Ministrul Mediului a precizat că depozitul de fosfogips al fabricii de îngrășăminte Amurco din județul Bacău va fi ecologizat cel târziu până în 2027.
În același context, în data de 11 apirilie, Laurențiu Neculaescu, președintele AFM a semnat contractul de servicii privind închiderea și reabilitarea depozitului de deșeuri industriale periculoase de fosfogips din Bacău.
Cele 5.7 milioane de tone de reziduuri existente în depozitul de deșeuri industriale periculoase vor fi încapsulate
Prin această acțiune, poluarea mediului va fi redusă, iar comunitatea va putea recupera zona, care poate fi refolosită conform reglementărilor sanitare.
”Astăzi, am făcut un pas concret pentru a eradica mulți ani de indiferență a unor entități, care nu au considerat obligațiile de protecție a mediului drept o prioritate. Dacă vrem să avem grijă de sănătatea cetățenilor, trebuie să luăm mult mai în serios problemele de mediu”, a explicat ministrul Mediului.
Președintele AFM a fost prezent la Bacău, unde a semnat contractul pentru actualizarea Studiului de fezabilitate, a serviciilor de proiectare, a documentațiilor de atribuire și asistență tehnică pe durata execuției lucrărilor pentru proiectul ”Închidere și reabilitare depozit de deșeuri industriale periculoase de fosfogips Sofert Bacău”.
Laurențiu Neculaescu: ”După mulți ani în care s-au căutat soluții pentru închiderea haldei de fosfogips, acum avem o perspectivă clară în ceea ce privește ecologizarea și închiderea acesteia”
Potrivit declarațiilor oferite de Președintele AFM, Administrația Fondului pentru Mediu a fost desemnată să închidă acest depozit neconform, astfel că instituția va depune toate eforturile și va duce la îndeplinire acest deziderat comun și sperăm ca în 2027 să fie finalizate lucrările de închidere.
”Această investiție va aduce beneficii populației din zonă, întrucât închiderea depozitului va elimina o sursă imensă de poluare și, totodată, țara noastră va evita sancțiunile din partea instituțiilor europene”, a declarat Laurențiu Neculaescu.
Cuvântul „Valea Jiului” trezește în mințile hunedorenilor amintiri diferite. Unora, contactul cu Valea Jiului le-a lăsat întipărită în memorie o imagine a sărăciei și indolenței autorităților față de aceasta. Mai precis, a minelor închise, dar și a oamenilor care culeg cărbune de lângă liniile de tren. Apoi, mai nou, a unor blocuri părăginite, din Aninoasa, afectate seismic, despre care Știrea Verde a mai scris. Pentru evacuarea celor peste 180 de familii, autoritățile au adus, de urgență, containere.
O zonă săracă, însă cu potențial turistic mare. Forestier?! Și mai și!
Pentru alții, însă, cuvântul „Valea Jiului” poartă cu el miros de rășină și răcoarea aerului de munte. În zonă sunt mai multe stațiuni turistice și pârtii de schi. Acestea sunt frecventate de hunedorenii cu posibilități financiare care contrastează cu cele ale locuitorilor din containere.
Autoritățile sunt interesate să fructifice acest potențial. „O nouă stațiune montană ar putea fi dezvoltată în Valea Jiului. Autoritățile locale (…) au în plan implementarea unui plan ambițios,” se arată într-un articol din 2021 al unei publicații locale hunedorene.
Contrastul care caracterizează județul Hunedoara este prezent, însă, și aici. Planurile autorităților par de domeniul fantasticului. Din observațiile noastre, acestea permit distrugerea tocmai a resurselor necesare unei stațiuni montane: pădurea.
Astăzi, vom vorbi despre defrișările care golesc dealurile din jurul orașului Aninoasa, dar și unele zone care aparțin de localitățile Petroșani și Vulcan.
Mafia Lemnului, la ea acasă: exploatatori de lemn care intră pe terenurile private ale localnicilor
Când spunem „defrișări,” nici măcar nu ne vom referi la pădurile Ocolului Silvic, care au fost concesionate spre exploatare legal, unor proprietari de gatere. Vorbim, în schimb, despre păduri PRIVATE, pe care afaceriștii pădurilor le exploatează fără milă sau considerație pentru proprietarii lor de drept.
Autoritățile venite în control spun că exploatatorii lucrează în legalitate. Video: Sorin Morar, Facebook
Mai mult, hoții de lemn cu patlama profită de absența documentelor pe pamânturi moștenite din tată în fiu, prin tradiție, pentru a da iama pe acestea. Ce lasă în urmă este prăpăd, prăpăd pe care autoritățile forestiere se fac că nu îl văd, chiar și atunci când birourile li se umplu cu sesizări.
Am descoperit ceea ce se întâmplă cu ajutorul rețelelor de socializare. Transmis din om în om, ecoul deznădejdii oamenilor furați pe față, și ignorați total de către autorități, a ajuns până la noi.
„Masacrul Pădurilor” de la Aninoasa
Într-o postare de pe Facebook, un cetățean își striga, disperat, supărarea. Acesta se adresa Gărzii de Mediu, menționând un „Dezastru Ecologic” care are loc pe „dealurile dintre orașul Aninoasa, Merișor și Dealul Babii.” Acolo, s-a defrișat, și încă se mai „defrișează fără scrupule și fără frică de Dumnezeu”, spune acesta. Mai mult, adaugă el, exploatatorii au intrat „cu nerușinare și în proprietățile oamenilor băștinași.” Acesta acuză autoritățile județene și pe cei de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor de inacțiune. Bărbatul se întreabă dacă autoritățile chiar nu au sesizat dezastrul, ori dacă au legături mai apropiate cu cei implicați în tăierile ilegale. „(…) îmi doresc din suflet,” continuă localnicul, „ca cineva să se autosesizeze și să ia măsuri drastice pentru Dezastrul, sau mai bine spus, Masacrul Pădurilor” care nu pare a avea final. „Mă rog Bunului Dumnezeu să se facă dreptate, iar acești făptași să răspundă pentru tot ce au comis. Stop Mafia Lemnului”, continuă acesta. Este unul dintre strigătele disperate pe care l-am descoperit pe Facebook. Unul puternic, unul izvorât din pură deznădejde.
Postarea este însoțită de fotografii. Le deschidem, și găsim imagini de o graficitate barbară
Copacii tineri, fără valoare economică pentru exploatatorii specializați în arbori seculari, sunt tăiate ilegal, ciuntite, victime colaterale ale lăcomiei acestora. Foto: Sorin Morar, Facebook.
Deși ele prezintă o realitate dureroasă văzută atât de des, asta nu le face deloc mai paletabile. În fața noastră, pe ecran, zace o altfel de Românie. Una extrem de diferită de cea din comunicatele romanțate prezentate pe conturile de Facebook ale autorităților de mediu.
În fața noastră, pe ecran, nu zac pârtii de schi. Zace, în schimb, nu doar realitatea celui care le-a postat, ci a noastră, a tuturor. Vizionând imaginile, aproape că auzim tânguirea României actuale. Neputincioși, asistăm la schingiuirea ei. Ororile au loc sub figurile îmbuibate ale autorităților de mediu, indiferenți la faptul că România actuală este o Românie Ciopârțită.
„DA, pot să spun că mă tem sigur”
Îl contactăm în privat pe Sorin Morar, autorul postării. Vrem să îl rugăm să ne fie narator al episodului Aninoasa din serialul horror „România Ciopârțită,” produs și regizat de autoritățile de mediu. Ne răspunde, răbdător și politicos, deși se pregătește să își înceapă schimbul la mină. Desoperim un om muncitor, bine crescut, politicos. Aflăm că a lucrat și peste hotare, ca asistent îngrijitor în cămine de bătrâni.
În primă instanță, se teme să ne vorbească fără a apela la protecția anonimatului. Îl întrebăm ce îl face să se teamă. Se teme, spune el, de consecințele faptului că a creat și distribuit postarea pe care am găsit-o și noi. Se teme că vor exista represalii de tip mafiot, cum s-au întâmplat și în alte cazuri.
Hoții de lemne au ucis pădurari și distrus bunuri proprietate privată. Unele autorități au făcut viața dificilă pentru cei care au îndrăznit să vorbească împotirva Mafiei Lemnului. Oamenii sunt, acum, sepriați să mai facă sesizări. Foto cu caracter ilustrativ: Taras Chernus, Unsplash
Este conștient, însă, de faptul că a început deja să rostogolească un bulgăre de zăpadă care are potențialul de a crea avalanșe. Se teme atât de „baieții răi”, cât și, din păcate, de „băieții buni.” În cele din urmă, se pune de acord cu noi să vorbească liber. Sperăm ca faptul că face asta pentru noi îl va proteja, de fapt. Orice represaliu poate fi legat doar de oamenii implicați în mafia locală a lemnului, sau de autorități.
Ce l-a dus la a se expune public pe Facebook, în primul rând, îl întrebăm?! Și, astfel, îl facem, cum am sperat, narator al unei povești pe care ne-am fi din tot sufletul să nu fie nevoie să o prezentăm.
Terenurile moștenite fără titluri de proprietate… terenuri de joacă ale hoților de lemne
Aflăm, astfel, că, și la Aninoasa, România Ciopârțită, fotografiată de autorul postării, este România copacilor tăiați de pe terenuri private, fără acordul proprietarilor.
Terenul a fost dezgolit de copacii maturi. Foto: Sorin Morar, Facebook.
Sorin Morar ne spune că este unul dintre moștenitorii de drept ai unei parcele de pădure. Din nefericire, aceasta, la fel ca multe alte terenuri din România, nu este, încă, intabulată.
Procesul este în curs de desfășurare. Terenurile sunt moștenite din tată-n fiu. Pe vremuri, faptul că se știa a cui e o parcelă de pământ pe plan local, era literă de lege. Abia mai apoi au început oamenii să-și înregistreze proprietățile în mod oficial. Ei bine, tocmai această parcelă a găsit-o Sorin Morar ciopârțită.
„Și mie mi-au luat din firele de fag. Mari, aveau vreo o sută de ani. Le-au luat exact de sub conacul meu. Astea nu-s lemne de foc, astea-s lemne pentru a fi prelucrate” spune acesta. El crede că faptul că situația parcelei sale de teren nu este încă reglementată i-a încurajat pe hoți.
Copac care a căzut victimă defrișărilor ilegale. Foto: Sorin Morar, Facebook
Nimeni nu face nimic ilegal, însă copacii oamenilor, numai buni pentru prelucrare, dispar
Suspiciunea cade, natural, asupra firmelor locale de exploatare a lemnului. Acestea sunt singurele care activează în zonă, la scară mare. Aflăm de la sursa noastră ca acestea au luat în concesiune de la Ocolul Silvic peste 6000 de hectare de pădure. Felul în care acestea își desfășoară activitatea sunt contestate, însă.
Nimic nu a ilustrat mai bine acest lucru decât evenimentele petrecute chiar ieri, marți, 11.04. 2023, seara, în jur de ora șase. Se pare că nu eram singurii care lucram, la acea oră. În timp ce scriam acest articol, pe înserate, un camion se deplasa sus, pe munte, către zonele exploatate. Dată fiind ora suspect de târzie, sursa noastră dorea să fie verificată legalitatea acestui transport. Ca atare, ne-a cerut sprijinul pentru a îl putea susține în demersul lui. Din păcate, nu am avut resursele necesare pentru a putea fi la fața locului, și a rămas să comunicăm de la distanță. Bărbatul a cerut, atunci, sprijinul operatorilor de la 112.
Camionul cu gabarit depășit, număr de înmatriculare B 130 PGI, tranzitează zona, încărcat cu arbori seculari. Video: Sorin Morar
Deplasată la fața locului, Poliția a constatat că transportatorii plătiseră taxa de tranzitare a localității. Astfel, transportul a fost declarat ca fiind legal.
Legal, dar nu prea. Transporturi cu mult peste gabaritul permis, pe drumuri care se fărâmițează sub greutatea lor
Exploatatorii de lemn au toate avizele și actele necesare, confirmă sursa noastră. Când activitățile lor sunt verificate, în urma sesizărilor, ei pot produce toată documentația care li se cere. Atîta timp cât nu sunt prinși în fapt, au justificare de la Minister pentru activitățile, observate de oamenii legii, pe care le desfășoară.
Poate că alegerea de a coborî lemnul de pe munte are, mai degrabă, de a face cu dorința de a nu fi văzuți din alte motive. Drumul pe care aceștia coboară lemnul are un gabarit maxim de 7.5 tone.
Avertizarea de gabarit. Foto: Sorin Morar, Facebook
Conform filmării camionului surprins pe drumul cu limitator de gabarit, acesta transporta cel puțin 18 bușteni și un tractor. Unii dintre aceștia sunt arbori seculari, absolut uriași.
Camionul cu remorcă depășesc gabaritul specificat. Video: Sorin Morar, Facebook
Un mic și permisiv calcul ne arată că patronii exploatărilor nu se împiedică, ei, de niște depășiri de gabarit…
Deși unii dintre ei par a avea dimensiuni mult mai mari, noi i-am aproximat ca având un diamteru de doar 50 de cm, și lungimi de 2m. Folosind un calculator pentru masa lemnoasă, și selectând opțiunea „fag,” lemn care i-a fost furat interlocutorului nostru, am aflat că un buștean ar putea cântări în jur de 400 de kilograme. În realitate, mărimea acestora dublează, posibil, greutatea estimată de noi. Înmulțind cu 18, aflăm că doar lemnul transportat ar cântări aproape cât valoarea gabaritului drumului pe care trece. La cele 7,3 tone de lemn estimate se adaugă un minim de 4 tone pentru tractor. Nu a mai fost nevoie să aflăm greutatea camionului, să știm că gabaritul este cu mult depășit.
Drumul urmat de aceste camioane este marcat de crăpături adânci, pe partea pe care acestea coboară. Fapt care nu surprinde. Conform Biroului American pentru Transparență, un camion încărcat cu 8 tone de produs este aproximativ de 9 ori mai greu decât un automobil. Cu toate astea, el produce pagube de 5 000 de ori mai mari unui drum. Aceste transporturi legal ilegale afectează grav, astfel, și infrastructura zonelor exploatate.
În loc de platouri montane, zona e un platou de filmare al unui dezastru ecologic aflat în plină desfășurare
Conform sursei noastre, și alți proprietari privați au fost afectați de tăierile ilegale de copaci. Umblă zvonul că ar fi fost acordate despăgubiri. Da, spune Sorin Morar, crede că este de bun simț să i se recunoască și acopere și familiei sale daunele suferite
Pe când interlocutorul nostru se simte nedreptățit, acesta își dorește, mai ales, ca autoritățile să se sesizeze, în acest sens, pentru ca aceste practici să înceteze. Fiindcă, în primul rând, familia lui nu a intenționat deloc să exploateze pădurea care le aparține, de drept, din buni-străbuni. Bărbatul nu este deloc de acord cu ce se întâmplă în zonă, unde pădurile dispar în timp record.
Ne spune că nu vrea ca riscurile pe care și le-a asumat vorbind și prezentând public dovezi să fie în zadar.„Vrem să li se stopeze activitatea. Și așa, or chelit dealurile! Este vorba despre un adevărat dezastru ecologic, aici! Sunt mii de hectare afectate,” subliniază acesta.
„Cum de s-or putut da avize, să se transporte atîta lemn pe apă?!”
„Sper să nu fie doar un subiect de știri, și autoritățile să se sesizeze,” adaugă el. „Cum de s-or putut da avize, să se transporte atâta lemn pe apă?!” se întreabă, apoi, cu mirarea dureroasă a omului deznădăjduit. Nu știm despre ce este vorba, așa că îi cerem lămuriri. Ni se indică filmulețele încărcate și pe Facebook, din care, însă, noi pierdusem esențialul.
Aflăm, astfel, că, în zona exploatărilor concesionate cu mult sârg de către autorități nu există căi de acces propriu-zise. Astfel, după cum se obervă din filmările făcute de sursa noastră, exploatatorii folosesc drept cale de acces valea care străbate zona. Ei urmăresc, pur și simplu, firul apei, fapt interzis prin lege.
Mai jos, un astfel de transport „legal” de lemne.
Ce spune legea?
Atîta doar, că lucrurile nu stau chiar așa. Potrivit Ordinului 1540/2011, Capitolul III, Art. 13, punctul u, „este interzisă folosirea albiilor pâraielor ca trasee de colectare a lemnului.” Dovada pentru autoritățile competente, aici:
Lemnul tânăr distrus în goana căutătorilor de comori lemnoase rămâne, și el, victimă atât colaterală, cât și invizibilă. În climatul actual, când blamarea victimei e la modă, cu puțin efort, am putea afla că el este, de fapt, vinovat pentru propria-i decădere, pentru că a îndrăznit să se afle în calea copacilor tăiați.
Autoritățile nu par deloc deranjate de acest… mic inconvenient, și continuă să dea avize de mediu. Astfel, ele devin complice în infracțiuni de mediu. În imaginea de sus, de exemplu, legea este încălcată de două ori. Unu la mână, fiindcă punctul v al aceluiași articol de lege spune că „depozitarea de materiale lemnoase, crăci sau resturi de exploatare în albiile pâraielor și văilor ori în locuri expuse viiturilor este interzisă.” Apoi, punctul j al aceluiași articol arată că „doborîrea arborilor se execută în afara suprafețelor cu regenerare naurală sau artificială pentru a se evita distrugerea ori vătămarea puieților și pe direcții care să nu producă vătămări ori rupturi arborilor care rămân pe picior.” Ceea ce vedem în fotografii este, așadar… dublu ilegal.
Valea Jiului, unde ilegalitatea e la ea acasă. Ce se va întâmpla în continuare?! Urmează să vedem
În zona Aninoasei, am descoperit intrări ilegale pe terenuri private, tăieri ilegale de copaci, pe aceste terenuri, exploatarea ilegală a acestui lemn, care a fost transportat ilegal pe albiile acestor ape, iar apoi, tot ilegal, pe spatele unor camioane care depășeau cu mult gabaritul de viteză al drumului de acces în localitate.
Putem să concluzionăm liniștiți că, în zonă, ilegalitatea nu e doar la ea acasă, dar s-a născut, a fost alăptată și înțărcată acolo, sub privirea blajină, iubitoare și atentă – dar nu în direcția bună – a autorităților.
Oamenii care au curajul să vorbească împotriva unui sistem corupt sunt rari, și ei trebuie încurajați și protejați, de noi toți. Sperăm ca rezultatul acestui material să fie unul pozitiv, și NU începutul unei vendete împotriva sursei noastre.
Un UPDATE, primit pe ultima sută de metri
Pe când să publicăm articolul, ni se furnizează un nou set de filmări. La ceas de noapte – coincidență, timpul preferat și de hoți, conform zicalei populare – pădurile defrișate din Aninoasa o iau din loc. După deranjul cu 112 de mai înainte, de data asta, sub escortă.
Potrivit unui nou studiu, declinul populației de pinguini ar putea avea un efect asupra agravării schimbărilor climatice. Acesta afectează circuitul fierului în Oceanul Austral și, prin urmare, capacitatea oceanului de a capta CO2, conform Agerpres.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature Communication și evidențiază rolul pe care pinguinii îl au în circuitul fierului. Aceștia consumă krill (plancton animal bogat în fier), după care fertilizează prin dejecții apele meridionale. În Oceanul Austral, fierul este esențial și reprezintă o sursă de nutrienți pentru fitoplancton.
Cum a decurs cercetarea pe pinguini
Cercetătorii au calculat volumul excrementelor, denumite și guano, produse de o colonie de pinguini antarctici din Insula Decepției. Aceasta este situată în largul Peninsulei Antarctice.
Studiul s-a realizat prin procesarea imaginilor realizate de drone cu ajutorul inteligenței artificiale. După ce s-a făcut analiza chimică a excrementelor, s-a descoperit o concentrație de fier foarte mare, de ordinul a trei miligrame la gram.
Autorii au extrapolat datele obținute la nivelul întregii specii. Ei estimează că pinguinii arctici, una dintre speciile cele mai numeroase, reciclează aproximativ 521 de tone de fier anual.
Extrapolând aceste date la ansamblul speciei, autorii estimează că pinguinii arctici, una dintre speciile de pinguini cu cea mai numeroasă populație, reciclează circa 521 de tone de fier în fiecare an.
Oamenii de știință spun că acest lucru îi transformă pe pinguini în contributori „majori“ la circuitul fierului. Totuși, contribuția s-a înjumătățit față de acum 40 de ani, deoarece și populația pinguinilor s-a redus la jumătate după 1980.
Agravarea schimbărilor climatice
Anual, oceanele captează 1/3 din dioxidul de carbon emis în atmosferă. Acest lucru se datorează activității de fotosinteză a fitoplanctonului. În regiuni precum cea a Curentului Antarctic de Vest, dezvoltarea lor este limitată de disponibilitatea redusă a unor micronutrienţi precum fierul.
Și balenele contribuie, la fel ca pinguinii, la eliberarea de fier în oceane, după ce consumă krill.
Totuși, spre deosebire de balene, care traversează diferitele regiuni oceanice, pinguinii trăiesc doar în ecosistemele Oceanului Austral.
„Aceștia contribuie la reciclarea fierului, mai concentrat în acest regiuni“, a spus Oleg Belyaev, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul de științe marine din Andaluzia (ICMAN).
Astfel, din cauza diminuării populației de pinguini, în Oceanul Austral se poate produce un dezechilibru care îi îngrijorează pe oamenii de știință.
„Este vorba, odată cu această cercetare, de conștientizarea importanței ecologice a acestor păsări marine“, a concluzionat Oleg Belyaev.
Nu mai puțin de 130.000 de puieți de arbori urmează să fie plantaţi în zona Dobroneagu de către cei de la Fundaţia Conservation Carpathia. Aceștia intenționează să refacă fauna muntelui Dobroneagu. Nu va avea loc doar o împădurire ci se va testa și semănătura directă cu seminţe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona. „Zona Dobroneagu are o suprafaţă de 200 de hectare, iar pădurea a dispărut de aici atât ca urmare a tăierilor din perioada 2008 – 2010, când 40 de hectare au fost afectate, dar şi ca urmare a unei doborâturi de vânt din 6 februarie 2020, care a afectat 160 de hectare. Procesul de reconstrucţie ecologică a zonei a început în primăvara anului 2022, fiind plantaţi puieţi de molid, fag, brad, paltin şi scoruş pe 55 de hectare din suprafaţa afectată de doborâtura de vânt, iar în toamnă s-au refăcut peste 32 de hectare din arealul tăiat ilegal”, spun cei de la Fundație.
Se plantează și semințe de jir
„Este foarte important ca ecosistemele forestiere din bazinul Văii Vâlsanului să redevină complet funcţionale, adică similare pădurilor naturale care au existat aici, de aceea încercăm să copiem cât mai fidel ceea ce natura a creat aici în decursul evoluţiei, compoziţia speciilor fiind un element cheie în acest sens. În această primăvară vom planta 40 de hectare cu molid, vom face completări în zonele plantate anterior şi vom încerca ceva nou. Ca un experiment, încercăm ca pe lângă plantarea tradiţională de puieţi să testăm semănătura directă cu seminţe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona”, a spus Mihai Zotta, director conservare în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia. Este vorba despre puieți din speciile naturale autohtone ce provin din pepinierele Fundaţiei Conservation Carpathia. Cei de la această fundație fac lucrări pe alte cinci şantiere de reconstrucţie ecologică, urmând să fie plantaţi în această primăvară peste 240.000 de puieţi. Pănă în acest moment, din 2013, cei de la Fundație au plantat 3,7 milioane de puieţi şi a refăcut o suprafaţă de 1.906 hectare de pădure.
Europa nu a făcut suficiente progrese în blocarea contractelor pe termen lung pentru gaz natural lichefiat (GNL) ca alternativă la furnizarea de conducte rusești, potrivit Euractiv. Lucru care s-ar putea dovedi costisitor iarna viitoare, deoarece o revenire a cererii chineze ar putea strânge brusc piața. Cumpărarea GNL pentru a înlocui fluxurile reduse din Rusia a ajutat blocul să facă față primei ierni a conflictului din Ucraina, Europa importând 121 de milioane de tone de combustibil în 2022, o creștere cu 60% față de 2021. Dar asta a avut un cost: Europa a cumpărat în mare parte pe piața spot, unde prețurile sunt mult mai mari decât cele negociate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, costul importurilor sale de GNL s-a triplat în 2022, ajungând la aproximativ 190 de miliarde de dolari.
Europa, dependentă de gazul natural lichefiat
Analiștii estimează că Europa a reprezentat mai mult de o treime din tranzacțiile pe piața spot globală în 2022, de la aproximativ 13% în 2021. O astfel de expunere ar putea ajunge la peste 50% în acest an dacă nu ar fi semnate contracte pe termen lung. Dar obiectivele climatice ale Europei ar duce către ideea că, cumpărătorii săi de GNL se luptă să se angajeze în termenele necesare pentru a bloca GNL mai ieftin prin contract. Morten Frisch, partener senior la Morten Frisch Consulting, a declarat că Europa are nevoie în mod ideal de aproximativ 70-75% din aprovizionarea cu GNL în cadrul unor contracte ferme de vânzare și cumpărare (SPA) pe termen lung. „Dar din moment ce lobby-ul verde din Europa a reușit să convingă în mod greșit politicienii că hidrogenul poate înlocui într-o mare măsură gazul natural ca purtător de energie până în 2030, Europa a devenit mult prea dependentă de achizițiile la fața locului și pe termen scurt de GNL”, a adăugat el.
Guvernele sunt preocupate de climă, dar gazul este cel care va încălzi și iarna viitoare
O sursă principală din partea ofertei a raportat o „deconectare” în timpul negocierilor cu companiile europene între nevoile acestora și mesajele pe care le primesc de la guvernele lor privind clima. „Unii clienți se luptă în interior se întreabă dacă există o oprire grea în 2030? Există un zero net până în 2040? Această țintă în mișcare… este într-adevăr o stâncă?” el a spus. „Acest lucru le face dificil să se angajeze în tranzacțiile pe termen mediu și lung, iar asta îi poate lăsa expuși pe viitor pe piața.” Asia a continuat să avanseze în cursa pentru aprovizionarea globală limitată de GNL în acest an, înainte ca noi fluxuri să vină pe piață în 2025 și ulterior. „Preferința lor pentru securitatea aprovizionării le-a permis să continue să susțină noi proiecte. În timp ce cumpărătorii europeni sunt îngrijorați să se angajeze să furnizeze până la începutul obiectivelor lor net zero”, a declarat Felix Booth, șeful GNL la firma de informații energetice Vortexa.
Gazul este în continuare soluția cea mai bună
În timp ce gazul este un combustibil fosil, produce mai puține emisii de dioxid de carbon decât cărbunele, așa că unele state din UE îl văd ca o alternativă temporară pentru înlocuirea combustibililor mai murdari. Directorul general pentru energie, climă și durabilitate al Grupului Eurasia, Raad Alkadiri, a declarat că Europa nu va putea bloca GNL ca înlocuitor al gazului rusesc atâta timp cât UE îl consideră un combustibil de tranziție, deoarece producătorii doresc o piață garantată în Europa peste următoarele câteva decenii. Prețurile spot la GNL au scăzut cu peste 82% de când au atins un record de 70,50 USD per milion de unități termice britanice (mmBtu) în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Dar se așteaptă să crească din nou, cu o vară fierbinte care ar putea reduce nivelurile hidro, o iarnă rece 2023-2024 și o revenire a cererii de GNL din China, toate considerate printre factorii de risc pentru preț.
Mai mulți oameni de știință au realizat un studiu publicat în Nature Sustainability. Acesta arată că inclusiv udarea grădinii, spălatul mașinii, dar și umplerea piscinei cu apă sunt activități care duc către adâncirea crizei de apă potabilă. În aceiași măsură ca și încălzirea globală, schimbările climatice, dar și creșterea populației. Cei care au fost analizați pentru acest studiu, sunt locuitorii din Cape Town, Africa de Sud, acolo unde cei cu venituri mai mari au utilizat de 50 de ori mai multă apă decât populația nevoiașă, lucru care a dus în cele din urmă la o criză a apei potabile. În 2018. Datele arată că 14% din populație, adică acel grup foarte bogat a consumat nu mai puțin de 51% din apa potabilă, în timp ce 62% din populație, adica grupul mai sărac a folosit doar 27%/
Bogații folosesc apa fără să țină cont de ceilalți
Pe de altă parte studiul arată că apa folosită de cei mai bogați nu a avut legătură cu nevoile de bază. Și ca lucrurile să fie complet scăpate de sub control, cei mai bogați au forat pentru a obține și mai multă apă, agravând în acest fel criza. Mai ales că așa au fost scoase din pământ rezervele de apă pentru plante, dar și pentru animale. Oamenii de știință care au realizat studiul arată că nici atitudinea pe care cetățenii în general o adoptă cu privire la lipsa apei nu este una corectă și criza se va adânci. Mai exact, ei spun că scumpirea prețului nu poate fi eficientă pentru că cele mai mare cantități de apă nu sunt consumate de persoanele cu venituri reduse. Acestea, în urma unei scumpiri vor folosi și mai puțină apă, drept rumare cei cu venituri mari, care sunt și cei mai mari consumatori vor beneficia de apă.
Distribuirea egală a rezervelor de apă, o soluție viabilă
Drept urmare, o soluție viabilă, spun cercetătorii, ar fi reprezentată de distribuirea egală a rezervelor de apă, pentru prevenirea penuriei. Pe de altă parte, problema apei nu este întâlnită doar în Africa, din anii 2000 și până acum, alte peste 80 de orașe mari din lume s-au confruntat cu perioade de secetă extremă. Dintre ele unele sunt chiar metropole, Miami, Melbourne, Londra, Barcelona, São Paulo, Beijing, Bengaluru și Harare. Nu mai departe de luna trecută, ONU a averizat că în absența unor măsuri concrete, există un risc iminent ca o criză a apei potabile să se declanșeze la nivelul întregii planete, dar mai ales în marile orașe. În raport s-a arătat că până în 2030 este de așteptat ca cererea de apă să crească cu 40%.
Centrul de reabilitare Bear Again oferă o șansă la o viață normală pentru puii de urs orfani, însă pentru a acoperi nevoile și cheltuielile constante necesare pe tot parcursul anului, acesta are nevoie de sprijin financiar permanent.
Într-un singur an, orfelinatul de urși are nevoie de mai bine de 60.000 de euro pentru a putea asigura bunăstarea puilor.
Asociația WWF România: ”Orfelinatul Bear Again este singurul centru din Europa care oferă șansa la o viață normală pentru puii de urs orfani sau despărțiți de mamele lor… departe de țarcuri ilegale, grădini zoologice, sanctuare sau chiar de un sfârșit tragic…moartea!”
Foarte mulți pui ajung să fie complet neajutorați și să lupte singuri în sălbăticie când au abia câteva luni.
Prin urmare, orfelinatul oferă acestor ursuleți îngrijire, evitând contactul cu oamenii, astfel încât aceștia să se poată adapta la viața sălbatică.
După ce sunt pregătiți, ursuleții sunt eliberați înapoi în habitatul lor natural.
După un an 2021 plin de activitate, anul 2022 a fost mai liniștit la Centrul pentru Reabilitarea Urșilor Orfani din România.
În comparație cu 2021, când 31 de ursuleți orfani au fost aduși la orfelinat, în 2022, numai 12 urși orfani au fost preluați de către Leonardo Bereczky, fondatorul orfelinatului.
În plus, două generații de urși orfani crescuți la orfelinat au fost eliberați în sălbăticie.
Pe lângă munca depusă pentru grija ursuleților noi veniți, au fost demarate mai multe proiecte pentru îmbunătățirea condițiilor din orfelinat, și anume:
au fost finalizate construcțiile a două noi sisteme de hrănire prin cablu pentru ca hrănirea urșilor să fie cu mult mai eficientă și să dureze mai puțin;
a fost începută construcția unei noi căsuțe bârlog ce servește ca adăpost contra gerului ce va fi finalizată până când vor sosi primii pui la centru;
au fost achiziționate materialele pentru construirea celui de-al 3-lea sistem de hrănire prin cablu, care va transporta hrana în țarcul final de reabilitare;
au fost făcute măsurători și pregătiri de teren pentru construirea acestui sistem de cablu.
Ce urmează să se construiască în acest an la Bear Again:
se va finaliza construirea celui de-al 3-lea sistem de hrănire prin cablu;
se vor face reparații la gardurile țarcurilor din incinta orfelinatului;
se vor face reconstrucții la țarcul de rezervă pentru puii de urs care din diferite motive nu pot fi eliberați;
se va construi o nouă căsuță de lemn ce va servi ca stație de carantinare și adăpost pentru ursuleții noi veniți în orfelinat;
În cadrul unei conferințe a consilierilor privind industria de inteligență artificială care se dezvoltă rapid, președintele american Joe Biden a avertizat că încă nu este clar dacă AI reprezintă o amenințare pentru societate, conform Analyticsinsight.
Inteligența artificială ar putea ajuta în lupta împotriva „problemelor cu adevărat dificile, cum ar fi bolile și schimbările climatice”, a afirmat Biden, care a vorbit la Consiliul pentru Știință și Tehnologie de la Casa Albă. Acesta e format din specialiști din universități și din mediul de afaceri.
Potențialele pericole pentru cultura, economia și securitatea națională, a adăugat el, trebuie abordate.
Joe Biden a mai susținut că „întreprinderile din tehnologie au responsabilitatea de a se asigura că mărfurile sunt sigure”.
„Vedem influența asupra sănătății mintale și asupra imaginii de sine în absența măsurilor de precauție”, a spus Biden.
Biden a cerut, de asemenea, Congresului să adopte reglementări care impun „controale stricte” asupra informațiilor personale colectate de corporațiile digitale. În plus, a cerut interzicerea publicității destinată copiilor.
Joe Biden, încrezător în inteligența artificială. AI și-a dovedit deja utilitatea
Mai multe cercetări din ultima perioadă au încercat să vadă care sunt efectele inteligenței artificiale în problema schimbărilor climatice.
Una dintre ele implică ChatGPT. Chatbot-ul poate fi utilizat într-o varietate de moduri pentru a ajuta cercetarea climatică, inclusiv în parametrizarea modelelor, analiza și interpretarea datelor, generarea de scenarii și evaluarea modelului.
Populaţia de tigri sălbatici din India, a depăşit pragul de 3.000 de exemplare, potrivit unui recensământ oficial, informează AFP, preluată de Agerpres.
Numărul de tigri sălbatici în India a crescut la 3.167, față de 2.967 în raportul anterior din urmă cu patru ani.
În 2020, peste 100 de tigri din India au murit, țara înregistrând o cifră record
Această creștere recompensează eforturile depuse pentru protejarea speciilor amenințate cu dispariția, deși rata de creștere a scăzut la mai puțin de 7% în comparație cu 30% în perioada precedentă.
Tigrul a avut o distribuție largă în Asia Centrală, Asia de Est și Asia de Sud în trecut, dar populația sa a scăzut cu peste 93% în ultimii 100 de ani, iar în prezent mai este prezent doar în 13 țări, conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN).
Prim-ministrul indian Narendra Modi a salutat această creștere ca fiind un moment de mândrie pentru țara sa.
”Familia noastră se măreşte. Este o reuşită nu doar pentru India, ci şi pentru lumea întreagă”, a declarat oficialul cu ocazia unei ceremonii organizate în oraşul Mysore din sudul ţării.
Populațiile de tigri din Asia au fost decimate în mare parte de defrișări, intruziunea oamenilor în habitatele naturale și braconaj
Pe teritoriul Indiei trăiesc, în prezent, 75% din totalul tigrilor din lume. În egală măsură, țara are cea mai mare suprafață de habitate naturale pentru aceste animale.
În anul 1900, se estima că trăiau peste 100.000 de tigri pe întreaga planetă, însă numărul lor a scăzut dramatic, ajungând la 3.200 în 2010.
Vești bune și pentru populația de gheparzi de pe teritoriul Indiei: Deși specia a fost declarată compromisă, o femelă ghepard din India a născut patru pui
Această naștere este o veste bună pentru conservarea ghepardului, o specie aflată sub amenințarea extincției.
Cu toate că numărul ghepardilor din sălbăticie a scăzut în ultimele decenii, există speranța că această naștere reprezintă un pas înainte pentru refacerea populației de gheparzi.
Amazonul, cel mai mare furnizor de oxigen din lume, este grav afectat de mineritul ilegal și distrugerea pădurilor tropicale, conform unui nou raport realizat de Greenpeace.
Acest raport analizează impactul negativ al activităților ilegale din regiune asupra pădurilor și comunităților indigene.
În ciuda legilor stricte care interzic mineritul și defrișarea ilegală în regiune, companiile continuă să încalce legea, profitând de corupția guvernului
Există o cerere globală pentru metalele prețioase și alte resurse extrase din Amazon, iar mulți dintre cei implicați în aceste activități ilegale folosesc metode distructive.
Metodele, precum utilizarea mercurului și cianurilor pentru a extrage aurul și alte metale, afectează mediul, provocând poluarea râurilor și contaminarea solului.
Aceste activități ilegale de minerit și defrișare nu numai că distrug habitatul natural al animalelor, dar afectează și comunitățile indigene.
Amazonul, casa indigenilor, a devenit victima lipsei de cooperare între guverne
Populațiile de aici sunt tot mai expuse la poluarea apei și a solului și pierd accesul la resursele lor tradiționale.
Raportul Greenpeace subliniază necesitatea unei acțiuni imediate pentru a pune capăt acestor activități ilegale, pentru a proteja pădurile și comunitățile indigene din Amazon.
Greenpeace solicită guvernelor și companiilor din întreaga lume să ia măsuri pentru a reduce cererea de resurse extrase din Amazon și să sprijine comunitățile indigene și protecția pădurilor.
În egală măsură, este necesară o aplicare mai strictă a legilor și sancțiuni mai dure, atât pentru companii, cât și pentru clasa politică.
