Studiul legat de reciclare arată că este nevoie de măsuri la scară mare pentru ca aceasta să aibă succes. Asta pentru că în toată Europa coșurile de gunoi reziduale sunt pline de materiale reciclabile și de deșeuri alimentare. Iar în Polonia în urma analizei de mai sus s-a decis înființarea SORAB, care este un sistem de management regional al deşeurilor. Mai exact sunt 10 municipii care s-au unit pentru aceasta inițiativă. Aceasta datează din 1978 și are peste 50 de angajați și peste 150 de contractori. Deservește nu mai puțin de 525.000 de oameni. Cei de la SORAB militează pentru primirea de deșeuri și din alte localități. Dar și tratarea acestora într-un mod ecologic și cât mai economic cu putință. De asemenea și tratarea și rafinarea materialelor din sectorul privat reprezintă o prioritate pentru SORAB. Dar și primirea, tratarea și eliminarea solurilor contaminate.
Suedia vrea să recicleze 65% din deșeurile menajere până în 2035
În același fel a fost construită și uzina de sortare a deșeurilor de la Brista. Pentru că noul obiectiv al UE este acela ca 65% din total deşeurilor menajere municipale să fie reciclate până în 2035. Se urmărește de asemenea ca în 2045, emisiile nete din Suedia de gaze cu efect de seră să fie zero. Pentru a atinge acest scop incinerarea trebuie să fie fără gaze fosile. Așa a apărut această uzină, construită în 2020 în cooperare cu Stockholm Exergi. A început producția regulată în 2021 și este proiectată pentru a primi 140 000 tone de deșeuri menajere. 11.000 de tone de plastic și 2.500 de tone de metal sunt sortate anual. 11.000 de tone de plastic reduc emisiile de CO₂ fosil cu aproximativ 22.000 de tone, spun specialiștii. Suedezii spun că pentru a crește capacitatea de reciclare, tehnologia de sortare a deșeurilor menajere reziduale ar trebui să fie aplicată.
Norvegia cere ajutor pentru reciclare
În Norvegia lucrurile sunt ceva mai complicate. În sensul în care autoritățile spun că nu se pot atinge obiectivele UE cu colectare separată fără ca țara să primească ajutor. Obiectivele UE de reciclare de 55 – 65 % și pregătirea pentru reutilizare a deseuri municipale. Asta ar însemna o combinație de separare și colectare a deşeurilor, iar pentru asta este necesară tehnologia de sortare. Astfel, un container de sortare centrală, ar putea crește reciclarea.
Analizele de colectare și sortare a deșeuri de ambalaje din plastic în Norvegia arată că:
• Separarea medie a surselor este de 36 % (2020)
• Cele mai bune practici de separare a surselor se încadrează la 40 – 50 %
• Centrale de sortare sunt 65 – 80 %
Calitatea materialelor plastice sortate este de două feluri. Pe de o parte este plasticul murdar și de cealaltă cel care poate fi curățat în instalația de spălat înainte de reciclare. La acest moment, în Norvegia s-a adoptat o nouă reglementare națională. Cu cerințe obligatorii privind colectarea separată a deșeurilor. Dar și cu privire la colectarea separată a deșeurilor din plastic care poate fi înlocuită cu alte sisteme care să permită niveluri ridicate de reciclare.
Polonia, Norvegia și Suedia au făcut un studiu din care reiese că prin colectare selectivă, 90% dintre deșeuri ar putea fi reclicate. Cele trei țări care au modalități diferite de colectare a deșeurilor, dar au analizat modalitatea în care acestea sunt colectate. Ba mai mult au pus la punct, fiecare, câte o unitate care să se ocupe de reciclarea acestora. Astfel, spre exemplu în Polonia, analiza a dus la concluzia că metodologia de colectare sunt containerele. De asemenea s-a mai stabilit că 61% din deșeuri sunt ambalaje din plastic cu deșeuri reziduale. Iar 39% din sursa ambalajelor din plastic este separată.
Plasticul fără impurități mai ușor de reciclat
Ca obiective, de colectare se cere îndepărtarea impurităților din materiale reciclabile colectate la sursă. Separare și sortarea materialelor reciclabile din fracții reziduale de deșeuri ar fi soluția. Ca sursă de reciclare 83% din deșeuri provin din reciclare selectiva, iar 17% sunt deșeuri reziduale. Suedia funcționează pe metodologia de colectare care prevede aducerea gunoaielor la punctele fixe. Rata de reciclare arată totuși că infrastructură de colectare este insuficientă pentru deșeurile din ambalaje. 60% deșeuri reciclabile/compostabile sunt în deșeuri reziduale. Totuși sursa de reciclare este de 10% deșeuri reziduale.
Infrastructura este insuficientă
Iar 90% deșeuri de plastic și metal provin din colectarea selectivă. În Norvegia, metodologia de colectare este similară celei din Polonia, aici însă responsabilitatea colectării este a primăriilor. Se urmărește impunerea unei strategii de separare a materialelor plastice. Astfel că în loc de un coș amestecat, să fie deja sortate. Sursa de reciclare, adică nu mai puțin de 81% din deșeurile din plastic provin din deșeuri reziduale, mai spune studiul. Acesta este și motivul pentru care reciclarea este defectuoasă și nu se poate atinge pragul necesar pentru ca ea să fie eficientă. Cu toate acestea cele trei țări se străduiesc să găsească soluții prin intermediul unor fabrici. Acestea ar trebuie să se ocupe special de reciclarea acestor tipuri de deșeuri.
UE va fi reprezentată, luni, la Paris, de comisarul pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius. Acolo va începe cea de-a doua rundă de negocieri la nivel înalt privind calea de urmat pentru realizarea unui tratat global împotriva poluării cu plastic, se arată pe siteul Comisiei Europene.
UE va solicita dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic pentru a aborda producția de materiale plastice primare. Scopul este acela de a face producția și consumul sustenabile.
Peste 1.000 de delegați de la guverne, ONG-uri, industrie și societatea civilă vor purta discuții cu scopul de a încheia până la sfârșitul anului 2024 un nou instrument obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a pune capăt poluării cu plastic, inclusiv în mediul marin.
Comisarul pentru mediu, reprezentantul UE la Paris
„Un tratat internațional cu materiale plastice este șansa noastră de a opri poluarea cu plastic prin introducerea de reguli globale de-a lungul întregului ciclu de viață al materialelor plastice. În UE, continuăm să ne consolidăm legislația pentru a reduce poluarea cu plastic. De la noile norme la nivelul UE pentru reducerea ambalajelor până la măsuri privind microplastele. Suntem hotărâți să continuăm să lucrăm pentru acțiuni ambițioase în întreaga lume. Lupta împotriva poluării, crizei climatice și a biodiversității trebuie să ne implice pe toți“, a declarat Virginijus Sinkevičius.
UE va propune, de asemenea, măsuri pentru eliminarea și restricționarea produselor din plastic care sunt evitabile, înlocuibile, produc deșeuri sau prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană și mediu. Între timp, produsele din plastic care urmează să rămână în economie ar trebui concepute într-un mod mai durabil. Se recomandă inclusiv prin utilizarea sporită a materialelor plastice reciclate.
UE își asumă un rol de lider în combaterea poluării cu plastic la nivel global. Comunitatea sprijină înființarea Coaliției cu ambiții înalte pentru eliminarea poluării cu plastic. Angajamentul este acela de a ține la nivel înalt negocierile pentru a pune capăt poluării cu plastic până în 2040.
Plasticul, efecte negative asupra mediului
Materialele plastice sunt materiale importante pentru viața de zi cu zi. Cu toate acestea, creșterea exponențială a producției și consumului are efecte negative grave asupra mediului și sănătății umane. Din cele șapte miliarde de tone de deșeuri de plastic generate până în prezent, mai puțin de 10% au fost reciclate. Milioane de tone de deșeuri de plastic sunt pierdute în mediu sau. Uneori, unele sunt transportate la mii de kilometri către destinații unde sunt în mare parte arse sau aruncate.
Adoptarea unui instrument cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a pune capăt poluării cu plastic este o prioritate cheie a Planului de acțiune al UE pentru economie circulară în cadrul Pactului verde european. Comunitatea globală a atins o etapă importantă în timpul celei de-a cincea sesiuni a Adunării Națiunilor Unite pentru Mediu din martie 2022, când țările au convenit să înceapă negocierile pentru noul instrument. UE și statele sale membre consideră că noul instrument ar trebui să includă obligațiile necesare care să permită țărilor să intensifice măsurile de prevenire a pătrunderii materialelor plastice în mediu. O abordare circulară care să analizeze întregul ciclu de viață al materialelor plastice va fi cheia pentru schimbare.
Un total de 5.578 de specii marine diferite, dintre care aproximativ 90% necunoscute de știință, au fost găsite în adâncurile Oceanului Pacific într-un viitor punct de exploatare a minralelor rare, conform IFL Science.
Descoperirea a venit de la o echipă internațională de oameni de știință care a cercetat recent o zonă de mare. Suprafața acesteia este de 6 milioane de kilometri pătrați și este cunoscută sub numele de Zona Clarion-Clipperton (CCZ). Ea se întinde din Mexic până la Hawaii.
Cercetîtorii au găsit specii de castraveți de mare, nematode, bureți carnivori, viermi, artropode și echinoderme asemănătoare aricilor de mare.
În mod remarcabil, aproape toate sunt unice. Cercetătorii estimează că doar șase specii au fost identificate în altă parte a lumii.
„Sunt niște specii remarcabile acolo. Unii dintre bureți arată ca bureții de baie clasici, iar unii arată ca niște vaze. Sunt foarte frumoși. Unii dintre preferații mei sunt bureții de sticlă. Au acești mici țepi și, la microscop, arată ca niște candelabre minuscule sculptate”, a declarat Muriel Rabone, autor principal al studiului.
Pentru a înțelege mai bine biodiversitatea locului, cercetătorul a folosit o serie de metode diferite pentru a observa fauna sălbatică. El a utilizat drone oceanice telecomandate și a prelevat mostre de sedimente de pe fundul mării.
„Este ca o barcă mare, dar este mică pe fundul oceanului”, a explicat Rabone. „A fost uimitor – în fiecare probă vedem specii noi”, a adăugat ea.
Specii marine amenințate. În zonă ar putea să apară o exploatare a metalelor rare
Cu toate acestea, viitorul acestei biodiversități este amenințat. Acest nou habitat este în vizorul exploatărilor miniere de adâncime, deoarece deține cel mai mare depozit din lume de mangan, nichel, cobalt și alte metale care sunt esențiale pentru fabricarea bateriilor. Metalele căutate pot fi găsite în pepitele bogate în metale, denumite uneori „cartofi de adâncime”.
Aceste materiale se vor dovedi vitale pentru așa-numita „revoluție a bateriilor”, care va contribui la depășirea combustibililor fosili și la stimularea tranziției la energia verde.
Cercetătorii spun că ultima lor muncă arată că trebuie să ne aplecăm mai mult asupra acestui mediu divers și unic – înainte de a fi prea târziu.
„Există atât de multe specii minunate în această zonă și, având în vedere posibilitatea exploatării miniere, este de două ori important să știm mai multe despre aceste habitate puțin studiate”, a explicat Rabone.
În luna martie, la Bruxelles a fost organizată conferința „Sortarea mixtă a deșeurilor: Următoarea frontieră pentru economia circulară”. Scopul a constat în reunirea guvernelor regionale și naționale, a operatorilor de sortare mixtă a deșeurilor, a reciclatorilor, experților și frunizorilor de tehnologie din țărie europene. Aceștia și-au prezentat poveștile de succes privind introducerea MWS (sortarea mixtă a deșeurilor – mixed waste sorting) în diferite state europene. În plus, au expus rezultatele avute privind economia circulară.
Sea the Future este un consorțiu inițiat de Fundația Minderoo, cu Amcor și Unilever ca parteneri fondatori. Ei dezvoltă o soluție care oferă o mai mare siguranță pentru investițiile în reciclare prin deblocarea ofertei și cererii de plastic reciclat.
În Țările de Jos, de pildă, majoritatea plasticului post-consum este în prezent incinerat. Plasticul post-consum este plasticul care a fost transformat într-un produs, folosit, aruncat, colectat, curățat, reprocesat și refăcut în ceva nou, conform Greenwarehouse. Doar 1% este în prezent reciclat în produse cu un preț similar ca originalul.
Ce se întâmplă cu plasticul în Țările de Jos
din 261 de kilotone de deșeuri de plastic pre-sortate de gospodării, 273 de kilotone de deșeuri comerciale pre-sortate, 22 de kilotone de alte deșeuri pre-sortate și peste 100 de kilotone de deșeuri menajere, după sortare ajung să fie reciclate doar 196 de kilotone. Cea mai mare parte dintre acestea (178 de kilotone) ajung să fie reciclate în produse cu o valoare mai mică decât produsul original.
restul reziduurilor de gospodărie (aproximativ 200 de kilotone) și reziduurilor comerciale (604 kilotone) ajung să fie incinerate (aproximativ 906 kilotone de plastic). O mică parte (3 kilotone) ajunge la groapa de gunoi.
Dintr-un total de peste 1.500 de kilotone de plastic, aproape două treimi sunt incinerate și doar puțin peste 1% este reciclat în produse similare ca preț.
Sea the Future și-a propus să abordeze trei domenii cheie:
creșterea ratei de reciclare – asigură faptul că materialele nu sunt incinerate sau depozitate;
creșterea cotei de reciclare la egalitate – este o opțiune cheie pentru a asigura circularitatea plasticului;
Care este strategia Sea the Future pentru Țările de Jos
Sea the Future dezvoltă și pune la dispoziția olandezilor 2 fabrici de reciclare proiect pilot în următorii 3 ani, iar alte 2 până la 5 fabrici sunt planificate să se construiască în orice moment.
Obiectivele reciclării:
Acestea vor procesa 50ktpa, ambele necesitând capital concesional, care ar putea cataliza peste 1 milion de tone de plastic reciclat.
Dezvoltarea fabricilor de „demonstrare a conceptului“ va necesita rezolvarea problemei cererii, a ofertei de deșeuri, a tehnologiei, a economiei și a finanțelor;
Accentul se va concentra pe Asia, unde poluarea este cea mai mare și crește cel mai rapid. Europa va fi, însă, folosită ca zonă de testare;
Trebuie menționat că proiectele pot eșua: STF va construi și susține 8 conducte (prefezabilitate), 4 (fezabilitate), 2 (fezabilitate bancabilă);
Obiective financiare – să utilizeze operațiunile concesionale pentru a finanța proiecte cu parteneri și pentru a oferi servicii de consultanță industriei.
Obiectivele parteneriatelor din industrie – vor colabora cu un număr foarte mic de „lideri de piață” în domeniul bunurilor de consum ambalate, reciclării deșeurilor și produselor chimice.
Obiectivele oamenilor – de a dobândi aptitudini prin oferirea oportunității de a avea un impact unic asupra reciclării.
Un astfel de proiect este realizat în Portul Rotterdam.
Cum va funcționa o astfel de fabrică de reciclare a plasticului în Țările de Jos
Spre exemplu, 1.200 de kilotone de plastic rezidual din gospodării și afaceri sunt aduse la fabrica post-sortare, care e amplasată în același loc cu incineratorul. De aici rezultă 156 de kilotone de baloți de plastic, care intră într-un proces intermediar de sortare, iar deșeurile sunt separate în fluxuri specifice. Mai departe rezultă 41 de kilotone de fulgi de plastic, sortați pe culori (HDPE și PP). PP se referă la polipropilenă, iar HDPE la polipropilenă de densitate crescută, conform Acmeplastics. Tot din procesul intermediar rezultă și 49 de kilotone de poliolefine. Prin procesul de piroliză, aceste cantități de deșeuri sunt transformate în ulei de piroliză sau se dizolvă. Apoi, uleiul de piroliză este vândut pentru cracare, unde se obțin alți compuși de utilitate.
Revenind la cele 41 de kilotone de fulgi de plastic, acestea, prin reciclare mecanică, sunt transformate în granule. La rândul lor, granulele sunt vândute pe piață pentru fabricarea altor produse din plastic.
Alte 29 de kilotone din procesul intermediar sunt vândute pe piață pentru reciclare. Ele constau în PET-uri, PVC-uri și polistiren. Resturile, aproximativ 37 de kilotone, ajung să fie arse.
Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Alba se laudă cu fast, pe Facebook, de uciderea unor căprioare. Aceștia au contracte cu cetățeni străini pentru ceea ce pare a fi vânătoare de trofee. Românii sunt indignați. Cine îi apără pe butonacii cu apucături de filme de groază, însă, din umbră?! Taman un membru al partidului AUR!
PSIHOPATIA BUTONEAZĂ ROMÂNIA?!
Vineri, 26 mai, au început să circule pe Facebook postări în care români indiganți își arătau oroarea față de modul îngrozitor în care AJVPS Alba decide să își prezinte activitatea.
Angajații AJVPS Alba dau dovadă, în aceste postări, de un comportament care pare delirant. Lângă trupurile unor căprioare, aceștia se bucură, dar și par a cerși validare și apreciere a imaginilor, în comentarii pline de cruzime.
Dialogul psihopatic se regăsește în multe postări de pe pagina acestora. De exemplu, în aceasta:
…și aceasta…
…și, mai ales, aceasta:
Într-un stil demn de filmele cu psihopați criminali, angajații de la butoanele AJVPS Alba se mândresc cu carcasele unor căprioare ucise. „Iată la cald ce frumuseți s-au recoltat astăzi… Suntem tari, nu?” spun aceștia, într-o postare de pe 18 mai.
Ministrul Mediului: animalele nu sunt ucise, ci „recoltate.” Răspunsul majorității românilor?! „Le-ați omorât!”
Aceasta este și postarea distribuit intens de internauți. Români care nu au aceeași părere cu angajații AJVPS Alba. Nu doar atât, dar nici nu s-au pus la curent cu declarațiile Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, se pare. Le puteți citi și dumneavoastră, în întregime, aici.
Acesta declara, săptămâna trecută, că oamenii folosesc terminologia greșită.Animalele nu sunt ucise, spunea Barna, doar oamenii sunt uciși. Probabil prins într-o zi când, după ce se culcase Ministru al Mediului, se sculase Ministrul Agriculturii, animalele, spune acesta, sunt doar „recoltate.”
Dar, iată, ce știe cetățeanul simplu, care plătește salariile de miniștrii, și nu este familiarizat cu vocabularul cinegetic care îl preocupă atât de mult pe Barna? El continuă, cam așa:
ADMINISTRATORII CU COMPORTAMENT APARENT DEVIANT SUNT NU DOAR IUȚI DE TRĂGACI, DAR ȘI DE BUTOANE
Comentariile curg, de dimineață, pe pagina AJVPS Alba. Puține sunt pozitive. În număr covârșitor, ele sunt negative.
Pe cît de repede apar comentariile, pe atît de repede și dispar. Sunt sute și sute de comentarii pe care cei de la butoane le șterg la foc continuu, lucru obsevat și de urmăritorii paginii.
„Cetățeni europeni,” țara vă vrea!! Pentru a face măcel, dar, în fine…
Continuându-ne periplul printre postări aflăm justificarea vânătorilor pentru uciderea animalelor: acestea ar avea mutații genetice, observabile după coarne.
Așadar, suntem invitați să tragem concluzia că animalele sunt vânate în scopuri nobile.
Acțiunile acestora amintesc de un alt cineva care elimina, de data asta, oameni care erau mai puțin sănătoși decât norma. Acel cineva care și-a găsit sfîrșitul într-un bunker, fapt care a dus la ieșirea Germaniei din Al Doilea Război Mondial.
Mmai jos, dăm peste o altă mare bubă! Într-un alt set de postări, se arată că au fost încheiate contracte de vânătoare cu CETĂȚENI EUROPENI.Deci, acum ni se arată că țara are nevoie de cetățeni europeni pentru a veni și omorî exemplarele care au mutații genetice. Nu doar atât, dar vânătorii știu cu precizie numărul și identitatea acestor căprioare „degenerate.”
Interesant că numărul urșilor nu poate fi determinat cu exactitate, când căprioarele le numărăm și categorisim fără probleme – și după coarne, evident!
Iată că VÂNĂTOAREA DE TROFEE care încearcă să ne asigure Ministerul Mediului că nu există, și că nu de aceea s-a mărit cota de vânătoare pentru urși este prezentată, aici, negru pe alb. Nu este de mirare de ce e permisă în continuare tăierea pădurilor și, implicit, distrugerea habitatului acestor animale.
Alin Tudose – Din salvator de AUR al românilor din mâinile străinilor care „fac prăpăd în țară”, la slugă a „cetățenilor europeni” doritori de trofee românești
Unul dintre comentarii ne atrage atenția, așa că investigăm mai în detaliu care este situația acestuia:
Acest domn, Alin Tudose, nu este doar pasionat de vânătoare, cum rezultă din poza dânsului de profil.
Foto: Alin Tudose, Facebook
Acesta mai este și membru marcant al AJVPS Alba. Mai precis, „Director Pescuit.” Până acum, nimic neobișnuit.
Ce am mai aflat, însă, este că acesta este și membru marcant al partidului AUR. Da, ați auzit bine! Tocmai al partidului care se laudă că încearcă să oprească „jaful” din România, să oprească străini din a ne „fura pădurile.”
Foto: Pro Alba
Mai mult, după dezertarea de la PNL, Alin Tudose a fost nominalizat pentru a candida la FUNCȚIA DE PRIMAR AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA, din partea formațiunii AUR!
O imagine interesantă: un MEMBRU AUR, potențial primar al orașului în care s-a înfăptuit un act important de unie a românilor, care justifică nu doar acțiunile unor oameni care par a avea o gândire demnă de psihopați, dar aducerea „străinilor” care ne „fură” țara pentru vânători de trofee.
George Simion, indisponibil pentru a ne explica poziția oficială a partidului față de cele relatate
Am încercat să obținem poziția oficială a președintelui partidului AUR cu privire la acțiunile AJVPS Alba și ale mebrului său de partid. Din păcate, George Simion nu a a fost disponibil pentru o discuție sau un comentariu.
Activiștii de mediu, în schimb, reacționează la postările incredibile
Le-am cerut părerea și unora dintre cele mai importante organizații implicate în protecția mediului, din România. Gabriel Peacock, de la Agent Green, a reacționat public, pe Facebook, cu privire la postările sângeroase.
„Deci niște oameni s-au trezit de dimineață să ia niște vieți de ființe superbe și sănătoase. Ființe pe care le recoltează pentru că că nu sunt în stare să recunoască că ei ucid. Apoi s-au fălit în poze cu frumusețile ucise făcând glume macabre despre sângele lor încă cald. În final se auto-declară “tari”, adică recunosc că exact despre atât este vorba la vânătoare. După aceea au scris aberații + iconițe prostuțe pe FB: “Campania continua… Iata la cald ce frumuseți s-au recoltat astăzi…Suntem tari, nu?”, spune acesta, citându-i pe reprezentanții vânătorilor din județul Alba.
Greenpeace România ne-au răspuns că:
„Normal că nu suntem de acord. Nu mai târziu de săptămâna trecută vorbeam cu europarlamentarii europeni despre noul ordin de ministru care va deschide vânătoarea la trofeu la urs. Managementul speciilor, cum e numit de domnii vânători, nu se face cu pușca.” Reprezentanții organizației ne-au făcut trimitere la articolul în care își prezintă poziția oficială, și care poate fi lecturat aici.
Așadar, românii nu sunt de acord, specialiștii nu sunt de acord… și, totuși, decimarea pădurilor din România continuă, sub ochii îngăduitori tocmai ai celor care se jură că nu f… că vor sta pavăză țării, și total împotriva dorinței poporului.
Vom publica reacțiile celor implicați, o dată ce aceștia vor vrea să se implice într-un dialog pentru a își prezenta și punctul dânșilor de vedere.
*fotografiile fără text explicativ au fost obținute cu ajutorul AJVPS Alba și Facebook.
Potrivit celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research și citat de Agerpres, se constată că majoritatea românilor (70%) achiziționează aparate electrocasnice noi în momentul în care cele vechi se defectează.
În același timp, 31% dintre respondenți declară că achiziționează aparatele în perioadele de promoții avantajoase, iar 17% o fac deoarece își doresc să-și doteze locuința cu tehnologii noi.
Bărbații sunt mai atrași de urmărirea și achiziționarea de aparate electrocasnice noi
Conform studiului, femeile se diferențiază prin faptul că sunt mai pragmatice, optând într-o mai mare măsură să înlocuiască un aparat defect cu unul nou (75% în comparație cu 65% dintre bărbați), în timp ce bărbații sunt mai atrași de urmărirea și achiziționarea noilor tehnologii.
De asemenea, presiunile economice au determinat un procent mai mare de români să aleagă să repare electrocasnicele stricate, acest procent crescând semnificativ, de la 6% în 2021 la 15% în prezent.
Un alt aspect relevat de studiu este popularitatea în creștere a programului Rabla pentru electrocasnice în rândul românilor, unde 64% dintre respondenți manifestă interesul de a se înscrie în program, iar 6% declară că sunt deja înscriși.
Studiul și-a propus să evalueze preferințele și comportamentele de achiziție ale românilor în ceea ce privește electrocasnicele și modul în care acestea au evoluat în comparație cu un studiu similar desfășurat în februarie 2021.
Majoritatea consumatorilor (70%) aleg electrocasnicele în funcţie de preţ, iar promoţiile la electrocasnice (46%) s-au dublat ca importanţă în decizia de achiziţie comparativ cu anul 2021
74% dintre români sunt dispuşi să achiziţioneze electrocasnice smart pentru a-şi dota casa, principalul motiv fiind reducerea costurilor de energie electrică.
Cu toate acestea, ceea ce i-ar împiedica pe români să cumpere electrocasnice smart ar fi preţul ridicat al acestora, motiv menţionat de către 73% dintre respondenţi.
Un procent de 23% dintre români consideră că nu sunt utile, iar 17% sunt de părere că ar fi greu de folosit.
O parte dintre producătorii de usturoi din județul Buzău iau în calcul trecerea de la comerţul clasic de usturoi uscat la produse de nişă. Mai exact aceștia se gândesc să intre pe piața produselor naturiste cu usturoi afumat sau tinctura de usturoi, numită şi „ţuica” de usturoi. Profitul care nu este pe măsura așteptărilor este motivul pentru care producătorii au luat în calcul aceste alternative. „Ne gândim, încercăm să îl producem şi sub o altă formă spre vânzare, după recoltare sunt cereri în piaţă de usturoi afumat, de usturoi uscat, confiat şi mai nou pentru lanţuri de restaurante încercăm să producem şi pastă. Toate acestea vor necesita un efort mult mai mare din partea noastră, a producătorilor, de a duce produsul până la faza finală pentru că acolo se regăseşte câştigul pentru fermieri.
”Câștigul este la subzistență”
Pentru cei care-l producem şi îl vindem după ce l-am scos, câştigul este aşa la subzistenţă, pentru că am ajuns să vindem de acasă cu 15-20 de lei kilogramul şi la piaţă să fie 30-40 de lei, fără să facă niciun efort. Acesta este comerţul… Încercăm, prin programele care s-au deschis, să facem şi altceva… Usturoiul afumat este folosit ca şi usturoiul normal în alimentaţie, dar are un gust de fum ca şi carnea afumată, ca şi şunca afumată. Este o categorie de consumatori care întreabă de acest produs. Încercăm să venim către necesitatea clientului”, a spus, pentru Agerpres, Emilian Burlacu, unul dintre producătorii de usturoi din Buzău.
Tinctura de usturoi pe lista de priorități
”Țuica” de usturoi este o altă posibilitatea pe care producătorii o iau în calcul. „Tinctura sau ‘ţuica’ de usturoi nu am încercat-o, împreună cu un prieten din Făgăraş. I-am sugerat acest lucru, el este un producător de vinuri. A rămas să se intereseze şi să vedem cine ar putea să ne îndrume să o facem. Reţetele pe care le mai ştim noi din bătrâni lăsate, din acestea naturiste pe care se pune un accent foarte mare acum am încercat. Încercăm, dar nu am produs încă pentru a vinde” a mai spus fermierul .
Foto: Facebook/Regia Națională a Pădurilor – Romsilva
O nouă acțiune de strângere a gunoiului a fost realizată prin participarea voluntarilor, pe drumul Boțorog – Măgura.
Mai mulți localnici, împreună cu copiii de la școala din satul Măgura, au curățat zona, adunând foarte multe deșeuricare au fost abandonate în natură
Acțiunea a fost realizată sub îndrumarea Roxanei Preda, iar la această campanie a participat și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cu ajutorul membrilor de la Parcul Național Piatra Craiului.
”Sperăm ca acele persoane care au obiceiul să arunce gunoaie în zonă să renunțe la această practică. Copiii vor realiza niște desene cu această tematică care vor fi amplasate pe câteva panouri permanente de-a lungul drumului”, au transmis membrii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Romsilva: ”Facem un nou apel către cetățeni să NU mai abandoneze deșeurile în natură”
În egală măsură, reprezentanții Romsilva au expus aspectele legale, venind cu informații în legătură cu sancțiunile pe care le riscă persoanele care aruncă deșeuri în natură.
”Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei până la 20.000 lei, aruncarea sau depozitarea în fondul forestier naţional a reziduurilor menajere, industriale, petroliere sau rezultate din prelucrarea lemnului, a substanţelor chimice şi a apei sărate. În acest caz, se aplică şi sancţiunea complementară de obligare a contravenientului de a aduce terenul de îndată la starea iniţială, pe cheltuiala sa”, au explicat reprezentanții Romsilva.
Situație halucinantă în Marea Britanie. Trei activiste de la o asociație de mediu au furat trei miei de pe domeniul regelui Charles. Cele trei activiste fac parte din asociatie de mediu Animal Rising. Acestea au intrat pe domeniul Sandrigham, proprietate a regelui Chareles al III-lea. Proprietatea se află în comitatul englez Norfolk. Motivul pentru care cele trei au pătruns pe proprietate a fost că doreau să denunțe în acest fel creșterea animalelor. În scopuri alimentare, scriu cei de la AFP. Imaginile au fost publicate chiar de către asociația la care activează femeile. Iar în clipuri se poate vedea cum cele trei femeie fură fiecare câte un mie pentru a le oferi „o viaţă în libertate”.
Miei furați pentru ”o viață în libertate”
Asta a declarat una dintre activistele implicate în acțiunea de la domeniul Sandrigham. „Altfel, mieii ar fi fost duşi la abator în curând şi oamenii i-ar fi mâncat”, a explicat aceeaşi activistă. După această acțiune, asociația Animal Rising a precizat că operațiunea de ”salvare” a avut loc miercuri seară. „În jurul orei locale 20:00 a avut loc acțiunea”. Ulterior cele trei activiste s-au predat apoi la Poliţie. De altfel și autoritățile din Norfolk au confirmat într-un comunicat de presă că trei femei „s-au predat voluntar” la comisariatul din Slough.
Arestate pentru furt
În apropiere de Windsor, şi că ele au fost arestate „pentru suspiciune de furt”. De altfel, acțiunea marchează începutul unei serii de alte operaţiuni de „salvare”. A mai multor animale pe care Animal Rising intenţionează să le desfăşoare. Mai ales pe timpul verii pentru a-i sensibiliza pe britanici în legătură cu o schimbare a obiceiurilor lor alimentare, a precizat asociaţia. Domeniul Sandringham este amenajat pe o suprafaţă de câteva mii de hectare de păduri. El aparţine familiei regale britanice de cinci generaţii şi a fost moştenit de regele Charles al III-lea. După moartea mamei sale, regina Elisabeta a II-a.
”, spune acesta, citându-i pe reprezentanții vânătorilor din județul Alba.
