Aflată pe locul 25 în topul consumatorilor de carne, România trebuie să reducă consumul de carne cu 62% până în 2030 şi cu 75% până în 2050. Angajamentul a fost luat în 2015 alături de celelalte state europene, prin semnarea Acordului Climatic de la Paris. El are ca obiectiv reducerea emisiilor de carbon la zero până în 2050, conform Mediafax. Media consumului de carne în Uniunea Europeană era de 82,6 kg, în 2017. Acesta trebuie redus cu 71%, până în 2030, şi cu 81%, până în 2050.  

Producția de carne animală, responsabilă pentru 60% din emisiile de carbon cu efect de seră

Cercetătorii citați de The Guardian susțin că  producţia de carne la nivel mondială provoacă de două ori mai multă poluare decât producţia de alimente pe bază de plante. Alte studii au sugerat că înlocuirea cărnii de animale crescute în mod tradiţional, cu carnea crescută în laborator, ar putea duce la emisii de gaze cu efect de seră mai mici cu până la 96%. 

Producția de carne animală contribuie la incalzirea globală, eliberând 17,3 miliarde de tone metrice de gaz cu efect de seră pe an, arată un studiu major din 2021, citat de The Guardian. Acestea reprezinta 60% din volumul total de emisii de carbon cu efect de seră și 35% din toate emisiile globale – mai mult decât dublul emisiilor totale ale SUA. Întregul sistem de producţie alimentară contribuie la aceste cifre, de exemplu, utilizarea maşinilor agricole, pulverizarea îngrăşămintelor şi transportul produselor.  

Tranziția la „Zero net,” necesară pentru supraviețuirea Planetei

Tranziţia către o lume cu „Zero Net” este una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat omenirea. Singurul lucru care va duce la atingerea acestui obiectiv este o  transformare completă a modului în care producem, consumăm şi ne mişcăm, transmit reprezentanții ONU, pe site-ul ONU pentru promovarea Acţiunii Climatice.

„Zero net” reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cât mai aproape de zero posibil. Astfel, oceanele și pădurile reușesc sa absoarbă din atmosferă toate emisiile care ar mai fi produse. Emisiile de gaze cu efect de seră duc la o încălzire accelerată a planetei. Ritmul în care se produce acest lucru ar duce, in timp, la imposibilitatea ca Terra să rămână o planetă locuibilă. Pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, creşterea temperaturii globale trebuie limitată la 1,5°C. În momentul de față, Pământul este deja cu aproximativ 1,1 °C mai cald decât era la sfârşitul anilor 1800. Europa a ajuns la comun acord că este imperios necesar ca emisiile să fie reduse cu 45% până în 2030, şi să ajungă la zero net până în 2050.

O mare parte a producției de carne, irosită

Presiunea asupra resurselor limitate ale planetei pentru a produce carnea de vită este și ea mare. De exemplu, este nevoie de aproximativ 25 kg de furaj uscat pentru un kilogram de carne de la o vacă, acelaşi kilogram necesitând și aproximativ 15.000 de litri de apă, potrivit Water Footprint Network. Din păcate, aceste resurse sunt irosite, de multe ori, in zadar, ținând cont de faptul că nu toată carnea este vândută sau consumată, o parte ajungând, chiar, la gunoi. Cantitatea reală de carne consumată în Europa este, astfel, sub 460 de grame pe săptămână – mai puţin decât echivalentul a trei burgeri, susțin reprezentanții Greenpeace.

Pe 13 februarie 2023,  aceștia au publicat un articol în care 286 de organizaţii îl îndeamnă pe preşedintele Comisiei Europene să respecte calendarul legii „Sistem alimentar durabil”. „286 de organizaţii au emis o scrisoare deschisă prin care îndeamnă preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se asigure că propunerea Comisiei este prezentată până în septembrie 2023, aşa cum era planificat. Rezistenţa politică împotriva politicilor alimentare durabile ameninţă să deraieze procesul, dar oamenii, natura şi clima nu mai pot aştepta”, transmite publicaţia organizaţiei non-guvernamentale de mediu. 

O posibilă soluție pentru reducerea consumului de carne: taxarea  cărnii

Unii politicieni europeni susțin pe deplin reducerea emisiilor de carbon pentru a salva planeta. Într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel, prof. dr. Karl Lauterbach, Ministrul Federal German al Sănătăţii, a sugerat că ar trebui introduse iniţiative pentru a reduce drastic consumul de carne în ţară. Taxarea cărnii, pentru a o face mai puţin accesibilă și subvenționarea produselor din carne alternativă, ar fi astfel de măsuri, susține el. Referindu-se la carne ca o sursă a bolilor cardiovasculare şi a cancerului colorectal, datorită faptului că germanii cei mai săraci tind să mănânce cea mai ieftină carne, Lauterach a cerut reducerea consumului de carne cu 80%. Publicația „The Lancet” recomandă, și ea, fiecărei persoane, să tindă la a nu consuma mai mult de 300 de grame de carne pe săptămână până în 2050, pentru a avea atât o dietă echilibrată, cât şi o sănătate durabilă.

Pe când acest lucru ar fi esenţial și pentru a îndeplini obiectivele de sustenabilitate, Lauterbach a făcut referire şi la bunăstarea animalelor asociate cu carnea. „Ce rost are cruzimea faţă de animale, astfel încât să mâncăm alimente nesănătoase şi să distrugem clima în tot acest proces?”, se întreabă acesta. „Cred că o iniţiativă care solicită o dietă vegetariană şi vegană, care stabileşte stimulente, este ceea ce trebuie făcut. Ştiu că acest lucru este foarte controversat, dar o politică de succes necesită şi curaj,” a adăugat el.

„Carnea artificială,” o alternativă pentru iubitorii de carne

Cea mai mare parte a „cărnii” în 2040 nu va proveni de la animale moarte, transmite un raport publicat de The Guardian în 2019, adaugă Mediafax. 60% din carnea consumată în 2040, susține acest raport, va fi crescută în cuve din celule stem în laboratoare, ori înlocuită cu produse care imită gustul cărnii, pe bază de plante. UE recomandă carne artificială, carne vegetală sau chiar insecte în locul cărnii de porc sau de vită.

Termenul de „carne artificială ” a apărut la începutul anilor 2000, şi se referea iniţial la alimentele produse din anumite plante care, după transformare, ar avea un gust foarte asemănător cu carnea tradiţională, potrivit Agenției Europeană de Mediu (European Environmental Agency). „Carnea artificială” a fost produsă, inițial din cereale, ciuperci sau leguminoase, fiind popularizată de creșterea vegetarianismului și veganismului. Acum, „carnea artificială” se referă în special la carnea produsă printr-un nou proces – cea preparată din celulele stem ale cărnii reale, colectate de la animale vii. Alte denumiri folosite pentru aceasta sunt „carne în vitro”, „carne de cultură”, „carne cultivată în laborator”, „carne sintetică” sau „carne curată”. Aceasta este, în general, percepută ca o alternativă ecologică la creşterea animalelor, producerea ei implicând un consum de energie cu aproximativ 7-45 % mai mic. 

Totuși, ipotezele despre această tehnologie emergentă, procesele sale de producţie asociate şi efectele sistemice aferente sunt mai degrabă „scenarii plauzibile” decât proiecţii, afirmă Mediafax. Primul restaurant, creat în cadrul unui experiment, care servește carne artificială a fost inaugurat în anul 2021, in Singapore, pe când prima fabrică de carne artificială la scară largă din lume a fost construită anul trecut, in SUA. Aceasta ar trebui să producă 13 milioane kilograme pe an, conform Agrimanet.