Acasă Blog Pagină 592

Modalitate inovatoare de a recicla plasticul

Sursă - Unsplash

Oamenii de știință au descoperit o modalitate ieftină și inovatoare prin care au reușit să recicleze plasticul. În mod obișnuit, reciclarea materialelor din plastic necesită „ruperea” sau separarea legăturilor dure și stabile care îl compun. Această etapă de rupere necesită temperaturi ridicate, ceea ce o face costisitoare și consumatoare de energie, conform PNNL.

Noutatea este reprezentată de combinarea etapei de rupere cu o a doua etapă de reacție care finalizează imediat conversia într-un combustibil lichid asemănător benzinei, dar fără produse secundare nedorite. Această a doua etapă desfășoară ceea ce cunoaștem sub numele de catalizatori de alchilare. Acești catalizatori oferă o reacție chimică desfășurată în prezent de industria petrolieră. Aceasta îmbunătățește ratingul octan al benzinei.

În mod crucial în studiul actual, reacția de alchilare urmează imediat etapa de rupere într-un singur vas de reacție, aproape de temperatura camerei (70 grade C/158 grade F).

„Doar ruperea legăturilor duce la formarea altora într-un mod necontrolat, iar aceasta este o problemă”, a spus Oliver Y. Gutiérrez, autor al studiului și chimist la PNNL.

„Formula secretă e că atunci când rupi o legătură, faci imediat alta într-un mod țintit, care oferă produsul dorit. Așa obții această conversie la temperatură scăzută”, mai spune el.

Modalitate ingenioasă de a recicla plasticul

În studiul lor, cercetătorii, alături de oameni de știință de la Universitatea Tehnică din München, Germania, a subliniat evoluțiile recente ale industriei petroliere pentru a comercializa cea de-a doua parte a procesului pentru prelucrarea țițeiului.

„Faptul că industria a implementat cu succes acești catalizatori de alchilare în curs de dezvoltare demonstrează natura lor stabilă și robustă”, a spus Johannes Lercher, autor principal al studiului, director al Institutului pentru Cataliză Integrată al PNNL și profesor de chimie la TUM.

„Acest studiu indică o nouă soluție practică pentru a închide ciclul carbonului pentru deșeurile de plastic. Acesta este mai aproape de implementare decât multe altele propuse”, a mai spus cercetătorul.

Procesul funcționează pentru produse din polietilenă de joasă densitate, cum ar fi foliile de plastic și sticlele storcabile. De asemenea, pentru produse din polipropilenă care nu sunt de obicei colectate în programele de reciclare din SUA. Polietilena de înaltă densitate ar necesita o pre-tratare, pentru a permite accesul catalizatorului la legăturile unde trebuie să se facă ruperea.

Produsele plastice pot fi reciclate corespunzător

Deșeurile de plastic pe bază de petrol sunt o resursă neexploatată care poate servi drept material de pornire pentru materiale durabile, utile și pentru combustibili. Mai mult de jumătate din cele 360 de milioane de tone de plastic produse pe glob anual sunt materialele vizate de acest studiu. Dar a privi un munte de plastic și a-i vedea valoarea necesită mentalitatea unui inovator și ingeniozitatea unui chimist. Acești oameni de știință încearcă să schimbe dinamica aplicând expertiza lor în ruperea eficientă a legăturilor chimice.

„Pentru a rezolva problema deșeurilor de plastic persistente, trebuie să ajungem la un punct critic. E mai logic să-l colectăm și să-l returnăm la utilizare decât să-l facem de unică folosință, a spus Lercher.

„Am arătat aici că putem face acea conversie rapid, în condiții blânde. Acest lucru oferă un stimulent pentru a merge mai departe spre acel punct”, a mai spus el.

Cod roșu și portocaliu de inundații pentru mai multe râuri din țară. Care sunt zonele vizate

Sursa: INHGA

Mai multe avertizări de Cod roșu și portocaliu sunt în vigoare din această dimineață pentru mai multe râuri din țară. Astfel potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor , cea mai importantă dintre ele, este cea de cod roșu, pentru un sector al râului Bega și care este valabilă în următoarele ore. Specialiștii se tem că din pricina precipitațiilor înregistrate și a faptului că se topește zăpada vor exista creşteri importante de debite și se vor depăși cotele de pericol, pe râul Bega pe sectorul S.H. Făget – S.H. Balinţ. De asemenea Institul de Hidrologie, avertizează și asupra mai multor sectoare de râuri din bazinele hidrografice Crasna, Crişul Alb, Bega, Timiş, Bârzava şi Moraviţa care se vor afla sub Cod portocaliu.

Cod portocaliu pentru mai multe râuri

„În cursul acestei dimineţi, Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul INHGA a actualizat Avertizarea hidrologică, în conformitate cu situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore. Astfel, Codul portocaliu va fi prelungit până mâine, 27 februarie, la miezul nopţii, pentru anumite sectoare de râuri din bazinele hidrografice: Crasna (judeţul Satu Mare), Crişul Alb (judeţele: Hunedoara şi Arad), Bega (judeţul Timiş), Timiş, Bârzava şi Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş)”, au explicat specialiștii. „În acest context, se pot depăşi cotele de apărare, ca urmare a scurgerilor importante pe versanţi, torenţi şi pâraie. Totodată, există riscul generării viiturilor rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri. Recomandăm respectarea măsurilor dispuse de autorităţile de la nivel naţional, judeţean sau local, cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii”, atrag atenţia cei de la INHGA.

Avertizări legate și de ninsori

De altfel și Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare Cod portocaliu de ninsori abundente pentru Munţii Apuseni şi nordul Carpaţilor Orientali, dar şi două atenţionări meteo Cod galben de ninsori pentru Carpaţii Occidentali, nordul Carpaţilor Orientali şi Carpaţii Meridionali, şi, respectiv, pentru jumătatea de vest şi nordul ţării. Mai multe jduețe sunt vizate, mai exact: Hunedoara, Arad, Alba, Bihor, Cluj, Sălaj, Maramureş, Bistriţa – Năsăud, Mureş, Harghita, Suceava şi Neamţ.

Primarii, avertizați să ia măsuri de monitorizare a evenimentelor desfășurate cu ocazia sărbătorii de ,,Lăsata secului”

Foto: Garda de Mediu, Facebook

În anii precedenți, „Lăsata secului” a adus cu ea valori ieșite din comun ale poluării atmosferice, la nivel național. Anul acesta, Garda de Mediu cere primăriilor să se implice în monitorizarea strictă a acestor evenimene. Încălcarea legii va fi pedepsită aspru, avertizează reprezentanții acesteia.

Obicei popular vechi, apucături contemporane dăunătoare

Ultima zi dinaintea postului Paștelui aduce, anual, înregistrări ale unor valori de poluare record la nivel național.  În multe localități, sărbătoarea de „Lăsata secului” a devenit o farsă a ce ar trebui să simbolizeze această zi. 

În trecut, în unele sate se practica obiceiul ”Mătăuzelor,” așa-zise „focuri purificatoare.” Acestea erau aprinse pe dealuri, la lăsatul serii. Focurile, spune tradiția, ajută la alungarea spiritelor rele din comunitatea respectivă, care este, astfel, purificată. Ce a fost un obicei popular vechi s-a transformat, însă, într-unul extrem de dăunător pentru sănătatea publică. Cu câțiva ani în urmă, Stirile ProTV prezentau o variantă romanțată a evoluției acestui obicei. La Sibiu, tinerii aprindeau caucicuri pe care le învârteau deasupra capului, pentru a impresiona fetele nemăritate. Obiceiul s-a extins și a degenerat, însă,focurile devenind incendieri la scară mare. Fostul Șef al Garzii de Mediu, Octavian Berceanu, declara în 2021, la Digi24, citat de ziare.com, că valorile de poluare în București ajunseseră, după incendieri, la peste zece ori valoarea maximă admisă. 

Arderile de cauciucuri de „Lăsata secului”, pedepsite cu amenzi și chiar închisoare

Nu este de mirare că Garda de Mediu pare a trata cu seriozitate problema incendierii cauciucurilor. Aceasta a publicat, pe pagina de Facebook a instituției, o înștiințare adresată primarilor tuturor localităților din România. Ei primesc instrucțiuni clare pentru a stopa poluarea cauzată de sărbătorirea inadecvată a sărbătorii „Lăsata secului.” 

Arderea de cauciucuri de „Lăsata secului” va atrage pedepse. Foto: Garda de Mediu, Facebook

„Pentru prevenirea, reducerea și eliminarea impactului negativ asupra mediului și a stării de sănătate a  populației, generat de practicarea inadecvată a unor obiceiuri populare ce pot avea loc în data de 26.02.2023, când va avea loc sărbătoarea religioasă ,,Lăsata secului” se impun:

– măsuri speciale de monitorizare a acestor evenimente,

– necesitatea asigurării prevenției și intervenției în cazul apariției fenomenelor de incendiere a anvelopelor uzate,” spun reprezentanții instituției.

Incendierea oricărui tip de deșeu, inclusiv a anvelopelor uzate, aduce cu ea o amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice. Amenda crește, la 50.000 – 70.000 lei, pentru persoanele juridice, anunță aceștia. Sancţiunea contravenţională este însoțită de una complementară, de confiscare a vehiculele, bunurilor şi mijloacelor folosite la săvârşirea contravenţiei pentru incendierea deşeurilor. 

Practicile inadecvate de „Lăsata Secului,” un pericol pentru sănătatea publică

Arderea cauciucului este extrem de nocivă pentru organismul uman. Zeci de substanţe chimice periculoase, cancerigene, sunt emanate în atmosferă. Monoxidul de carbon, oxizi de sulf și de azot, dioxine, furani, metale grele, benzen şi hidrocarburi aromatice policiclice, sunt câteva dintre acestea, scrie autoblog md. Absorbția sau acumularea chiar și a unei cantități foarte mici de dioxine, ca exemplu, duce la boli ale sistemului respirator și nervos, și chiar la desece. Ele sunt extrem de rezistente la degradarea chimică și biologică, persistă în mediu mult timp, și sunt transportate liber de-a lungul lanțurilor alimentare, de la plante, la animale și oameni. Vîntul poate împrăștia aceste substanțe la distanţe mai mari de 160 de km.

Site-ul Saptamanaverde.edu.ro, lansat, în pregatire pentru „Săptămâna Verde”

Foto:Facebook

Site-ul Saptamanaverde.edu.ro a devenit operațional, vineri, 24.02.2023, anunță Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). O platformă de resurse pentru elevi și profesori, aceasta constituie primul pas în lansarea Programului „Săptămâna Verde.”

Ce este „Săptămâna Verde?”

Programul „Săptămâna Verde” este o nouă inițiativă lansată de MMAP, în colaborare cu Ministerul Educației. El se va desfășura, anual, în toate unitățile de învățământ. În acest an școlar, „Săptămâna Verde” va avea loc în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023. Scopul său este de a furniza resursele necesare educării elevilor cu privire la  schimbările climatice şi protejarea mediului. Școlile vor realiza, timp de 5 zile consecutive, activităţi educaționale menite a contribui la prevenirea schimbărilor climatice şi la protejarea mediului.

Ideea din spatele conceperii paginii este de a pune la dispoziția elevilor și cadrelor didactice o platformă de resurse educaționale. Ele pot fi folosite ca bază de idei pentru activitățile educaționale pe care aceștia le vor desfășura în cadrul Programului „Săptămâna verde”.

Platforma de resurse pentru „Săptămâna Verde”. Foto: Facebook

Bibliotecă de resurse educaționale și trasee educative în natură, printre resursele pentru „Săptămâna Verde”

Platforma online este accesibilă la  www.saptamanaverde.edu.ro. Ea conține o serie de materiale informative și idei de activități ce pot fi organizate la nivelul unităților de învățământ. Cadrele didactice au la dispoziție o bibliotecă digitală cu resurse educaționale pe teme din mai multe domenii. Elevii pot învăța, de exemplu, despre schimbări climatice, biodiversitate, păduri și viață terestră, apă și viață acvatică. Resursele despre managementul deșeurilor și consumul și producția sustenabilă sunt, și ele, prezente.

Platforma conține idei de trasee educative în natură, dar și o hartă a ariilor naturale protejate. Elevii pasionați de meteorologie pot accesa o listă a stațiilor meteorologice și informații despre acestea. Materialele educaționale care să educe elevii asupra modalităților de răspuns în cazul petrecerii unor dezastrele naturale sunt, și ele, prezente. 

Utilizatorii pot accesa o serie de resurse și sugestii de activități propuse de ONG-uri. Pe site se găsesc date de contact pentru o serie specialiști care pot ajuta cu desfășurarea activităților propuse. Pentru idei de organizare a activităților, pe site sunt postate exemple de bune practici educaționale cu privire la schimbările climatice și mediu. 

Folosirea acestor resurse nu constituie o obligativitate, precizează comunicatul venit de la cele două ministere. Cadrele didactice sunt încurajate să identifice la nivel local, și alte tipuri de activități complementare, afirmă reprezentanții MMAP.  

„Educația ecologică este, foarte probabil, cel mai important instrument prin care creștem generații cu respect pentru mediu. Și pentru că respectul se câștigă, nu se impune, le-am pregătit elevilor și dascălilor noștri cele mai plăcute și interesante activități de învățare. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea platformei. Prin intermediul acesteia, cadrele didactice au acum la dispoziție o resursă consistentă pentru a ne asigura că prima ediție a Săptămânii verzi va fi un succes”– a declarat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna.

Garda Națională de mediu amendă de 100.000 de lei la Arad

SursaȘ Garda de Mediu

O echipă de comisari ai Gărzii Naționale de Mediu a amendat un proprietar de spălătorie din Arad, după ce acesta a deversat substanțe toxice într-un pârău. Mai exact, Comisariatul Județean Arad a fost sesizat de către o persoană cu privire la faptul că o spălătorie auto din localitatea Vinga deversează susbtanțe toxice. Comisarii au constatat că apele uzate rezultate în urma activității întreținerea și repararea autovehiculelor -stație de spălare auto  erau deversate în pârâul Ardelenilor. Așa că au amendat proprietarul în cauză cu 100.000 de lei și măsura de încadrare a activității în condițiile prevăzute de actele normative. Este al doilea incident de acest fel într-o lună. Asta după ce un alt propietar de această data din Argeș a deversat în râu nu mai puțin de 300 de litri de deșeuri petroliere. Acolo au intervenit specialiștii de la Apele Române, dar și poliția.

Din ce în ce mai multe incidente de acest gen

„În urma investigaţiilor efectuate s-a stabilit faptul că, în dimineaţa zilei de 31 ianuarie, în jurul orei 10:00, un bărbat de 38 de ani din Suseni, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale (…) având ca obiect de activitate servicii de reparaţii auto, ar fi deversat, în canalul colector al apelor pluviale, cantitatea de aproximativ 300 de litri de deșeuri petroliere. Cu ocazia cercetării la faţa locului au fost ridicate probe de sol, apă şi din substanţa cu aspect şi miros petrolier în vederea efectuării unei expertize pentru a se stabili dacă poluarea a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală sau dacă apa a devenit dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, conform legislaţiei în vigoare”, se arată într-un comunicat al IPJ Argeș.  Incidentul s-a petrecut pe 31 ianuarie, când echipele Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea au intervenit pentru identificarea sursei de poluare de pe râul Argeş, în zona respective. Specialiștii de la Apele Române au intervenit pentru curățarea râului, în timp ce polițiștii au întocmit dosar penal cu privire la incident.

Planul de reducere al pesticidelor bate pasul pe loc. Acuzații dure din partea oficialilor CE

sursă foto: captură video Youtube

Cronologia privind utilizarea durabilă a regulamentului privind pesticidele (SUR), este incertă. Concluzia a fost trasă, după ce o scrisoare scursă a arătat că europarlamentarii din agricultură trag de timp legat de dosarul crucial, ceea ce i-a determinat pe oficialii Comisiei să-i acuze că au blocat în mod deliberat progresul. Propunerea controversată, dar ambițioasă, SUR își propune să reducă la jumătate utilizarea și riscul pesticidelor până în 2030, așa cum este stabilit în politica alimentară emblematică a UE, strategia Farm to Fork. Dar progresul în dosar nu s-a desfășurat fără probleme, miniștrii agriculturii din UE cerând mai multe informații înainte de a continua, blocând efectiv negocierile privind dosarul crucial. Acum, președintele Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European (AGRI), Norbert Lins, a declarat într-o scrisoare adresată președintelui Parlamentului, Roberta Metsola, că și acesta este pregătit să își dea punctul de vedere asupra propunerii odată ce va primi datele suplimentare.

Acuzații de tergiversare

În scrisoarea, Lins susține că comisia sa este „dorită să continue cu dosarul”, dar subliniază că „amândoi legiuitorii, evident, nu vor fi în măsură să voteze acest text înainte de a fi primit și analizat cele de mai sus. elemente suplimentare”. Întrucât Consiliul „nu programează o abordare comună până atunci”, în mod similar, comitetul pentru agricultură „s-ar considera irelevant să dea un aviz cu privire la propunere atunci când evaluarea suplimentară a impactului este în așteptare”, a scris el. Mișcarea a fost criticată de un oficial al Comisiei, care a declarat că „nu sunt optimiști” cu privire la progresul propunerii SUR datorită, în mare parte, conducerii comitetului pentru agricultură. „Comisia AGRI nu se mișcă – folosesc în mod deliberat și cu bună știință tactica pentru a întârzia dosarul”, a spus oficialul, care a vorbit cu EURACTIV sub condiția anonimatului, adăugând că „ se creează o presiune pentru acest lucru. Fie să nu fie adoptate în cadrul acestui mandat, fie revărsate la următorul mandat”. În timp ce oficialul a spus că este reticent să „speculeze cu privire la finalul comitetului [AGRI]”, el a spus că toate opțiunile indică o „întârziere periculoasă”.

Regelementările privind pesticidele lasate pentru alt mandat

Acest lucru se datorează faptului că „fereastra de oportunitate din acest mandat se închide foarte repede”, au explicat ei, subliniind că „ușa se va închide în curând” asupra proceselor legislative. „Fereastra pentru a face aceste schimbări se închide și nu este sigur care vor fi schimbările politice peste doi ani de acum încolo”, a spus cel de-al doilea oficial. Între timp, președintele comisiei de mediu, Pascal Canfin, a criticat decizia omologului său din agricultură într-o scrisoare separată, adresată tot președintelui Metsola și văzută de EURACTIV. „Intenția comisiei AGRI de a suspenda lucrările parlamentare privind propunerea ar pune în pericol încheierea acestei importante proceduri legislative în actualul mandat și nu reflectă principiul bunei cooperări între comisiile parlamentare”, a scris el. Canfin a subliniat, de asemenea, că, în ciuda solicitării de mai multe informații, președinția suedeză a Consiliului a confirmat în ENVI la 9 februarie că lucrările în Consiliu „continuă în restul propunerii”.

Particulele de la frânare mai poluante ca cele provenit din combustibil.

Sursa: The Guardian

Specialiștii sunt „din ce în ce mai îngrijorați” de impactul asupra sănătății al poluării aerului produs de uzura anvelopelor vehiculelor, potrivit The Guardian. Particulele sunt deosebit de dăunătoare din cauza substanțelor chimice toxice din care sunt fabricate, spun oamenii de știință de la Imperial College London. Avertismentul urmează date guvernamentale din Regatul Unit care arată că mult mai multe particule minuscule de poluare provin acum din eroziunea anvelopelor decât sunt emise de evacuarea vehiculelor. Raportul estimează că 52% din toată poluarea cu particule mici din transportul rutier a provenit din uzura anvelopelor și a frânei în 2021, plus încă 24% din cauza abraziunii drumurilor și a marcajelor de vopsea ale acestora. Doar 15% din emisii au provenit de la evacuarea mașinilor și încă 10% de la evacuarea dubelor și a mașinilor. Cu toate acestea, testele de noi tipuri de anvelope sponsorizate de Transport for London au descoperit că ar putea duce la emisii cu până la 35% mai puține.

Emisiile de la anvelope standardizate până în 2025

De asemenea, UE urmează să reglementeze emisiile anvelopelor într-o premieră mondială, noi standarde urmând să intre în vigoare până la jumătatea anului 2025. Emisiile de eșapament de la vehiculele din Marea Britanie au scăzut cu 90% din 1996, conform datelor guvernamentale, datorită aplicării unor standarde mai stricte. Drept urmare, particulele din anvelope, frâne și drumuri au devenit principala cauză a poluării din trafic, prezentând o nouă frontieră în eforturile de reducere a nivelului de aer murdar. Particulele mici se separă de anvelope pe măsură ce mașinile se deplasează, devin în aer și pot fi inhalate adânc în plămâni. Poluarea aerului cauzează între 26.000 și 38.000 de decese timpurii pe an în Anglia, iar poluarea cu particule a fost legată de o gamă largă de boli. Particulele mai mari de uzură a anvelopelor sunt spălate sau aruncate în râuri și mări și sunt o componentă semnificativă a poluării cu plastic care a contaminat atât corpurile oamenilor, cât și planeta, de la vârful Muntelui Everest până la cele mai adânci oceane. Raportul Imperial College din Londra spune că 6 milioane de tone de particule de uzură a anvelopelor sunt eliberate la nivel global în fiecare an.

Particulele de la cauciuri, extrem de toxice

Numai în Londra, se spune, 2,6 milioane de vehicule emit aproximativ 9.000 de tone de particule anual. Particulele pot conține substanțe chimice toxice, inclusiv hidrocarburi poliaromatice și benzotiazoli, precum și metale grele precum zincul și plumbul, au spus oamenii de știință. Dar cercetările privind uzura anvelopelor și efectele acesteia au fost neglijate în comparație cu lucrările privind emisiile de combustibil, au spus ei. Un nou tip de anvelopă, concepută de startup-ul Enso special pentru vehicule electrice (EV) și pentru a produce mai puțină uzură a anvelopelor, a fost testat recent într-o încercare de șase luni sponsorizată de TfL și folosind zeci de autoutilitare operate de Royal Mail și de livrare. firma DPD.

Gropile de gunoi vor dispărea. AFM alocă 286 de milioane de euro pentru programul Fabrici de Reciclare

Sursă - Pexels

Gropile de gunoi vor dispărea într-un viitor nu foarte îndepărtat, după ultimul anunț al președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, conform dcnews.

Președintele AFM, Laurențiu Neculaescu, susține că din banii primiți din PNRR, Administrația Fondului pentru Mediu finanțează un program pentru sprijinirea activităților de reciclare.

„Programul Fabrici de Reciclare are o finanțare din fonduri europene, din PNRR, unde avem alocați 286 de milioane de euro. El se adresează operatorilor privați și înseamnă sprijinirea activităților de reciclare, de pregătire pentru reciclare și, după caz, post reciclare. Există o deficiență mare pe capacități de reciclare în România și am venit cu acest program în sprijinul agenților economici. Avem o schemă de ajutor de stat care stă în spatele acestui program prin care agenții economici vor beneficia de finanțarea nerambursabilă într-un cuantum de 70-80% în funcție de locul de implementare, iar diferența va trebui asigurată din surse proprii.

Ne dorim să avem capacități noi de reciclare pentru orice tip de deșeu. În principal țintim spre obținerea materiilor prime secundare. 90% din finanțarea pe care AFM o acordă se duce în zona de obținere de materie primă secundară și 10% din finanțare dacă există operatori privați care doresc să închidă circuitul și să obțină și un produs finit din acea materie primă secundară“, a spus Laurențiu Neculaescu.

Președintele AFM a mai spus că pragul „minim este de 500.000 de euro și cel maxim de 8,4 milioane de euro pentru fiecare aplicant în parte“.

Gropile de gunoi vor dispărea. Unde se pot înscrie solicitanții

Potrivit unui comunicat emis de AFM, programul a început pe 6 decembrie 2022 și se încheie pe 15 martie 2023. Cererile se pot depune prin aplicația informatică destinată programului disponibilă pe site-ul instituției, www.afm.ro.

Solicitanții care pot depune cereri de finanțare sunt operatorii economici care sunt
autorizați să desfășoare cel puțin una dintre activitățile corespunzătoare următoarelor
coduri CAEN:

  • 3821 – tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;
  • 3822 – tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;
  • 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate;
  • 3831 -demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase
    din uz pentru recuperarea materialelor;
  • 3811 – colectarea deșeurilor nepericuloase;
  • 3812 – colectarea deșeurilor periculoase.

494 km de trasee cicloturistice vor uni Suceava, Bistrița-Năsăud și Mureș

cicloturism
Foto: Daniel Llorent, Unsplash

Cei 494 km de trasee cicloturistice ce vor fi amenajate de către Consiliile Județene Suceava, Bistrița-Năsăud și Mureș devin realitate. Proiectul a fost semnat astăzi, 23.02.2023, la Palatul Victoria, in prezența premierului Nicolae Ciucă. Valoarea acestuia este de 48, 5 milioane de euro, anunță reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Proiectul este finanțat prin Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

Turismul verde, scop al noilor trasee cicloturistice

Investiția va fi finanțată din bugetul de 247,5 milioane prevăzut în PNRR, Componenta C 11 – Turism și cultură. Aceasta prevede amenajarea unui total de 3000 km de trasee cicloturistice. Bugetul va acoperi cheltuielile cu: marcaje și indicatoare, reparații, lucrări de tasare și reabilitare  a terenului, construcția listelor de biciclete pe asfalt și a căilor de rulare.

Construirea acestui nou traseu cicloturistic între cele trei județe are ca scop încurajarea turismului verde. Pornind de la granița României cu Ucraina, din punctele  Brodina și Vicovu de Sus, el urmărește o serie de trasee cultural turistice.

Incluse în noile trasee cicloturistice, o varietate de puncte de interes cultural

Potrivit g4media, printre acestea se află mănăstirile Putna, Sucevița și Moldovița. Sunt prezente și localități incluse în rutele gastronomice, cum ar fi fundul Moldovei din Ținutul Huțulilor. Turiștii se vor putea delecta cu produse tradiționale din Bucovina la Câmpulung Moldovenesc. Ei vor putea și vizita gospodăriile tradiționale din Brodina și Ciocănești. Stațiile de cale ferată Putna, Câmpulung Moldovenesc, Mestecăniș, Vatra Dornei și Poiana Stampei sunt incluse în acest traseu. 

Foto: Patrick Hendry, Unsplash

În județul Bistrița Năsăud traseul va avea o lungime de 200 km. El se va suprapune majoritar Traseului Via Transilvanica. Conform timponline.ro, acest traseu va traversa municipiul Bistrița și comunele Lunca Ilvei, Tiha Bârgăului, leșu, Bistrița Bârgăului, Livezile, Cetate, Budacu de Jos, Dumitrița, Mărișelu, Șieu, Șieuț și Monor. Printre obiectivele de interes de pe traseu, se află Ansamblul Bisericii „Sf. Nicolae”. Cetatea medievală Bistrița, Biserica din lemn Sfântul Ilie din Pietriș vor putea și ele fi vizitate, pe acest traseu. Ansamblul Bisericii Evanghelice Jelna și Castrul roman de la Călugăreni sunt alte două obiective culturale de interes.

20 de primării din județul Suceava se află în acest circuit. Ele sunt  Brodina, Straja, Vicovu de Sus, Putna, Suceviţa, Vatra Moldoviţei, Frumosu, Moldoviţa, Sadova, Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Pojorâta, Ciocăneşti, Iacobeni, Vatra Dornei, Dorna Arini, Şaru Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei şi Coşna. Majoritatea dintre acestea sunt staţiuni turistice. Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Suceviţa sunt staţiuni turistice de interes naţional.

România, parte a circuitului internațional de cicloturism

„Călătoria în natură cu bicicleta se poate face nu doar pentru sport și recreere, ci și pentru deplasarea către sau de la serviciu pe un traseu amenajat special pentru biciclete, prietenos cu mediul, și care păstrează și conservă natura. Proiectele sunt realizate în parteneriat cu autoritățile publice locale. Obiectivul acestora este creșterea coeziunii sociale, reducerea disparităților, și, desigur, crearea de noi locuri de muncă, în special în mediul rural. Stabilirea și amplasarea traseelor se va face în raport cu celelalte investiții, și vizează creșterea accesibilității zonelor turistice și, desigur, dezvoltării infrastructurii. Traseele de cicloturism vor permite României să contribuie la reconfigurarea rețelei europene de trasee eurovelo, și a diverselor trasee cicloturistice internaționale. Astfel, se va dezvolta ecoturismul, și se va încuraja utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ,” a declarat premierul Nicolae Ciucă, după semnarea contractului de finanțare.

Pădurea Amazoniană, Brazilia
Imagine via Unsplash / Milk Tea

Activitate tectonică istorică în zona Gorjului.

Sursa; AS în Gorj

Nu mai puțin de 800 de mișcări tectonice au avut loc în ultimele 10 zile, iar intensitatea seismică din Gorj a ajuns la un nivel fără precedent. Specialiștii spun că acesta ar putea fi doar începutul. Cei de la Institutul de Fizică a Pământului au precizat pe pagina de pe o rețea de socializare care sunt exact datele. „Vă prezentăm câteva date preliminare cu privire la secvenţa de cutremure din judeţul Gorj, începând cu data de 13 februarie 2023, de la producerea seismului cu magnitudinea de 5,2 ML. Vă reamintim că în data de 14 februarie 2023, la ora locală 15:16:52, s-a produs al doilea cutremur semnificativ cu magnitudinea ML=5,7. Până la momentul publicării acestei informări, au fost localizate 810 evenimente seismice”, au scris specialiștii.

Premierul Ciucă cere consolidarea clădirilor

De altfel sunt trimise în continuare de la stațiile seismice date, în timp real, către Centrul Naţional de Date pentru a fi făcute localizări ale replicilor din zonă, mai ales legat de cutremure cu magnitudinea mai mică de 2 grade. „În ultimele zile, se observă o scădere a numărului de cutremure şi a magnitudinilor acestora„, mai  explică INCDFP. Drept urmare și premierul Nicoale Ciucă a cerut măsuri legat de consolidarea clădirilor care au nevoie de acest lucru, mai ales a școlilor. ‘Pentru că avem în acest moment stabilite priorităţile şi, practic, identificate o parte din fonduri, acolo unde nu vom avea resursa financiară asigurată, de la Fondul de rezervă va trebui să ne coordonăm cu Ministerul de Finanţe şi să identificăm soluţiile de asigurare a finanţării. Cert este că avem nevoie de prioritizare foarte clară în funcţie de nivelul de risc seismic şi, de asemenea, să ne coordonăm cu posibilităţile financiare ale autorităţilor locale, pentru că, încă o dată, este asumarea la nivelul Guvernului, dar, în deplină coordonare, complementaritate cu autorităţile locale’, a explicat premierul.

Activitate seismică similară celei din 1943

Totul a pornit de la seismul de 5.2 grade care s-a produs pe data de 13 februarie, în judeţul Gorj la o adâncime de 15 kilometri. Iar a doua zi, a avut loc un nou cutremur cu magnitudinea de 5,7, la o adâncime de 40 de kilometri. Despre zona în care au avut loc aceste cutremure, specialiștii spun că are o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Astfel că ultimul seism cu magnitudinea celui de pe 13 februarie s-a produs în 1943, la adâncimea de 9,9 km.