Amenajare spațiu verde din Sectorul 1 Bucuresti. Foto: Facebook
Bucureștiul, sufocat de construcții și de mașini, conform mai multor studii, despre care ȘtireaVerde.ro a mai scris, are nevoie de spații de verzi „ca de aer”, la propriu. Edilul Sectorului 1 București, Clotilde Armand, a transmis pe pagina sa de Facebook, că s-au luat măsuri de amenajare a acestor locuri pe strada Hrisovului. Ea susține că terenul din această zonă a fost decopertat, completat cu pământ vegetal și s-a instalat unui sistem de irigații pentru compoziția vegetală propusă. De asemenea, au fost plantate plante perene și s-a amenazat un gazon.
Unii dintre locuitorii Sectorului 1 București au „taxat-o”, însă, imediat pe Clotilde Armand, amintindu-i că stuful nu are ce căuta pe o stradă din București, ci poate(…) în Deltă. Din mesajul postat(n.r. foto captură Facebook), reiese că viziunea peisagiștilor din cadrul Primăriei Sector 1 București nu a fost apreciată de cetățeni.
„Urât… Urât!”, reacția locuitorilor din Sectorul 1 București, după amenajarea unor spații verzi
captură pagină Facebook Clotilde Armand. Comentariu afișat public, exceptat de la aplicarea GDPR
„Să nu fie cu supărare , dar nu știu ce peisagiști sunt cei care amenajează în Sectorul 1.
Ați scos tufele mari de trandafiri care dădeau culoare bulevardelor și ați pus câte un fir raslet de stuf (nici în Delta)și niște rahitici de trandafiri albi ,cât palma și câteva amărâte de hortensii…ați împânzit spațiul verde cu furtun de plastic care se vede ca dracu… URÂT..URÂT…Mulțumim petru efort ,dar mai bine lăsați așa”, i-a scris un cetățean primarului Clotilde Armand.
Deși anunță o aplicație prin care oamenii pot semnala online zonele „cu probleme” din Sectorul 1 București, Clotilde Armand încă nu a răspuns cetățeanului care i-a semnalat direct starea spațiilor verzi. De altfel, este posibil ca acest comentariu să fie șters de echipa sa de imagine, așa cum s-a procedat în situații similare. Mai mulți consilieri locali din Sectorul 1 București și chiar cetățeni ne-au semnalat că, primarul Clotilde Armand blochează/șterge comentariile utilizatorilor Facebook care au opinii diferite.
În luna iulie ac, reprezentanții Primăriei Sector 1 București plantau arbori la temperaturi de peste 30 C, însă, aceștia nu au avut „viață” lungă, fiind un moment total nepotrivit pentru o astfel de acțiune.
Bucureştiul este sub limita impusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce privește numărul spațiior verzi. În ultimii 25 de ani, suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti s-a redus cu circa 7%, arată Institutul Național de Statistică, în timp ce la nivel european creşterea este de 38%.
În România, producția de biogaz a rămas doar pe hârtie, deși are capacitate de folosire a resurselor care îl compun. Până la declanșarea „crizei energetice” mondiale, guvernele din Europa nu erau atât de focusate să folosească metode de energie din surse convenționale. Cu toate acestea, Uniunea Europeană recunoaște că țările cu activitate agricolă intensă, așa cum este și România, ar putea produce biogaz și biomentan, dacă alocă fonduri în acest sens.
Pentru acest lucru este necesar, însă, ca statele cu acest potențial să gestioneze eficient deșeurile. Producerea biogazului este strâns legată de modul în care țările reușesc să „transforme gunoiul”. Un rol aparte, în acest sens, îl are deșeul de grajd. Spunem acest lucru, deoarece biogazul este format dintr-un amestec de gaze provenite din îngrășământ agricol, culturi de bacterii bogate în azot, care iau naștere prin procesele de fermentație sau gazeificare a diferite substanțe organice.
La acest moment, în România, se produce biogaz, în proporție de 1% din capacitatea pe care ar deține-o, se arată într-un studiu BERD, citat de administrație.ro.(n.r. stația de la Filipeștii de Pădure, județul Prahova).
Fermierii nu s-ar opune acestei metode a obține energie, mai ales pentru propriul consum, dacă ar avea suportul Guvernului, pentru a investi în stații de producere a biogazului.
România poate produce biogaz, însă(…) momentan nu știe unde să depoziteze gunoiul
Biogazul ar putea proveni și din resturi vegetale, dejecții animale, dar și deșeurile biodegradabile care ajung „de-a valma” la gropile de gunoi, declarate neconforme de Uniunea Europeană.
Abia la sfârșitul lunii noiembrie ac, Ministerul Mediului a creat o platformă comunală pentru gestionarea gunoiului de grajd. Momentan, investiția vizează județul Cluj. Cu ajutorul mai multor utilaje, se colectează și se manevrează gunoiul de grajd, scutindu-i pe micii fermieri de alte investiții.
Însă, această investiție(realizată cu fonduri europene) doar „mută” gunoiul de grajd, nu îl transformă într-o sursă de energie.
Uniunea Europeană oferă aproximativ 100 de miliarde de euro pentru producerea biogazului, trebuie doar ca guvernele să depună proiecte în acest sens.
În jurul Bucureștiului, sunt zeci de hectare de teren ocupate cu astfel de deșeuri depozitate nelegal. Uniunea Europeană propune sancționarea României cu 30.000 de euro pe zi, amendă pentru faptul că nu s-a conformat obligațiilor pe care și le-a asumat la aderare.
Bucureștiul se află printre cele 100 de orașe europene care vor primi finanțare pentru neutralitate climatică, informează Asociația „Mai Mult Verde”. Transportul urban este unul dintre sectoarele vizate de „Misiunea Orașe”, alături de energie, clădiri și gestionarea deșeurilor. Astfel, la solicitarea Comisiei Europene, Bucureștiul va trebui să elaboreze proiecte prin care să reducă gradul de poluare și să eficientizeze toate resursele naturale.
Mai exact, orașele incluse în acest proiect ar trebui să înceapă lucrul pe cele trei direcții de acțiune pentru neutralitate climatică: crearea unui plan de acțiune climatic și a unei strategii de investiții; administrație inovativă și implicarea cetățenilor; implicarea structurilor UE, la nivel national și regional. Administrația locală, organizațiile nonguvernamentale și cetățenii ar trebui să coopereze, astfel încât să folosească mai puțin autoturismul personal, să înțeleagă beneficiile reciclării.
Bucureștiul va primi finanțare pentru neutralitate climatică
Proiectul „Orașe” va primi finanțare în valoare de 360 milioane de euro,în cadrul programului Orizont Europa, până în 2023, pentru a demara căile de inovare către neutralitate climatică până în 2030.
București, Cluj-Napoca și Suceava sunt cele trei orașe din România care au semnat acordul EU Mission, iar până în 2030 ar trebui să se vadă rezultatele acestui proiect: aer curat, cetățeni responsabili față de Mediu, creșterea gradului de reciclare, utilizarea eficientă a resurselor.
Ce este neutralitatea climatică. De ce este important să cunoaștem acest termen
În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat Pactul verde european, planul său emblematic care își propune să facă Europa neutră din punct de vedere al climei până în 2050.
Neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înseamnă un echilibru între emisii și reducerea dioxidului de carbon din atmosferă prin absorbanți. Absoarberea dioxidului de carbon și înmagazinarea acestuia este cunoscută ca sechestrare a dioxidului de carbon. Pentru a obține emisii nete zero, toate emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial vor trebui contrabalansate prin sechestrarea dioxidului de carbon, menționează Comisia Europeană.
Așa cum ȘtireaVerde.roa mai relatat, poluarea are efecte devastatoare, iar Bucureștiul este sufocat de mașini, de construcții, afectat de un management defectuos al deșeurilor. Rămâne de urmărit cum vor folosi autoritățile fondurile europene, astfel încât gradul de poluare să fie redus semnificativ.
Potrivit mai multor studii privind Mediul, Bucureștiul are puține spații verzi, neîngrijite și adesea inaccesibile, sub limita de 26 m2/locuitor impusă de legislația din România. În unele situații, costurile de întreținere ale spațiilor verzi sunt mult mai mari decât în orașele din vestul Europei. Zonele periferice ale orașului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidențiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spații verzi, lucru vizibil, cu precădere, în Sectorul 1.
România ține la păstrarea tradițiilor, însă, Mediul are nevoie de susținerea noastră totală. ȘtireaVerde.ro vă prezintă câteva idei pentru amenajarea unui brad de Crăciun în stil „eco”, astfel încât acești copaci să nu mai fie tăiați doar pentru desfătarea simțurilor noastre, preț de câteva zile.
Un brad are nevoie de nici mai mult, nici mai puțin de 10 ani pentru a putea fi tăiat la dimensiunile aproximative de 1.5-2 metri. Așa cum am detaliat aici, pădurile din România sunt decimate, iar tăierea brazilor, a molizilor pentru Crăciun, poate fi înlocuită cu alte obiecte, materiale, care să ne aducă zâmbetul pe buze.
Cei mici vor fi încântați dacă vor participa cu idei originale pentru împodobirea unui brad „eco”. Puteți să le spuneți cât de important este să-i admire în Natură și câte beneficii aduc pentru Mediu acești copaci.
Dacă le place să deseneze, lăsați-le liberă imaginația. Le puteți pune la dispoziție un suport/pânză, atașată de perete, pe care să creioneze forma bradului și modul în care l-ar împodobi.
Cum poți înlocui bradul de Crăciun. Unele orașe din România încurajează folosirea „bradului eco”
imagine cu caracter ilustrativ: Sursa: ideipentrucasa.ro
De asemenea, puteți achizționa un suport în formă de brad din orice alt material reciclabil(ca în fotografiile de mai jos), iar pomul de Crăciun să însemne, de fapt, cărți, jucării, baloane, globuri, fotografii cu familia sau cu personajele preferate din filme, desene animate etc.
Puteți „amenaja” un brad de Crăciun din pet-uri, explicându-le ce presupune reciclarea acestora. Dacă aveți nevoie de informații în acest sens, click aici.
foto cu caracter ilustrativ. Sursa: ideipentrucasa.ro
Educația ecologică începe din copilărie, iar „iubirea față Mediu se arată toată viața”. State precum Germania, Italia, Elveția, Suedia, Finlanda au adoptat aceste alternative pentru bradul de Crăciun, de ani buni.
Printre primele orașe din România unde autoritățile au renunțat la bradul natural se află Hunedoara, oraș cu suprafețe mari de pădure.
Potrivit Adevărul.ro, ultimul brad natural împodobit în centrul municipiului cu ocazia Sărbătorilor de iarnă a fost adus dintr-o pădure la sfârșitul anului 2015.
Nu este concluzia jurnaliștilor, ci a Comisiei Europene(CE), cea care a demarat procedura de infringement împotriva României, deoarece nu a pus stop tăierilor ilegale de pădure. Actualul ministru al Mediului, Barna Tánczos, a anunțat cu fast lansarea campaniei naționale de împădurire, finanțată cu fonduri europene, însă, nu spune nimic despre amenajamentele suprapuse total/parțial peste ariile naturale protejate de interes comunitar. Concret, modificările Codului Silvic nu fac referire la /diferența dintre: suprafețele Natura 2000,suprafețele agricole și acțiunile de împădurire.
Noile modificări ale Codului Silvic nu fac referire la exploatarea forestieră nelegală
Având în vedere că mai multe paragrafe ale Ocolului Silvic sunt identice cu „modificările” supuse dezbaterii publice(n.r. Ordinului nr. 1.946/2021 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice, respectiv, Ordinul nr. 1947/2021 privind modalitatea de revizuire a amenajamentelor silvice care se suprapun parțial sau total peste arii naturale protejate de interes comunitar) nu se poate spune că pretinsele modificări sunt de natură să prevină tăierea ilegală a pădurilor.
România, foarte aproape de fi amendată de Comisia Europeană. Se pregătește un „aviz motivat”
„Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor”, a transmis Comisia Europeană, în luna februarie 2020. Prin urmare, ministrul Barna Tánczos nu este străin de pericolul la care este supus statul român.
În cazul în care nu armonizează legislația națională cu cea europeană, România ar urma să plătească din bugetul național amenzi de sute de mii de euro.
Organizația WWF România i-a scris ministrului Barna
Comisia Europeană a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările. Astfel, Comisia a decis astăzi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat.
Despre toate lucrurile descrise de ȘtireaVerde.ro mai sus, i-a amintit ministrului Barna și organizația WWF România. Reprezentanții acestei asociații au cerut o dezbaceatere publică transparentă a Codului Silvic, însă(..), oficialii Ministerului Mediului și-au văzut de treabă.
„Pentru a asigura o procedură de mediu eficientă pentru amenajamentele silvice, este nevoie de o abordare integrată, inclusiv la nivelul normelor silvice de amenajare, respectiv activarea mecanismelor de finanțare pentru susținerea și implementarea acestor proceduri, odată cu creșterea capacității instituționale pentru derularea efectivă a procedurilor într-un calendar de timp optim și realist”, a transmis WWF România.
Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ionuț Banciu, recunoaște că evaluările privind amenajările silvice sunt deficitare
Campania „O pădure cât o țară” , lansată recent, nu are un studiu realist privind locurile în care se vor amenaja păduri. Acest lucru a fost recunoscut chiar de Ionuț Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Ionuț Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului
„Avem o problemă cu evaluările de mediu ale amenajamentelor silvice. Care sunt blocate acum, dar problema rămâne. Aceste evaluări trebuie făcute, ca să demonstrăm că un management forestier efectuat cum trebuie nu produce efecte asupra mediului. Asta îi va ajuta pe titulari să facă o procedură mai simplă. În acel studiu de evaluare adecvată sunt câteva situații în care pot fi afectate habitatele”, s-a exprimat Banciu, potrivit forestmania.ro.
Amenajăm păduri lângă locuințe, apoi(…) ucidem urșii pentru că „dau buzna”
Cei care dețin terenuri sunt ademeniți cu bani, pentru a planta copaci, însă, Natura are o lecție pe care ne-o predă până când o învățăm: amenajăm păduri lângă locuințe, ca apoi să ucidem urșii și alte animale sălbatice pentru că dau buzna în casele noastre.
Iată, în esență, cum a fost gândită această campanie: proprietarii de terenuri pot primi sume diferite pentru înființarea noilor plantații.
Spre exemplu, pentru plantația de stejar, suma totală este 19.647 euro pe hectar fără TVA, din care 6379 euro fără TVA pentru înființare, iar pentru întreținere se acordă anual (până la 6 ani) câte o sumă. În ceea ce privește plantația de salcâm, suma totală este 10.620 euro pe hectar, fără TVA, din care vor primi 5060 euro fără TVA pentru înființare, iar întreținerea este de trei ani.
Pentru investițiile în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri, bugetul este de 730 milioane de euro.
Mai multe organizații care militează pentru protejarea Mediului s-au adresat instanței și Comisiei Europene, pentru a stopa aceste derapaje din Codul Silvic al României.
Contribuțiile către Fondul de Mediu aplicabile firmelor care produc sau introduc pe piață ambalaje și deșeuri se vor aplica mai multor companii, începând cu 1 ianuarie 2023. Este vorba despre Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 125/2022 prin care a fost modificată OUG nr. 165/2005 privind Fondul pentru Mediu.
Noutatea actului normativ constă în obligația companiilor care introduc în țară echipamente electronice de uz casnic de mici și mari dimensiuni, aparate electrice și panouri fotovoltaice sau echipamente de iluminat de a plăti suma fixă de 4 lei/kg pentru diferența dintre deșeurile aferente obligațiilor anuale de colectare (care din 2021 sunt de 65%) și cantitățile efectiv colectate.
Noi responsabilități pentru firmele care introduc pe piață ambalaje și deșeuri.Ce este SIATD și cum se utilizează
SIATD este platforma care are rolul de a face transparente tranzacțiile cu deșeuri de ambalaje. Este dezvoltată de Administrația Fondului pentru Mediu(AFM). Din informațiile noastre, este primul instrument la care apelează oamenii legii, atunci când suspectează că se fac afaceri ilegale cu deșeuri.
Utilizarea aplicației este posibilă doar după înrolare cu semnătură electronică calificată a reprezentantului legal sau a unei persoane împuternicite. Pentru vizualizarea istoricului datelor, documentelor, notificărilor/ se poate genera un cont de acces tip utilizator/parolă ulterior înrolării cu semnătură electronică.
Părțile implicate în tranzacții cu deșeuri introduc în SIATD următoarele documente și informații: date de identificare partener, licență operare/autorizație mediu, tip deșeu ambalaj, cantități estimative, OIREP care finanțează gestionarea, aviz de însoțire, date factură, fotografii relevante cu mijlocul de transport și încărcătura, informează AFM.
În ultimii ani, România s-a confruntat(și)cu invazia urșilor. Județele Covasna și Harghita au fost printre cele mai afectate. Potrivit localnicilor, urșii au intrat în gospodării și au atacat tot le-a ieșit în cale. Primarii din localitățile celor județele cele mai afectate au scris Ministerului Mediului, în repetate rânduri. Cazurile au fost semnalate cu mult înaintea scandalului internațional după ”uciderea ursului Arthur”(n.r. primăvara anului 2021). Astfel, a fost emisă OUG privind intervenția în cazul atacurilor urșilor. Aceasta permite primarilor să ucidă urșii considerați „periculoși”, chiar dacă fac parte din specia protejată de lege(n.r. ursul brun).
Urșii nu pot citi Ordonanțe, însă, oamenii pot trăi pașnic cu aceste animale. Administrația din Băile Tușnad arată cum
Primarul orașului Băile Tușnad, Butyka Zsolt. Sursă foto: Facebook
Edilul orașului Băile Tușnad, Butyka Zsolt, a citit Ordonanța, a înțeles-o, însă, a considerat că omul poate face mai mult decât animalele, așa că s-a focusat pe cauze, nu doar pe efecte, pentru a găsi soluții. Mai exact, nu a renunțat la ceea ce Natura ne-a arătat tuturor: oamenii și urșii pot conviețui pașnic.
„Împușcarea ar trebui să fie ultimul lucru la care să recurgem. În momentul în care ei nu mai au acces la tomberon(…) și au mâncare în zonele în care ei ar trebui să fie(…)altfel, stau lucrurile. Plus că trebuie monitorizat, dacă e vorba despre același urs care atacă(…)”, a precizat primarul Butyka Zsolt, luni, 28 noiembrie, în cadrul unei emisiuni difuzată de Rock FM.
Ce măsuri a luat administrația din Băile Tușnad pentru ca urșii să nu mai atace localnicii
Edilul Butyka Zsolt a fost ajutat de o comisie formată din specialişti pentru ca urșii să nu mai atace localnicii. S-a studiat comportamentul acestor animale, dar și acțiunile oamenilor. Astfel, orașul a fost curățat, s-au înlocuit toate coșurile de gunoi(pentru ca urșii să nu mai caute hrană), iar localnicii și turiștii au fost învătați cum să se ferească în cazul unui atac, cum să nu provoace o reacție agresivă din partea acestor animale. Alături de administrația locală din Băile Tușnad au fost alături două organizații: OG Accent și WWF România.
Reprezentanții OG Accent s-au implicat în depunerea unui proiect finațat din fonduri norvegiene și au dezvoltat o aplicație prin care oamenii sunt „ghidați” în conviețuirea cu urșii.
La acest moment, orașul Băile Tușnad nu mai este pe „harta” atacurilor urșilor. Prima solicitare cu intervenţie efectivă a echipajelor de jandarmerie din acest an, în staţiunea Băile Tuşnad, a fost în luna iulie.
Localnic din Covasna pentru ȘtireaVerde.ro: „Dacă vânătoarea ar fi controlată(…) n-ar ajunge urșii să mânânce oamenii!”
Lacul Moacșa. Foto: stireaverde.ro
Atacurile urșilor din zona lacului Moacșa(județul Covasna) au fost nelipsite. În ultimii cinci ani, s-au înregistrat peste 1000 de pagube atât în culturi agricole cât şi la animale, însă, autoritățile ocale nu au făcut mult prea mult, decât să aștepte OUG prin care pot ucide urșii.
Janos Romanov, un localnic care a făcut mai multe demersuri pentru a stopa vânătoarea ilegală, susține că „urșii au ajuns să mănânce oamenii”, deoarece instituțiile de control îi protejează pe cei care dețin unități-recreative și se gândesc doar la profit.
„Dacă vânătoarea ar fi controlată(…) n-ar ajunge urșii să mânânce oamenii!”. Lacul Moacșa e exploatat nelegal. Știu toate autoritățile, sunt adrese peste adrese, nimeni nu vrea să facă nimic”, a menționat Janos Romanov pentru stireaverde.ro. În anul 2021, 38 de oameni au fost sfâșiați de urși. Potrivit informațiilor noastre, cinci dintre ei și-au pierdut viața în urma acestor atacuri.
Viața produselor pe care le consumăm/ a ambalajelor pe care le utilizăm „nu se încheie la coșul la gunoi”, asta ar trebui să înțelegem, în esență, când vorbim despre reciclare. Ministerul Mediului a anunțat, că se va lansa o campanie de informare cu privire la beneficiile reciclării. Aceasta este finanțată din Fondul pentru Mediu(AFM) și se va desfășura timp de un an, prin intermediul Ministerului Mediului. Bugetul campaniei este în valoare de 10 milioane de lei.
„Ne confruntăm cu această contradicţie între voinţa cetăţeanului declarată în cadrul unui sondaj şi realitatea, modul în care cetăţenii se raportează practic la această problemă. De asemenea, în cadrul acestui sondaj am constatat că foarte mulţi cetăţeni, peste 70%, îşi manifestă interesul de a primi informaţii suplimentare. Este şi un pas de plecare pentru această campanie de informare şi de educare, pentru că avem receptori, cetăţeni care sunt interesaţi să facă mai mult pentru a colecta separat şi pentru a genera reciclare în România”, a explicat ministrul Mediului, Barna Tánczos.
Campania „Reciclăm în România” ia startul la 1 Decembrie. Ce aflăm, mai exact, de la Ministerul Mediului
Joi, 1 decembrie, campania „Reciclăm în România” va debuta în mediul online, iar din 15 decembrie vor fi difuzate primele spoturi radio-TV. Din conținutul acestora, românii ar trebui să afle ce presupune reciclarea, cum se face acesta și ce riscăm dacă nu reciclăm. Barna a dat un exemplu concret în acest sens, prin sumele cheltuite de la bugetele locale, din cauza faptului că deșeurile nu au fost reciclate.
„În 2020, comunităţile, prin primăriile centrale, au plătit peste 110 milioane de lei, pentru nerealizarea ţintelor la nivel de comună sau oraş, Această sumă a crescut la 224 milioane de de lei, în 2021, şi probabil că va creşte şi în 2022. Sunt bani care ar fi putut redirecţionaţi către investiţii absolut necesare la nivel local – creşe, grădiniţe, spitale”, a precizat ministrul Mediului, Barna Tánczos.
Mai exact, dacă deșeurile nu se reciclează, se pierd resurse generabile, dar și financiare. La 30 noiembrie 2023, în România va deveni funcțional și Sistemul de Garanție-Returnare, despre care StireaVerde.ro a relatat pe larg. Specialiștii în Mediu și în gestionarea deșeurilor susțin că România are nevoie de educație, dar și de legi aplicabile, astfel încât reciclarea să devină o realitate.
Până în 2025, România trebuie să ajungă la 55% rată de reciclare.
ȘtireaVerde.ro a selectat situațiile în care autorizația de mediu este necesară. În ultima sa formă,actul normativ nu prevede necesitatea obținerii unui aviz/acord de mediu pentru construirea locuințelor unifamiliale, a anexelor gospodărești, pentru consolidări ale imobilelor existente, construirea de împrejmuiri, dezmembrări și comasări de terenuri.
Subliniem faptul că prin „anexe gospodărești”, legiutorul se referă la garaje, magazii etc. și nu grajduri, țarcuri sau alte anexe în care se cresc animale.
De asemenea, prin „locuință” familială” se înțelege o casă în care locuiește o singură familie și ca atare nu sunt exceptate de la obținerea autorizației de mediu duplexurile și înșiruirile de imobile(locuințe semicolective) sau blocurile(locuințe colective).
Actele necesare pentru eliberarea unei autorizații de mediu. Sunt necesare pentru construirea duplexurilor
Avize furnizori utilități (cele mentionate in certificatul de urbanism);
Avize emise de alte autorităti după caz (AN APELE ROMANE, Inspectoratul Naâional pentru Resurse minerale, CNCAN, Comisie circulație, Comisie de Versanti, etc.) mentionate în certificatul de urbanism sau impuse de legislatia de mediu;
În situaţia în care în locul unei construcţii demolate se va ridica o nouă construcţie, se eliberează o singură autorizaţie de construcţie în care se indică şi se aprobă atât demolarea construcţiei vechi, cât şi construirea celei noi. În acest caz se percepe doar taxa în vederea construirii.
Parcul Cișmigiu, cel mai vechi din Capitală, este invadat de ciori, iar Primăria Capitalei susține că nu a găsit altă metodă mai bună pentru alungarea acestora(…) decât să apeleze la șoimi. Mai exact, vor fi „păsări contra păsări”, totul pentru ca Parcul Cișmigiu să devină curat. Anunțul a fost făcut chiar de Horia Tomescu, viceprimarul Capitalei.
„Vrem să verificăm eficiența metodelor de izgonire a păsărilor care murdăresc aleile, băncile și locurile de joacă, cu ajutorul păsărilor de pradă dresate special în acest scop. Astfel, zona parcului a fost survolată de păsări răpitoare antrenate de specialiști să sperie și să gonească populația de păsări ce revine zi de zi în Cișmigiu.
Vreau să mă asigur că oamenii își pot petrece timpul liber într-un parc civilizat, în care să se poată bucura și de natură, dar și de curățenia pe care o așteaptă”, a transmis Tomescu, prin intermediul Facebook.
Totuși, nimeni nu vorbește despre „cauză”, ci doar despre efect. De ce au invadat ciorile Parcul Cișmigiu
În mod frapant, până la acest moment, Primăria Capitalei nu a consultat biologi, experți în faună, care să emită concluzii pertinente cu privire la comportamentul acestor păsări, care, în fapt, „habar n-au” că fac mizerie într-un loc verde, public. Factorii de Mediu din această zonă a Bucureștiului, numărul arborilor(îngrijiți sau nu), înmulțirea altor specii din zonă sunt elemente care pot explica de ce ciorile au invadat acest parc. De asemenea, alungarea acestora ar trebui să se facă într-un mod non-agresiv. Până la urmă, cât de curat va fi Parcul Cișmigiu, dacă vom vedea imagini sumbre pe alei: ciori atacate de șoimi(?)
Anul trecut,Primăria Capitalei a investit suma de 500 de mii de lei pentru studiul privind alungarea ciorilor, însă, oficialii acestei instituții au găsit de cuviință să-i pună pe șoimi la „treabă”.
