Nici bine nu a fost remonatată bariera plutitoare de pe râul Olt, din dreptul orașului Sfântu Gheorghe , că s-a rupt din nou. Incidentul a avut loc la numai o zi după ce aceiași barieră pentru colectarea deșeurilor a fost remontată, potrivit We Radio Sfântu Gheorghe. Inițial bariera a fost amplasată acum aproape doi ani de către reprezentanţii Fundaţiei Comunitare Covasna şi cei ai Asociaţiei „Mai Mult Verde”, în cadrul campaniei de ecologizare „Oltul cu apele curate”. Doar că anul trecut la finalul lunii mai, bariera a fost demontată pentru că s-a rupt.
Până acum bariera s-a mai rupt de două ori
Timp de mai multe luni s-au căutat soluţii pentru a putea fi reparată. Doar că din cauza faptului că are dimensiuni foarte mari, a fost nevoie de ajutor logistic pentru împachetarea şi transportul ei către o firmă care să o repare și să se asigure că este în perfecta stare de funcționare. Reprezentanții Fundației Comunitare Covasna au transmis în urmă cu câteva zile, într-o postare pe Facebook însoțită de mai multe imagini de la fața locului, că bariera poate fi montată la loc.
Bariera are o lungime de 16 metri și a fost amplasată în 2021
Și a fost montată, doar că în numai câteva ore, aceștia au revenit și au transmis că bariera s-a rupt din nou și trebuie reparată. Instrumentul care ar trebui să oprească circulația gunoaielor pe râul Olt, are o lungime de 16 metri și a fost amplasată în august 2021, la confluența râului Olt cu pârâul Debren în Sfântu Gheorghe. Ea a fost realizată pe comandă și donată Fundației Comunitare Covasna de către Asociația „Mai Mult Verde”, ca parte a proiectului „Oltul cu apele curate”.
Părintele inteligenței artificiale și-a dat demisia de la Google, avertizând despre pericolele tot mai mari din evoluțiile din domeniu. Geoffrey Hinton, în vârstă de 75 de ani, și-a anunțat demisia de la Google într-o declarație pentru New York Times, spunând că acum regretă munca sa. El a spus pentru BBC că unele dintre pericolele chatbot-urilor AI sunt „destul de înfricoșătoare”. „În acest moment, ei nu sunt mai inteligenți decât noi, din câte îmi dau seama. Dar cred că vor fi în curând.” Dr Hinton a acceptat, de asemenea, că vârsta lui a jucat în decizia sa de a părăsi gigantul tehnologic, spunând BBC: „Am 75 de ani, așa că este timpul să mă pensionez”. Cercetarea de pionierat a Dr. Hinton privind învățarea profundă și rețelele neuronale a deschis calea pentru sistemele AI actuale precum ChatGPT. Dar psihologul el spune că chatbot-ul ar putea depăși în curând nivelul de informații pe care îl deține un creier uman.
AI ar putea fi folosit pentru ”lucruri rele”
„În acest moment, ceea ce vedem este că lucruri precum GPT-4 eclipsează o persoană în cantitatea de cunoștințe generale pe care le are și o eclipsează mult. În ceea ce privește raționamentul, nu este la performant, dar deja o face.” „Și având în vedere rata de progres, ne așteptăm ca lucrurile să se îmbunătățească destul de repede. Așa că trebuie să ne facem griji pentru asta”. În articolul din New York Times, doctorul Hinton s-a referit la „actori răi” care ar încerca să folosească AI pentru „lucruri rele”. Când a fost rugat de BBC să detalieze acest lucru, el a răspuns: „Acesta este doar un fel de scenariu cel mai rău, un fel de scenariu de coșmar. Vă puteți imagina, de exemplu, că un actor rău precum președintele rus Vladimir Putin a decis să le ofere roboților capacitatea de a-și crea propriile obiective secundare”. Omul de știință a avertizat că acest lucru ar putea „crea în cele din urmă obiective secundare precum „Trebuie să obțin mai multă putere”.
Cât este de periculoasă Inteligența Artificială
El a adăugat: „Am ajuns la concluzia că tipul de inteligență pe care îl dezvoltăm este foarte diferit de inteligența pe care o avem. Suntem sisteme biologice și acestea sunt sisteme digitale. Și marea diferență este că, cu sistemele digitale, ai multe copii ale aceluiași set de greutăți, același model al lumii. Și toate aceste copii pot învăța separat, dar își pot împărtăși cunoștințele instantaneu. Așa că este ca și cum ai avea 10.000 de oameni și de fiecare dată când o persoană a învățat ceva, toată lumea știa automat. Și așa pot cunoaște acești roboti de chat mult mai multe decât orice persoană.” El a subliniat că nu a vrut să critice Google și că gigantul tehnologic a fost „foarte responsabil”. „De fapt, vreau să spun câteva lucruri bune despre Google. Și sunt mai credibile dacă nu lucrez pentru Google”. Într-o declarație, cercetătorul șef al Google, Jeff Dean, a declarat: „Rămânem angajați într-o abordare responsabilă a inteligenței artificiale. Învățăm continuu să înțelegem riscurile emergente, în timp ce inovăm cu îndrăzneală”.
Fotografiile pe care transportatorii de lemn le încarcă în SUMAL sunt de multe ori neconcludente și ”păcălesc” sistemul, care nu este conceput să le verifice, arată o nouă monitorizare realizată de organizația World Wildlife Fund din România.
Monitorizarea a fost efectuată pe baza informațiilor publice existente în platforma Inspectorul Pădurii.
Raportul WWF intitulat ”Eficiența sistemului de supraveghere și control al tăierilor ilegale din pădurile din România” a analizat eficacitatea Sistemului Unic de Monitorizare a Pădurilor (SUMAL) și a constatat că acesta nu este suficient pentru a preveni tăierile ilegale de păduri, deoarece lipsesc mai multe elemente-cheie, cum ar fi verificările terestre și măsurile punitive împotriva celor care le efectuează
Raportul sugerează măsuri concrete pentru îmbunătățirea eficacității SUMAL, inclusiv îmbunătățirea transparenței și a accesului publicului la informații, sporirea resurselor umane și a capacităților tehnologice, precum și consolidarea colaborării și coordonării între instituțiile relevante.
”Am constatat că SUMAL 2.0 nu este conceput să facă o verificare automatizată a datelor introduse, ceea ce lasă loc multor erori. De aceea credem că România ar trebui să implementeze instrumente moderne, precum amprenta digitală a transporturilor de lemn. În felul acesta, autoritățile nu ar mai fi nevoite să analizeze 4 milioane de avize pe an, ceea ce este imposibil cu resursele disponibile, ci ar putea fi sesizate automat prin alerte punctuale și ar putea trimite controale țintite și eficiente”, au transmis membrii organizației pentru protecția mediului.
Ministerul Mediului a lansat apelul de proiecte pentru pepiniere mari. Ajutorul oferit deţinătorilor publici sau privaţi de pădure poate ajunge la 2 milioane de euro.
”Scopul acestei scheme de ajutor de stat îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de păduri, autorizaţi pentru producerea de material forestier de reproducere (MFR), şi/sau producătorilor autorizaţi de MFR pentru înfiinţarea/dezvoltarea/modernizarea capacităţilor de producţie a puieţilor forestieri, precum şi pentru producerea, prelucrarea şi condiţionarea seminţelor forestiere”, a transmis Ministrul Mediului.
Alocarea financiară acordată prin PNRR este de 32 milioane euro
Valoarea minimă eligibilă a proiectului corespunde unui cost de peste 200.000 euro, iar valoarea maximă eligibilă este de cel mult 2.000.000 euro.
Potrivit datelor oferite de minister, un beneficiar poate să depună mai multe cereri de finanţare în cadrul prezentei scheme de stat, dacă acestea au proiecte tehnico-economice separate şi se referă la obiective distincte.
Termenul limită impus Ministerul Mediului este 29 februarie 2024
”Sesiunea este de tip necompetitiv, apel deschis, pentru toţi solicitanţii eligibili, pe principiul ”primul venit, primul servit”, în limita bugetului maxim eligibil alocat, respectiv până la epuizarea alocării financiare totale, dar nu mai târziu de 29 februarie 2024”, se arată în comunicatulpublicat de Ministerul Mediului.
Solicitant de finanţare poate fi orice deţinător public sau privat de pădure, autorizat pentru producerea de material forestier de reproducere, denumit în continuare (MFR) ori producător autorizat de MFR, indiferent de mărimea sa.
Conform EY Energy Consumer Confidence Index, încrederea consumatorilor scade, iar categoriile demografice cu venituri mai mici se simt lăsate în urmă, pe măsură ce impactul tranziţiei energetice se face simţit.
Consumatorii au dificultăţi în a vedea beneficiile tranziţiei energetice în prezent şi nu sunt încrezători că lucrurile se vor îmbunătăţi în viitor
Concluziile se bazează pe un sondaj realizat de EY în rândul a 36.000 de consumatori rezidenţiali de energie din 18 pieţe, pentru a înţelege încrederea acestora, în prezent şi peste trei ani, în funcţie de cinci factori:
Valoarea creată de furnizori pentru consumatori şi comunitatea lor;
Capacitatea de a avea acces la opţiuni de energie curată;
Accesul la energie la preţuri accesibile;
Sprijinul autorităţilor de reglementare sau al guvernului pentru o tranziţie energetică corectă şi echitabilă.
Există o legătură foarte strânsă între încrederea consumatorilor, accesibilitate şi preţurile rezonabile
Un exemplu ar fi faptul că acei consumatori cu venituri mai mici prezintă o încredere mai scăzută, ceea ce poate sugera faptul că aceștia se simt excluși de la accesarea noilor soluții energetice, cum ar fi energia solară obținută prin panouri instalate pe acoperiș, stocarea bateriilor la domiciliu sau vehiculele electrice.
Până în prezent, concentrarea asupra consumatorilor cu venituri ridicate ca primii care adoptă aceste soluţii a făcut ca persoanele cu venituri mai mici să aibă mai multe dificultăţi în a participa la tranziţia energetică şi să vadă beneficiile acesteia.
Succesul tranziţiei energetice depinde de recâştigarea încrederii consumatorilor acum – şi va fi nevoie de un efort concertat transsectorial şi interguvernamental.
Toţi actorii din ecosistemul energetic trebuie să colaboreze pentru a le oferi consumatorilor experienţa energetică pe care şi-o doresc, reiese din analiza EY Energy Consumer Confidence Index.
Regele Charles al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a decis să „recicleze” mai multe fotolii istorice pentru ceremonia sa de încoronare, arată publicația The Daily Mail.
Acesta face eforturi speciale pentru a transforma Încoronarea în cel mai ecologic eveniment regal din istorie.
Majestatea Sa a comandat, de asemenea, 100 de scaune din stejar sustenabil provenit din Marea Britanie, atât pentru membrii Familiei Regale și invitații VIP, cât și pentru alți membrii, „de rând”, ai congregației
Într-o altă premieră, cele 100 de scaune îmbrăcate în catifea albastră vor fi scoase la licitație în cursul acestui an. Banii obținuți din vânzarea lor vor fi donați mai multor organizații caritabile apropiate Familie Regale. Printre acestea se numără ONG-uri care oferă sprijin persoanelor fără adăpost și victimelor violenței domestice.
Sursele publicației britanice nu au putut confirma care dintre membrii familiei regale le vor folosi. Cumpărătorilor nu li se vor pune la dispoziție informații privind identitatea persoanei care s-a așezat pe scaunul cumpărat.
Foto: Royal.uk
Scaunul Sfântului Edward datează de acum 7 veacuri
Cel mai notabil dintre scaunele care vor fi folosite la încoronare este Scaunul Sfântului Edward, pe care Charles va sta pentru a fi încoronat – „Scaunul Încoronării.”
În timpul evenimentului de pe 6 mai, Majestatea Sa va fi încoronată rege pe Scaunul Sf. Eduard.
Acesta a fost fabricat cu peste 700 de ani în urmă, din stejar baltic, fiind folosit pentru prima dată la încoronarea regelui Edward al II-lea.
Foto: Royal.uk
Cuplul va refolosi, de asemnea, fotoliile denumite „Chairs of Estate” – „Fotolii de moșie”
Ele fost realizate în 1953 de firma londoneză White, Allom and Company, pentru încoronarea Reginei Elisabeta a II-a. Unul dintre ele a fost folosit de regină în timpul ceremoniei. Un fotoliu pereche a fost realizat ulterior, pentru regretatul duce de Edinburgh.
Fabricate din lemn de fag sculptat și aurit, în stilul secolului al XVII-lea, acestea purtau cifrurile Elisabetei și Filip. Pe ele se regăseau și emblemele naționale: trandafirul, ciulinul și trifoiul.
Restauratorii au curățat și restaurat fotoliile folosind material cu același motiv precum cel cu care au fost tapițate inițial. Monogramele Regelui și Reginei Consort le-au înlocuit, însă, pe cele ale Elisabetei și Filip. Cele din urmă vor fi păstrate în Colecția Regală.
Noile monograme au fost brodate manual de către Școala Regală de Croitorie, folosind pânză de aur și fir metalic asortat, și împletitura și ornamentele originale.
Foto: Royal.uk
În cele din urmă, cuplul va folosi „throne chairs” – „fotolii tron” pentru întronarea și elementele de omagiu ale slujbei
Acestea au fost folosite pentru prima dată de regele George al VI-lea și de soția sa, regina Elisabeta, în 1937.
Regele a reciclat stemele regale originale care erau pe partea din față și din spate a fotoliului pentru Regele George al VI-lea, pentru a îl comemora pe bunicul său.
Regina Consort are un fotoliu identic, folosit de Regina Elisabeta, dar propriile ei steme le-au înlocuit pe cele ale Reginei Mame.
Foto: Royal.uk
Specialiștii britanici în artă regală au lăudat modul „incredibil de eficient și sustenabil” al Regelui de a organiza ceremonia.
Mai multe ateliere gastronomice vor fi organizate la Timișoara, într-un festival care are ca scop promovarea consumului responsabil, reducerea risipei alimentare, hrana sănătoasă și grădinăritul urban.
Festivalul LA PAS promoveaza „Gustul ca patrimoniu”, invitând profesori și tineri în activitățile acestui festival, ieșiri cu produse locale în cartierele Timișoarei sau la picnic și artă, toate parte din Programul LA PAS 2023.
Inițiatorii urmăresc valorificarea patrimoniului gastronomic prin respectarea principiilor ”bun-curat-etic”, specifice mișcării de Slow Food
”Ne propunem să dezvoltăm competențe de consum responsabil în rândul tinerilor, instituirea unor practici sustenabile de organizare a evenimentelor culturale și pentru turism, adoptarea de politici publice care să favorizeze modele de dezvoltare sustenabilă și o cultură a sustenabilității”, a declarat Mihaela Vețan, coordonator al Programului LA PAS.
O componentă importantă a programului din Timișoara este cea educațională – ”LA PAS: Educație pentru schimbare”, prin care 650 de elevi și familiile lor să fie angrenați, până în luna noiembrie, în activități privind consumul responsabil, reducerea risipei alimentare, hrană sănătoasă, grădinărit urban și modă sustenabilă
Profesori de la 15 unități de învățământ din Timișoara, școli și licee, s-au implicat în program și pregătesc proiecte dedicate pe care le vor implementa împreună cu copiii și tinerii în următoarele luni.
Se promovează învățarea experiențială – elevii vor grădinări și vor găti în școală și acasă, cu părinții sau bunicii, vor învăța să mănânce curat și sănătos, produse locale, să își gestioneze cumpărăturile, vor face borcane anti-risipă, vor face excursii în afara orașului și vor culege plante medicinale, vor recicla creativ, vor deveni designeri ad-hoc, pentru a revalorifica și refolosi hainele vechi.
Programul LA PAS / Slowing Down, inițiat și dezvoltat de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare în contextul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023.
Turiștii care au mers pe litoral în minivacanța de 1 Mai au lăsat dezastru în urma lor, iar plaja din Vama Veche seamănă cu o groapă de gunoi, conform Știrile PROTV.
În timp ce la Costinești a avut loc festivalul Beach, Please, unde mii de tineri au mers și s-au distrat, alții au preferat Vama Veche. Oficial, 10.000 de turiști ar fi fost în localitate, însă neoficial numărul acestora ar fi fost dublu.
Ieri dimineață (n.r. 1 Mai 2023) zeci de turiști stăteau pe plajă printre gunoaie. În unele locuri se formase chiar mormane. Pe nisip erau aruncate sticle, doze și diverse ambalaje. De asemenea, pe alocuri erau grămezi de cenușă, urmare a focurilor aprinse peste noapte.
Apele Române administrează plajele de pe litoral. Acestea, în urma unor licitații, sunt închiriate operatorilor de turism, care trebuiau să le amenajeze. Totuși, anul acesta, întârzierile pentru unele subsectoare de plajă din Vama Veche au fost întârziate. Plajele nu au putut fi amenajate de operatorii de turism și, drept urmare, aceștia nu sunt responsabili de starea lor. Administratorul, adică Apele Române, ar fi trebuit să se ocupe de curățenia acestor porțiuni de plajă.
Vama Veche, sufocată de gunoaie
Turiștii și-au arătat dezamăgirea față de dezastrul din Vamă pe rețelele de socializare. O internaută a postat imagini cu oameni care au strâns benevol gunoaiele.
„Vama Veche a fost sufocată de gunoaie în weekendul de 1 mai, pubelele pentru gunoi au lipsit cu desăvârșire, ori unde au fost amplasate, au fost insuficiente, containerele pentru depozitarea ambalajelor reciclabile montate de Primărie în anii trecuți pe faleza vămii fiind depozitate în curtea restaurantului „La Frontiera“, locație al domnului primar.
În felul acesta, Vama Veche va deveni doar o istorie a unei frumoase povești de mult apuse. Cine își asumă responsabilitatea în astfel de situații nu se știe încă…“, a scris Ioana Bia Raicu.
Mai jos, imaginile postate de aceasta cu echipa unui antreprenor local care a strâns gunoaiele.
România se află pe ultimele poziții la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje.
Federația Europeană pentru Managementul Deșeurilor cuprinde 18 asociații naționale din Uniunea Europeană, Asociația Europeană de Liber Schimb și Marea Britanie și încearcă să dirijeze Europa spre o economie circulară. Federația înglobează 3.000 de companii private de management al deșeurilor, 1.100 de centre de compostare, 260 de instalații de energie din deșeuri, 2.400 de centre de reciclare și sortare, 320.000 de angajați, 900 de gropi de gunoi și cinci miliarde de euro investiți anual.
Există mai multe directive europene privind obiectivele de reciclare, în cazul deșeurilor solide dorind să se ajungă la o rată de 65% până în 2035, în cazul ambalajelor la o rată 70% până în 2030, iar în cazul deșeurilor din materialele de construcții la o rată de 70% până în 2030. În cazul deșeurilor din echipamentele electronice se dorește o rată între 55 și 80%, în funcție de loc.
De ce avem nevoie pentru o economie circulară, inclusiv în România?
Angajament puternic din partea industriei de producție;
Realizarea unei economii circulare și eficiente din punct de vedere al resurselor necesită schimbări majore în modelele de producție și consum. Astăzi, toate eforturile noastre ar putea fi zadarnice fără contribuția producătorilor. Fără o strategie care să ia în considerare și sfârșitul duratei de viață a produsului nu poate exista o economie circulară reală.
Sustenabilitate;
Aceasta implică două lucruri.
Proiectarea ecologică, ce vizează durabilitatea mediului de-a lungul lanțului valoric al produsului;
Proiectarea pentru reciclare, ce vizează proiectarea produsului pentru a-i asigura reciclabilitatea;
Conținut reciclat obligatoriu și achiziții publice verzi pentru a crea o piață circulară;
Înlocuirea materialelor noi cu materiale reciclate asigură o piață funcțională, reduce costurile și reduce impactul asupra mediului.
Criterii armonizate de lichidare a deșeurilor pentru mai multe fluxuri de deșeuri;
Taxonomie pentru toate activitățile din economia circulară;
Taxonomia ajută Uniunea Europeană să identifice investițiile durabile pentru implementarea acordului ecologic european.
Recunoașterea rolului industriei de gestionare a deșeurilor;
Având în vedere că industria de gestionare a deșeurilor reprezintă forța motrice a unei economii durabile, Uniunea Europeană trebuie să recunoască contribuția acesteia și să o facă eligibilă pentru instrumentele de reglementare relevante.
Situația deșeurilor în România și Uniunea Europeană
Mai jos, vă prezentăm statisticile privitoare la deșeurile de ambalaje în statele membre ale Uniunii Europene și unele țări non-membre.
În graficele de mai jos sunt prezentate informații legate de cantitățile de deșeuri de ambalaje produse la nivelul țărilor europene, procentele acestora per locuitor și ratele de reciclare și valorificare la nivelul fiecărei țări.
Generarea de deșeuri de ambalaje
În 2020, deșeurile de ambalaje au fost estimate la 177,9 kg per locuitor în Uniunea Europeană. Cantitatea a variat între 66 kg pe locuitor în Croația și 225,8 kg pe locuitor în Germania.
Figura 1 arată proporțiile deșeurilor de ambalaje în anul 2020.
hârtia si cartonul – 41,1 %;
plasticul – 19,4 %;
sticla – 19,1 %;
lemnul – 15,2 %;
metalul – 5,0 %;
Alte materiale reprezintă 0,2 % din volumul total de deșeuri de ambalaje în 2020;
Figura 1 – Proporțiile de deșeuri generate de materialele de ambalare în 2020
Ambalajele de lemn și sticlă, în ușoară scădere
În ceea ce privește evoluția cantității de deșeuri în Uniunea Europeană între 2009 și 2020, se constată o creștere cu 20,6%, sau 13 milioane de tone (Figura 2).
Figura 2 – Evoluția cantității de deșeuri în Uniunea Europeană între 2009 și 2020
Volumul total de deșeuri de ambalaje a fost estimat în 2020 la 79,6 milioane de tone. Cifra reprezintă o creștere cu 0.3 % față de anul precedent, 2019. Creșterea s-a datorat în special ambalajelor din hârtie și carton, dar și ambalajelor din plastic. Ambalajele metalice au rămas aproximativ stabile, cu o creștere de 0,2% față de 2019. O scădere de 2,7% au înregistrat ambalajele de lemn, iar de 0,2% ambalajele din sticlă.
În cei 11 ani, hârtia și cartonul au fost principalele surse de deșeuri, reprezentând 32,7 milioane de tone. Plasticul s-a plasat pe locul 2, cu 15,5 milioane de tone, iar sticla pe 3, cu 15,2 milioane de tone.
În ceea ce privește creșterea procentuală în cei 11 ani, din 2009 până în 2020, cantitatea de deșeuri a crescut astfel:
plastic – 26,7%;
hârtie și carton – 25,3%;
lemn – 16,7%;
sticla – 13,5%;metal – 6,7%;
Deșeuri de ambalaje pentru fiecare tip în parte
Figura 3 – Cantitatea de deșeuri pentru fiecare material per locuitor
Figura 3 prezintă evoluția cantității de deșeuri generate pe locuitor în Uniunea Europeană între 2009 și 2020.
Comparativ cu volumul total de deșeuri de ambalaje generate în 2009, care a fost 149,9 kg, volumul total în 2020 a crescut cu 28,0 kg pe locuitor, ajungând la 177,9 kg.
După cum se poate observa în grafic, cantitatea de deșeuri din lemn a înregistrat o scădere sesizabilă în anul 2017, scădere ce poate fi pusă pe seama Brexit-ului. Procesul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost demarat în 2017 și încheiat la 31 ianuarie 2020.
Cum stăm la capitolul reciclare și valorificare
Figura 4 – Volumul deșeurilor generate, reciclate și valorificate
În cazul evoluției volumului de deșeuri generate de ambalaje pe locuitor, reciclate și valorificate (Figura 4), cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în 2020 a crescut cu 0,2% față de 2019. Între 2009 și 2020, cantitatea de deșeuri de ambalaje a crescut cu 18,7%, dar, din fericire, volumele de reciclare și valorificare au crescut procentual și mai mult, cu 25,2%, respectiv 21,4%.
Figura 5 – Evoluția ratelor de reciclare și valorificare între 2009 și 2020
Figura 5 prezintă evoluția ratelor de reciclare și valorificare în perioada 2009–2020.
Astfel, rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje a crescut de la 62,6% în 2009 la 64,0% în 2020. Totuși, în 2020 a existat o scădere de 0,6% față de 2019. Maximul a fost atins în 2017, când s-a înregistrat o rată de reciclare de aproximativ 67%.
Rata de valorificare, inclusiv de incinerare la instalații de incinerare a deșeurilor pentru obținerea de energie, a crescut de la 75,8 % în 2009 la 79,9 % în 2020. La fel ca în cazul reciclării a existat totuși o scădere de 0,8% în acest caz față de 2019.
România și țările europene la reciclare și valorificare
În Figura 6 sunt reprezentate kilogramele de deșeuri de ambalaje produse și reciclate per locuitor la nivelul țărilor europene. În acest caz, când ne referim la deșeuri de ambalaje, înglobăm sticlă, hârtie și carton, metal, plastic, lemn și altele.
Figura 6 – Deșeuri de ambalaje generate și reciclate per locuitor în 2020 în statele europene
Conform graficului, 15 state membre ale Uniunii Europene au generat peste 150 de kilograme de deșeuri de ambalaje per locuitor în 2020. Cea mai mică valoare a fost înregistrată în Croația, 66 kg/loc, iar cea mai mare în Germania, 225,8kg/loc. În ceea ce privește reciclarea, Croația a reciclat 35,8 kg/loc, iar Germania a reciclat 153,8kg/loc. România a generat aproape 120kg/loc și a reciclat puțin peste 40kg/loc.
În tabelul de mai jos (Tabelul 1) sunt prezentate ratele valorificării și reciclării deșeurilor de ambalaje în 2020 în fiecare țară.
Tabelul 1 – Ratele de reciclare și recuperare pentru deșeurile de ambalaje în 2020
Care sunt țintele în ceea ce privește valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje
Acestea sunt prevăzute în Articolul 6 din Directiva privind deșeurile de ambalaje. Țintele trebuiau îndeplinite în 2008 pentru prima dată de toate țările.
Directiva privind deșeurile de ambalaje stabilește următoarele obiective:
o rată de valorificare de minimum 60 % pentru toate deșeurile, inclusiv cele incinerate;
între 55% și 80% din deșeurile de ambalaje să fie reciclate;
minim 60% pentru sticlă, hârtie și carton;
50% pentru metale;
22,5% pentru materiale plastice;
15% pentru lemn.
Conform Tabelului 1, Belgia a avut cea mai mare rată de valorificare în 2020, 98,9 %. Belgia a avut, de asemenea, cea mai mare rată de reciclare, 79,2 %. România s-a plasat pe ultimul loc la nivelul țărilor europene, cu 42,5% deșeuri valorificate și 39,9% deșeuri reciclate.
Figura 7 – Ponderea opțiunilor de valorificare în țările europene
În cazul ponderii opțiunilor de valorificare (Figura 7), în toate statele europene ponderea majoră de recuperare este reciclarea. În 2020, cea mai mare valorificare în energie din deșeurile de ambalaje dintre statele membre ale UE a fost în Finlanda, 39,5 %. În unele țări, de pildă Malta, nu a existat o recuperare de energie din deșeurile de ambalaje. România a înregistrat o pondere insignifiantă de valorificare.
România, din nou codașă
Figura 8 – Rata de reciclare a tuturor deșeurilor de ambalaje
În Figura 8 e prezentată rata de reciclare a tuturor deșeurilor de ambalaje pentru statele europene în 2020. Reciclarea acoperă reciclarea materialelor și alte forme de reciclare, precum cea organică.
Deși rata de reciclare a scăzut, ținta de 55 % deșeuri de ambalaje reciclate a fost satisfăcută de toate statele membre, cu excepția Croației (54,2 %), Ungariei (52,4 %), Maltei (40,0 %) și României (39,9 %).
România stă mai bine la reciclarea plasticului
Obiectivul de 22,5 % de deșeuri de ambalaje din plastic reciclat a fost atins de toate statele membre, cu excepția Franței (21,4 %) și Maltei (10,2 %) – Figura 9.
Figura 9 – Rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje de plastic
Cu toate acestea, ratele de recuperare au fost sub ținta dorită de 60% în Polonia (59,9%), Ungaria (55,3%), Croația (54,7%), România (42,5%) și Malta (40,0%), după cum se observă în Figura 10.
Figura 10 – Rata de recuperare a deșeurilor
Concluzii
Cantitatea de deșeuri de ambalaje a crescut în perioada 2009-2020. În 2020, cantitatea de deșeuri de ambalaje a scăzut ușor după ce a crescut constant din 2012;
În perioada 2009–2020, generarea tuturor tipurilor de deșeuri de ambalaje a crescut, deși la un măsură diferită. Cea mai mare creștere de deșeuri a fost observată pentru ambalajele din plastic, hârtie și carton și lemn;
Rata de reciclare a crescut constant până în 2016. De atunci, a scăzut la nivelurile din 2011;
Două tulpini de ciupercă, ce se găsesc de obicei în plante și sol, au reușit să descompună mostrele de polipropilenă de laborator în doar 140 de zile, conform Tomorrowsworldtoday.
O lucrare din 2020 publicată în ACS Sustainable Chemistry and Engineering a constatat că oamenii generează 400 de milioane de tone de deșeuri de plastic anual. Dintre acestea, aproximativ 175 de milioane de tone sunt aruncate la gropi de gunoi sau poluează mediul. Această nouă descoperire explorează posibilitatea unei soluții naturale pentru poluarea cu plastic.
Cele două tipuri de ciuperci, Aspergillus terreus și Engyodontium album, au devorat între 25 și 27 la sută din probele de polipropilenă după 90 de zile. După 140 de zile au descompus complet plasticul.
Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători australieni. El a stabilit un nou record de viteză pentru ciuperci ce descompun plasticul. Cercetarea a fost condusă de studenta Amira Farzana.
„Este cea mai mare rată de degradare raportată în literatura despre care știm din lume”, a declarat Ali Abbas, inginer chimist de la Universitatea din Sydney.
Pe lângă această descoperire, într-o grămadă de compost a fost descoperită recent o bacterie cu capacitatea de a descompune 90% din PET (tereftalat de polietilen) în 16 ore. S-a descoperit că peste 400 de microorganisme degradează în mod natural plasticul. Ciupercile au atras atenția pentru versatilitatea și capacitatea lor de a descompune o varietate de substraturi sintetice.
„Studii recente sugerează că unele ciuperci pot chiar degrada unele dintre „substanțele chimice pentru totdeauna”, cum ar fi PFAS.Totuși, procesul este lent și încă nu este bine înțeles”, a declarat microbiologul Dee Carter de la Universitatea din Sydney.
Ciuperca poate descompune plasticul
Experimentele de laborator au arătat că cele două ciuperci ar putea descompune granulele și peliculele subțiri de polipropilenă. Deși cercetătorii nu au descoperit încă modul în care ciupercile au digerat plasticul, ei au teoretizat că ciupercile degradează materiale precum plasticul în molecule mai simple pe care le poate absorbi și excreta.
Experimentul necesită ca plasticul să fie pre-tratat fie cu lumină UV, fie cu căldură, fie cu un reactiv chimic. Prin acest mod, materialul devine mai slab. Ulterior, ciupercile se pot ospăta. Cercetătorii de la Universitatea din Sydney lucrează în prezent la o dovadă a conceptului, pentru a demonstra fezabilitatea soluției.
Următorii pași pentru cercetători includ construirea unui prototip de banc și analizarea impactului asupra mediului și a fezabilității economice a utilizării acestei metode la scară comercială. În plus, oamenii de știință vor lucra la modificarea aspectelor procesului. Vor face cercetări cu privire la temperatura, cantitatea de ciupercă utilizată și dimensiunea particulelor de plastic. Scopul final e acela de a accelera procesul de degradare. La o scară mai mare, cercetătorii speră că tehnologia ar putea degrada mii de tone de deșeuri de plastic anual.
Descoperirea și-ar putea dovedi aplicabilitatea în următorii ani
„Este foarte asemănător cu orice tip de proces de fermentație”, a spus profesorul Abbas.
Cercetările de la Universitatea din Syndey se adaugă la corpul tot mai mare de cercetări cu privire la capacitatea algelor, enzimelor, bacteriilor și ciupercilor în descompunerea deșeurilor de plastic. Potrivit lui Paul Harvey, cercetător neimplicat în studiu, am putea vedea o soluție în următorii cinci ani sau mai devreme.
„Acesta este un interval de timp destul de standard pentru a începe cercetarea până la comercializare”, a spus Dr. Harvey.
„Nu există niciun motiv pentru care acest tip de cercetare nu poate fi accelerat, având în vedere problemele enorme pe care le avem la nivel global”, a mai punctat el.
