6.6 C
București
sâmbătă, 21 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 573

Apel de selecție: Design Thinking pentru „Educatori climatici”

Sursă - REPER21 Facebook

Dacă sunteți un formator, animator, facilitator sensibil la cauza climatică, acest apel vă interesează! Formarea propusă aici vă pregătește să jucați un rol cheie pentru succesul acestei cauze, și anume cel de „Educator climatic”, capabil să conceapă și să anime activități de „Educație privind Schimbările climatice” (ESC) în afara structurilor învățământului formal, scrie Buenvivir.

Cei care sunt motivați se pot înscrie în activități de ESC nu atât în școli, licee, universități, cât în „Spațiile terțe” – adică în acele spații ale vieții sociale, de zi cu zi, relaționale, deschise, caracterizate de exprimarea și circulația ideilor, pe care cetățenii decid în mod spontan să le frecventeze.

Spațiul terț este diferit din punct de vedere sociologic de alte două medii esențiale pentru cetățeni: Locuința (“Primul spațiu”) și Serviciul (“Al doilea spațiu”). Un Spațiu terț se dezvoltă într-un bistro, un parc, o bibliotecă publică, o plajă, o piață de cartier, un club de pensionari, un salon de coafură etc. – atunci când nasc legături sociale bogate între „obișnuiții” locului respectivi»

Contextul european

Această formare este o primă activitate organizată în cadrul parteneriatului european constituit de REPER21 (România), CANOPÉE (Franța) și A SUD (Italia), finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+.

Obiectivul partenerilor este de a construi o „comunitate de practică” care să reunească diverși educatori europeni din domeniul ESC pentru a-și împărtăși experiențele și îmbunătăți reciproc metodele non formale de informare, sensibilizare și mobilizare a cetățenilor. După finalizarea acestei formări veți putea continua, în cadrul comunității de practică, să contribuiți la inițiativele de ESC ale colegilor, dar și să beneficiați de contribuțiile lor.

Strategia partenerilor este de a concentra acțiunea ESC asupra acelor categorii de cetățeni care, neavând suficiente cunoștințe de bază despre urgența climatică, nu reușesc încă să înțeleagă amploarea reală a acesteia. Astfel, prin participarea voastră la această formare, veți contribui la înrădăcinarea ESC în “educația pe tot parcursul vieții”, în beneficiul tuturor categoriilor de cetățeni adulți.

Provocarea acestui parteneriat este de a depăși limitele actuale ale ESC. Acest lucru n-ar fi posibil dacă ne-am rezuma să realizăm prezentări Power Point pentru audiențe deja convinse de cauza climatică. Așadar, ieșind din “zona de confort”, această formare se va desfășura într-o zonă de descoperire și de învățare autentică. Educatorii participanți vor experimenta un model pedagogic de educație climatică foarte inovator, complex (dar nu complicat!), inspirat din metodele creative ale designerilor, pe care îl vor aplica în medii atipice pentru ESC – precum Spațiile terțe.

Rezultatele învățării

La finalul acestei formări veți deține competența pedagogică de a utiliza în mod sistematic Design Thinking pentru conceperea și animarea unor activități inovatoare de Educație privind Schimbările climatice adaptate la Spațiile terțe. Cu ajutorul modelului pedagogic învățat, veți putea educa cetățenii adulți „in situ” – adică chiar în locurile sociale pe care aceștia le frecventează și în care comunică deja unii cu ceilalți.

Mai precis, veți ști să utilizați Design Thinking pentru a proiecta: 1) activități creative de ESC și 2) “mediile pedagogice” potrivite pentru derularea lor. Veți fi în măsură să amenajați în acest sens o terasă, un atelier de biciclete, bâlciul dintr-un sat, o piscină, un salon de nunți etc. – unde puteți întâlni mai ușor publicurile vizate de educația adulților.

Deoarece Design Thinking este o metodă de „proiectare empatică”, centrată pe uman (Human-Centered), veți dezvolta în particular competența de a observa și evalua calitatea experienței de învățare trăită și percepută de participanții la activitățile de ESC pe care le concepeți cu ajutorul ei.

Conform calendarului formării (prezentat mai jos), o instruire teoretică inițială (5 zile) va fi urmată de o fază de experimentări într-un spațiu terț ales de voi (7 luni). Principiul acestor experimentări este „învățarea prin acțiune”, ceea ce înseamnă că veți dobândi competența de a vă analiza sistematic propriile acțiuni pentru a le putea îmbunătăți progresiv performanța.

Un Spațiu terț este un mediu social deschis, relațional, în care se materializează aspirația cetățenilor care îl frecventează de a se îndrepta spre o comunitate/ societate mai bună. Această formare, în plus de a dezvolta cunoașterea voastră („expertiză”), vă oferă ocazia să vă manifestați atitudinea de susținere față de cetățenii și spațiile care dau naștere acestei aspirații sociale.

Validare

Pe lângă Certificatul de participare Erasmus+, un Certificat de competențe vă va fi eliberat la sfârșitul formării.

Competența pedagogică pe care o dezvoltați în cadrul acestei formări are la bază un profil structurat, care reunește cunoștințe, abilități și atitudini. Acestea vor fi specificate și evaluate în mod sistematic de către formatorii celor trei instituții partenere. Certificatul european de competențe, eliberat la finalul formării, va descrie parcursul și rezultatele învățării dumneavoastră ca “Educator climatic” în domeniul “învățării pe tot parcursul vieții”.

Locuri, date, activități

A) Instruirea față în față

Acesta se va desfășura pe parcursul a 5 zile, la Avon (Franța), între 20 și 24 februarie 2023.

Programul urmează 5 pași ai metodei Design Thinking:

Modul 1, “Empathize” (Cum realizăm imersiunea în Spațiul terț pentru observarea experiențelor utilizatorilor?);

Modul 2, “Define” (Cum construim puncte de vedere asupra nevoilor educaționale ale utilizatorilor?);

Modul 3, “Ideate” (Cum imaginăm intervenții inovatoare în Spațiul terț care răspund la nevoile educaționale?);

Modul 4, “Prototype” (Cum materializăm în modele concrete activitățile cu valoare educațională ridicată?);

Modul 5, “Test”: (Cum testăm modelele de activități cu utilizatorii și cum le interpretăm feedback-ul?).

B) Experimentarea in situ

Design Thinking este o metodă de „proiectare colaborativă”. Prin urmare, activitatea Educatorul climatic care folosește această metodă nu poate fi una solitară. Astfel, faza de experimentare in situ presupune activități pe care le veți concepe și desfășura în echipă.

Veți parcurge cele 5 etape ale procesului de Design Thinking, pe parcursul a 7 luni, într-un Spațiu terț pe care îl veți alege, amenaja și anima în cadrul unei echipe formată din minim 2, maxim 4 Educatori climatici.

De aceea, formularul pe care îl veți completa în vederea selecției vă invită să specificați alți minim 1, maxim 3 colegi candidați la formare, precum și Spațiul terț pe care echipa voastră își propune să îl adapteze pentru demersul de ESC. Acest spațiu va trebui să fie în primul rând unul accesibil membrilor echipei respective, situat în localitatea/regiunea în care locuiesc.

Calendarul experimentării in situ de-a lungul celor 7 luni va fi unul flexibil, stabilit de membrii echipei de Educatori climatici în funcție de disponibilitatea lor. Formarea nu va evalua timpul pe care îl alocați, ci rezultatele învățării și performanța demersurilor voastre de ESC.

Limba

Pentru a optimiza învățarea, majoritatea activităților de formare se desfășoară în limba națională a fiecărui grup. Pentru unele secvențe comune de formare va fi utilizată engleza și/sau vor fi furnizate traduceri dintr-o limbă în alta, după nevoie.

Profil

Pentru a fi selectați, solicitanții trebuie să aibă:

  • cunoștințe de bază privind procesele de învățare non-formală, obținute prin diverse experiențe pedagogice (ca formatori, animatori, facilitatori, activiști etc.)
  • interes pentru problemele ecologice, economice, sociale, politice, culturale legate de „urgența climatică”;
  • alți minim 1, maxim 3 colegi care candidează pentru participarea la formare;
  • disponibilitatea de a participa la cursul de formare față în față, în locul și la datele programate (Avon, 20 – 24 februarie 2023);
  • disponibilitatea de a efectua faza de experimentare in situ în cadrul unui Spațiu terț, în perioada martie – septembrie 2023;
  • deschiderea de spirit, dorința de a da viață valorii de convivialitate, capacitatea de a lucra în echipă, dorința de a colabora între pari într-un cadru european.

Contract de voluntariat

Un contract individual pentru “Educator voluntar”, cu o durată de un an, va fi semnat de fiecare partener cu cei 12 participanți din țara sa. Acesta prevede:

– angajamentul educatorului voluntar de a participa la sesiunea de formare față în față, la datele și locul indicate;

– angajamentul educatorului voluntar de a colabora, în cadrul unui grup de 2 până la 4 educatori voluntari, pentru a experimenta procesul de Design Thinking pentru ESC într-un Spațiu terț ales de grupul respectiv;

– acoperirea integrală, de către organizatori, a costurilor pentru sesiunea de formare față în față (transport, cazare, masă, onorariul formatorilor);

– o sumă forfetară personală de 200 euro pentru achiziționarea de diverse materiale necesare organizării activităților de ESC în Spațiul terț;

– o sumă forfetară personală de 150 euro pentru diverse cheltuieli (consumații, transport local), pe durata fazei de experimentare in situ.

Participanți

36 de cursanți, 6 formatori

Selecția celor 12 cursanți români este gestionată de REPER21.

CANOPÉE și A SUD se ocupă de selecția celor 12 cursanți francezi și, respectiv, a celor 12 cursanți italieni.

Procesul de selecție

Completați formularul disponibil aici.

În formular vi se cer următoarele informații:

  • Prenume, Nume
  • Localitate
  • Email
  • Telefon
  • Experiență pedagogică (max 500 de caractere)
  • Interes privind urgența climatică (max 500 de caractere)
  • Indicați numele a min 1, max 3 colegi, candidați pentru participarea la formare (max 200 de caractere)
  • Indicați un Spațiu terț posibil pentru experimentarea in situ (max 500 de caractere)
  • Cunoștințe lingvistice (max 200 de caractere)

Atenție! Vă rugăm să promovați acest Apel de formare în rândul colegilor din localitatea/regiunea voastră, în perspectiva constituirii grupului de 2 – 4 educatori care vor realiza împreună etapa de experimentare in situ, în cadrul aceluiași Spațiu terț.

Termene!

Completați formularul până la data de 8 ianuarie 2023.

Vă vom anunța rezultatele procesului de selecție pe 10 ianuarie 2023.

Pentru cei care doresc informații suplimentare privind acest Apel de selecție, o sesiune de informare este organizată online miercuri 21 decembrie, ora 16:00. Pentru a primi linkul pentru Zoom, vă rugăm să-l solicitați la adresa: anamaria.paladus@gmail.com.

Guvernele UE trebuie să declare ca obligatorie reducerea risipei. Petrolul, cea mai folosită resursă, în exces  

Greenpeace, Pixabay
Greenpeace, Pixabay

Activiștii Greenpeace au comandat un studiu Institutului pentru Un Viitor Durabil, din cadrul Universitatii Tehnologice din Sydney, de unde reiese că guvernele Uniunii Europene și-ar putea reduce consumul de energie până la 278 TWh, în această iarnă, prin adoptarea de măsuri imediate care să combată risipă. Lucru care nu ar necesită investiții noi.

Cei de la Greenpeace spun că, în iulie, guvernele UE au convenit asupra unui obiectiv de 15% pentru reducerea cererii totale de gaze, dar acest lucru nu este obligatoriu. În septembrie, miniștrii au adoptat un obiectiv obligatoriu de reducere a cererii de energie electrică de vârf cu 5% și o reducere generală neobligatorie a cererii de energie electrică de 10%. UE nici măcar nu a discutat despre o țintă de reducere a cererii de petrol, ca să nu mai vorbim de una obligatorie, în ciuda faptului că petrolul reprezintă puțin peste 35% din consumul de energie primară.

Petrolul, cea mai folosită resursă, în exces

Soluția găsită de către activiștii de mediu ar fi că guvernele UE trebuie să exploateze potențialul uriaș de economisire a energiei în petrol, gaze și electricitate, făcând obligatorie reducerea cererii. Procedând astfel, nu numai că va reduce facturile oamenilor pe fondul crizei costului vieții, ci va fi benefic și pentru mediu și climă.

Cele mai vizate sectoare sunt economiile de energie în sectoarele industriale, apoi în sectoarele comerciale și apoi la nivelul gospodăriilor și persoanelor bogate, sprijinind și protejând în același timp pe cei mai vulnerabili.

Sursa foto Pixabay

Cât se poate economisi din fiecare combustibil în parte

Din raport, mai reiese și faptul că reducerile pe fiecare sector ar trebui să fie:

La GAZ: s-ar putea reduce consumul de gaze fosili cu 15% în toate sectoarele în această iarnă până în martie 2023, chiar și fără noi investiții în măsuri energetice. Acest lucru ar necesită reduceri semnificative din partea Germaniei

Franța, Spania, Italia și Țările de Jos – primele 5 țări consumatoare de gaze fosile – care împreună reprezintă peste 66% din totalul utilizării de gaze fosile în producția UE-27.

La  ELECTRICITATE: Reducerea cererii de energie electrică cu 15% în sectoarele public, comercial și rezidențial, împreună cu economii de energie electrică de 20% în industrie, ar reduce consumul total de energie primară în UE-27 cu peste 6,5%. Reducerea ar fi mai mare decât consumul total de energie primară din 2021 al Suediei, Austriei și Luxemburgului la un loc.

Pentru ULEI: Reducerea limitei de viteză pe autostrăzi de la ex. 130 până la 110 km/h și introducerea unor măsuri care le permit oamenilor să-și conducă mașinile cu 10% mai puțîn, cum ar fi bilete de transport public accesibile, ar avea că rezultat cele mai mari economii în termeni de milioane de barili de petrol pe an.

În plus,  guvernele UE ar trebui să investească masiv în programe de izolare a locuințelor, eficiență energetică, transport public, încălzire solară pentru locuințe și industrie și pompe de căldură; precum și să accelereze tranziția către un sistem de energie 100% regenerabilă în Europa, până în 2040.

Modalitatea incredibilă prin care îți poți ajuta copilul să se conecteze cu Mediul înconjurător. Ce au descoperit cercetătorii care au efectuat un studiu cu privire la deșeurile de plastic din zonele costiere ale Americii Latine

Sursă - Unsplash

Un nou studiu condus de Universitatea din York, care s-a concentrat pe problema deșeurilor din plastic de pe coasta pacifică a Americii Latine, a aflat care este modalitatea prin care copiii pot obține o conexiune mai puternică cu mediul.

Experții și-au propus să exploreze modul în care scrierea de povești poate influența percepțiile copiilor despre gunoiul de plastic, precum și modul în care comportamentul lor poate fi afectat.

„Un element cheie al proiectului nostru a fost să examinăm răspunsurile copiilor la chestionarele pe care le-au completat înainte și după ce au scris aceste povești”, a spus dr. Kayleigh Wyles, co-autor al studiului.

Am descoperit că cunoștințele lor pe această temă au crescut și au devenit mai proactivi, deoarece au raportat că au realizat mai multe acțiuni pro-mediu ulterior”, a adăugat el.

Cei mici au fost rugați să-și folosească imaginația cu privire la gunoiul din zonele costiere, de pe plaje, cum ar fi pungile de plastic și cum cred ei că au ajuns acele deșeuri acolo.

Relatările copiilor au arătat că aceștia erau mai predispuși să se gândească la modalități de prevenire a aruncării gunoiului pe plajă, mai degrabă decât la curățarea acestuia. Cele mai des întâlnite soluții propuse de cei mici au fost reciclarea și eliminarea adecvată de deșeurilor.

Ce au descoperit cercetătorii care au efectuat un studiu cu privire la deșeurile de plastic din zonele costiere ale Americii Latine

La cercetare au participat aproape 90 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din țări de-a lungul coastei Pacificului, inclusiv Chile, Columbia, Costa Rica, Ecuador, Mexic, Panama și Peru.

„Poveștile oferă o modalitate nouă și diferită de a explora ceea ce cred oamenii și modul în care percep și dau sens Mediului. Rezultatele au fost cu adevărat inspiratoare și au arătat conștientizarea de către cei maici a impactului plasticului asupra vieții marine și asupra mediului”, a spus autorul principal al studiului, Estelle Praet.

În peste 50% din relatări, copiii au arătat că sunt conștienți de pericolele poluării cu plastic în mediul marin. Multe povestiri au descris consecințele ingerării de plastic de către animale, care poate duce la rănirea sau chiar moartea acestora.

Într-o activitate anterioară, elevii au vizitat plajele și au făcut desene cu acestea înainte și după vizită. Multe dintre aceste desene conțineau și gunoaie, unele dintre ele prezentând legături directe între gunoi și viața marină, fapt ce a arătat faptul că cei mici au sesizat modul în care deșeurile afectează speciile marine”, a spus coautorul studiului Diamela de Veer.

„Acest proiect a ajutat să arătăm cum putem transmite acest mesaj copiilor și, sperăm, să facem diferența.”, a spus profesorul John Schofield, conform Earth.com.

Cum se va schimba viața românilor trăind în armonie cu Natura

Sursa foto Pixabay
Sursa foto Pixabay

În contextul promovării unui stil de viață în armonie cu natura, România încearcă să se alinieze și să se adapteze noilor cerințe. Care sunt realizările, aflăm dintr-o analiză a celor de la Ziarul Financiar.

Astfel, Europa ne pune la dispoziție un buget de 1,2 miliarde de euro pentru ca, până în 2026, să creștem rata de reciclare a deșeurilor la 70%. Fondurile sunt oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliența(PNRR) și se acordă pentru fiecare proiect făcut în acest sens.

Mâncarea vegană acoperă 20% din piața românească

Sursa foto Pixabay

Reducerea consumului de energie din combustibili fosili și producerea energiei verzi sunt un alt tipar comportamental pe care românii trebuie să-l adopte și să-l dezvolte rapid. Costurile crescute la energie dau un imbold și mai mare pentru economisire și gasirea rapidă a unor soluții alternative, verzi.  

Obiceiurile culinare se vor modifică și ele, în timp. Tot mai mulți producători au intrat în zona bio, piața crescând cu 20% în ultimii ani. Conceptul vegan devine o alternativă viabilă pentru carne și lactate.

Odată schimbată legislația de mediu, pentru returnarea la sursă a deșeurilor este responsabil atât producătorul, cât și entitatea care monitorizează și reciclează. Motiv pentru care, numărul OIREP-urilor(sistemul prin care statul supraveghează fenomenul) ar putea crește. În plus, va deveni funcțional sistemul de garanție-returnare. Fiecare băutură va avea un cost crescut de 50 bani, care va fi recuperat de către client la returnarea ambalajului.

152 de stații de monitorizare a calității aerului

Sursa foto Pixabay

 Capitala noastră s-a adaptat cel mai repede schimbării. Bicicliștii vor avea noi piste, în București. Pe lângă cei 16,15 km deja creați, se vor mai adăuga alți 32 km, pe trasee ce vor acoperi toată Capitală.

De asemenea, tot aici a fost montat un sistem de monitorizare a calității aerului, pentru măsurarea particulelor în suspensie și a oxizilor de azot. Se pare că Ministerul Mediului deține 152 de stații de monitorizare a calității aerului care pot detecta principalii poluanți atmosferici.

Proiect ambițios la Bistrița-Năsăud. Comunitățile din județ vor primi peste două milioane de lei ca urmare a valorificării deșeurilor reciclabile: Oamenii au început să conștientizeze importanța colectării selective

Sursă - ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud Facebook

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bistrița-Năsăud anunță că sumele obținute din valorificarea reciclării deșeurilor din acest an sunt cu 45% mai mari decât cele obținute anul trecut în județ:

„Peste 2.000.000 lei se vor întoarce către toate comunitățile din județul nostru – bani obținuți din valorificarea deșeurilor reciclabile din acest an!

Sumele pe care le vom vira primăriilor sunt cu 45 % mai mari față de cele virate de A.D.I. Deșeuri Bistrița-Năsăud anul trecut.

Din acești bani, primăriile din județul Bistrița-Năsăud vor putea acoperi o parte din costurile serviciilor de salubritate“, spun reprezentanții A.D.I. Deșeuri Bistrița Năsăud.

Cel mai important lucru sesizat de cei de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bistrița-Năsăud este că oamenii au început să conștientizeze importanța colectării selective și au separat mai corect deșeurile în propria gospodărie:

„Cu toate că am început colectare la poarta casei pe 4 fracții distincte doar în luna iunie din acest an, procentul deșeurilor reciclabile valorificabile a crescut semnificativ și a generat venituri mai mari din valorificarea acestor deșeuri. A.D.I. Deșeuri Bistrița-Năsăud a valorificat prin vânzare către reciclatori cu 1.000 DE TONE de deșeuri reciclabile mai mult decât anul trecut. Valoarea totală obținută de A.D.I. Deșeuri Bistrița-Năsăud din vânzarea deșeurilor reciclabile se apropie de 3.000.000 lei, iar după plata impozitului pe profit și a TVA-ului aferent, valoarea rămasă va fi distribuită procentual primăriilor în funcție de cantitățile de deșeuri reciclabile colectate de fiecare U.A.T. în parte.

Încă mai avem de lucru pentru a îmbunătăți modul de gestionare a deșeurilor în Bistrița-Năsăud dar ne bucurăm că oamenii au început să conștientizeze importanța colectării selective și au separat mai corect deșeurile în propria gospodărie.

Le mulțumim tuturor cetățenilor care, prin efortul lor, au contribuit la aceste rezultate bune!

Acceptă provocarea – hai să facem din Bistrița-Năsăud un județ mai curat!“, au scris cei de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bistrița-Năsăud.

A.D.I. Deșeuri Bistrița-Năsăud a luat ființă în anul 2008 sub denumirea de „Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Județul Bistrița-Năsăud“.

Scopul asociației este acela de înființare, organizare, reglementare, exploatare, monitorizare și gestionare în comun a serviciului de colectare, transport, tratare și depozitare a deșeurilor municipale (denumit Serviciul) pe raza de competență a UAT-urilor membre. De asemenea, asociația își propune realizarea de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, modernizării și dezvoltării sistemului de unități publice aferente Serviciului.

Obiectivul asociației este de a elabora și aproba strategia de dezvoltare a Serviciului și de a monitoriza derularea proiectelor de investiții în infrastructura tehnico-edilitară aferentă Serviciului, conform site-ului asociației.

„Căderea” bitcoin n-a fost un eșec pentru Mediu

Miner de bitcoin, Sursa foto Pixabay
Miner de bitcoin, Sursa foto Pixabay

Institutul de Cercetare a Pământului din cadrul Universității Columbia din SUA  a demonstrat că eșecul criptomonedelor nu este deloc un dezastru pentru Mediu. Dimpotrivă. Fenomenul care valora 32 miliarde de dolari este acum unul falimentar și dator unui milion de creditoriCriptomoneda este îngrozitoare pentru mediu

Bitcoin sau 140 milioane tone metrice de CO2/an

Sursa foto Pixabay

Prăbușirea criptografică ar putea avea un impact pozitiv asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și asupra viitorului monedei digitale. Pentru a face bani cu cripto, „minerii” folosesc supercalculatoare pentru a rezolva ecuații matematice complexe, înaintea colegilor lor. Dacă câștigă această cursă algoritmică, pot adăuga un „bloc” rețelei și sunt compensați cu bitcoini.

Aceasta este denumită „exploatare prin lanț de blocuri” și este costisitoare din punct de vedere energetic, consumatoare de timp și doar ocazional plină de satisfacții, spun cercetătorii care au participat la studiu.  Acest lucru necesită cantități enorme de energie, obținută de obicei din arderea combustibililor fosili. 

Potrivit unui raport al Casei Albe-SUA, exploatarea criptomonedei reprezintă 140 de milioane de tone metrice de CO2 pe an eliberat în atmosferă, sau 0,3% din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră. Această cantitate este mai mare decât emisiile produse de multe țări individuale, inclusiv Argentina și Țările de Jos.

Desigur, opțiunile monetare preexistente nu sunt lipsite de vină. Numai SUA tipăresc miliarde de bancnote în numerar în fiecare an, însemnand cantități imense de apă și electricitate. Multe dintre marile bănci ale lumii investesc în industria combustibililor fosili, contribuind la criza climatică. Toți banii au un rol în a dăuna planetei, dar cripto încă iese în evidență.

Solarcoin, alternativa mai puțin poluantă a bitcoin

În comparație cu numerarul, cripto suportă de trei ori mai multe costuri de mediu, potrivit unui studiu realizat de Tufts. Și având în vedere că este folosit mult mai puțin decât banii fizici, cripto are potențialul de a devasta planeta, dacă va continua să crească.

Falimentele criptografice înseamnă mai puține emisii de carbon produse și, pe măsură ce atenția se îndreaptă către fragilitatea criptomonedei, se poate face mai mult pentru a aborda impactul negativ asupra mediului.

Sursa foto Twitter

Există, de asemenea, cripto-uri emergente, cum ar fi solarcoin, care se bazează pe energie regenerabilă pentru a-și alimenta activitatea. În urma acestei crize cripto actuale, alternativele durabile au șanse mai mari de reușită.

Vulnerabilitățile Crypto au fost scoase la iveală în ultima lună. Deși acest colaps este sfâșietor pentru cei care și-au investit viața în bitcoin, a deschis ochii oamenilor asupra dezavantajelor monedei digitale. Uneori eșecul poate fi un lucru bun. Pentru mediu.

Natura, avantajoasă pentru colindători în Ajunul Crăciunului din acest an. Abia pe 24-25 decembrie 2030 va mai fi o astfel de noapte. Există, totuși, o problemă!

Sursă - Pixabay

Cu precădere în zonele rurale din România, copii și tinerii aleg să meargă la colindat cu ocazia sărbătorilor de iarnă, de Crăciun și de Anul Nou. Aceștia vestesc Nașterea lui Iisus și îi colindă pe oameni cu cântece transmise din generație în generație încă din cele mai vechi timpuri.

Ceea ce este special în acest an, însă, e faptul că, pe 23 decembrie 2022, va fi Lună Nouă, fapt ce determină ca în noaptea următoare, în Ajunul Crăciunului, să nu existe poluare luminoasă naturală pe cer. Acest lucru a fost anunțat pe pagina de Facebook AstroInfo.

„Peste două zile e Ajunul Crăciunului, când creștinii sărbătoresc nașterea lui Isus. Anul acesta vom avea un Crăciun fără Lună, pentru că Luna Nouă are loc chiar mâine, 23 decembrie 2022. Asta înseamnă că, dacă cerul va fi senin, astronomii și colindătorii vor putea admira cerul frumos al nopților de iarnă, fără ca lumina Lunii să-i deranjeze. Următorul Crăciun fără Lună va fi abia în anul 2030“, au scris cei de la AstroInfo.

Prin urmare, colindătorii se pot bucura de cerul bogat al iernii, mai ales că este o perioadă în care pe cer se văd numeroase planete, Jupiter, Marte, Saturn, dar și constelații destul de cunoscute precum Orion.

Natura, avantajoasă pentru colindători în Ajunul Crăciunului din acest an.Totuși, există o problemă!

Chiar dacă natura s-a dovedit a fi prielnică în acest an pentru colindători, poluarea luminoasă din orașe și sate poate afecta considerabil vizibilitatea cerului și nivelul de detalii care pot fi observate.

Întreaga planetă este extrem de afectată de iluminarea artificială excesivă sau folosită greșit. Chiar dacă intențiile sunt bune, cea mai mare parte a luminii artificiale de pe pământ se pierde în atmosferă, afectând iremediabil vizibilitatea cerului pe timp de noapte. Nu cu mult timp în urmă, Adrian Șonka, coordonatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, spunea că în primii ani după 1990 a fost pentru ultima oară când a reușit să vadă Calea Lactee din București. Numeroasele surse de lumină artificială, majoritatea dintre ele folosite inadecvat, au dus la o poluare luminoasă excesivă nu doar în capitală, ci în majoritatea centrelor urbane din țară. De asemenea, nici localitățile mai mici nu au rămas neafectate, astronomii care vor să vadă cerul fiind nevoiți în prezent să se retragă în zone slab populate sau pe crestele munților pentru a putea face observații în condiții optime.

Vor fi, probabil, în zonele rurale mai îndepărtate de orașe mari, și colindători care se vor bucura de un cer de iarnă care nu este afectat de poluarea luminoasă, însă această problemă trebuie soluționată, deoarece duce, pe lângă slaba vizibilitate asupra cerului, la o risipă enormă de energie și probleme psihologice de comportament pentru om.

Zero Waste sau modul de viață care te scapă de gunoi și reciclare. Reportaj la magazinul în care nu există ambalaje de plastic

Sursa foto facebook
Sursa foto facebook

Conceptul „Zero Waste” ar putea fi un mod de viață, într-o lume tot mai sufocată de gunoaie pe care nu le vom putea face să dispară atât de repede cu nicio amendă de la Comisia Europeană. Faptul că există comunități în lume care trăiesc în astfel de ecovillage-uri, demonstrează că natura omului e adaptabilă si perfectibilă. 

În  București, la Victoriei, în drumul vostru spre jobul de la multinațională, treceți zilnic pe lângă un magazin cum nu sunt multe în țară. Este magazinul care nu generează deșeuri, care te lasă să vii de-acasă cu recipient ca să-ți iei de mâncare, sau de spălat . Este locul în și din care nimic nu se aruncă și totul este vegan și cu  respect față de natură. 

Un ecovillage într-un singur magazin

Ana Maria Răducanu a deschis  Zero Waste din 2020, dintr-o nevoie reală: „ca să am ce să mănânc și cu ce să mă spăl”, ne povestește aceasta cum a început totul. „Eu am locuit în ecovillage-urile din străinătate. Cel mai mult timp am stat în India. Însă, mai sunt și în Italia, Scoția, New York… Acolo am văzut că e posibil ca oamenii să trăiască fără coș de gunoi. Într-un astfel de loc, oamenii își satisfac nevoile de bază și să trăiască fără plastic”. 

Ana Maria Raducanu, sursa foto Facebook

Cei care întră în magazinul Anei Maria sunt clienți fideli, oameni care trăiesc sau vor să trăiască în armonie cu natură. Locul respectă patru principii fundamentale: totul este vegan, sunt organice, sunt realizate de producători locali și nu vin ambalate în plastic. Chiar și produsele de igienă sunt produse local de o firmă din Ploiești și acoperă toată gama de detergenți, săpun, gel de duș. Pasta de dinți este produsă de un apropiat care o face din argilă și pudră de miswak. Ambalajele lor nu conțin plastic: „Mai sunt oameni care merg la supermarket cu ambalajul lor ca să-și ia măsline sau altceva, dar nu sunt lăsăți să facă asta”, spune Ana Maria Răducanu pentru stireaverde.ro.

Deșeurile vegetale devin compost pentru grădina magazinului

Magazinul are alternative eco, chiar și pentru zilele acelea din lună ale unei femei: cupele menstruale, tampoanele refolosibile sau chiloții menstruali sunt o alternativă de drum lung, costă mult mai puțin și nu generează deșeuri. 

„Reciclarea nu este o soluție. Plasticul, indiferent cum l-ai descompune și l-ai face altceva, nu poți să-l reciclezi la nesfârșit. La un moment dat, tot va fi aruncat la gunoi, într-o formă sau altă”, a precizat pentru știreaverde.ro, Ana Maria. 

Cojile de legume și alte deșeuri vegetale ale clienților sunt transformate în compost pentru grădina pe care magazinul o pregătește ca să-și cultive propriile produse.

VIDEO | Specialiștii trag un semnal de alarmă privind modul în care războiul din Ucraina a afectat mediul: Impact devastator asupra tuturor aspectelor sociale și de mediu / A fost intensificată încălzirea globală

Sursă - Unsplash

În data de 24 februarie 2022, Federația Rusă a invadat Ucraina, în ceea ce a fost primul conflict deschis din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. După 10 luni de război, consecințele agresiunii ruse asupra mediului nu pot fi supraestimate, conform UACrisis.

Mii de kilometri pătrați din teritoriul ucrainean a fost minat, iar solul este contaminat cu rămășițe periculoase de război. Vor dura, probabil, zeci de ani pentru ca Ucraina să reușească să curețe mediul de aceste deșeuri. În plus, numeroase alte probleme, cauzate de război, duc la o afectare a mediului natural, de la păduri protejate distruse și până la ape poluate și animale sălbatice ucise.

Experții din domeniu sunt de părere că este crucial ca impactul războiului asupra mediului să fie urmărit în timp util, deoarece examinările de laborator relevante ar putea să nu mai fie posibile odată cu trecerea timpului, iar daunele aduse ecosistemului pot fi pierdute.

De asemenea, o întrebare pe care experții și-o pun este următoarea: Cum este posibil să ne asigurăm că procesul de reconstrucție și redresare din Ucraina este ecologic?

În anii următori, cu sprijinul comunității internaționale, Ucraina ar trebui să se asigure că modalitatea de reconstrucție a orașelor va face posibilă o tranziție de la combustibilii fosili, la energia regenerabilă, la sisteme de transport durabile și inteligente.

Ca urmare a acestor considerente a apărut proiectul UKRAINE IN FLAMES (Ucraina în Flăcări), creat de Ukraine Crisis Media Center și de ONG-ul „Cursul Euroatlantic”. Aceștia își propun să caute un sprijin puternic pentru Ucraina în războiul început de Rusia la începutul acestui an.

Ecologistul Bogdan Krasavtsev explică faptul că războiul din Ucraina „a complicat și a intensificat încălzirea globală, distrugând complet ecosistemul“ .

„Trebuie să fim conștienți de aceste amenințări pe care le va transmite oamenilor, economiei și fondului rezervației naturale în general. Trebuie să încercăm să atragem atenția asupra acestei probleme, să nu o bagatelizăm, ci să ne concentrăm pe cât posibil asupra distrugerilor care deja au avut loc.

Spre exemplu, în Crimeea, sunt multe exemple negative asupra mediului care au avut loc în ultimii ani, sunt multe lucruri care s-au întâmplat, iar ecologiștii și specialiștii nu le pot evalua. De aceea e imposibil să cuantificăm nivelul distrugerilor în prezent (…).

Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că războiul este dezastruos pentru absolut tot, dar mai ales pentru mediu. Oamenii sunt parte a acestui mediu și trebuie să înțelegem că lucrurile sunt interconectate între ele. Spre exemplu, rușii bombardează o infrastructură critică, fapt ce ne determină să folosim generatoare de curent, fapt ce determină o creștere a nivelului de CO2 în aer“, a spus el.

Maksym Soroka, un alt expert pe siguranța mediului, e de părere că războiul din Ucraina are un „impact devastator asupra tuturor aspectelor sociale și de mediu“.

„Suntem martorii începutului unei noi crize ecologice atât în Ucraina, cât și în lume. Merită subliniați trei factori importanți ai impactului războiului asupra mediului:

– poluarea și contaminarea mediului (pe linia frontului și în teritoriile afectate de război);

– cheltuielile excesive și epuizarea resurselor naturale (un factor discret în prezent, dar cu efecte semnificative în viitor);

– efectele pe termen lung, prin distrugerea rețelelor de activiști ecologici și a centrelor societății civile din sudul și estul Ucrainei“, a spus Maksym Soroka.

Modalități prin care poți ajuta Ucraina împotriva agresiunii ruse:

  1. Come back alive – o platformă care lucrează direct cu comandanții și personalul unităților militare, achiziționând camere termice cu infraroșu, ochelari de vedere nocturnă, hemostatice, etc;
  2. Fundația de caritate CO Serhiy Prytula – cumpără echipamente pentru armata ucraineană, cum ar fi scuturi, muniții, truse de prim ajutor, mașini și ATV-uri, ajutor umanitar pentru civili și hrană pentru animale;
  3. UNITED 24 – o platformă lansată de Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, ca principal loc de colectare a donațiilor caritabile în sprijinul Ucrainei. Fondurile vor fi transferate în conturile oficiale ale Băncii Naționale a Ucraina și alocate de ministerele desemnate pentru a acoperi nevoile cele mai stringente;
  4. SOS Armata – o platformă care gestionează achizițiile de muniții, scuturi, facilități de intercomunicare și recunoaștere și livrează direct forțelor militare ucrainene cele necesare;
  5. Vostok SOS – un alt site unde se strâng pentru diverse nevoi ale armatei;
  6. Phoenix Wings – o platformă ce oferă armatei ucrainene asistența necesară în ceea ce privește echipamentul și uniforma adecvate, protecția personală neletală (veste, căști), tratamentul necesar soldaților răniți și obținerea primului ajutor prin truse medicale. De asemenea, organizația se ocupă și cu repararea clădirilor folosite de armată.

Idei de  cadouri eco friendly pentru cei apropiați

Sursa foto Pixabay
Sursa foto Pixabay

Luna cadourilor este în plină desfășurare. Dacă nu v-ați hotărât încă ce să cumpărați celor apropiați, aflați că puteți opta pentru un dar de efect, care să aparțină viitorului și să fie în acord cu normele de mediu. Când spunem acest lucru ne referim la cunoscutele gadget-uri de care s-ar bucura oricine, dacă le-ar găși sub bradul de Crăciun. Dacă veți avea răbdarea și curiozitatea, cu un simplu click, veți întră în patria sustenabilității redată de câteva obiecte uzuale, realizate din materiale eco. Începând cu deja cunoscutele tastaturi și mouse-uri din bambus, oferta de pe piață mai include pixuri, USB-uri, cabluri de încărcare, căni, suporturi pentru telefoane și chiar căști confecționate din paie de grâu. Și n-ați văzut tot! Se pare că oferta de agende și notebook-uri din hârtie de piatră este la mare căutare, zilele acestea. 

Hârtia din piatră este o hârtie mai rezistentă și mai durabilă decât hârtia obișnuită. Această inovație în industria papetăriei este obținută din 80% carbonat de calciu și 20% polietilenă de înaltă densitate.

Cadourile eco friendly, la căutare. Cum se obține hârtia de piatră?

Se estimează că aproximativ 4% din scoarța pământului este alcătuită din carbonat de calciu. Acesta se găsește în roci  aproape în stare pură, sub formă de calcar. Așadar, 80% din componența hârtiei este piatră sfărâmată. 
La rândul ei, polietilena de înaltă densitate este un material termoplastic (de exemplu: PET-urile). Această devine lichidă în jurul temperaturilor de 110-130 grade Celsius. Avantajul este că se poate topi, răci, iar apoi poate fi repetat procesul fără pierderi semnificative de material. Odată devenită lichidă, polietilena poate fi prelucrată în nenumărate produse. În producția de hârtie se utilizează o rășină din această polietilenă de înaltă densitate, rășină obținută din reciclarea PET-urilor și încălzirea lor până ajunge sub formă lichidă. Odată obținute aceste două substanțe, ele sunt combinate într-un cuptor, iar în urma prelucrării se obține hârtia din piatră. Așadar, acest produs nu implică alte resurse naturale și implică un consum scăzut de resurse.