Incompetența duce la poluare, iar poluarea duce la o amendă în valoare de 65.000 de lei

Autor

17 martie 2021

Un incendiu stins cu amenzi în valoare de 65.000 de lei: în urmă cu câteva zile, la începutul lunii martie, a izbucnit un incendiu la o fabrică de produse din ţiţei din Prahova.

Cauza, considerată de mulți o greșeală umană, a constat în folosirea unui dispozitiv de sudură.

Greșeala, mai puțin umană, repetitivă și previzibilă în România, a fost faptul că nu s-au respectat normele.

Prima problemă: două persoane au fost rănite și au suferit arsuri grave pe suprafeţe extinse ale corpului şi la căile respiratorii. Din nou previzibil: a fost nevoie ca victimele să fie transferate la spitale pentru mari arşi din străinătate.

A doua problemă: incendiul a avut degajare mare de fum, iar Garda de Mediu Prahova a constatat faptul că fabrica nu a luat măsuri pentru a preveni poluarea.

Deznodământ: Garda de Mediu Prahova a amendat cu 65.000 de lei fabrica de produse pe bază de petrol din Inoteşti.

Comisarii GNM CJ Prahova au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 65.000 lei pentru neconformităţile constatate

Marți seară, printr-un anunț publicat pe pagina de Facebook, Garda de Mediu Prahova a precizat că, în urma incendiului produs la instalaţia industrială deţinută de un operator din comuna Colceag, sat Inoteşti, comisarii GNM CJ Prahova au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 65.000 lei pentru neconformităţile constatate.

”În urma verificărilor s-a constatat că titularul de activitate sancţionat nu a identificat/prevenit riscurile pe care preparatele deţinute în hala în care s-a produs incendiul, le poate prezenta pentru mediul înconjurător, precum şi a impactului degajării de noxe evacuate în atmosferă pe perioada manifestării incendiului”, se arată în postarea de pe Facebook.

De asemenea, comisarii de mediu au dispus măsuri de gestionare a deşeurilor rezultate în urma incendiului şi supravegherea operaţiunilor din cadrul instalaţiei industriale pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente, menționează G4 Media.

787 de hectare de păduri din judeţul Hunedoara, introduse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine

Autor

Redacția

16 martie 2021

Hunedoara ajunge în top, numărându-se printre judeţele cu cele mai mari suprafeţe de păduri virgine şi cvasivirgine din România.

Aproximativ 787 de hectare de păduri din judeţul Hunedoara, aflate în masivele Retezat şi Parâng, vor fi introduse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, informează Ministerul Mediului.

Această propunere a venit din partea WWF, Programul Dunăre-Carpaţi. Propunerea a primit aviz favorabil de la Garda Forestieră Timişoara şi a fost înaintată către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.

”Suprafeţele, aflate în proprietatea publică a statului, sunt localizate pe raza Ocolului Silvic Retezat (trupurile de pădure Lăpuşnicul Mic, Bârnău şi Izvorul Bucurei) şi a Ocolului Silvic Petroşani (trupurile Silvei, Mija Mare, Mija, Jieţ şi Ursului)”, a informat Ministerul Mediului.

De asemenea, un raport publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor arată că alte 1805 hectare de pădure sunt în momentul de faţă în curs de analiză şi evaluare, în cadrul procesulul de identificare şi introducere în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine de noi suprafeţe.

Hunedoara: lucrările sau activităţile umane sunt interzise

Prezența omului va fi limitată, deoarece pădurile incluse în Catalog sunt supuse unei protecţii stricte. Astfel, nu sunt permise nici un fel de lucrări sau activităţi umane care le pot afecta.

”Singurele activităţi permise sunt cele de cercetare, educaţie şi de vizitare, dar şi acestea sunt permise doar cu condiţia să nu afecteze naturalitatea pădurilor respective”, a adăugatMinisterul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În judeţul Hunedoara au fost cartografiate până în prezent 190 de hectare de păduri virgine şi peste 4.220 hectare de păduri cvasivirgine, cele mai multe suprafeţe de pădure fiind în Retezat.

Pădurile virgine din judeţul Hunedoara se află în zona Valea Buţii şi sunt proprietate privată, potrivit Catalogului publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Adevărul de Hunedoara.

Un viitor nu foarte optimist: valuri de căldură și secetă extremă

Autor

Redacția

16 martie 2021

Traversăm o criză climatică, ne-am obișnuit cu valurile de căldură, cu seceta, cu incendiile și cu ideea că suntem responsabili pentru schimbările climatice.

Seria de secete și valurile de căldură severă cu care Europa se confruntă încă din 2014 reprezintă o culme. Este un punct maxim pe care l-am atins, iar cercetările arată că acest fapt este cel mai grav din ultimii 2000 de ani.

Valurile de căldură au avut consecințe devastatoare, au spus cercetătorii, provocând mii de decese chiar și în rândul tinerilor, distrugând culturile și ducând la incendii de pădure. Nivelurile scăzute ale râurilor au oprit traficul maritim, precizează The Guardian.

Valuri de căldură, secetă și anotimpuri decalate

Și nu, nu ne oprim aici. Oamenii de știință care studiază schimbările climatice anunță valuri de căldură secetă în viitor.

Cercetătorii au exclus activitatea vulcanică și ciclurile solare ca fiind cauzele acestei tendințe pe termen lung și consideră că modificările subtile ale orbitei Pământului ar fi una din cauze.

”Suntem cu toții conștienți de grupul de veri extrem de calde și uscate pe care le-am avut în ultimii ani”, a spus prof. Ulf Büntgen, de la Universitatea Cambridge, care a condus studiul.

”Rezultatele noastre arată că tot ceea ce am experimentat este un fapt unic. Seria este fără precedent în ultimii 2.000 de ani.”

Oamenii de știință au adăugat că schimbările climatice vor deveni mai frecvente, fapt devastator pentru agricultură, ecosisteme și pentru noi, ca societate.

Prof. Mrislav Trnka, de la centrul de cercetare CzechGlobe din Brno, care a făcut parte din echipa de studiu, a declarat că o secetă permanentă este deosebit de alarmantă pentru agricultură și silvicultură.

Analize pe lemn de stejar pentru a determina nevoia de apă a copacilor pe perioada de secetă extremă

Au fost analizate inelele copacilor (care datează încă din imperiul roman) cu scopul de a stabili un precedent. Studiul, care a fost publicat în revista Nature Geoscience, a analizat 27.000 de inele de la 147 de stejari.

Astfel, s-au folosit măsurători ale izotopilor de carbon și oxigen pentru a arăta de câtă apă aveau nevoie copacii pe perioada de secetă. Acest lucru a arătat că frecvența ridicată a secetelor europene recente a fost fără precedent, chiar în comparație cu secetele istorice severe, cum ar fi cea de pe perioada Renașterii.

Probele de lemn provin din Republica Cehă și Bavaria, Germania, și reprezintă condițiile climatice din Europa centrală. Temperaturile ridicate au fost principala cauză a secetei recente și au fost observate, de asemenea, în toată Europa.

Clotilde Armand a câștigat definitiv procesul cu Romprest

Autor

Redacția

16 martie 2021

În data de 15 martie, Curtea de Apel București a respins definitiv ordonanța introdusă de compania Romprest împotriva Consiliului Local al Sectorului 1, Primăriei Sectorului 1 și a primarului Clotilde Armand (USR-PLUS).

Ordonanța, respinsă ca nefondată, avea legătură cu procesul de colectare al gunoaielor de pe spațiul public.

Scandalul a început imediat după alegerile locale, la finalul anului 2020. Clotilde Armand, în calitate de nou primar, a afirmat că este nemulțumită de sumele mari de bani pe care Sectorul 1 le plătește companiei Romprest, în baza unui contract semnat în 2008.

Astfel, firma responsabilă a refuzat să mai ridice gunoiul stradal necontrolat. Condițiile pe care Romprest le punea reprezentau achitarea mai multor datorii (aproximativ 100 de milioane de lei).

Clotilde Armand versus Romprest

În dată de 22 decembrie 2020, Romprest a introdus la Tribunalul București ordonanță președințială, proces care se judecă cu rapiditate. Prin respectiva ordonanță, compania cerea judecătorilor trei lucruri:

– Să oblige Primăria și Consiliul Local, prin intermediul primarului Clotilde Armand, să respecte contractul încheiat în 2008, de prestare a serviciilor de salubritate, partea în care Romprest avea exclusivitate pe rază Sectorului 1.

– Să fie respectate termenele de plata ale serviciilor, conform dispozițiilor contractului de prestări servicii.

– Să o oblige pe Clotilde Armand să mai difuzeze pe canalele media – televiziune, presă scrisă sau online, rețele de socializare etc. – afirmații „defăimătoare privind imaginea, numele, activitatea, stadiul relației contractuale și/sau orice infomatii sau documente ce fac parte din fondul de comerț al subscrisei (cu excepția celor care se circumscriu definiției de „infomatie publică”).”

În cursul zilei de ieri, 15 martie, Clotilde Armand, a arătat, pe Facebook, că, potrivit Curții de Apel, Romprest nu deține exclusivitatea serviciilor de salubritate în acest sector.

Clotilde Armand a citat decizia luată anterior, în februarie, de Tribunalul București:

”Instanța apreciază că nu se poate reține în favoarea reclamantei (Romprest) aparența dreptului de a i se asigura exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pe aria administrativă a Sectorului 1, atunci când exercitarea dreptului contractual de limitare a activității poate aduce atingere interesului comunității în favoarea căreia este prestat serviciul de salubrizare, situație incidenta în cauză”.

În urma deciziei Curții de Apel, Sectorul 1 poate apela la alte firme de salubritate, nu doar la Romprest.

Imagini apocaliptice: Beijing, sub cerul poluării

Autor

Redacția

15 martie 2021

Beijing a devenit un simbol al poluării, iar imaginile din acest week-end arată că ”evoluția” oamenilor reprezintă regresul naturii.

Capitala Republicii Populare Chineze, capitala cu peste 17 milioane de locuitori și una dintre cele mai poluate metropole este acoperită, din nou, de un smog dens.

Poluarea rămâne aceeași, doar culorile diferă.

Cerul din Beijing a fost fotografiat ca o boltă de culoare portocalie, în timp ce furtuna de nisip și poluarea au făcut subiectul știrilor.

Beijing, sub cerul portocaliu

O furtună masivă de nisip s-a alăturat poluării atmosferice deja ridicate. Metropola a fost acoperită de o culoare stranie, portocalie, fapt care a dus la noi măsurători ale calității aerului, relatează The Guardian.

Indicele calității aerului a înregistrat luni un rating ”periculos”, de 999. Cifra nu i-a oprit pe locuitori să-și desfășoare activitățile zilnice, inclusiv navetiștii fiind nevoiți să se deplaseze pentru a lucra prin aerul gros și întunecat din capitala Chinei.

Autoritățile meteorologice chineze au emis al doilea cel mai înalt nivel de alertă, cu puțin înainte de ora 7.30 dimineața. Un avertisment nou a fost emis și pentru nisipul și praful din regiunile deșertice.

#Sandstorm hits Beijing amid morning rush hour, have not seen this in past ten years. pic.twitter.com/FTUfw2Zxe1
— Shen Shiwei沈诗伟 (@shen_shiwei) March 15, 2021

Când indicele calității aerului (AQI) din Beijing a arătat 999, Tokyo a înregistrat 42, Sydney 17 și New York 26. Hong Kong și Taiwan au înregistrat valori ”moderate” de 66 și respectiv 87.

Presa din China a raportat că există cel puțin 341 de persoane dispărute în statul vecin, Mongolia.

Pe rețelele de socializare, mai mulți oameni au distribuit capturi de ecran ale altor indici ai calității aerului și au arătat citiri de peste 9.000, oficial „dincolo de index”.

Unii rezidenți din Ningxia, în vestul Chinei, au spus că s-au trezit în mijlocul nopții, de parcă nu mai puteau respira.

Furtunile de nisip sunt relativ frecvente în această perioadă a anului și sunt, de obicei, atribuite vânturilor care suflă peste deșertul Gobi, dar locuitorii au spus că nu au mai văzut un astfel de fenomen, de această severitate, de ani de zile.

Normal vs. today #Beijing pic.twitter.com/koo2f7NjSF
— 霍炳宗 (@PaddyFok) March 15, 2021

Defrișare versus reîmpădurire

Defrișările la scară largă sunt, de asemenea, considerate un factor pentru furtunile de praf de primăvară, iar China a încercat să reîmpădurească și să restabilească ecologia regiunii pentru a limita cantitatea de nisip ajunsă în capitală.

Beijingul a plantat un ”mare perete verde” de copaci pentru a reuși să capteze praful. De asemenea, autoritățile au încercat să creeze coridoare aeriene care să canalizeze vântul și să permită evacuarea nisipului și a altor factori poluanți.

Beijingul și regiunile înconjurătoare au suferit niveluri ridicate de poluare în ultimele săptămâni, orașul fiind învăluit în smog în timpul sesiunii naționale a parlamentului care a debutat la începutul acestei luni.

Autoritățile din Tangshan, cel mai important oraș siderurgic din China și o sursă majoră de poluare în Beijing și Hebei, au declarat în cursul zilei de sâmbătă că vor fi aplicate sancțiuni întreprinderilor locale, în cazul în care acestea nu vor lua măsuri de urgență anti-smog.

Fraudă, la scară mondială: peștele și produsele din pește sunt etichetate greșit, în mod intenționat

Autor

Redacția

15 martie 2021

Este un fapt dovedit, o fraudă constantă, iar întrebările rămân, adesea, fără răspuns. Consumăm ceea ce eticheta indică? Plătim pentru produsul real? Avem încredere în ceea ce scrie pe ambalaj?

Guardian Seascape a adunat analizele a 44 de studii recente: au fost prelevate aproximativ 9.000 de probe de la fructe de mare din restaurante și probe din produse pe bază de pește, existente în supermarketurile din peste 30 de țări. Rezultatul: 36% dintre produse au fost etichetate ”greșit”.

Greșeala se traduce, în realitate, prin fals, fraudă și prețuri incorecte

Cele mai multe dintre studii au folosit tehnici de analiză ADN, tehnici care sunt relativ noi.

Astfel, cercetătorii au descoperit produse etichetate fals, iar Marea Britanie și Canada au avut cele mai mari rate de etichetare greșită în acest studiu: la 55%. Canada este urmată de SUA, cu o proporție de 38%, relatează The Guardian.

Un alt exemplu este Germania, unde 48% din eșantioanele testate care se pretind a fi scoici au fost, de fapt, cu totul alte produse, mult mai ieftine.

Frauda: o etichetă mondială

În indistria peștelui și a produselor din pește, frauda a devenit, de mulți ani, o problemă cunoscută la nivel mondial. S-a scris despre, s-au filmat ilegalitățile și s-au distribuit probele prin spațiile media. Puțini citesc. Puțini cred. Cei mai mulți preferă sintagma ”crede și nu cerceta”.

Deoarece fructele de mare se numără printre produsele alimentare cele mai comercializate la nivel internațional, prin lanțuri de aprovizionare complexe, produsele sunt extrem de vulnerabile pentru falsa etichetare.

O mare parte din capturile globale sunt transportate de la bărcile de pescuit la navele care se ocupă de prelucrare. Astfel, etichetele false sunt mai ușor de aplicat. Profitul este asigurat, rezultând o afacere profitabilă.

Beth Lowell, vicepreședinte adjunct pentru campaniile SUA la Oceana, o organizație internațională axată pe oceane, a explicat că falsa etichetare este un proces deosebit de ușor. Practic, produsele cu caliate scăzută sunt etichetate ca fiind produse de calitate, iar peștii din crescătorie primesc eticheta de ”sălbatici”.

Studiile utilizează, de asemenea, diferite metodologii și diferite eșantioane. Peștii nu sunt întotdeauna etichetați greșit în mod deliberat, dar este mai degrabă vorba despre fraudă, decât despre neglijență.

Masa la restaurant: ce comanzi și ce primești

Problema pare să fie prezentă în tot mai multe restaurante. Un alt studiu, care a reprezentat prima încercare la scară largă de examinare a etichetării greșite în restaurantele europene, a implicat peste 100 de oameni de știință. Aceștia au colectat în secret probe de fructe de mare, comandate de la 180 de restaurante, din 23 de țări.

Au fost trimise spre analizele de laborator nu mai puțin de 283 de mostre, împreună cu descrierea meniului, data, prețul, numele și adresa restaurantului. ADN-ul din fiecare probă a fost analizat pentru a identifica specia și apoi a fost comparat cu numele din meniu.

Unul din trei restaurante vânduse fructe de mare sub o etichetă falsă.

Țările cu cele mai multe neconcordanțe în ceea ce privește produsul versus eticheta sunt Spania, Islanda, Finlanda și Germania.

Peștele: un aliment extrem de valoros, dar și un risc pentru sănătate

Produsele înlocuite cu alte produse nu duc doar la o gaură în bugetul personal. Un înlocuitor frecvent pentru unele soiuri de ton este escolar, o specie de pește uleios, greu de digerat.

Eticheta falsă amenința sănătatea, iar oamenii ajung să consume produse cu niveluri mai scăzute de nutrienți.

Oceana, care a efectuat aproape 20 de investigații proprii în privința etichetării greșite, a făcut, de asemenea, o revizuire globală în 2016 a 200 de studii din 55 de țări.

Concluzie: unul din cinci pești a fost etichetat greșit.

De cele mai multe ori nu consumăm ceea ce menționează eticheta. Plătim pentru fals, consumăm fals și tot falsul ne câștigă, zilnic, încrederea.

Dacă unii sunt informați, curioși sau sceptici, mulți nu au acces la realitate și, din păcate, și mai mulți se mulțumesc cu eticheta.

Previzibil, revoltător și constant: o nouă zi înseamnă o nouă sursă de poluare în București

Autor

Redacția

15 martie 2021

O nouă zi și o nouă sursă de poluare în București: în dimineața zilei de luni, 15 martie, senzorii aerlive.ro au ajuns la 100 în aproape toate zonele Capitalei.

Evenimentele nopții dictează poluarea dimineții, iar incendiile, deși stinse, nu sting și poluarea. Din contră.

Arderile necontrolate devin o constantă, respirăm fum de cauciuc, iar repetiția chiar devine mama unei învățături nocive: dăm foc, poluăm, stingem și o luăm de la capăt.

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a anunțat în seara zilei de duminică că au fost identificate 9 focare majore, majoritatea incendieri de cauciuri.

O nouă analiză și un nou avertisment: aerul liber înseamnă un aer poluat

Rezultatul: aer poluat și eternele avertizări ale platformei Aerlive, avertizări conform cărora bucureștenilor li se recomandă să evite plimbările și exercițiile fizice în aer liber.

Previzibil, cei mai afectați sunt copiii, persoanele în vârstă și cele care suferă de afecțiuni respiratorii.

În dimineața zilei de 15 martie au fost înregistrate niveluri foarte ridicate de poluare în mai multe zone din București, printre care Universitate, Piața Sudului, Băneasa Nord, Expoziției, Luica, Bragadiru, Pallady, Prelungirea Ghencea, Fizicienilor, Camil Ressu, Piața Valea Ialomiței, Piața Drumul Taberei, Bd. Timișoara, Basarabia, Parcul Păcii, Pasajul Lujerului, Pantelimon, Plevnei, Crângași, Giulești, Lacul Tei, Mihalache, arată Buletin de București.

În data de 14 martie, șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a anunțat pe Facebook că participă cu două echipe ale Gărzii Naționale de Mediu, comisariatul Ilfov, împreună cu Poliția România și Jandarmeria Română, la limitarea incendierilor în jurul Bucureștiului.

”Au fost identificate 9 focare majore care au fost stinse. Majoritatea acestor incendieri de cauciucuri sunt în Sintești (com Vidra), Jilava si Măgurele. Direcția principală a vântului de intensitate mică este din direcția acestor localități către Bucuresti.”

În această dimineață, Octavian Berceanu a declarat la Digi24 că valorile au fost foarte mari și aseară, atunci când s-a ajuns la de peste zeci ori valoarea admisă a PM10 și PM2,5, particule aflate în suspensia în aer.

Totodată, el a anunțat că urmează să fie date amenzi și că au fost identificate persoane de la fața locului, mai arată sursa citată.

O apariție rară: o pasăre din Asia, filmată în România

Autor

Redacția

15 martie 2021

O pasăre văzută foarte rar în România a fost surprinsă în Parcul Natural Lunca Mureșului. Specia, deosebit de rară, poartă numele de Călifar alb și este o pasăre care, în această perioadă a anului, locuiește în sudul Europei, nordul Africii, dar și Asia Mică.

Filmarea a fost realizată de angajații Romsilva, compania care administrează parcul natural din vestul României, transmite Descoperă.ro.

Reprezentanții Romsilva au declarat, pe pagina de Facebook, că este vorba despre o apariție surprinzătoare în Parcul Natural Lunca Mureșului: o femelă de călifar alb.

De asemenea, reprezentanții au explicat că această pasăre preferă zonele nămoloase, nisipoase ale râurilor sau lacurilor din nordul Europei și a Asiei pentru perioada de vară.

Pe durata sezonului rece, califărul este întâlnit în sudul Europei, nordul Africii, Asia Mică etc, iar la noi în țară poate fi văzut, mai des, în zona de sud-est și relativ rar în vest.

Califărul alb: o pasăre monogamă, devotată vieții de familie

Specialiștii spun despre călifar că se hrănește cu insecte și pești, că este devotat vieții de familie și că uneori își construiește cuibul chiar în vizuinile unor animale.

”Are un meniu suficient de diversificat, care cuprinde de la viermi, insecte, icre, mormoloci, mai rar pești, până la semințe și alge. Călifarii albi sunt păsări monogame și devotate vieții de familie. Aceștia își construiesc cuibul din puf, pene, resturi vegetale în locuri strategice, bine ascunse, în zone de coastă, printre stânci, copaci sau chiar în vizuinele altor animale. Surprinzător este faptul că uneori aceste vizuine sunt locuite atât de călifari, cât și de alte păsări sau chiar mamifere precum vulpea sau bursucul. Femela depune 7-12 ouă pe care le clocește singură, în timp ce masculul se ocupă tenace de paza familiei, dând dovadă de agresivitate atunci când își simte amenințat teritoriul. După eclozare, ambii părinți se implică în hrănirea și creșterea puilor”, spun experții, potrivit Mediafax.

Conform specialiștilor, specia este afectată de pierderea habitatului, ca rezultat al amenajării barajelor din unele țări europene. Este necesară protecția zonelor costiere pentru a asigura habitate adecvate de cuibărit.

Se colectează selectiv, dar, în final, deșeurile nu sunt sortate

Autor

Redacția

15 martie 2021

Plastic la plastic, hârtie la hârtie și gunoi menajer la gunoi menajer. Dar ce se întâmplă după? Ce se întâmplă când totul ajunge la groapa de gunoi, munca este pe jumătate făcută, dar selecția de după nu există?

În urma unei vizite făcute la Centrul Integrat de Management al Deșeurilor (CMID) de la Tărpiu, Prefectul Stelian Dolha a ajuns la concluzica că se colectează, dar se colectează ”mult și prost”.

În această săptămână, Stelian Dolha s-a întâlnit cu reprezentanți ai operatorului serviciului de salubrizare – Supercom SA, precum și ai companiei care asigură gestionarea deșeurilor la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor de la Tărpiu – compania Vitalia, menționează Ziarul de Bistrița.

Deși se colectează mult în județul Bistrița-Năsăud, problema intervine atunci când se ajunge la sortarea deșeurilor, Dolha insistând pe o viitoare discuție cu reprezentanții Ministerului Mediului.

Se colectează selectiv, dar deșeurile ajung în același loc

O problemă rezolvată doar pe jumătate poate cauza o nouă problemă: volumul deșeurilor colectate selectiv din județ a crescut semnificativ, plasticul ajunge la plastic, dar totul se oprește aici.

Cum rămâne cu sortarea și cu capacitatea de stocare?

Practic, o mare parte din deșeurile deja selectate nu pot fi valorificate în final.

Stelian Dolha afirmă că sunt mai multe cauze, începând de la modul în care se prezintă colectarea selectivă pe fracții, până la capacitatea tehnică redusă de selecție în interiorul Centrului de la Tărpiu, dar și capacitatea de stocare, mai arată sursa citată.

”La momentul vizitei în Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, sub cerul liber se aflau în jur de 2.300 de tone de deșeuri selectate – materiale plastice cu precădere, o mare parte de câteva luni, expuse riscului de degradare. La nivel de sortare în interiorul depozitului, capacitatea este mult subdimensionată, cu aceeași bandă de sortare semi-automatizată de capacitate mică deservită de doar 6 angajați, care va trebui cât de repede completată de un efort investițional care să lărgească această capacitate”, au precizat reprezentanții Instituției Prefectului după vizita efectuată CMID Tărpiu.

Se colectează, dar gropile sunt pline, iar mediul înconjurător nu mai are răbdare

Există fonduri alocate, există implicare și există angajați. Cu toate acestea, încă stăm prost la capitolul educație.

În mare, se colectează (cât de cât) selectiv. În teorie. Cum rămâne cu practica?

Prefectul Stelian Dolha a explicat că este primordială nevoia unei abordări mult mai dinamice și un efort coerent care să antreneze, în primul rând ,ADI Deșeuri, dar și autoritățițile locale și populația. Dolha a dat asigurări: Instituția Prefectului va fi parteneră în acest efort.

Rămân carențe în ceea ce privește educația

”Avem nevoie de măsuri educative, dar și de măsuri coercitive pe care trebuie să le adoptăm și să le utilizăm cât de repede, pentru că mediul înconjurător nu mai are răbdare. Am aflat cu surprindere că ADI Deșeuri are la dispoziție un fond anual de 100 de mii de euro pentru campanii de informare și conștientizare a populației privind colectarea deșeurilor”.

De asemenea, Stelian Dolha a adăugat că va solicita ADI Deșeuri să transparentizeze datele concrete despre cum a utilizat fondurile și care a fost eficiența, dar mai ales cum intenționează să se folosească de această pârghie financiară importantă.

Analiză Europa Liberă: ne scufundăm în gunoi, dar importăm gunoiul altora

Autor

Redacția

14 martie 2021

O analiză care se repetă, un protest scris, cu date, numere, grafice și exemple: gunoiul a fost și rămâne problema principală în țara noastră.

O problemă care ne amenință viitorul, o problemă pe care mulți refuză să o conștientizeze și un ”pachet” cu care autoritățile jonglează, pasând vina, justificând stângaci și apelând la indiferența devenită, de ani buni, clasică.

România nu este pregătită. Auzim sintagma zilnic, ne lovim zilnic de această propoziție, am ajuns să o repetăm ca pe un manifest:

”Cea mai mare problemă de mediu a României o reprezintă, în opinia experților europeni, pericolul gropilor de gunoi supraaglomerate și, implicit, lipsa unor platforme de deșeuri moderne. În București, situația e critică”, menționează Europa Liberă.

Cu alte cuvinte: scăpăm de problemă, ignorând problema. Scăpăm de problemă, mutând problema și încercăm să scăpăm de problemă, acoperind-o cu altă problemă. Gunoi peste gunoi.

Analiză: un prezent ilegal duce la un viitor incert

Depozitele de gunoi sunt ilegale, autorizațiile sunt încălcate constant și, deși sunt suspendate, sunt edili care fac legea după bunul plac.

Pe principiul: dacă nu am o diplomă, voi face rost de o diplomă. Dacă autorizația este suspendată, o voi rescrie. Dacă primesc o amendă, o pot rupe și o pot arunca la gunoi. La același gunoi, care sufocă Bucureștiul.

Gropile de gunoi sunt pline și funcționează la limită. Educația ecologică lipsește cu desăvârșire, iar autoritățile au ajuns să ”câștige” din deșeuri.

Cele mai mari afaceri, cei mai mulți bani și cel mai promițător viitor, toate se bazează, în mod paradoxal, pe gunoi.

O analiză a Bucureștiului înseamnă o imagine a României: un oraș condamnat și o țară cu prea multe sentințe

Pe 30 aprilie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București.

Mai mult, în toamna anului trecut, Comisia a solicitat ”României să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic 15 depozite ilegale de deșeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României. Deșeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special”, se precizează într-un comunicat al organizației.

Conform Europa Liberă, situația din acest moment a contractelor din București:

Sector 1: contract cu Romprest SA (Compania Romprest Service SA). Consiliul Local a încheiat, în anul 2008, contractul de salubritate cu Compania Romprest Service SA pentru o perioadă de 25 de ani. La acea vreme, primar era Andrei Chiliman. Valoarea contractului a fost estimată la 450 de milioane de lei. Acționariat Compania Romprest Service SA este: Detaco Ltd din Canada – 42.6916 %,Europrest Invest din București – 30 %, Premium Management Team SRL – 13.7641 %, Compania Națională „Aeroporturi București” S.A. – 10 % și Frstcom LLC din SUA – 3.5443 % .

Sector 2: contract cu Supercom SA. Firma încearcă de un an să ajungă la o nouă înțelegere cu primăria, fără organizarea unei licitații. Ultima variantă propusă a fost ca societatea să primească pe 20 de ani concesiunea colectării gunoaielor. Supercom ar trebui să amenajeze o platformă de deșeuri de 45 de milioane de euro. Valoarea sumelor pe care Supercom le-ar putea încasa de la primăria de sector pot ajunge până la un miliard de euro. Acționariarul principal al Supercom este Ionel Ilie Ciuclea, fost parlamentar PSD.

Sector 3: contract cu Serviciul de Salubritate, serviciu public deținut de consiliul local de sector și administrat de primărie.

Sector 4: contract cu Rosal Grup. În 2019, primăria de sector a atribuit Rosal Grup prin licitație un contract de 387,42 milioane de lei, fără TVA, pe 4 ani, pentru prestarea serviciilor de salubrizare. Acționariatul Rosal este format din: Silviu Prigoană – 40 %, Dan Gabriel Găman – 30 %, Gheorghe Minea – 10% și firma Imperial Master Invest – 20 %.

Sector 5: contract cu Salubrizare Fapte 5 SA, serviciu public deținut de consiliul local de sector și administrat de primărie.

Sector 6: contract cu Urban SA din anul 1999. Compania încasează de la Primăria Sectorului 6, anual, suma de aproape 20 de milioane de euro pentru serviciile de salubrizare. Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că ar vrea anul acesta să organizeze o licitație pentru desemnarea companiei care să se ocupe de salubrizare. Acționariatul Urban SA: Teodor Gabriel Florescu – 58.9875 %, Georgel Ghimiș – 21.9835 % și Ion Cârjan-Aldescu – 9.1201666666 %.

Datele legate de acționariatul firmelor au fost obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

Groapa de gunoi a devenit radiografia fiecărui oraș

Desigur, Bucureștiul este doar un exemplu. Harta României, a devenit, de ani buni, o hartă a ilegalității care duce la poluare.

Poluarea a devenit subiect de reclamații, dar tot autoritățile sunt cele care ar trebui să audă, să înțeleagă și să rezolve o problemă constantă. Autoritățile, care au devenit și cauza și efectul, acest alfa și omega al legii încălcate.

Spațiul carpato danubiano pontic a devenit verde. Nu, nu verdele naturii, nu verdele pădurilor și nu verdele de pe steagul ecologist. A devenit verdele toxic. Verdele care ucide, care îmbolnăvește și culoare bancnotelor care se adună în anumite conturi.

Rămânem fără păduri, dar săpăm gropi de gunoi. Gropi exploatate și de alte state

Nu învățăm din analize. Nu învățăm din critici. Nu adunăm exemple pozitive. Adunăm gunoaie. Nu, nu este vorba de gunoaiele de pe stradă. Nu, nu este vorba de reciclare. Adunăm, în groapa noastră, cea arhiplină, şi gunoaiele altora.

Importăm gunoi, plastic și resturi ”second hand”, deși nu suntem capabili să rezolvăm problema deșeurilor proprii. Importăm pentru că unii sunt de neoprit, pentru că legea se aplică facultativ și pentru că orice analiză, trecută sau recentă, este ignorată. Ignorată, ca legea pe care o ignoră sus-pușii.

România nu pare să fie conștientă de faptul că o guvernare toxică duce la dezastru. România excelează în ambiție dintr-un singur punct de vedere: doar când ambiția este prostească, distructivă și, mai important decât orice, adună bani. Ilegal.

1...610611612...620 Pagina 611 din 620