Acasă Blog Pagină 525

Câți germeni se află pe telefonul tău. E mai mizerabil decât vasul de toaletă și talpa pantofului

Sursă - Unsplash

Uită de scaunele de toaletă și de tălpile pantofilor. Unul dintre cele mai pline de germeni obiecte din casa ta este cel mai probabil în mâna ta sau în buzunar tău. E vorba de telefonul mobil, conform IFL Science.

Câți germeni sunt pe aceste dispozitive?

O serie de studii au analizat această întrebare, iar concluziile lor sunt diverse.

Ce fel de bacterii trăiește pe telefonul tău?

Un studiu publicat anul trecut în jurnalul Scientific Reports a studiat telefoanele a 26 de cadre medicale. În total, au găsit 1.307 tulpini bacteriene diferite. Pe lângă acestea, au fost găsite ciuperci patogene, viruși și bacteriofagi.

Desigur, personalul medical este mai probabil să fie expus la o serie de agenți patogeni.

În 2011, oamenii de știință de la London School of Hygiene & Tropical Medicine și Queen Mary au descoperit că până la 16% dintre telefoane adăpostesc un număr semnificativ de E. coli. Aceasta e o bacterie otrăvitoare alimentară comună, găsită în fecale.

Alături de E. coli, cele mai frecvente bacterii găsite pe telefoane tind să fie:

  • Staphylococcus, o bacterie omniprezentă care provoacă adesea infecții ale pielii;
  • Actinobacteria, o familie largă de bacterii care poate provoca tuberculoză, difterie și vaginoză bacteriană;
  • Citrobacter, care poate duce la infecții ale tractului urinar, sepsis și meningită;
  • Enterococ, care poate provoca o serie de infecții, inclusiv meningita;

Ce se mai găsește pe telefonul mobil

Bacteriile rezistente la antibiotice sunt, de asemenea, prezente pe smartphone-uri.

Un alt studiu asupra telefoanelor lucrătorilor din domeniul sănătății a constatat că bacteriile multirezistente au fost prezente în 69,9% din probe.

Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Arizona, telefoanele transportă de 10 ori mai multe bacterii decât majoritatea scaunelor de toaletă.

De ce sunt telefoanele atât de murdare?

S-ar putea să fiți curios cum smartphone-urile devin un hotspot plin de agenți patogeni. Ei bine, un sondaj din 2018 a constatat că 3/4 cetățeni ai SUA recunosc că își folosesc telefonul în timp ce sunt la toaletă.

Se estimează că o persoană obișnuită atinge, glisează și face clic pe ecranul telefonului său de 2.617 ori în fiecare zi. Pentru unii, această cifră se dublează la 5.427 de atingeri pe zi. Între aceste atingeri, mâinile noastre intră în contact cu alte suprafețe.

Deci, te-ai putea îmbolnăvi de la telefon? Cercetările sugerează că este posibil.

În ciuda tuturor acestor constatări, este destul de ușor să-ți păstrezi smartphone-ul curat și relativ lipsit de germeni.

Mai întâi, îndepărtează orice resturi cu o cârpă moale și fără scame, apoi utilizează un șervețel pe bază de alcool izopropilic 70%. Alcoolul va ucide cei mai problematici agenți patogeni și ar trebui să se evapore înainte de a ajunge în interiorul dispozitivului.

Fermierii olandezi sunt îndemnați de bănci să reducă producția

Sursă - Unsplash

Fermierii olandezi sunt îndemnați de unul dintre cei mai mari creditori agricoli din lume să folosească produse organice sau să reducă producția. Presiunea politică și pagubele ecologice forțează o schimbare dramatică de orientare, conform Bloomberg.

Cooperatieve Rabobank UA s-a angajat în iunie să împrumute încă 3 miliarde de euro. Suma are menirea de a facilita tranziția pentru 50.000 de fermieri. Țările de Jos sunt cel de-al 2-lea exportator agricol din lume după SUA. Cooperatieve Rabobank UA are deja 80% dintre acești fermieri drept clienți.

Pe măsură ce guvernul olandez încearcă să reducă la jumătate emisiile de azot din agricultură până în 2030, aproximativ 3.000 de ferme și întreprinderi situate în apropierea rezervațiilor naturale sunt eligibile pentru cumpărare.

Fermierii olandezi, îndemnați să-și reducă producția

Ceilalți trebuie să se adapteze sau să se confrunte cu un viitor incert, potrivit lui Alex Datema, un fermier ce produce lactate. El a fost îndemnat de Rabobank să folosească tehnologia pentru a reduce emisiile de azot, să treacă la agricultura ecologică, să relocheze fermele sau să reducă producția.

El a căutat să păstreze biodiversitatea în ferma sa de 70 de hectare din Groningen, în nordul Țărilor de Jos.

„Dacă există un loc pe pământ în care ne dăm seama de sistemul agricol al viitorului, acesta este în Țările de Jos”, a spus el.

„Totul este acolo pentru o agricultură bună, dar trebuie să fie diferit de acum. Trebuie să găsim drumul către o agricultură care să nu dăuneze mediului”, a mai spus bărbatul.

Urgența efectuării acestei tranziții a fost subliniată de căldura în creștere, incendiile și inundațiile din această vară. Cercetătorii au spus despre ele că ar fi „practic imposibile” fără schimbările climatice.

Statul ia măsuri dure față de fermieri

În timp ce fermierii sunt adesea victime ale încălzirii globale, sistemul de producție alimentară generează aproximativ 31% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. În Țările de Jos, bovinele și îngrășămintele sunt surse cheie de emisii de azot. În plus, vacile emit și metan care încălzește planeta.

Pentru a-și îndeplini obiectivele climatice, guvernul olandez vizează o trecere la o producție mai durabilă. Acest lucru, potrivit Rabobank, ar putea însemna cu 30% mai puține vaci în 15 ani, iar exporturile de lapte ar putea scădea cu până la o cincime.

Provocarea lui Datema a devenit mai grea după ce coaliția de guvernare a vorbit deschis despre aceste planuri. Mulți fermieri sunt reticenți în a vinde afaceri care au fost conduse de familiile lor de mai multe generații. Doar 200 s-au înscris pentru a-și vinde întreprinderile către stat.

Noaptea minții! Rusia cere bani Norvegiei pentru renii care au trecut granița dintre cele două țări și au „degradat cu copitele stratul de vegetație“ din Federația Rusă

Sursă - Pixabay

Rusia cere 4,2 milioane de euro Norvegiei, drept compensație pentru renii din țara scandinavă care au stat pe teritoriul său, conform The Barents Observer.

Rezervația naturală Pasvik din regiunea Murmansk cere suma de bani țării scandinave, echivalentă cu 47 de milioane de coroane norvegiene, pentru cei aproximativ 40 de reni din Norvegia care au rămas pe teritoriul rus timp de două luni. Potrivit Federației Ruse, animalele au provocat pagube naturii, iar regenerarea va dura ani de zile.

Renii din Norvegia au ajuns în rezervație în decembrie 2022. Aceștia au trecut granița pe râul înghețat Pasvik. Animalele au fost reperate de camerele de supraveghere, a declarat Natalia Polikarpova, directorul rezervației. Două luni mai târziu, la începutul anului 2023, renii s-au întors în Norvegia.

Rușii le cer bani norvegienilor pentru pagubele produse de renii care trec granița

Natalya Polikarpova spune că pagubele cauzate de reni au fost calculate folosind două metode. În primă fază s-au constatat daune de 50.000 de coroane norvegiene. Suma e echivalentă cu 4.460 de euro.

„Totuși, acest calcul se bazează pe vechea schemă, care a fost folosită în urmă cu câțiva ani. Într-o scrisoare adresată departamentului de creștere a renilor din Troms și ținutul Finnmark, indicăm că nu mai este relevantă din cauza inflației. Ultima dată când un astfel de calcul a fost recunoscut de Norvegia a fost în 2007”, a spus Polikarpova.

Al doilea calcul a fost realizat folosind o nouă metodă. Aceasta a fost dezvoltată „pe baza experienței Ministerului Afacerilor Externe”, potrivit Polikarpovei.

„Am luat în considerare liniile directoare de compensare care sunt utilizate în prezent între Norvegia și Finlanda, precum și între Rusia și Finlanda”, a spus directorul rezervei.

Sumă enormă pentru renii trecuți în Rusia

Conform celei de-a doua metode de calcul, renul norvegian a cauzat daune în valoare de 340 de milioane de ruble. Acest lucru înseamnă 47 de milioane de coroane norvegiene la cursul de schimb de atunci.

Polikarpova explică ce anume au făcut animalele pentru o asemenea sumă.

„Învelișul de vegetație a solului sub formă de licheni și arbuști a fost mâncat. Copitele lor au degradat stratul de vegetație din rezervație. Acest lucru afectează și mai mult creșterea eroziunii solului. Pierdem o componentă a ecosistemului care va dura ani să se refacă”, a spus ea.

Ea a subliniat că nu a fost o migrație naturală a animalelor sălbatice:

„Erau reni domestici deținuți de păstorii”, a spus Polikarpova.

„Aceasta este aroganță și lipsă de respect pentru conservarea naturii, la care Norvegia pretinde că aderă. Este lipsă de respect pentru interesele unei alte țări”, a conchis Polikarpova.

Subiect de dispută între cele două țări

Cererea a fost trimisă Departamentului de Creșterea Renilor la sfârșitul lunii iunie. Polikarpova spune că încă nu a primit răspuns de la oficialii norvegieni. Ea nu exclude să acționeze „prin contacte interguvernamentale” sau să meargă în instanță.

Suma pe care Rusia o cere pentru cele două luni de pășunat ale renului norvegian este enormă. Directorul interimar al creșterii renilor, Torhild Gjølme, spune că „nu au văzut” astfel de sume până acum. Potrivit iFinnmark, Departamentul Agricol nu a luat încă o poziție cu privire la afirmațiile Rusiei.

Ministrul Mircea Fechet a ajuns, pe bicicletă, la reședința din România a Regelui Charles al III-lea | FOTO

Sursă - Facebook Ministerul Mediului

Ministrul Mircea Fechet și-a început weekend-ul prelungit cu o vizită, pe bicicletă, în satul brașovean Viscri. Localitatea este cunoscută pentru faptul că Regele Charles al III-lea are o casă acolo.

„Vizitarea localității Viscri pe bicicletă a fost o experiență unică“, a spus Mircea Fechet.

„Traseele de bicicletă dezvoltate în această zonă în ultimii ani asigură practicarea unui turism noninvaziv, prietenos cu natura și cu multiple beneficii pentru sănătate.

Munca celor care au construit și întrețin aceste trasee nu a fost deloc ușoară însă rezultatele de astăzi ne arată că tot efortul a meritat din plin.

Îi felicit din inimă și sunt convins că exemplul lor merită urmat în multe alte comunități din țară“, a spus Mircea Fechet.

Sursă – Facebook Ministerul Mediului

Ministrul Mircea Fechet a parcurs TBT Race

Practic, ministrul Mircea Fechet a parcurs o porțiune a TBT Race. Acronimul vine de la Transilvania Bike Trails Race. Este vorba de un concurs de biciclete care începe și se termină în localitatea Saschiz. Aceasta se află pe Drumul Național 13, care leagă Brașov de Sighișoara.

Scopul concursului constă în promovarea satelor săsești și a rețelei de trasee de bicicletă ce leagă satele săsești din zona Târnava Mare cu Sighișoara. De asemenea, acesta promovează locurile, istoria, natura, arhitectura și tradițiile din zonă.

Concursul este organizat de Fundația ADEPT și de Nomad Multisport. În plus, este susținut de administrațiile din Bunești și Saschiz.

Sursă – Facebook Ministerul Mediului

Modalitate ingenioasă de a transforma metanul în energie și materiale

Sursă - Unsplash

Metanul este o emisie extrem de nocivă și care este rar reciclată. Acum, cercetătorii de la Universitatea Central Florida au găsit o modalitate de a o transforma în energie și materiale, conform Interesting Engineering.

Noua dezvoltare este opera nanotehnologului Laurene Tetard și a expertului în cataliză Richard Blair.

Prima invenție constă într-o metodă de generare a hidrogenului din metan, fără a elibera nici un gaz carbonic.

„Acea invenție este de fapt un twofer”, a spus Blair.

„Primește hidrogen verde și elimină – nu chiar captează – metanul. Procesează metanul doar în hidrogen și carbon pur, care pot fi folosite pentru lucruri precum baterii”, a mai zis Blair.

A doua invenție poate permite într-o zi crearea de materiale carbonice de înaltă performanță din metan.

„Este ca și cum ai avea o imprimantă 3D cu carbon în loc de o imprimantă 3D cu polimer”, a explicat Tetard.

„Dacă avem un astfel de instrument, atunci poate că există chiar și niște modele de materiale din carbon pe care le putem realiza. Ele sunt imposibile în prezent”, a spus el.

„Așadar, această invenție ar fi o modalitate de a produce astfel de materiale din metan într-o manieră durabilă la scară industrială largă”, a adăugat Blair.

Modalitate ingenioasă de a transforma metanul în energie și materiale

Această invenție, conform oamenilor de știință, ar putea avea aplicații nelimitate. Tetard a adăugat că, dacă pot reduce dimensiunea structurilor rezultate, și-ar putea extinde raza de acțiune.

„În acest moment, dimensiunea structurilor este la microscală. Volumul focal de lumină pe care îl creăm este de microdimensiune”, a explicat ea.

„Așadar, dacă putem controla lumina într-un volum mic, poate putem crește obiecte de dimensiuni nanometrice pentru nanostructuri modelate de o mie de ori mai mici. Este ceva ce ne gândim să implementăm în viitor. Apoi, dacă acest lucru devine posibil, sunt multe lucruri pe care le putem face”, a mai spus ea.

Aceste invenții ar putea părea impresionante, dar succesul nu a fost ușor pentru cei doi colaboratori. Au trebuit să încerce de multe ori să-și facă invențiile să funcționeze corect.

„A durat ceva timp pentru a obține rezultate cu adevărat interesante”, a spus Tetard.

„La început, o mare parte din caracterizarea pe care am încercat să o facem nu a funcționat așa cum ne-am dorit”, a precizat aceasta.

Dar asta nu i-a oprit și până la urmă eforturile lor au dat roade.

Incendiile din Maui, cele mai mari din SUA din ultimii 100 de ani.

Sursa: Ziarul Financiar

Incendiile din Maui sunt considerate de către autorități cele mai grave din ultimul secol. Bilanțul morților este în prezent de 93. Potrivit datelor, incendiul din Lahaina este al 5-lea cel mai mortal din istoria SUA și cel mai grav de la incendiul Cloquet din 1918 din Minnesota. Oficialii avertizează că numărul deceselor este de așteptat să crească și mai mult. „Niciunul dintre noi nu știe încă dimensiunea acesteia”, a spus șeful poliției din Maui, John Pelletier. Până acum doar două dintre persoanele ale căror rămășițe au fost găsite au fost identificate. „Rămășițele pe care le găsim sunt printr-un foc care a topit metalul”, a spus Pelletier. Aproximativ 2.200 de structuri au fost distruse sau avariate ca urmare a incendiilor din Maui, a spus Green. Cu pierderi care se apropie de aproximativ 6 miliarde de dolari. Pompierii au făcut unele progrese, dar incendiul din Lahaina nu este sub control nici până acum.

Parchetul investighează modalitatea în care au acționat autoritățile legat de incendiile din Lahaina

Un total de 1.418 de persoane se află la adăposturile de evacuare de urgență, potrivit oficialilor din Maui. Cel puțin 1.000 de camere au fost asigurate pentru personalul de sprijin și pentru cei strămuți de incendiile de la Lahaina. Se caută soluții de locuințe pe termen lung. Procurorul general din Hawaii, Anne Lopez, va conduce o analiză cuprinzătoare a răspunsului oficialilor la incendiile catastrofale. „Departamentul meu se angajează să înțeleagă deciziile care au fost luate înainte și în timpul incendiilor de vegetație. Și să împărtășească publicului rezultatele acestei analize”, a spus Lopez într-un comunicat. Incendiile care au zguduit Maui în această săptămână sunt primele în „contextul” atât al încălzirii globale, cât și al unui uragan. „Ne confruntăm cu incendii de zeci de ani… Dar aceasta este prima dată când am experimentat incendii de vegetație în contextul condițiilor. Încălzirea globală și uraganul care tocmai trece pe lângă noi”, a adăugat el.

Lumea este posibil să se confrunte cu pertubări majore la aprovizionare cu alimente

foto cu caracter ilustrativ

Impactul crizei climatice se combină cu deficitul de apă și practicile agricole slabe care amenință agricultura globală. Au spus reprezentanții ONU, care trag un semnal de alarmă în acest sens. Alain-Richard Donwahi a declarat că efectele secetei au luat loc mai repede decât se aștepta. „Schimbarea climatică este o pandemie cu care trebuie să luptăm rapid. Vedeți cât de repede merge degradarea climei – cred că merge chiar mai repede decât am prezis”, a spus el. „Toată lumea este fixată pe 1,5 C și este o țintă foarte importantă. Dar, de fapt, s-ar putea întâmpla niște lucruri foarte rele, în ceea ce privește degradarea solului, deficitul de apă și deșertificare, cu mult înainte de 1,5 C.” Problemele legate de creșterea temperaturilor, valurile de căldură și secetele pun în pericol securitatea alimentară în multe regiuni. A mai spus el. ”Am putea avea o accelerare a efectelor negative, altele decât temperatura”, a spus el. Practicile agricole proaste nu au ajutat, a spus el. „Degradarea solului vine cu obiceiuri proaste, iar modul în care ne facem agricultura va duce la degradarea solului. Când solul este afectat, randamentul este afectat”, a spus el.

Degradarea solulului, un pericol pentru obținerea de alimente

Donwahi a cerut investitorilor din sectorul privat să se implice și să profite de oportunitățile de a obține profit. „Sectorul privat este interesat de agricultură și de o mai bună utilizare a solului. Trebuie să fim inovatori, să găsim noi vehicule pentru finanțare.” Guvernele din întreaga lume au semnat un tratat prin care se angajează să combată deșertificarea în 1992. Alături de Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice, care este tratatul-mamă la Acordul climatic de la Paris din 2015. Dar tratatul de deșertificare soluluicâștigă cea mai puțină atenție.  Donwahi a spus că lumea nu își poate permite să ignore deșertificarea. „Trebuie să rezolvăm toate problemele împreună. Deșertificarea solului și seceta duc la schimbări climatice, duc la pierderea biodiversității. Și când ai schimbări climatice ai secetă, inundații, furtuni. Schimbările climatice, secetele, furtunile, inundațiile nu cunosc granițe, nu au nevoie de viză pentru a intra într-o țară.”

Inteligența artificială poate ajuta la depistarea subtipurilor bolii Parkison

Foto: Unsplash

Descoperire înseamnă un progres care ar putea duce la o medicină personalizată. Și, totodată la crearea unui tratament personalizat pentru fiecare pacient în parte. Cercetările au arătat că modelele computerizate pot clasifica patru subtipuri de boala Parkinson. La unul dintre ele s-a atins o acuratețe de 95% și prezintă potențial de personalizare a terapiei. Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează mișcarea și cogniția. Simptomele și progresia bolii variază de la persoană la persoană. Până acum nu a existat o modalitate de a diferenția cu precizie subtipurile de Parkinson. Deci oamenilor li se ofereau diagnostice nespecifice și nu au întotdeauna acces la tratamente, asistență sau îngrijire țintite. Boala Parkinson implică plierea greșită a proteinelor cheie. Majoritatea cazurilor de boală Parkinson încep sporadic, dar unele pot fi legate de mutații genetice. Potrivit Institutului Francis Crick, cercetătorii au generat celule stem din celulele proprii ale pacienților. Și au creat chimic patru subtipuri diferite de boala Parkinson. Două care implică căi care duc la acumularea toxică a α-sinucleinei și două care implică căi care conduc la mitocondrii dispărute.

Boala Parkinson tratată diferit pentru fiecare pacient în parte

Apoi au fotografiat modelele bolii în detaliu microscopic și au etichetat componentele cheie ale celulei. Cercetătorii au „antrenat” un program de calculator pentru a recunoaște fiecare subtip. Acesta a fost apoi capabil să prezică subtipul De Parkinson atunci când i-au fost prezentate imagini pe care nu le-a văzut înainte. Mitocondriile și lizozomii au fost cele mai importante caracteristici în prezicerea subtipului corect. Dar s-au dovedit a fi importante și alte zone ale celulei. Cum ar fi nucleul, precum și aspecte ale imaginilor care nu pot fi explicate încă. „În prezent, nu avem tratamente care să facă o diferență uriașă în progresia bolii Parkinson. Folosind un model al neuronilor proprii ai pacientului și combinând acest lucru cu un număr mare de imagini, am generat un algoritm de clasificare. O abordare puternică care ar putea deschide ușa identificării subtipurilor de boli în viață. Speranța este că într-o zi acest lucru ar putea duce la schimbări fundamentale în modul în care oferim medicamente personalizate.” A spus unul dintre cercetătorii implicați.

EXCLUSIV Știrea Verde – Interviu cu Michael Tsoupakis, Viceprimar responsabil al Departamentului de Mediu, Politici Verzi și Curățenie al orașului Chania, insula Creta din Grecia

Colectare deseuri centrul vechi Chania - Foto Știrea Verde

România nu este singura țară în curs de dezvoltare care a trebuit să implementeze sisteme noi de management al deșeurilor. Reporterul Știrea Verde a observat aceste schimbări având loc și pe teritoriul unei regiuni extrem de diferite prin trăsăturile sale de relief: insula Creta. Dacă în urmă cu 15 ani, pe insulă funcționa încă un sistem arhaic, schimbările care au avut loc între timp în felul în care Chania a învățat să facă față provocărilor gestionării deșeurilor pe o insulă au devenit evidente.

Pentru a înțelege mai bine cum au implementat noile sisteme, am vorbit cu reprezentanții mai multor entități responsabile cu administrarea deșeurilor din municipalitatea Chania. Astăzi, publicăm un interviu avut cu Michael Tsoupakis, viceprimar și responsabil al Departamentului de Mediu, Politici Verzi și Curățenie al municipiului Chania, precum și Președinte al Consiliului DEDISA AE(OTA).

Rep: Câte orașe sunt implicate în asociația care gestionează deșeurile din zona Chania și cum funcționează această asociație? Ce populație ca număr de persoane are asocierea dintre orașe?

Michael Tsoupakis

Michael Tsoupakis: Regiunea Chania este formată din 7 municipalități: Chania (populație permanentă 111.375), Platanias (15.299), Kissamos (10.632), Kantanos-sellinos (5.009), Sfakia (2.002) și insula Gavdos (142).

Fiecare municipalitate este  responsabilă pentru colectarea deșeurilor solide produse pe teritoriul său folosind propriile camioane de colectare sau prin serviciile de colectare furnizate de DEDISA SA (compania inter-municipală de colectare a deșeurilor solide din Chania). Toate deșeurile solide sunt transportate la instalația de reciclare mecanică și compostare și depozitul de deșeuri din Chania, deținută de DEDISA SA în zona Akrotiri.

În unele municipalități îndepărtate, au fost instalate sau vor fi instalate stații de transfer al deșeurilor, pentru a reduce costurile de transfer al acestora. DEDISA este responsabilă pentru colectarea materialelor reciclabile separate la sursă (container albastru). Materialele reciclabile colectate sunt, de asemenea, prelucrate în instalația mai sus menționata. DEDISA este responsabilă și de colectarea ambalajelor din sticlă din regiune (container galben) și procesarea materialelor voluminoase (deșeuri verzi, dispozitive electrice, mobilier, saltele și alte materiale supradimensionate.)

Deșeurile biologice (containere maro) sunt, de asemenea, separate la sursă și colectate de primării, și procesate de către DEDISA pentru producerea de compost.

E:\Google Drive\Phd\60-\b- PART A\systema ISWMS br.png

DEDISA SA este o întreprindere privată deținută de cele 7 municipalități din regiunea Chania. Acționarul principal este municipalitatea Chania, cu mai mult de 90% din acțiuni (2023), iar Consiliul de Administrație este format din primarii municipalităților. DEDISA este singura autoritate responsabilă pentru tratarea deșeurilor solide din regiunea Chania.

Rep: Câți turiști aveți într-un an?

Michael Tsoupakis: Au fost 1.296.959 de sosiri pe aeroportul din Chania în 2022, în timp ce în 2021 au fost 661.440 de sosiri. Portul Chania (din golful Souda) a avut 179.681 pasageri vizitatori de pe vase de croazieră în 2022, iar pentru 2021 a fost de 45.619 pasageri.

Rep.: Ce cantitate de gunoi generează populația rezidentă și care este plusul pe care îl aduc turiștii?

Michael Tsoupakis: Se estimează că producția medie anuală de deșeuri pe cap de locuitor pentru deșeurile menajere (containere verzi și albastre) este de 562 t/locuitor/an (pe baza greutății lunare a deșeurilor care ajung în instalația de reciclare mecanică și compostare – depozit). Producția de deșeuri este aproape dublă în timpul verii, așa cum se vede în tabelul următor.

Table 1 Distribuția anuală a producției de deșeuri pentru 2022 

ReciclareContainer albastruAmestecate Container verdeSuma Totală
Jan6,06%6,11%6,10%
Feb6,21%5,82%5,89%
Mar6,86%6,49%6,55%
Apr8,04%7,77%7,82%
Mai8,54%8,97%8,90%
Jun9,63%9,95%9,89%
Jul10,21%11,15%10,99%
Aug10,97%12,37%12,12%
Sep10,07%10,14%10,13%
Oct9,04%8,54%8,62%
Nov7,40%6,27%6,47%
Dec6,98%6,41%6,51%
Total/an100,00%100,00%100,00%
Sursă: DEDISA

Rep.: Câte camioane de gunoi deservesc colectarea gunoiului și ce grad de poluare au?

Michael Tsoupakis: Fiecare municipalitate este responsabilă pentru colectarea deșeurilor pe teritoriul său. Ele își folosesc propriile camioane pentru a colecta deșeurile și a le transporta la depozit sau la cea mai apropiată stație de transfer a deșeurilor.

Stațiile mobile tipice de transfer a deșeurilor cuprind o platformă staționară ridicată, cu un buncăr la margine. O semiremorcă de 56 mc, parcată sub platformă, primește deșeurile. Semiremorca este tractată la depozitul de deșeuri cu un tractor care respectă standardele de emisii EURO 6.

Camioanele de colectare tipice sunt cele tip presă, cu volum de 16m3 (Kaousis – CRV 2000 Standard®), echipate cu motoare EURO 6. Mai multe vehicule cu tehnologie mai veche sunt, de asemenea, utilizate în funcție de municipalitate.

Municipiul Chania este deservit de 42 de vehicule de colectare pentru colectarea deșeurilor mixte (numărul de camioane de colectare mixte care au intrat în instalația de deșeuri care deservește municipalitatea din Chania și au efectuat mai mult de 2 rute de colectare pe lună pentru 2022).

Pentru colectarea materialelor reciclabile, în cursul anului 2022 a fost utilizată o flotă de aproximativ 15 camioane de colectare (numărul de camioane de colectare pentru reciclare care a intrat în instalația de deșeuri care deservește regiunea Chania și au colectat mai mult de 1% din totalul anual de deșeuri reciclabile)

Groapa de gunoi ecologizata Chania – Creta

Rep.: Câte gropi de gunoi are în prezent Chania și câte au fost închise/ecologizate? Care este capacitatea noului depozit?

Michael Tsoupakis: Singura groapă de gunoi ecologică din Chania este în zona Akrotiri, în nord-estul regiunii, este situată lângă vechiul depozit Koroupitos (închis în 2000 și ecologizat în 2007). Depozitul ecologic de deșeuri, situat în apropierea unității de tratare a acestora, servește drept destinație finală pentru toate reziduurile rezultate din procesele de tratare ale instalației. Cuprinzând o suprafață de 130.000 de metri pătrați, depozitul de deșeuri este împărțit în trei celule. Celulele 1 și 2, care ocupă suprafețe de 35.100 m2 și, respectiv, 39.120 m2, sunt în funcțiune din 2005 și au primit cumulativ aproximativ 986.379,27 m3 de deșeuri în această perioadă. Celula 3 a fost construită în 2019. Cu o suprafață de 67.000 m2, această nouă celulă este proiectată pentru a găzdui aproximativ 100.700 m3 de deșeuri.

Rep.: Aveți un centru foarte important de gestionare a deșeurilor în Chania. Cât a costat, care a fost contribuția Uniunii Europene la acoperirea acestui cost, și cât timp a durat construcția, de la etapa de proiect, până la inaugurare?

Michael Tsoupakis: Instalația de reciclare și compostare – depozitul de deșeuri celula 1 și celula 2 au fost construite între anii 2003 și 2005 fiind finanțate din Fondul de Coeziune al UE cu 23 de milioane de euro, acoperind o suprafață totală de 235.000 m2 (135.000 m2 de depozite). În 2016 instalația a fost supusă unui proces de modernizare majoră a liniilor de procesare și a echipamentelor mobile. Au fost introduse unități de separare optică pentru reciclare și tratare mixtă a deșeurilor, care au costat 7,8 milioane de euro, și au fost finanțate de Uniunea Europeană.

Rep.: Câte persoane sunt angajate în total (personal de birou, personal de teren, șoferi etc.) în centrul de gestionare a deșeurilor?

Michael Tsoupakis: Aproximativ 135 de angajați din toate categoriile.

Rep.: Ce cantitate de deșeuri este deturnată de la groapa de gunoi după sortare?

Michael Tsoupakis: Instalațiile de reciclare mecanică și compostare pot procesa atât deșeuri reciclabile, cât și deșeuri mixte. În liniile sale de sortare, recuperează ambalaje și produse din plastic, metale feroase și de aluminiu, hârtie și carton imprimat, și colectează și fragmentul organic al deșeurilor solide pentru a produce compost.

În timpul tratării deșeurilor, 55,8 % din deșeurile umede sunt aruncate în gropile de gunoi, restul este recuperat (plastic, hârtie metalică și CLO -date din anul 2019)

În timpul reciclării, 43,52% din material este aruncat la groapa de gunoi. Restul se recuperează (hârtie, metal, plastic)

Rep.: Care este cel mai comun material reciclabil?

Michael Tsoupakis: Hârtia și cartonul imprimat dețin 55% din totalul materialelor reciclabile, unitatea reușind să recupereze 83% din acel material (date 2019).

Rep.: Ce face administrația Chania cu materialele reciclabile?

Reciclare plastic Chania

Michael Tsoupakis: Materialele reciclabile recuperate, plastic (PET, folie PE, HDPE, PP), metale asemănătoare hârtiei (hârtie imprimată, carton, tetrapack, feroase, aluminiu) sunt trimise la unități pentru tratare ulterioară.

Rep.: Se face colectarea selectivă de la populație și de la agenții economici? Dacă da, vă rog să-mi spuneți în ce procent?

Michael Tsoupakis: Se face pe baza politicii municipalității din Chania, taxele municipale (inclusiv taxele de salubritate) sunt reduse pentru populația cu venituri mici.

Rep.: Administrația Chania a ales metoda „pay as you throw”?

Michael Tsoupakis: Nu, nu încă (un plan pentru o plată ”plătești cât arunci” este în lucru).

Rep.: Care sunt taxele sau tarifele pe care o familie din Chania le plătește pentru serviciul de salubrizare? Plata se face pe membru al familiei, se face pe dimensiunea casei etc.? Dar agenții economici?

Michael Tsoupakis: Dedisa taxează municipalitățile pe baza ”producției” lor totale de deșeuri. Municipalitățile taxează populația pentru gestionarea deșeurilor în funcție de suprafața proprietății calculată în metri pătrați în factura de energie electrică. Există, de asemenea, tarife diferite în funcție de tipul de utilizare a proprietății (reședință sau afacere).

Rep.: Sunt firmele private, companiile private, implicate și în serviciul de salubrizare din Chania? Dacă da, vă rog să-mi dați detalii. Dacă nu, vă rog să-mi explicați motivele pentru care s-a ales această metodă. În București (spre exemplu), companiile private sunt implicate în tot acest proces. Când o companie aduce o cantitate de deșeuri la depozitul de deșeuri, trebuie să plătească proprietarului depozitului o taxă.- Este la fel și în Chania? Dacă da, vă rog să-mi spuneți valoarea acestui tarif.

Michael Tsoupakis: DEDISA este singura companie privată care gestionează deșeurile solide menajere din regiunea Chania.

Deține și administrează instalația de sortare și tratare plus depozitul de deșeuri. Taxa ”de poartă” este de 60 de euro pe tonă de deșeuri mixte. Există și alte sisteme independente de colectare a deșeurilor precum bateriile, hainele, sau deșeurile din construcții și demolări.

Rep.: Având în vedere că gestionarea deșeurilor este administrată exclusiv de Primăria Chania (și asocierea cu alte orașe), se poate spune că este o afacere profitabilă? Primăria realizează profit economic prin această activitate, sau este obligată municipalitatea să suplimenteze bugetul dat pentru salubrizare?

Michael Tsoupakis: Administrarea deșeurilor reprezintă o provocare economică notabilă, atât la scară globală, cât și în Grecia. Acest aspect al gestionării deșeurilor nu are viabilitate financiară. În consecință, povara costului revine cetățenilor, care generează deșeurile și poartă responsabilitatea prin taxe specializate. Deși s-au făcut încercări de a genera venituri din vânzările de materiale reciclabile sau de energie derivată din deșeuri, este evident că veniturile generate sunt insuficiente pentru a compensa cheltuielile cuprinzătoare asociate gestionării deșeurilor solide.

Rep: Din cunoștințele dumneavoastră, există alte companii în Grecia comparabile cu Dedisa, Chania?

Vă recomand să luați legătura cu Diadyma în Kozani. Eforturile lor în gestionarea deșeurilor sunt remarcabile.

În loc de încheiere

Poate cea mai frumoasă insulă a Greciei este Creta. Nu este mai mare decât Dobrogea noastră, iar din Creta poți vedea și răsăritul și asfințitul in aceeași zi fără eforturi prea mari. Totul în Creta este la superlativ, un loc binecuvântat de Zei (legendele spun că Zeus s-a născut în Creta), un loc în care chiar și fără imaginație nu ai cum să te plictisești. Un loc în care, o dată ce ai fost și i-ai simțit vibrația te face să revii și să revii și să nu mai vrei să pleci. Este locul pe care Zeii l-au făcut fără să se zgârcească la nimic.

Administrația cretană a înțeles că fără investiții și seriozitate și legi pe care au ales (în sfârșit) să le aplice, acel loc se va degrada pană la extincție. Deciziile corecte pe care le-au luat nu cu mult timp în urmă încep să se vadă. Administrația Chania este pe drumul cel bun chiar dacă se pare că s-au apucat de treabă mai târziu decât altii, cu siguranță ne vor depăși. Ei îngroapă mai puțin decât noi și sortează și reciclează mai mult. Și, foarte important, lor nu le este rușine să muncească! Și o fac cu simț de răspundere.

NOAA anunță o creștere a numărului de uragane și a intensității acestora, din cauza schimbărilor climatice

Sursă - Unsplash

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) și-a actualizat prognoza pentru sezonul uraganelor din Atlantic din 2023. De la nivelul de activitate aproape normal, predicțiile au fost crescute la un nivel de activitate peste normal, conform IFLScience.

Actualizare a fost anunțată de Centrul de predicție climatică al NOAA pe 10 august.

Prognoza anterioară, din mai, a prezis doar o șansă de 30% pentru un nivel de activitate peste normal. Acum, cea mai recentă analiză sugerează că probabilitatea este de 60%. Șansele unei activități aproape normale au scăzut la 25%, în scădere de la 40% în prognoza mai.

Acest lucru înseamnă în esență că NOAA se așteaptă să existe:

  • 14 și 21 de furtuni mari;
  • 6 – 11 uragane;
  • 2 -5 uragane majore;

În prognoza din mai a fost pentru prima dată în opt ani când NOAA a prezis un sezon „aproape normal”. Acu, având în vedere vara foarte caldă din emisfera nordică, actualizarea nu este foarte surprinzătoare.

În prezent, ne aflăm în faza caldă El Niño. Acesta slăbește de obicei activitatea uraganelor peste Atlantic. Cu toate acestea, observăm și temperaturi record la suprafața mării din Oceanul Atlantic. NOAA spune despre acestea că ar putea „contrabalansa” impactul El Niño.

„Principalii factori climatici care se preconizează că vor influența activitatea uraganelor din Atlantic din 2023 sunt El Nino în desfășurare și faza caldă a oscilației multidecenale atlantice, inclusiv temperaturi calde-record la suprafața mării din Atlantic”, a spus Matthew Rosencrans, principal specialist în prognoze al sezonului uraganelor la NOAA Climate.

„Având în vedere acești factori, perspectivele actualizate necesită mai multă activitate, așa că îndemnăm pe toată lumea să se pregătească acum pentru sezonul care continuă”, a explicat Rosencrans.

NOAA avertizează cu privire la creșterea intensității uraganelor

Sezonul furtunilor tropicale din Atlanticul de Nord se desfășoară de obicei din iunie până în noiembrie. Activitatea de vârf are loc de la sfârșitul lunii august până în septembrie.

Se pare că schimbările climatice fac uraganele mai umede, mai vijelioase, mai lungi și mai devastatoare. Un factor major este că temperaturile crescute încetinesc mișcarea uraganelor de-a lungul planetei. Acest lucru înseamnă că pot „plana” peste o regiune mai mult timp, crescând riscul de distrugeri.

Dacă actuala criza climatică face uraganele mai comune, ceea ce pare să fie cazul în acest moment, atunci poate că va fi timpul în curând să reconsiderăm ce este exact „sezonul normal de uragane”.

„NOAA îi îndeamnă pe toți cei din zonele vulnerabile să aibă un plan de uragan bine gândit și să rămână informați prin canalele oficiale pe măsură ce acest sezon evoluează”, a conchis NOAA în anunțul său.