-ul a crescut

Copiii, trendsetteri ai industriei textile ecologice. Irina Irimia, designer vestimentar pentru ȘtireaVerde: „Hainele ecologice înseamnă mai puțină apă, mai puține mijloace de transport”

Unul dintre copiii Irinei Irimia, purtând haine ecologice. Foto: Instagram

Interesul industriei textile pentru cânepă sau pentru orice alt material organic este din ce în ce mai mare, date fiind directivele de Mediu ale Comisiei Europene. Fibrele de cânepă sunt asemănătoare celor de in și reprezintă o modalitate fericită prin care industria textilă poate atinge pragul impus de Comisia Europeană către o economie mai ecologică. Ca să nu mai spunem că sunt ideale și în industria construcțiilor, la fabricarea pereților termoizolanti.

Haine „zero waste”

Irina Irimia este designer vestimentar și face haine din materiale ecologice dintotdeauna. Nu directivele CE au determinat-o, ci faptul că are doi copii pe care vrea să-i îmbrace în haine din materiale de calitate și ecologice. Din 2010, această și-a setat ca obiectiv „zero waste” sau, mai pe românește, nimic nu se pierde, totul se transformă. Hainele pe care le creează sunt din pânză topită, altele sunt recondiționate din cele luate din SH sau cumpără materiale dintr-un magazin românesc cu țesături. Haine ecologice înseamnă țesături naturale, produse naturale, vopsite cu extrase naturale, fibre organice din plantații ecologice, produse local.

Creatie eco pentru copii, Sursa foto Facebook

Ce înseamnă haine ecologice 100%. Copiii, cea mai bună sursă de inspirație

O haină ecologică mai înseamnă cât mai puține mijloace de transport, cât mai puțină apă folosită la vopsitul și tratarea țesăturilor, cusute de mână și în tihnă, de un adult și nu de copii exploatați prin muncă. Am ajuns la munca aceasta după ce am lucrat doi ani în departamentul de producție al unei firme care făcea haine pentru copii. Însă, după ce am născut doi copii am început să vreau și mai mult să fac asta, mai ales la modul în care concep colectiile pentru minioni”, ne povestește Irina. Cei doi copii îi sunt și modele de prezentare pentru haine.

Din primăvară, Irina Irimia, a început o nouă colecție de haine pentru copii din in, muselină sau bumbac cu broderie. Prețurile nu sunt foarte mari, având în vedere țesăturile. O salopetă din in pentru copii, cu broderie, costă 170 lei, iar o pereche de pantaloni ajunge la 80 lei.

Designer Irina Irimia, Sursa foto Facebook

Cine sunt cumpărătorii? „Cumpără părinți care urmăresc trendurile ecologice, mamele, în general; mame pe care le interesează ca puișorii lor să poarte materiale naturale pe piele”, a mai declarat Irina Irimia pentru stireaverde.ro.

Descoperirea care poate furniza energie nelimitată. Ministerul Energiei din SUA a confirmat că vom putea beneficia de fuziunea nucleară

foto cu caracter ilustrativ. Sursa: Pixabay

Nu e fake-news/greenwashing, este informația momentului și vine din SUA. Ministerul Energiei a confirmat, prin M. Granholm, descoperirea cercetătorilor de la Laboratorul Național Lawrence Livermore din Statele Unite au experimentat cu succes o fuziune nucleară care produce mai multă energie decât consumă.

Astfel, acesta este punctul de pornire pentru crearea unei tehnologii care să furnizeze energie nelimitată, ieftină și curată, notează Washington Post. Practic, prin reacțiile nucleare care au loc în interiorul Soarelui, prin care se produce energie, omenirea poate avea energie fără limite, în mod natural.

La acest moment, toate statele se confruntă cu o criză energetică, iar guvernele sunt în căutarea unor soluții care să nu genereze costuri și să protejeze Mediul. Însă, va dura ani buni până reacțiile nucleare vor fi „replicate” cu ajutorul tehnologiei, astfel încât să fie utilizate la scară largă.


Ministerul Energiei din SUA a confirmat că vom putea beneficia de fuziunea nucleară. Cum am putea avea energie fără costuri și emisii de carbon

Fuziunea nucleară are loc când doi sau mai mulți atomi fuzionează și rezultă un altul mai mare, proces prin care se generează o cantitate mare de energie sub formă de căldură, explică specialiștii pentru sursa precizată. Căldura rezultată este, practic, forma de energie pe care oamenii de știință vor să o valorifice. Însă, atomii de hidrogen fuzionează și rezultă heliu.Ulterior, heliul fuzionează mai departe, rezultând litiu, carbon, oxigen, neon și fier, ultimul fiind un metal greu care oprește reacția chimică.

Recordul JET în energia de fuziune

Reacția ideală de fuziune pentru viitoarea energie electrică pe Pământ ar fi cea dintre două forme mai grele de hidrogen: izotopii numiți deuteriu și tritiu. Prin acest proces se formează un nucleu de heliu și un neutron, care degajă multă energie. Deuteriul este disponibil din apă, iar tritiul poate fi produs din litiu, ceea ce înseamnă că rezervele viitoare de combustibil de fuziune sunt abundente.

În anul 2021, experimentul Joint European Torus(JET) a stabilit un record în ceea ce privește fuziunea nucleară. A fost pentru prima dată când s-a putut menține o putere de fuziune semnificativă (11 MW pentru 5-6 secunde) cu un amestec de deuteriu-tritiu, și a stabilit un nou record de energie de fuziune de 59 MJ.