6 C
București
vineri, 20 martie, 2026
Acasă Blog Pagină 591

România este sufocată de gunoi și plastic: ”Suntem repetenții și rușinea Europei la reciclare”

Foto: România Ecologică
Foto: România Ecologică

Deşi ani la rând s-au curăţat tone de gunoi, Lacul Bicaz rămâne sufocat de ambalaje din plastic, multe părți ale apei fiind acoperite de deşeuri.

Oamenii continuă să arunce deşeuri pe în lac, deși încă din anul 2019, nu mai puţin de 220 de voluntari din toată România au răspuns unui apel al organizaţiilor de mediu pentru zona de tonele de deşeuri.

La acel moment, voluntarii au reuşit să strângă o mie de saci de gunoi în doar trei zile. Cu toate acestea, în 2020, în data de 15 iulie 2020, lacul a făcut iar subiectul știrilor, fiind sufocat de plastic.

În 2021, un nou dezastru ecologic a afectat zona, toți peștii murind otrăviți cu amoniac. Cantitatea foarte mare de amoniac a fost deversată în apă, deșeurile provenind de la o fabrică din apropiere.

România Ecologică: Suntem repetenții și rușinea Europei la reciclare. Avem un stat slab, umil în fața poluatorilor și neputincios în privința educației locuitorilor. Rezultatul? România a devenit #ȚaraGunoaielor

Conform unei investigații publicată de România Ecologică, imaginea apocaliptică cu Lacul Bicaz sufocat de PET-uri arată dezastrul pe care lipsa unui sistem de garanție-returnare îl cauzează.

Credeți că dacă se va introduce acea garanție de 50 de bani, vom mai avea atâtea ambalaje aruncate în natură?!

De aproape 10 luni legislația pentru introducerea Sistemului Granție-Returnare (SGR) a rămas blocată la Ministerul Mediului, de când Tánczos Barna de la RMDSZ (UDMR) a preluat mandatul”, precizează publicția.

Zero plastic: țările care au introdus sistemul de garanție pentru returnarea ambalajelor de băuturi au ajuns la o rată de colectare de peste 90%

♻️ Croația, în anul 2019, a ajuns la o rată de colectare de 88.7%;
♻️ Danemarca, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 93%;
♻️ Estonia, în anul 2019, a ajuns la o rată de colectare de 87.2%;
♻️ Finlanda, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 93%;
♻️ Germania, în anul 2018, a ajuns la o rată de colectare de 98%;
♻️ Lituania, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 91%;
♻️ Olanda, în anul 2018, a ajuns la o rată de colectare de 95%;
♻️ Suedia, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 88.1%;
♻️ Islanda, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 91.5%;
♻️ Norvegia, în anul 2020, a ajuns la o rată de colectare de 92%.

16 septembrie: Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Încă din anul 1995, anual, data de 16 septembrie este marcată ca Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon.

Stratul de ozon reprezintă un scut format din gaz, cu rolul de a proteja Pământul de acțiunea dăunătoare a razelor ultraviolete emise de Soare.

Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon: scurt istoric

Prin proclamarea acestei zile (Rezoluţia nr. 49/114), Adunarea Generală a ONU a marcat astfel semnarea la 16 septembrie 1987 a Protocolului de la Montreal privind interzicerea substanţelor care diminuează stratul de ozon, se arată pe site-ul oficial al ONU.

Toate statele lumii au fost invitate să sărbătorească această zi prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale

Protocolul de la Montreal privind interzicerea substanţelor care diminuează stratul de ozon a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. Acesta a inclus o dispoziţie de ajustare unică, care a permis părţilor să răspundă rapid noilor informaţii ştiinţifice şi să accelereze reducerile necesare privind substanţele chimice care fac obiectul protocolului.

De la adoptarea sa iniţială, Protocolului de la Montreal i-au fost aduse patru amendamente: Amendamentul de la Londra (1990), Amendamentul de la Copenhaga (1992), Amendamentul de la Montreal (1997) şi Amendamentul de la Beijing (1999), potrivit http://ozone.unep.org. Acestea s-au aplicat acelor părţi care au ratificat amendamentele şi au intrat în vigoare la: 10 august 1992, 14 iunie 1994, 10 noiembrie 1999 şi, respectiv, 25 februarie 2002.

România a făcut demersuri comune cu celelalte state în vederea luării măsurilor referitoare la acest fenomen, se menţionează anpm.ro.

Prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993, România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal, la 16 septembrie 1987, şi a acceptat Amendamentul de la Londra asupra Protocolului de la Montreal, adoptat în anul 1990, care scurtează termenul de reducere a producţiei şi a consumului de gaze şi alte substanţe care distrug stratul de ozon.

Ce soluții pot găsi autoritățile dacă România s-ar confrunta cu incendii de vegetație?

Foto: wall-street.ro
Foto: wall-street.ro

România ar trebui să fie pregătită pentru a preveni un incendiu precum cel din Grecia. Nu este un scenariu apocaliptic, ci o ipoteză care nu poate fi tratată doar cu ”atenție și îngrijorare”. Mai mult, celebra variantă cu ”luatul prin surprindere” nu mai amuză pe nimeni.

În cazul în care România s-ar putea confrunta cu astfel de probleme la scară mai largă, efectele ar fi dezastruoase pentru natură, faună, dar și pentru populație, precizează WWF România.

Naturii îi va fi foarte greu să își revină, probabil chiar ani buni: 5-10 ani dacă vor interveni și autoritățile pentru a împăduri

În această vară, mai multe țări din Europa au fost devastate de incendii. Fenomenul este din ce în ce mai des întâlnit, iar creșterile foarte mari ale temperaturilor nu fac decât să confirme faptul că scenariile pot deveni realitate.

Orieta Hulea, director general WWF România, a declarat pentru wall-street.ro că, în prezent, ne confruntăm cu acest incendii care sunt provocate de valuri de căldură, creșteri de temperatură foarte mari.

În zona mediteraneană au fost în jur de 45 de grade, generate de un fond de aer cald venit din Africa. De asemenea, modul în care se mișcă masele de aer și modificarea regimului precipitațiilor arată deja că ne confruntăm cu astfel de fenomene extreme.

Pe de-o parte avem inundații. Pe de altă parte avem secete. Totul devine foarte greu de controlat”, a precizat directorul general WWF România.

Efectele se accentuează de la un an la anul, iar Orieta Hulea a precizat că România ar trebui să fie pregătită pentru astfel de incendii.

Întrebarea principală este: ce soluții pot găsi autoritățile din România pentru a putea preveni un astfel de dezastru?

Ne uităm în jurul nostru pentru că valurile de căldură nu ne ocolesc. Avem secetă de la un an la altul. Avem și probleme cu resursele de apă în aceste perioade. Am văzut locuri în care miriștile sunt incendiate. Este foarte ușor ca de la o astfel de acțiune focul să se răspândească. Au fost incendii și la noi în țară. Nu suntem ocoliți, chiar dacă sunt pe o suprafață foarte mică. Deja acestea sunt semnale de alarmă. În astfel de situații autoritățile trebuie să lucreze în zona de prevenție, să ne pregătim dacă știm că există un astfel de risc”, spune Orieta Hulea.

Rămâne de văzut dacă autoritățile au învățat din experiențele țărilor afectate de incendii

Reprezentanții WWF România avertizează că nu este doar suficient să plantezi copaci. Autoritățile trebuie să își ia un angajament pe termen lung, pentru zonele care trebuie împădurite.

Potrivit informațiilor WWF România, în Grecia au ars 110.000 hecatre, de 12 ori mai mult decât media. În Turcia, în Antalya, au ars peste 120.000 de hectare, de 25 de ori peste medie. De asemenea, 1.500 de hectare de pădure au fost mistuite în nordul Spaniei.

Ciocârlia a ajuns pe lista păsărilor pe cale de dispariție

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ciocârlia, presura galbenă, fâsa de pădure, turturica, mărăcinarul, florintele: sunt doar o parte dintre păsările pe cale de dispariție.

30% din populațiile de păsări din Franța au dispărut

Franța anunță că în ultimii 30 de ani, 30% din populațiile de păsări au dispărut. La Marsilia, acolo unde a avut loc Congresul Mondial pentru Natură (UICN), un artist francez a instalat mai multe megafoane din care răzbat triluri peste care în curând se va așterne liniștea, precizează Radio Eco Natura.

Dropia mică, cucul, potârnichea… În ultimii ani toate aceste păsări au cunoscut un declin accelerat al populației, astfel încât, în curând, la venirea primăverii nu le vom mai putea auzi. Sper ca acțiunea mea să trezească anumite conștiințe”, a precizat artistul.

”Oamenii ar trebui să înțeleagă că dacă păsările dispar, vom dispărea și noi”

Potrivit datelor prezentate la Congresul de la Marsilia, din cele 8 milioane de specii cunoscute de animale și plante la nivel mondial, un milion sunt pe cale de dispariție.

Păsările sunt amenințate de folosirea excesivă a pesticidelor, de dispariția multor insecte, dar și de efectele încălzirii globale.

Oamenii ar trebui să înțeleagă că dacă păsările dispar, vom dispărea și noi mai devreme sau mai târziu. Pentru că nu telefoanele mobile și nici toate acele ecrane pe care le privim de dimineață până seara ne vor salva”, spune un vizitator aflat în public la Congresul de la Marsilia.

Ciocârlia, prepelița și potârnichea: specii din ce în ce mai rare în România

Specialiștii din România susțin că există o scădere semnificativă al numărului de exemplare. Este vorba despre cocoșul de mesteacăn și unele răpitoare de zi, precum vulturul pleșuv și negru, dar și pajura.

De asemenea, pe lista păsărilor pe cale de dispariție se află și exemplarele de câmpie, precum ciocârlia, prepelița și potârnichea.

Protestul bicicliștilor: ”Sănătatea depinde de infrastructura verde pe care orașul o oferă”

Facebook Street Delivery București
Facebook Street Delivery București

Un nou marș al bicicliștilor este programat sâmbătă, în București. În manifestul publicat pe pagina de Facebook, reprezentanții au atras atenția că, după aproape un deceniu de proteste ale bicicliștilor, Bucureștiul rămâne una dintre cele mai poluate și congestionate capitale ale Europei. De asemenea, Capitala este orașul cu un trafic auto exasperant și cu o infrastructură dezastruoasă pentru biciclete și transport alternativ.

Inițiatorii marșului solicită noii administrații aceleași lucruri de bun simț pe care le-au revendicat de fiecare dată. Este vorba despre implementarea măsurilor de siguranță rutieră, încurajarea transportului alternativ, accesibilizarea spațiilor publice, benzi dedicate transportului în comun, trasee dedicate utilizării bicicletei.

Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) adoptat de PMB încă din 2017, Bucureștiul ar trebui să aibă cel puțin 250 de kilometri de trasee dedicate transportului alternativ până în 2030.

În București sunt peste 1800 km de străzi, însă lungimea pistelor de biciclete nu depășește 20 km.

”Traficul generează poluare, stres și sufocă orașul”

Din păcate, nici Primarul Nicușor Dan nu a început în primul an de mandat vreun proiect care să vizeze implementarea PMUD. A evitat să prezinte un calendar concret de amenajare a infrastructurii dedicate transportului alternativ. Dreptul la oraș pentru fiecare dintre cei care trăiesc în București este acut încălcat în condițiile unui trafic care generează poluare, stres, sufocă orașul și blochează accesul oamenilor pe trotuare”, au precizat reprezentanții.

De asemenea, în cadrul manifestului se menționează că la protestul din 18 septembrie vrea să reamintească autorităților că sănătatea și echitatea în oraș depind în mod vital de infrastructura verde pe care o oferă.

Revendicările Marșului Bicicliștilor

• Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete astfel încât să respecte standardele stipulate în PMUD;

• Accesibilizarea trotuarelor pentru ca ele să poată fi utilizate de pietoni, nu ca locuri de parcare pentru mașini;

• Benzi unice pentru transportul public;

• Publicarea unui calendar oficial care să conțină angajamentele anuale ale PMB pentru realizarea infrastructurii de transport alternativ;

• Transparență în cheltuirea banului public;

• Inițierea și susținerea unui dialog real cu cetățenii pe temele de interes public.

Participanții sunt rugați să aibă la îndemână codul QR din certificatul Covid

Cea de-a 16-a ediție a Marșului Bicicliștilor din București are loc sâmbătă, 18 septembrie 2021. Evenimentul se va desfășura sub sloganul ”Vrem orașe pentru oameni!”.

Protestul pentru echitate în trafic este organizat de Street Delivery, OPTAR, Comunitatea Bicicliștilor din București și Greenpeace România în cadrul Săptămânii Europene a Mobilității.

Traseul Marșului Bicicliștilor 2021 începe din Parcul Herăstrău și se va opri în fața Palatului Parlamentului.

World Wide Fund For Nature aniversează 60 de ani de activitate

World Wide Found For Nature
World Wide Found For Nature

World Wide Found For Nature (WWF) reprezintă una dintre cele mai importante organizații de conservare a naturii din lume.

În acest an, organizația aniversează 60 de ani de activitate.

La nivel global, WWF este una dintre cele mai mari și mai cunoscute organizaţii internaţionale non-guvernamentale. Reprezentanții lucrează în scopul conservării naturii, rețeaua având peste 35 milioane de susţinători în întreaga lume.

De asemenea, proiectele se derulează în peste 100 de ţări, pe toate continentele.

Timp de 60 de ani, World Wide Found For Nature a depus eforturi pentru protejarea a miliarde de hectare de zone naturale. Mai mult, membrii au salvat mai multe specii ameninţate cu dispariţia. Cel mai important, WWF a determinat milioane de oameni din întreaga lume să observe problemele de mediu cu care planeta se confruntă şi să se implice activ în rezolvarea lor.

Nu putem salva tot ce ne-am dori. Dar, dacă ne implicăm, cu siguranţă vom reuşi să salvăm mult mai mult decât dacă am renunţa”, a precizat Sir Peter Scott, fondator WWF.

World Wide Found For Nature România a reușit să protejeze aproximativ 60.000 de hectare de păduri

În România, WWF a împlinit 15 ani de activitate. În tot acest timp, organizația a încercat să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. De asemenea, a protejat biodiversitatea, folosind înțelept resursele naturale și reducând poluarea.

Reprezentanții WWF România sunt mereu implicați în dezvoltarea tinerilor, apelând la multiple programe interactive de educație pentru hrană sănătoasă și sustenabilă.

Împreună cu comunitățile locale, autorități și sprijinul donatorilor au reușit să protejeze aproximativ 60.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine. O parte dintre acestea au fost trecute în patrimoniul mondial UNESCO. WWF România a refăcut alături de susținători peste 1500 de hectare de luncă inundabilă în lungul Dunării și în Delta Dunării”, precizează Radio Eco Natura.

Protejarea pădurilor și stoparea tăierilor ilegale rămâne o prioritate pentru WWF-Romania

De asemenea, conform sursei citate, tot în Delta Dunării, s-a reușit colectarea a peste 1 tonă deșeuri de plastic plutitor.

Scopul WWF România este de a reduce la zero pierderea habitatelor naturale și extincția speciilor. Este de a reface ecosistemele afectate de om. Este de a reduce la jumătate amprenta ecologică a sistemelor de producție și consum prin promovarea utilizării sustenabile a resurselor naturale și a soluțiilor verzi”, au mai precizat reprezentanții.

Încălzirea globală a dus la reducerea dimensiunilor unui ghețar din Elveția

Sursa foto: Captură Reuters via Youtube
Sursa foto: Captură Reuters via Youtube

Un ghețar uriaș de pe Muntele Titlis din Elveția s-a micșorat drastic în ultimele decenii. Fenomenul reprezintă o consecință a încălzirii globale.

Conform oficialilor prezenți în apropiereau unei stațiuni de schi locale, se încearcă acum încetiniera topirii gheții. Prin urmare, oamenii au adus mai multe pături imense de lână pe care le-au aruncat peste ghețar.

Suprafața acoperită este de peste 1 milion de metri pătrați, dimensiunile fiind similare cu aproximativ 14 terenuri de fotbal.

Scopul este izolarea ghețarului și depozitelor de zăpadă prin reflectarea unei cantități considerabile din energia Soarelui înapoi în atmosferă, folosind materialul alb, precizează publicația Descoperă.ro.

2100 reprezintă anul în care 90% din ghețarii din Elveția vor dispărea din cauza schimbărilor climatice

Încălzirea globală a dus la o situație disperată, industriile locale sunt din ce în ca mai amenințate, iar efectele devastatoare pot fi observate zilnic.

Potrivit guvernului elvețian, 90% din cei 1.500 de ghețari rămași pe Muntele Titlis vor dispărea până în anul 2100 dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse.

Conform declarațiilor făcute de către oficialii locali, dimensiunea păturilor de lână a trebuit să fie modificată în mod constant în ultimii ani, pentru ca strategia să aibă un efect real.

Muncitorii au fost nevoiți să coasă cu mare atenție păturile. Aceștia au acoperit ghețarul în decurs de cinci până la șase săptămâni în vara aceasta, mai arată sursa citată.

Efectele încălzirii globale, resimțite în toată lumea

Efectele încălzirii globale sunt resimțite în toată lumea. Momentan, fenomene meteo extreme (furtuni devastatoare și incendii de vegetații cumplite) au afectat mare parte din America de Nord și nord-vestul Pacificului”, scrie Futurism.

În luna iulie, ghețarul Presena a fost acoperit pentru a fi protejat de căldura din timpul verii. Operațiunea implica acoperirea acestuia cu benzi lungi de pânză. Prin acest mod, se poate împiedica dispariţia zăpezii de dedesubt.

Autoritățile încearcă salvarea ghețarului situat în nordul Italiei încă din 2008.

Clubul de fotbal Farul Constanța: ”Orașul nostru este foarte afectat de încălzirea globală”

Foto: Radio Eco Natura
Foto: Radio Eco Natura

Clubul de fotbal românesc și-a luat angajamentul de a deveni primul club de prima ligă din lume care va atinge neutralitatea climatică până în 2030.

Neutralitatea climatică este denumită și neutralitatea emisiilor de gaze cu efect de seră. Fenomenul se referă la eliminarea emisiilor dăunătoare în atmosferă sau la compensarea acestora prin măsuri adecvate.

Cu alte cuvinte, este nevoie de reducerea emisiilor de gaze pe cât de mult e posibil.

Clubul de fotbal Farul Constanța a emis un comunicat prin care anunță că își propune atingerea neutralității climatice până în 2030. În Uniunea Europeană, neutralitatea climatică se dorește a fi atinsă în 2050, precizează Radio Eco Natura.

Clubul de fotbal Farul Constanța: ”Este timpul să acționăm împreună pentru viitorul copiilor noștri”

Gheorghe Popescu, președinte Farul Constanța: “Este timpul să acționăm împreună pentru viitorul copiilor noștri. În ceea ce ne privește, vom adopta foarte curând măsuri concrete.

Președintele clubului a precizat că baza de la Ovidiu va începe un prim proiect de producție de energie regenerabilă. Aceasta va asigura o parte din consum și va alimenta și mașinile electrice.

Gheorghe Hagi: ”Ne dorim cu toții o lume mai bună”

În același timp, Gheorghe Hagi, acționar la Farul Constanța a precizat că viitorul a fost, este și va rămâne cuvântul de ordine.

Hagi a venit cu asigurarea că, împreună cu colegii săi din club și din Academie va face tot ce depinde pentru atingerea neutralității climatice.

De asemenea, a mai adăugat că, din datele prezentate de experți, Constanța este una dintre cele mai expuse zone din România. Astfel, orașul va fi unul dintre cele mai afectate dacă fenomenul încălzirii globale nu este stopat.

Lucrăm mult cu copiii, iar proiectul nostru este despre ei și despre viitorul lor și al nostru. Ne dorim cu toții o lume mai bună. Este esențial ca fiecare dintre noi să se implice”, a adăugat Gheorghe Hagi.

Amendă de 3.000 lei pentru un bucureștean care a abandonat 5 pui de pisică

Poliția Locală București
Poliția Locală București

Un bucureștean a fost amendat cu 3.000 de lei de Poliţia Animalelor. Bărbatul a abandonat cinci pui de pisică pe o stradă din București.

După ce a ieșit dintr-o curte, bucureșteanul s-a îndreptat spre centrul istoric al Capitalei, unde a lăsat punga de hârtie.

Poliția Locală l-a identificat cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele de supraveghere.

Deși legea interzice clar abandonul animalelor, bărbatul a lăsat puii de pisică lângă un coș de gunoi

Bărbatul în vârstă de 74 de ani a recunoscut că a lăsat puii de pisică pe stradă, dar a negat faptul că ar fi proprietarul acestora, precizează Europa FM.

Centrul Istoric al Capitalei. Ora cinci şi jumătate, dimineaţă. Străzile sunt încă pustii. Un bărbat iese dintr-o curte, cu o sacoşă de hârtie în mână. Priveşte atent în lungul străzii şi traversează. Se opreşte lângă un coş de gunoi, deschide punga, o lasă jos şi pleacă grăbit”, au scris reprezentanții din cadrul Poliției Locale pe contul de Facebook.

Pisoii au fost recuperaţi, duşi la secţia de Poliţie Locală din Centrul Istoric şi hrăniţi cu pipeta

Poliția Locală a mai precizat că gestul a fost surprins de sistemul de monitorizare video, iar un echipaj, aflat pe itinerariul de patrulare, a fost trimis să facă verificări.

La faţa locului, poliţiştii locali au descoperit că din sacoşa de hârtie răzbeau scâncetele a cinci pui de pisică, abia născuţi. Treamurau şi le era foame”, se mai arată pe contul de socializare.

Pisoii au fost recuperaţi, duşi la secţia de Poliţie Locală din Centrul Istoric şi hrăniţi cu pipeta. Apoi, după ce s-au întremat, au fost transportaţi, în siguranţă, la un centru specializat.

Poliția Locală București

Bărbatul a declarat că nu a avut niciodată animale de companie

În doar câteva ore, cel care a abandonat animalele a fost identificat de către poliţiştii locali ai Serviciului Poliţia Animalelor. Cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, agenţii P.L.M.B. au localizat imobilul, l-au identificat pe bărbat şi au stabilit împrejurările producerii faptei. În vârstă de 74, P.G., a recunoscut că a lăsat puii de pisică pe stradă, dar a negat faptul că ar fi proprietarul acestora. Mai mult, a susţinut că nu a avut niciodată animale de companie”, au mai precizat reprezentanții Poliției Locale pe contul de socializare.

Pentru fapta sa – abandonul animalelor pe domeniul public – bărbatul a fost sancţionat contravenţional cu amendă de 3.000 de lei. Este vorba despre valoarea maximă prevăzută de lege.

Oltul, mai curat: au fost colectate 6.5 tone de deșeuri

Foto: Radio Eco Natura
Foto: Radio Eco Natura

Cea mai recentă acțiune de ecologizare a adunat 6.5 tone de deșeuri din râul Olt și din apropierea acestuia.

Directorul executiv al Fundaţiei Comunitare Covasna, Bereczki Kinga, a precizat că, prin implementarea proiectului ”Oltul cu apele curate”, echipa a reușit să transmită un mesaj puternic la nivel de societate.

Este un semnal de alarmă pentru a fi mai conştienţi şi a lua măsuri atât individuale, cât şi politice pentru a păstra mediul curat şi sănătos” a precizat directorul executiv al Fundaţiei Comunitare Covasna.

Au fost curățate zonele de la izvorârea Râului Olt și până la intrarea în judeţul Braşov. Rezultatul: 6.5 tone de deșeuri

Acțiunea a fost inițiată săptămâna trecută de Fundația Comunitară Covasna și Asociația Mai Mult Verde. Potrivit declarațiilor făcute de organizatori, acţiunea de ecologizare s-a desfăşurat pe tronsonul Bălan, judeţul Harghita – Ilieni, judeţul Covasna.

În cadrul acțiunii de ecologizare au participat 350 de voluntari din 18 localităţi.

Urmează o nouă etapă și,  cu sprijinul autorităţilor şi poliţiei locale, vor fi amplasate panouri informative şi camere video în mai multe locuri din apropierea Râului Olt unde se depozitează ilegal deşeuri, pentru descurajarea acestui fenomen, precizează Radio Eco Natura.

Acţiunea de ecologizare a fost precedată, în luna august, de montarea unei bariere plutitoare în dreptul municipiului Sfântu Gheorghe, la circa 100 de metri de punctul de vărsare al pârâului Debren în Olt, cu scopul de a opri şi colecta deşeurile aduse de apă, mai arată sursa citată.

Proiectul „Oltul cu apele curate” este parte din programul multianual Cu apele curate, susţinut de Lidl România, ce urmăreşte reducerea poluării cu plastic a apelor Dunării şi afluenţilor săi, precum şi a Mării Negre.