27.6 C
București
sâmbătă, 16 august, 2025
Acasă Blog Pagină 525

Primarul Ploieștiului acuză Prefectura în legătură cu problema gunoiului: ”Instituţia pare că e autistă”

Foto: Observatorul Prahovean
Foto: Observatorul Prahovean

Primarul municipiului Ploieşti reclamă lipsa de implicare a instituţiilor statului în rezolvarea crizei deşeurilor cu care oraşul se confruntă de mai multe luni, precizează Radio Eco Natura.

Edilul susţine că „Instituţia Prefectului pare că e autistă şi că nu înţelege nimic din ce se întâmplă”, în condiţiile în care de peste o lună nu răspunde la solicitarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă de a declara starea de alertă în criza deşeurilor.

Suntem în postura în care constatăm nişte lucruri, în care trimitem, documentat şi argumentat, nişte realităţi care, de fapt, cred că sunt vizibile pentru toată lumea şi avem nişte instituţii care foarte clar nu-şi fac treaba. De ce spun lucrul ăsta? Am o serie de hârtii, procedura de la Sectorul 1 este procedura pe care noi am aplicat-o iniţial, cu o diferenţă, diferenţa este că Instituţia Prefectului pare că e autistă şi că nu înţelege nimic din ce se întâmplă”, a declarat presei, primarul Ploieştiului, Andrei Volosevici

Primarul Ploieștiului:”Oraşul e plin de deşeuri”

Edilul a mai declarat că oraşul se umple de gunoaie, iar acțiunea ar fi una deliberată, precizând că Direcţia de Sănătate Publică a avut o reacţie rapidă de fiecare dată, cu constatarea a ceea ce este real, şi anume un pericol efectiv prin faptul că nu se colectează deşeurile de pe străzile orașului.

Despre Agenţia pentru Protecţia Mediului, primarul a precizat că aceasta se află în este în „imposibilitatea de a avea reacţie” pentru că deciziile acestei instituţii sunt legate de deciziile Gărzii de Mediu, despre care edilul susţine că „probabil e la mare, sau în concediu, sau undeva”.

Andrei Volosevici a explicat că la marginea oraşului se depozitează ilegal deşeuri, însă comisarii Gărzii de Mediu sunt singurii care pot confisca vehiculele cu care acestea sunt duse pe domeniul public, Volosevici spunând că Garda de Mediu nu a făcut absolut nimic în acest sens.

Sursa foto

15 tone de deșeuri, colectate de scafandri în Croația

Foto: Ivana Nobilo / Roniti se mora
Foto: Ivana Nobilo / Roniti se mora

Mai mulți scafandri de la un club croat de scufundări au adunat aproape 15 tone de deșeuri, precizează Balkan Green Energy News.

Operațiunea de curățare subacvatică s-a desfășurat pe insula Adriatică Vis. Au fost colectate biciclete, baterii auto, deșeuri din construcții, materiale plastice și anvelope pentru camioane, inclusiv suprastructura metalică a unei nave și multiple părți ale conductelor de canalizare.

Scafandrii participă anual la operațiuni de ecologizare, adunând tone de deșeuri, dar și litri de ulei uzat din apele mării

În cadrul celei de-a 22-a operațiuni Think Green a clubului, aproximativ 60 de scafandri au curățat deșeurile din mare, de-a lungul malului orașului Vis, precum și în portul de feriboturi și pe o plajă din apropiere.

În afară de deșeurile extrase din mare, voluntarii au colectat, de asemenea, șase tone de anvelope aruncate și electrocasnice mari, precum și 1.000 de litri de ulei uzat, prezent în jurul insulei.

Clubul de scufundări, numit ”Roniti se mora”, organizează operațiuni de curățare Think Green de acum 10 ani, eliminând deșeurile din Marea Adriatică, precum și din râurile și lacurile din toată Croația.

În afară de curățarea mediului, eforturile voluntarilor contribuie și la creșterea gradului de conștientizare a probelelor de mediu și la evidențierea impactului poluării.

15 tone de deșeuri, adunate și eliminate în mod corespunzător

Pentru prima dată, curățarea din acest an a presupus eliminarea deșeurilor colectate. Acțiunea s-a desfășurat în parteneriat cu C.I.O.S. Grup, organizație care a oferit suport logistic. Toate deșeurile colectate în timpul curățării au fost adunate de pe insulă și eliminate în mod corespunzător, au spus organizatorii.

Operațiunea de trei zile de pe Vis a fost susținută de Fondul Croației pentru Protecția Mediului și Eficiență Energetică, National Geographic Croația, C.I.O.S., Ambasada Britanică și alți parteneri.

Într-una din operațiunile anterioare, scafandrii au curățat lacul Jarun din capitala Croației, eliminând cantități mari de deșeuri, în principal ambalaje din sticlă și plastic, dar și anvelope, boxe audio și covoare.

Spania, țara cu cea mai extinsă suprafaţă agricolă ecologică

Foto: Radio Eco Natura
Foto: Radio Eco Natura

Spania a decis să îşi extindă suprafeţele ecologice. În urma unui studiu, la nivelul anului 2020, suprafeţele cultivate în sistem ecologic pe teritoriul Spaniei depăşeau 2,4 milioane de hectare, echivalentul a circa 10 la sută din suprafaţa agricolă totală a acestei ţări.

Potrivit datelor transmise de Ministerului spaniol al Agriculturii, Pescuitului şi Alimentaţiei, în ultimii cinci ani zonele dedicate culturilor ecologice au înregistrat o creştere medie anuală de 4,8 procente, precizează Radio Eco Natura.

Spania ocupă locul 3 mondial, după Australia și Argentina

Cu toate acestea, Spania rămâne ţara din Europa cu cea mai extinsă suprafaţă agricolă ecologică şi cu producţia cea mai mare. Astfel, Spania a reușit să ocupe a treia poziţie la nivel mondial, după Australia şi Argentina. Mai mult, țara are ca obiectiv stabilit, inspirat de Pactul Verde european, să atingă ţinta de 25% până în 2030.

Conform studiului, cea mai mare parte a suprafeţei ecologice din Spania este alocată păşunilor, cu mai mult de 1,27 milioane de hectare, urmate de culturi permanente (662.423 hectare) şi culturi arabile (502.075 hectare). Statisticile oficiale atestă faptul că 45% din suprafaţa ecologică se află în Andaluzia (peste un milion de hectare), urmată de Castilla-La Mancha, care are puţin peste 17% din suprafaţa totală (422.864 hectare), Catalonia, cu 10,5% şi aproape 257.000 de hectare.

În plus, în 2020 s-a constatat o creştere a numărului de operatori din sistemul ecologic (+6,3%, la 50.047) faţă de anul precedent, pe fondul cererii tot mai mari de produse ecologice pe lanţul alimentar.

Deșeuri și substanțe periculoase, oprite de Garda de Mediu Dolj

Două barje care transportau ilegal deșeuri din Ungaria, au fost oprite în cursul zilei de duminica, 1 august, de către Garda de Mediu și Poliția de Frontieră.

Ambele ambarcațiuni transportau aproximativ 2.000 de tone de deşeuri. Deșeurile, transportate ilegal veneau din Ungaria și aveau ca destinație finală Turcia.

Acestea au fost oprite de comisarii Gărzii de Mediu Dolj şi poliţiştii de frontieră de la Calafat.

În urma controlului, au fost găsite deşeuri din materiale plastice şi reziduuri metalice contaminate cu substanţe periculoase, astfel că nu s-a permis intrarea în România a transportului, precizează Ziare.com.

Garda de Mediu: ”Toate aceste deşeuri nu îndeplineau condiţiile legale pentru a fi introduse în ţară

Conform sursei citate, vaporul (împingătorul) era sub pavilion românesc, iar comandantul echipajului – un cetăţean român în vârstă de 65 de ani.

În anunțul făcut pe contul de Facebook, reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu au precizat că în data de 30.07.2021, comisarii Gărzii de Mediu Dolj împreună cu poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Calafat Portuar, au descoperit, în urma unui control efectuat pe un vapor ce tracta două barje, cantitatea de 1.977.687 kilograme deșeuri din materiale plastice și reziduuri metalice contaminate cu substanțe periculoase, dar și cabluri având conținut de ulei, gudron sau alte substanțe toxice. Reprezentanții au mai explicat și faptul că toate deșeurile nu îndeplineau condițiile legale pentru a fi introduse în țară.

În urma controlului, autorităţile nu au permis intrarea pe teritoriul României al transportului respectiv.

Imagini rare cu acvila de munte, o specie pe cale de dispariție

Foto: Press One
Foto: Press One

Mai multe imagini cu acvilele de munte au fost surprinse în România, meritul aparținând asociației Wild Bucovina. Membrii asociației au identificat două familii de acvile și au găsit unul dintre cuiburi.

Specia de păsări este, în prezent, amenințată cu dispariția, în țara noastră existând aproximativ 150 de familii de acvile. Un proiect unic în Europa a demarat acum câțiva ani: cu ajutorul camerelor care transmit live din cuib, oamenii pot urmări momente inedite din viața păsărilor.

Proiectul acvila de munte s-a născut acum câțiva ani. Scopul proiecrului este de utilitate publică, dar și pentru cercetare. Aproximativ 5.000 de persoane se uită zilnic la streamul live, din toată lumea, folosesc datele culese din acest stream în scop științific”, a prcizat Stelian Bodnari, co-președinte Wild Bucovina.

De asemenea, Marius Marcu, co-președinte Wild Bucovina a precizat că se urmărește fiecare etapă, de la întâlnirea nupțială a perechii, depunerea ouălor, perioada de eclozare. Marius Marcu a mai explicat faptul că, la acest moment, transmisia live este unicat în România, dar și la nivel european.

Cele mai multe acvile de munte cuibăresc în munții Apuseni, Făgăraș și Retezat

Asociației Wild Bucovina au mai declarat că echipamentul de transmisie live a fost achiziționat cu ajutorul donațiilor, iar ornitologii din toată lumea, pasionați de aceste păsări maiestuoase, au putut viziona momentele cheie din viața unei familii de acvile de munte, precizează Știrile Pro Tv.

Este, totuși, una dintre cele mai rare specii cuibătoare din România, plus în anumite zone mortalitatea este destul de ridicată, mult mai ridicată decât în alte părți ale arealului din Europa. Au fost găsite păsări moarte din cauza electrocutării sau lovirii cu aceste linii, dar suspectăm că este vorba și de braconaj sau de otrăvire”, a explicat Kovacs Istvan, Asociația Grupul Milvus.

Conform studiilor, în Europa, țările cu cele mai multe perechi de acvile sunt Norvegia, Spania și Scoția.

UE interzice fermierilor să mai crească animale în spații înghesuite

Sursa Foto: BBC
Sursa Foto: BBC

Comisia Europeană (CE) le va interzice fermelor să mai crească animale și păsări în cuști. Mai mult, legislația va intra în vigoare în doi ani, decizia venind din partea organizațiilor non-guvernamentale care militează pentru drepturile necuvântătoarelor, precizează Știrile Pro Tv.

Proiectul a fost dezbătut în data de 15 aprilie iar inițiativa cetățenească precizat la acel moment că sute de milioane de animale de fermă din UE sunt ținute în cuști pentru cea mai mare parte a vieții lor, ceea ce le cauzează o suferință imensă. Astfel, se solicita Comisiei Europene să pună capăt acestui tratament inuman aplicat animalelor de fermă.

Faptul că se va interzice sistemul de creșetere în cuști va duce la numeroase pierderi pentru fermieri

Renunțarea la sistemul de creștere în cuști va însemna, totuși numeroase pierderi pentru fermieri. Cu toate acestea, Comisia Europeană are în vedere fonduri de compensare.

Numeroase filmări au fost făcute publice de către militanții pentru drepturile animalelor, iar iniţiativa numită “End of Cage Age” – “Să punem capăt erei cuștii” și a reușit să strângă peste 1.300.000 de semnături din toate țările Uniunii Europene.

În prezent, aproximativ 300 de milioane de animale trăiesc în cuști sau spații inadecvate

Este o decizie istorică, pentru că sunt foarte multe animale la nivelul UE care merita să trăiască în condiţii decente, cu mai puţină suferinţa. Vorbim de vieţile a mai bine de 300 de milioane de animale: găini, scroafe gestante, viței, iepuri, rate, gâşte”, a precizat Alina Puiu, reprezentant F.R.E.E. (Freedom and Respect for Every Earthling).

De asemenea, Ştefan Turcu, reprezentant al Comisiei Europene în România a precizat facpul că Uniunea Europeană dorește să aibă această propunere legislativă până în 2023.

Conform activiștilor, 60% din găinile din fermele românești fac ouă în baterii, unde spațiul care revine fiecărei păsări nu este mai mare decât o foaie A4.

Un exemplu este și o fermă din Oradea, unde găinile au fost crescute până acum câțiva ani, în boxe metalice. Proprietarul a înțeles că trebuie să facă o schimbare și acum crește păsările la sol. Cu toate acestea, schimbarea a însemnat și numeroase și pierderi, mai arată sursa citată.

Sursa foto

Regatul Unit riscă să înregistreze temperaturi de peste 40°C pe timp de vară

Foto: Radio Eco Natura
Foto: Radio Eco Natura

Temperaturile din Regatul Unit sunt într-o continuă creștere, chiar dacă încălzirea globală a planetei ar fi limitată la 1,5°C, avertizează meteorologii, conform AFP.

Acest prag al încălzirii globale corespunde celui mai ambiţios obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris privind limitarea încălzirii globale faţă de perioada preindustrială, pe care preşedinţia britanică a COP26, prevăzută în noiembrie la Glasgow, speră să-l menţină ”în viaţă”.

Acest obiectiv, afirmă numeroşi cercetători, este foarte nerealist, precizează Radio Eco Natura.

Dacă adăugăm încă 0,3°C”, aceste valuri de căldură ”vor devenit tot mai intense. S-ar părea că vom avea 40°C în Regatul Unit, în pofida faptului că nu am cunoscut niciodată acest tip de temperatură”, avertizeaza, în cursul zilei de joi, directoarea generală a Royal Meteorological Society, Liz Bentley, la publicarea raportului britanic din 2020 privind modificările climatice.

Cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în Regatul Unit este de 38,7°C – la 25 iulie 2019, la Cambridge

Atingerea unei încălziri cu 1,5°C va fi un lucru pe care nu-l vom vedea doar o dată sau de două ori”, ci va fi ”un lucru pe care-l vom vedea în mod regulat”, precizează ea.

Autorul acestui raport, Mike Kendon, a estimat la BBC că o temperatură de 40°C, vara, în Regatul Unit este ”plauzibilă” şi a subliniat că încălzirea globală se manifestă deja în Regat, la fel ca în restul lumii.

Potrivit acestui raport, anul 2020 este al treilea cel mai cald an, al cincilea cel mai umed, al optulea cel mai însorit şi primul care intră în ”top 10” al acestor trei criterii.

Virusuri noi, descoperite în structura ghețarilor din Tibet

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Oamenii de știință care studiază ghețarii au găsit virusuri noi, care au supraviețuit în gheață care datează de aproape 15.000 de ani, precizează Science Daily.

De asemenea, virusurile au fost prelevate, în două probe, din gheața din Platoul Tibetan din China. Majoritatea acestor virusuri, care au supraviețuit pentru că au rămas înghețate, nu seamănă cu niciun virus care a fost cunoscut până în prezent.

Constatările, publicate în revista Microbiome, ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă cum au evoluat aceste forme de-a lungul secolelor. Pentru acest studiu, oamenii de știință au creat o nouă metodă de analiză a microbilor din gheață, fără a o contamina.

Cercetătorii au stabilit că gheața avea o vechime de aproape 15.000 de ani

Acești ghețari s-au format treptat și, împreună cu praful și gazele, au fost depuse și multe, multe virusuri în acea gheață”, a spus Zhi-Ping Zhong, autor principal al studiului și cercetător la Universitatea de Stat din Ohio Byrd Polar and Climate Research Centrul care se concentrează și asupra microbiologiei.

Ghețarii din vestul Chinei nu sunt bine studiați, iar scopul nostru este să folosim aceste informații pentru a reflecta mediile din trecut. Și aceste virusuri fac parte din aceste medii”.

Cercetătorii au analizat conținutul gheții în 2015. Fragmentele sunt colectate la altitudini mari, un exemplu fiind vârful Guliya.

Coduri genetice pentru 33 de virusuri, din care doar 4 au fost, deja, identificate

Când au analizat gheața, au găsit coduri genetice pentru 33 de virusuri. Patru dintre acestea au fost deja identificate de comunitatea științifică. Cu toate acestea,  cel puțin 28 dintre ele sunt noi.

Sunt virusuri care au supraviețuit și s-au modificat în medii extreme”, a spus Matthew Sullivan, coautor al studiului, profesor de microbiologie la Ohio State și director al Centrului de Știință al Microbiomilor din Ohio State.

Formele nu împărtășesc o genă comună, universală, așadar numirea unui nou virus – și încercarea de a afla unde se încadrează în peisajul virusurilor cunoscute – implică mai mulți pași. Pentru a compara virusurile încă neidentificate, oamenii de știință vor continua să compare seturile de gene.

La Dăbuleni se pregătesc culturi de fistic, kiwi, măsline și curmale

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Orașul situat în sudul Olteniei, cunoscut și sub denumirea de ”Patria pepenilor”, a decis testarea a 20 de noi soiuri exotice, printre care fistic, kiwi, măsline și curmale. De asemenea, specialiştii de la Staţiunea de Cercetare au testat cu succes specii şi soiuri de arbuşti exotici, necultivate până acum la noi în ţară, a precizat Digi 24.

Conform directorului de la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni, acțiunile de testare au început în urmă cu 3 ani. Este vorba despre mai multe specii cunoscute, și altele mai puțin cunoscute în zonă, iar acest lucru a fost dictat și de schimbările climatice cu care regiunea se confruntă din ce în ce mai mult.

În ce constau aceste schimbări? Creșterea temperaturilor față de media multianuală. Noi avem aici o stație meteo și înregistrăm strict pentru scopul nostru”, a declarat Aurelia Diaconu, director Stațiunea de Cercetare Dăbuleni.

Plantațiile de pepeni vor fi înlocuite cu cele de fistic, kiwi, măsline sau curmale

Mai mult, directorul a precizat că, alături de banane, fistic sau alte fructe exotice, au ales și testarea curmalului chinezesc. Alegerea a fost motivată prin rezistența fructului la temperaturie minime absolute care se înregistrează tot mai frecvent în orașul situat în sudul Olteniei.

Conform declarațiilor, orașul Dăbuleni se confruntă, tot mai des, cu temperaturi care afectează pomii fructiferi gen piersic, cais, cireș, vișin. De asemenea, este cunoscut faptul că, în ultimii ani, aceste specii au dispărut din peisaj.

La stațiunea de cercetare din Dăbuleni sunt 100 de angajați care se asigură zilnic că aceste culturi se adaptează climei de la noi din țară, a mai precizat sursa citată.

Pepenele de la Dăbuleni ar putea fi recunoscut la nivel european

În ceea ce privește celebrul soi de pepene cultivat la Dăbuleni, acesta ar putea deveni produs cu indicaţie geografică. Astfel, în momentul de față, sunt efectuate demersuri, pepenele urmând să fie găsit, în viitorul apropiat, și peste hotare.

Zona noastră este una care produce foarte mult, aş spune că în anul 2019, conform unor date ale INSSE, s-a realizat o producție de 140 de mii de tone, ceea ce ar fi egalată la nivelul a cinci regiuni. De aceea este nevoie să identificăm pepenele de Dabuleni”, a explicat Aurelia Diaconu, director Institutul de Cercetare Dăbuleni.

În doar o lună, #PatrulaZeroPlastic a colectat o jumătate de tonă de deșeuri

Foto: Facebook WWF România
Foto: Facebook WWF România

În urmă cu o lună, era demarată campania ”Folosește Kit-ul Zero Plastic”, prin care un grup dedicat protejării apelor din Delta Dunării îi invita pe internauți să învețe despre acțiunile de curățare a plasticului din Deltă.

Românii erau invitați să folosească Kit-ul Zero Plastic și să contribuie la combaterea poluării cu plastic.

În cadrul campaniei care a fost prezentată publicului pe pagina de Facebook, WWF România preciza că acest kit este ușor de purtat și conține un sac de gunoi fabricat din plastic reciclabil și o pereche de mănuși.

Tot în urmă cu o lună, celebram Ziua Dunării, iar voluntarii alegeau o nouă aventură, cu scopul de a aduna deșeurile plutitoare din plastic, dar și cele abandonate pe malurile și canalele Deltei.

În numai o lună, #PatrulaZeroPlastic a colectat o jumătate de tonă de deșeuri

Dacă este o cifră mica sau mare, te lăsăm pe tine să decizi. Cert este că plasticul plutește nestingherit pe apele Dunării”, au scris, în cursul săptămânii trecute, reprezentanții WWF România.

De asemenea, aceștia au propus mai multe posibilități prin care natura poate rămâne curată pe durata sezonului estival.

WWF România: Ce poți face pentru a nu mai ignora problemele legate de mediu?

♻ Nu lăsa gunoaie în urma ta, un singur sac de gunoi poate fi de mare ajutor;

♻ Adună ce găsești în excursiile tale, pe mal, pe apă sau la locul de campare;

♻ Folosește kitul Zero Plastic pe care îl găsești la voluntarii noștri;

♻ Depozitează gunoaiele strânse la țarcurile special amenajate;

♻ Semnalează-ne pe grupul Patrula Zero Plastic locuri pline cu gunoaie, iar noi mergem să le adunăm.