Guvernul României este gata să aprobe o Ordonanță de Urgență prin care să se reactiveze hidrocentralele din ariile protejate ale statului nostru. „Urgența” este jutificată de criza energetică, dar și de disputele legislative pe care le-ar putea întâmpina Guvernul privind o astfel de măsură. Mai exact, potrivit Constituției României, Ordonanțele de Urgență pot fi atacate doar de Avocatul Poporului și de Președintele în exercițiu.
La începutul lunii noiembrie ac, Curtea Constituțională a României(CCR)a declarat neconstituțional proiectul de lege care permitea reactivarea hidrocentralelor din siturile protejate ale țării noastre.
Astfel, ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că a găsit „forma juridică potrivită” pentru ca acest proiect să devină realitate cât mai repede.
„Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Mediului am finalizat o Ordonanţă, aşa numita ordonanţă RePower, prin care absolut toate investițiile nefinalizate ale Hidroelectria vor fi aprobate, vor trece într-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin programul Repower EU al Uniunii Europene. Avem nevoie să finalizăm investiţiile, avem nevoie de energie hidro şi vorbim de peste 300 megawati care stau nefolosiți din diverse motive.
Ordonanţa va intra săptămâna viioare pe circuitul de avizare la ministere şi va fi aprobată în curând în Guvern”, a transmis Virgil Popescu, ministrul Energiei.
Virgil Popescu invocă obținerea fondurilor europene pentru hidrocentralele din ariile protejate, deși Comisia Europeană a sancționat România din cauza unor astfel de proiecte
Programul Repower Eu al Uniunii Europene, invocat de ministrul Energiei, Virgil Popescu, prevede măsuri de energie alternativă luate în contextul geopolitic actual(n.r. războiul Rusia-Ucraina), însă, așa cum sunt punctate pe site-ul oficial al Uniunii Europene, toate acțiunile în cadrul acestui proiect sunt pentru o energie curată. Concret, producerea energiei nu va trebui să pună în pericol Mediul.
„Secăm șapte râuri” pentru 35 de MW?!”. Opinia unui membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate
Reprezentanții Comisiei Mondiale a Ariilor Naturale Protejate au rămas stupefiați de măsura pe care Guvernul Ciucă vrea să o ia. Ei spun că hidrocentralele de pe cele șapte râuri ale statului nostru nu vor produce energie, ci vor fi un dezastru ecologic și o risipă uriașă de bani publici.
„Este șocant că premierul vine cu asemenea știri false, nu există nici un proiect la 90%. Defileul Jiului, datele spun că este cam la 50%. La Răstolița cred că este și mai mult de lucru, pentru că acolo să știți că ei trebuie să facă aducțiuni laterale prin munte, ca să sece toate râurile de pe versantul sudic al Călimanilor, ca să aibă debit suficient și acele aducțiuni știu că pe ramura estică, de exemplu, sunt în stadiul de 3%. Vă dați seama, dacă ei nu au reușit în 33 de ani, de când au început lucrările, să facă acele aducțiuni, în câți ani vor reuși și cu ce costuri? Pentru ce? Pentru 35 MW? Secăm șapte râuri pentru 35 de MW?”, a declarat la RFI, biologul Călin Dejeu, membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate.
El s-a adresat deja președintelui Klaus Iohannis și Comisiei Europene, pentru a lua act de Ordonanța de Urgență pe care Guvernul României se pregătește să o aprobe.
Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara
În urmă cu șapte ani, Comisia Europeană demara procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș. Din datele obținute de ȘtireaVerde.ro, aceste acțiuni au fost catalogate „proiectele distructive”. S-au desfășurat pe versantul sudic al Munților Făgăraș (n.r. râurile Capra și Buda).
Microhidrocentralele de pe râurile Dejani-Lupșa, un cumul de ilegalități, potrivit Comisiei Europene
Pârâul Dejani și afluentul acestuia, Lupșa, traversează siturile de interes comunitar Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș. Organizația WWF România a demonstrat, în 2015, că România a încalcat Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate (Natura 2000) și Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu în procesul de autorizare și construcție a MHC-urilor pe râurile cu stare ecologică foarte bună și bună din siturile protejate.
Prin urmare, reprezentanții Comisiei Mondiale a Ariilor Naturale Protejate se arată îngrijorați nu doar de dezastrul ecologic, ci și de inutilitatea acestor microhidrocentrale, eșuate, de fapt, în regimul Ceaușescu.
„Trebuie să renunțe la el(n.r. proiectul hidrocentralelor) pentru că în primul rând încalcă legislația comunitară, încalcă hotărâri judecătorești definitive, deci avem aici cumva o încercare chiar și de amnistiere, până la urmă, pentru că pentru lucrările ilegale din Defileul Jiului este un dosar pe rol la DNA (…). Aceste hidrocentrale reprezintă niște proiecte nerentabile (…). Deci este o distrugere inutilă a naturii, pentru o producție insignifiantă peste câțiva ani, cu costuri enorme, chiar și financiare, ce să mai vorbim de cele de mediu”, a explicat biologul Călin Dejeu, membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate.
Procedura de infrigement este, în fapt, etapa în care Uniunea Europeană constată încălcările Directivelor, legislației de către statele membre. Cea mai dură sancțiune este cea financiară, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice, care poate ajunge la sute de mii de euro.
