Acasă Blog Pagină 611

Forumul Economic Mondial de la Davos. Protest al activiștilor de mediu | VIDEO

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Forumul Economic Mondial de la Davos are loc în perioada 16-20 ianuarie 2023 și reunește lideri politici și oameni de afaceri de pe întreaga planetă, potrivit Mediafax.

Reuniunea din stațiunea elvețiană are loc pentru a analiza provocările prezentului și pentru a găsi soluții la acestea după reuniunea celor mai influenți factori de decizie.

Cu toate acestea, există voci care spun că forumul nu face altceva decât să mărească amprenta de carbon.

Klaus Schwab, președintele executiv al Forumului de la Davos, a susținut că „suntem cu toții blocați într-o mentalitate de criză“, având în vedere multiplele evenimente care s-au succedat în ultimii ani, de la războiul din Ucraina, la schimbările climatice și crizele din energie și aprovizionarea cu alimente.

Prima reuniune față în față, iarna, după pandemia de coronavirus

Ediția din acest an este prima reuniune care are loc iarna, după pandemia de coronavirus. Anul trecut, Forumul Economic Mondial a avut loc în luna mai, iar în anul 2021 s-a ținut virtual, ca urmare a măsurilor de răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Tema ediției din acest an este „Cooperare într-o lume fragmentată“, iar președintele Klaus Schwab susține că „Davos ar trebui să ajute la schimbarea acestei mentalități“.

Marii absenți ai reuniunii sunt reprezentanții din Federația Rusă, ca urmare a evenimentelor din ultimul an, însă organizatorii forumului au salutat o diversitate extrem de mare a participanților și chiar prezența unei delegații chineze consistente.

Astfel, la eveniment for participa:

  • 52 de șefi de stat și de guvern;
  • 56 de miniștri de finanțe;
  • 19 guvernatori de bănci centrale;
  • 30 de miniștri ai comerțului;
  • 35 de miniștri de externe;
  • 39 de lideri ai agențiilor internaționale (FMI, OMS, etc);

De asemenea, mediul de afaceri va fi reprezentat de peste 1.500 de oameni de afaceri, dintre care 600 sunt lideri executivi.

Este semnalat, totodată, prezența celui mai mare număr de femei din toate timpurile printre liderii de afaceri.

Forumul Economic Mondial de la Davos. Prezență record a activiștilor de mediu

Printre discuțiile care vor avea loc la ediția din acest an se numără și întârzierea efortului global de a aborda schimbările climatice, ca urmare a crizei din energie generată de războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Federației Ruse.

Prin urmare se va dezbate importanța recalificării forței de muncă și a generării de locuri de muncă remunerate corespunzător.

De asemenea, se încearcă depășirea anumitor deficiențe în ceea ce privește paritatea de gen și echitatea rasială.

Trebuie amintit și că duminică, 15 ianuarie, la Davos a avut loc un protest al activiștilor de mediu față de rolul marilor companii petroliere la eveniment.

De exemplu, BP, Chevron și Saudi Aramco fac parte dintre cei 1.500 de lideri de afaceri care s-au reunit în stațiunea elvețiană.

„Cerem acțiuni concrete și reale în domeniul climei“, a spus Nicolas Siegrist, organizatorul protestului, care conduce Partidul Tinerilor Socialiști din Elveția.

„Schimbați-vă dieta pentru climă, mâncați-i pe cei bogați“, au scandat cei peste 100 de tineri care s-au adunat duminică la Davos.

În plus, aceștia au huiduit și firmele petroliere menționate anterior, considerându-le principali factori de poluare a mediului.

Noi ambalaje interzise de Uniunea Europeană. Nu vom mai primi mâncare în caserole din plastic

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu caracter ilustrativ: pixabay

ȘtireaVerde prezenta, recent, o imagine suprinsă la raftul unui hypermarket din România: măsline în ambalaje din(n.r. caserole) plastic, fără mențiuni pe etichetă privind materialul ambalajului. Astfel de imagini sunt extrem de comune și arată, de fapt, cât de mult utilizăm plasticul în viața noastră. Potrivit specialiștilor în Mediu, acesta are o rată de reciclare foarte mică, mai ales în România, iar efectele sunt nocive pentru tot ce înseamnă ecosistem: sol, apă, faună, vegetație, om.

Astfel, Uniunea Europeană a elaborat un Regulament(n.r. obligatoriu pentru toate statele membre fără transpunere Directivă), care prevede interzicerea următoarelor ambalaje, în mod total, până în 2030.

–ambalajele de unică folosință pentru alimente și băuturi atunci când sunt consumate în restaurante și cafenele,

–ambalajele de unică folosință pentru fructe și legume,

–sticlele de șampon în miniatură, precum și alte ambalaje în miniatură din hoteluri.  

Ambalajele la care toată Europa va trebui să renunțe până în 2030

Pentru a încuraja reutilizarea sau reîncărcarea ambalajelor, care a scăzut îngrijorător în ultimii 20 de ani, operatorii economici vor trebui să le ofere consumatorilor un anumit procent din produsele lor în ambalaje reutilizabile sau reîncărcabile, cum ar fi: băuturi și mâncăruri la pachet sau livrări de produse/servicii în mod electronic.

De asemenea, va exista o anumită standardizare a formatelor ambalajelor și o etichetare clară a ambalajelor reutilizabile. În mai multe state ale lumii, timid și în România, au apărut magazinele zero waste. Acestea încurajează consumarea alimentelor bio, neprocesate și utilizarea ambajajelor reciclabile: sticlă, carton.

Spre exemplu, „tradiționala pungă de plastic” a fost înlocuită cu „săculețul de pânză”. Cel din urmă nu poate fi considerat un „semn al sărăciei”, al lipsei de bun-gust, așa cum a fost interpretat pe diverse site-uri din România, ci este un semn al „vieții trăite cu sens”. Bogăția nu poate fi măsurată în „ambalaje de lux”, mult mai important este calitatea produsului oferit.

Ce obligații vor avea producătorii din UE pentru ca oamenii să renunțe la ambalajele care nu se reciclează

Regulamentul Uniunii Europene prevede stabilirea unor criterii de proiectare pentru ambalaje; crearea unor sisteme-depozit obligatorii pentru sticlele din plastic și dozele din aluminiu, precum și clarificarea tipurilor de ambalaje – foarte limitate ca număr – care trebuie să fie compostabile, astfel încât consumatorii să le poată arunca în deșeurile biologice.

De asemenea, vor exista rate obligatorii de conținut reciclat pe care producătorii trebuie să le includă în noile ambalaje din plastic. Oficialii UE speră ca transformarea plasticului reciclat într-o materie primă valoroasă.

Ce opțiuni vor avea consumatorii

În ceea ce îi privește pe consumatori, Regulamentul UE prevede opțiuni de ambalare reutilizabile, vor elimina ambalajele superflue, vor limita excesul de ambalare și vor furniza etichete clare în sprijinul unei reciclări corecte. Pentru industrie, Comisia promite că normele vor crea noi oportunități de afaceri, în special pentru întreprinderile mai mici, vor reduce nevoia de materiale prime „de primă clasă”.

Se estimează că prin această măsură va crește capacitatea de reciclare a Europei și reducând dependența Europei de resursele primare, furnizorii extern, factori care ar putea ajuta în lupta cu schimbările climatice.

Aruncăm mai mult decât consumăm

În medie, fiecare european generează anual aproape 180 kg de deșeuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizează materiale prime virgine, întrucât 40 % din materialele plastice și 50 % din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor. Dacă nu se vor lua măsuri, UE ar urma să înregistreze o creștere suplimentară cu 19 % a deșeurilor de ambalaje până în 2030, iar pentru deșeurile de ambalaje din plastic, chiar o creștere de 46 %.

Comisia Europeană susține că obiectivul principal al acestei legislații în ceea ce privește reciclarea ambalajelor este  reducerea folosirii resurse naturale primare și crearea unei piețe funcționale pentru materiile prime secundare, sporind utilizarea materialelor plastice reciclate în ambalaje prin intermediul unor obiective obligatorii. Acest lucru conduce la reducerea cantității de deșeuri pe care o producem, statisticile arătând că aruncăm mai mult decât consumăm.

Citește și:România plătește aproape 200 de milioane de euro pe an către UE pentru ambalajele de plastic nereciclate. Ordonanța pe care nu o respectă(nici)marile magazine

Cercetătorii au inventat o modalitate nouă de a refrigera mâncarea, mult mai prietenoasă cu mediul decât actualii agenți frigorifici

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Cercetătorii au inventat o modalitate cu totul nouă de a refrigera mâncarea, aceasta fiind mult mai prietenoasă cu mediul decât actualii agenți frigorifici, conform Science Alert.

Sistemele de refrigerare tipice elimină căldura dintr-un spațiu printr-un gaz care se răcește pe măsură ce se extinde. Oricât de eficient este acest proces, unele dintre gazele folosite sunt, de asemenea, deosebit de neprietenoase cu mediul.

Prin noua metodă de a refrigera mâncarea, dezvoltată de cercetătorii de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley și de la Universitatea Berkeley din California, SUA, aceștia au încercat să profite de modul în care energia este stocată sau eliberată atunci când un material își schimbă faza, ca de exemplu atunci când gheața se transformă în apă.

O modalitate cu totul nouă de a refrigera mâncarea

O modalitate de a forța gheața să se topească fără a fi nevoie căldură este adăugarea unor particule încărcate sau ioni. Punerea de sare pe drumuri pentru a preveni formarea gheții este un exemplu comun al acestui lucru.

Ciclul ionocaloric dezvoltat de cercetători folosește și sare pentru a schimba faza unui fluid și pentru a răci împrejurimile acestuia.

„Avem o problemă nerezolvată cu agenții frigorifici”, a spus inginerul mecanic Drew Lilley, de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley din California.

„Nimeni nu a dezvoltat cu succes o soluție alternativă care să răcească lucrurile, să funcționeze eficient, să fie sigură și să nu dăuneze mediului. Credem că ciclul ionocaloric are potențialul de a îndeplini toate aceste obiective dacă este realizat în mod corespunzător”, a adăugat el.

Cercetătorii au modelat teoria ciclului ionocaloric pentru a arăta cum ar putea să concureze sau chiar să îmbunătățească eficiența agenților frigorifici utilizați astăzi. Astfel, un curent care trece prin sistem ar muta ionii din acesta, schimbând punctul de topire al materialului pentru a schimba temperatura.

Echipa a efectuat, de asemenea, experimente folosind o sare făcută cu iod și sodiu, pentru a topi carbonatul de etilenă. Acest solvent organic comun este folosit și în bateriile litiu-ion și este produs folosind dioxid de carbon ca intrare. Acest lucru ar putea face ca sistemul să aibă un potențial de încălzire globală (GWP) negativ.

Cercetătorii sunt extrem de încrezători

O schimbare de temperatură de 25 de grade Celsius (45 de grade Fahrenheit) a fost măsurată prin aplicarea a mai puțin de un singur volt de încărcare în experiment, un rezultat care depășește ceea ce alte tehnologii calorice au reușit să obțină până acum.

„Există trei lucruri pe care încercăm să le echilibrăm: GWP-ul agentului frigorific, eficiența energetică și costul echipamentului în sine”, a mai spus inginerul mecanic Ravi Prasher, de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley.

„De la prima încercare, datele noastre par foarte promițătoare în toate aceste trei aspecte”, a adăugat el.

Sistemele de compresie a vaporilor utilizate în prezent în procesele de refrigerare se bazează pe gaze care au un GWP ridicat, cum ar fi diferite hidrofluorocarburi (HFC). Țările care au semnat Amendamentul de la Kigali s-au angajat să reducă producția și consumul de HFC cu cel puțin 80% în următorii 25 de ani, iar răcirea ionocalorică ar putea juca un rol major în acest sens.

Protest de amploare împotriva privatizării Romsilva: „Pădurile României nu sunt de vânzare”

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
sursă foto: Confederatia Meridian

Sute de sindicalişti din silvicultură, asociaţii profesionale şi patronale din domeniu au protestat, joi, 12 ianuarie,în faţa sediului Guvernului, deoarece se opun privatizării Romsilva, așa cum ȘtireaVerde a mai relatat. Cu toate acestea, niciun politician nu a avut o reacție publică, după acțiunea celor din silvicultură.

Confederatia Sindicală Nationala MERIDIAN se opune Ordonanței prin care regiile Romsilva să fie administrate de firme private. Este vorba despre propunerea enunțată la ART. IV alin. (1) şi (2) din Propunerea legislativă L831/2022 – Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109 din 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice deoarece lezează interesele economice strategice ale țării și induce amenințări la adresa securității naționale a României.

Potrivit actului normativ mai sus amintit, regiile autonome care desfășoară în principal activități economice, se reorganizează de către autoritățile publice tutelare competente prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale.

Activitățile comerciale divizate vor fi organizate în societăți pe acțiuni sau în societăți cu răspundere limitată, iar sindicaliștii se tem că pădurile României, decimate prin tăieri ilegale, vor ajunge pe mâna unor firme cu capital străin, încurajând exportul ilegal de lemn, în detrimentul Mediului.

Sindicaliștii au cerut ca pădurile să rămână proprietatea publică a statului

Potrivit surselor noastre autorizate, Romsilva a explicat deja oficialilor Guvernului care sunt riscurile în cazul în care unele firme private vor prelua managementul regiilor autonome. Deoarece pădurile din statul nostru nu au fost protejate suficient, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement(sancțiune juridică aplicată statelor UE, care se poate solda cu sute de mii de euro/amendă pe an. Sindicaliștii din silvicultură au cerut guvernanților retragerea Ordonanței care permite administrarea pădurilor de către firmele private. Până la acest moment, revendicarea lor nu a a avut niciun ecou.

Citește și: De ce vrea Guvernul Ciucă să ajungă Romsilva „pe mâinile” societăților comerciale(?) Alexandru Vasile este șef la Agenția pentru Protecția Mediului cu sute de mii de euro în cont din tăierile pădurilor

Baterii produse din deșeuri lemnoase, experiment inedit și prietenos cu mediul

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Producătorul finlandez de celuloză și hârtie Stora Enso, unul dintre cei mai mari proprietari de păduri private din lume, testează o nouă tehnologie de producere de baterii prin utilizarea unui polimer găsit în copaci, numit lignină, potrivit BBC, citat de Futurism.

Ideea a venit pe fondul creșterii cererii de mașini electrice, dar și pe necesitatea de a găsi soluții mai prietenoase cu mediul, având în vedere că eliminarea materialelor utilizate la producerea bateriilor a ridicat întrebări cu privire la afectarea mediului.

Baterii produse cu ajutorul ligninei

Majoritatea bateriilor conțin electrozi cunoscuți sub numele de catozi și anozi, care facilitează fluxul de particule încărcate numite ioni.

Acești ioni sunt mai mult sau mai puțin stocați în anod atunci când o baterie este încărcată și sunt eliberați prin catod atunci când bateria este descărcată pentru a furniza energie.

Deoarece lignina conține carbon, ar putea fi utilizată pentru a forma anodul unei baterii, înlocuind materiale precum grafitul, care este folosit în prezent.

Potrivit BBC, fabricarea grafitului sintetic necesită în prezent încălzirea carbonului la 3.000°C timp de mai multe săptămâni, un proces care consumă foarte multă energie.

Lignina se recuperează din deșeurile produse la fabricarea hârtiei și produselor din lemn

Soluția propusă de Stora Enso poată numele de „Lignode” și se realizează prin utilizarea ligninei recuperate din deșeurile care sunt produse în timpul fabricării hârtiei și a produselor din lemn.

Un avantaj este că această abordare, în teorie, nu ar necesita tăierea altor copaci, atâta timp cât practicile forestiere ale companiei sunt sustenabile în proporție de 100%, așa cum pretinde.

În plus, șeful Lignode, Lauri Lehtonen, susține că încălzirea ligninei într-o structură de carbon precum grafitul necesită temperaturi mult mai scăzute decât grafitul în sine, economisind energie în acest proces.

Cu toate acestea, chiar dacă lignina are aceste proprietăți, ea poate avea probleme în a concura cu grafitul, deoarece acesta este mult prea performant în proprietățile sale.

„Nu cred că va fi o schimbare destul de mare în ceea ce privește costul sau performanța pentru a înlocui grafitul”, a spus, pentru BBC, Wyatt Tenhaeff, profesor de inginerie chimică la Universitatea din Rochester, care a testat soluția cu anozi fabricați din lignină.

Totuși, Tenhaeff crede că lignina este „foarte cool” și a descoperit că ar putea fi într-adevăr folosită pentru a face anozi la un cost potențial mai mic.

Ministerul Mediului vrea reguli noi pentru magazinele „second-hand”. Hainele ajung, de fapt, la gunoi

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto ilustrativ. Pixabay

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat introducerea unui regulament pentru produsele second -hand aduse din import. Oficialul de la Mediu spune că nu e corect față de Mediu, dacă 90% din textilele importate se aruncă la gunoi și devin „deșeuri textile”. La acest moment, statul român nu are un sistem pentru gestionarea deșeurilor textile. Acestea ajung peste tot: în containere, în parcuri, păduri, la gropile de gunoi, însă, depozitarea gunoiului nu este cea mai bună soluție pentru Natură și conservarea resurselor.

Tanczos Barna consideră că este nevoie de o reglementare legislativă mai clară pe piață, atât pentru hainele second-hand, cât și pentru electrocasnice sau alte produse. Ministrul Mediului susține că toate hainele care vin din import „second-hand” și sunt puse la vânzare ar trebui să fie, în prealabil, tratate.

Ministrul Mediului explică mecanismul prin care hainele second-hand sunt, de fapt, deșeuri care intră nelegal în România

ȘtireaVerde a mai relatat despre „cât de profitabile” sunt „afacerile cu gunoaie”, iar magazinele second-hand s-au înmulțit în România. Potrivit organelor de anchetă, de cele mai multe ori, importul de haine „la mâna a doua” este, de fapt, un transport nelegal de deșeuri din Germania, Anglia, Italia, Spania sau chiar China. Mecanismul a fost explicat chiar de Tanczos Barna, la postul public de televiziune.

„Sunt încercări de a ocoli punctele de trecere a frontierei, de a intra noaptea, de a declara deșeurile ca fiind second hand-uri. Lunile următoare vom veni cu un regulament pentru second hand-uri, inclusiv pentru haine. Pentru că și acestea reprezintă o presiune uriașă asupra României dacă se aduc textile ca fiind second hand, dar 90% se aruncă și 10% se pun pe raft pentru a fi revândute, nu este bine. De aceea, și la electrocasnice și la aparatură de orice tip și la textile este nevoie de o reglementare mult mai clară a ce înseamnă second hand și a ceea ce înseamnă refolosibil ca atare sau, după o minimă tratare, reintroducere pe piață”, s-a exprimat ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Potrivit OUG 133/2022, până la 1 ianuarie 2025, primăriile din România trebuie să amenajeze puncte de colectare pentru deșeurile textile. 

Ce sunt, de fapt, deșeurile textile

Deșeurile din etapa de producție a hainelor, inclusiv resturi de material, haine cu defecte sau cele nevândute se numesc deșeuri post-industriale sau pre-consum și sunt deseori reciclate, având un conținut de fibre cunoscut și necesitând mai puțină logistică de colectare și sortare. În Statele Unite, de exemplu, există o legislație care impune producătorilor de textile care depășesc o pondere de 10% resturi din totalul de țesături folosite să dezvolte programe de reciclare sau recuperare a acestora.

La nivel mondial, doar 20% din textile sunt colectate separat de restul deșeurilor. Din păcate, marea majoritate a oamenilor aleg să arunce textilele în coșul de gunoi, împreună cu celelalte deșeuri, făcând astfel imposibilă salvarea și reciclarea acestora.

Citește și: Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră

Scenariu sumbru din partea ANM: Capitala nu este pregătită pentru schimbările climatice și oamenii vor muri

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto ilustrativ. sursa: Pixabay

Bucureștiul nu are sisteme bine puse la punct, pentru a face față schimbărilor climatice, susține Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.

Scenariul este cât se poate de sumbru, în viziunea specialistei Bojariu, mortalitatea din cauza poluării va crește semnificativ în Capitală, cu prepoderență vara, din cauza faptului că nu sunt amenjate suficiente spații verzi, planul urbanistic fiind total inadecvat pentru schimbările climatice ale căror efecte negative vor fi și mai vizibile în următorii ani.

„Avem aici exemple multiple. Sunt efecte asupra sănătății populației din oraș. Stresul termic, arată studiile – și noi avem lucrări care sperăm că vor fi publicate – că impactul în mortalitate, mai ales în cea legată de boli, cum sunt cele cardiovasculare, crește odată cu avansarea semnalului schimbării climei și crește mult mai mult în zona urbană a Bucureștiului” a explicat Roxana Bojariu, climatolo ANM, pentru sursa citată.

Bucureștenii, printre cei mai afectați din cauza schimbărilor climatice

Evident, acest scenariu din partea ANM nu poate fi limitat la povestea „drobului de sare”. Toți putem face ceva mai mult pentru a ne (re)apropia de Natură. Responsabilitatea în această situație nu o poartă în mod exclusiv autoritățile statului, ci fiecare dintre noi. Aparent, gesturi mărunte, dar care fac diferența: de la modul în care avem grijă de o floare, plantăm un copac sau colectăm deșeurile. Tăierile ilegale de păduri, lăsarea parcurilor mari de „izbeliște”(situația Parcului Cișmigiu) este doar un exemplu, au condus la modificarea climei, la resimțirea directă a poluării aerului, iar acest lucru afectează direct și iremediabil sănătatea oamenilor.

Schimbările climatice se văd și în agricultură, iar ȘtireaVerde a relatat pe larg acest aspecte. Toate statele lumii au gândit strategii pentru protejarea Mediului, acestea sunt în curs de derulare și se axează mult pe utilizarea produselor reciclabile. România încă nu are o strategie bine stabilită în acest sens, fiind statul care are deschisă procedura de infringement tocmai din acest motiv.

Citește și: Efectele schimbărilor climatice. Zmeură, în decembrie

Stratul de ozon al Terrei s-ar putea reface complet abia în 2040

Autor
Ionuț POPESCU
-
Refacere strat de ozon - Foto Unsplash

Stratul de ozon care protejează planeta de radiațiile ultraviolete, probabil că va fi recuperat complet pentru cea mai mare parte a lumii până în 2040, potrivit The Guardian.

Gaura din stratul de ozon al Pământului, cândva cel mai de temut pericol de mediu cu care se confruntă omenirea, urmează să fie complet vindecată în cea mai mare parte a lumii în două decenii, după acțiunile decisive ale guvernelor de a elimina treptat substanțele care afectează această zonă a atmosferei, conform unei evaluări a Organizației Națiunilor Unite.

Pierderea stratului de ozon, care risca să expună oamenii la razele ultraviolete dăunătoare de la soare, este pe cale să fie complet recuperată până în 2040 în întreaga lume, în afară de regiunile polare, potrivit raportului.

În zonele polare, recuperarea va dura mai mult, stratul de ozon refăcându-se complet până în 2045 în Arctica și până în 2066 în Antarctica.

Stratul de ozon se poate reface în două decenii

În urma alarmei legate de pierderea de ozon, în anii 1980, stratul de ozon s-a îmbunătățit constant în urma protocolului de la Montreal din 1989, un acord internațional care a ajutat la eliminarea a 99% din substanțele chimice care îl epuizau, cum ar fi clorofluorocarburile (CFC) care erau utilizate ca solvenți și agenți frigorifici.

De asemenea, ONU a spus că acțiunile întreprinse asupra stratului de ozon au întărit răspunsul mai puternic la criza climatică.

CFC-urile sunt gaze cu efect de seră, iar utilizarea lor continuă necontrolată ar fi ridicat temperatura globală cu până la 1°C până la jumătatea secolului.

„Acțiunea privind ozonul creează un precedent pentru acțiunile climatice”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, care a prezentat raportul de progres, care este realizat la fiecare patru ani.

„Succesul nostru în eliminarea treptată a substanțelor chimice care consumă ozon ne arată ce se poate și trebuie făcut de urgență pentru a trece de la combustibilii fosili, a reduce gazele cu efect de seră și, astfel, a limita creșterea temperaturii”, a mai spus Taalas.

Răspunsul global unificat la tratarea CFC înseamnă că acordul de la Montreal ar trebui considerat „cel mai de succes tratat de mediu din istorie și este încurajator pentru că țările lumii se pot reuni și pot decide un lucru în baza căruia să acționeze”, potrivit lui David Fahey, un om de știință la National Oceanic and Atmospheric Administration, care este autorul principal al evaluării.

De-a lungul timpului au mai existat probleme

Progresul nu a fost întotdeauna fără probleme. De pildă, în 2018, oamenii de știință au detectat o creștere a utilizării CFC în China, dar, în cele din urmă, problema a fost remediată.

De asemenea, înlocuirea CFC-urilor cu un alt grup de substanțe chimice industriale, hidrofluorocarburile (HFC), a fost, la rândul său, problematică, deoarece HFC-urile sunt gaze cu efect de seră, necesitând un alt acord internațional, încheiat la Kigali, pentru a reduce utilizarea acestora.

Potrivit lui Fahey, chiar și cu o acțiune globală rapidă asupra CFC-urilor, substanțele chimice încă rămân în atmosferă timp de aproximativ un secol.

„Este ca și cum ai aștepta ca vopseaua să se usuce, trebuie doar să aștepți ca natura să-și facă treaba și să elimine aceste substanțe chimice”, a spus el.

Dioxidul de carbon, o altă problemă

Totuși, când vine vorba de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, provocarea este și mai mare, deoarece acestea rămân în atmosferă mult mai mult timp și, spre deosebire de CFC-uri, emisiile provenite de la combustibilii fosili sunt mult mai răspândite și sunt cauzate de fiecare activitate din societate.

„A face ca fiecare persoană de pe planetă să înceteze arderea combustibililor fosili este o provocare cu totul diferită”, a mai spus Fahey.

Cel mai recent raport de progres al ONU este primul care analizează impactul potențial asupra stratului de ozon al geoingineriei solare, o intervenție climatică propusă în care particulele reflectorizante, cum ar fi sulful, sunt pulverizate în masă în atmosferă pentru a devia lumina soarelui și, prin urmare, a reduce încălzirea globală.

Practica controversată, pe care guvernul SUA dorește să o cerceteze, are potențialul de a reduce temperaturile globale, dar ar putea avea „consecințe nedorite, inclusiv efecte asupra stratului de ozon”, potrivit raportului.

Fahey a spus că adăugarea unor cantități mari de sulf în stratosferă ar putea reduce ozonul, chiar dacă impactul este cu mai puțin de 10% și nu ar provoca un „colaps” în stratul de ozon.

VIDEO | Activiștii de mediu din Germania au ocupat un sat pentru a bloca extinderea unei mine de cărbune. Confruntări cu poliția

Autor
Ionuț POPESCU
-
Sursă - Unsplash

Activiștii de mediu din Germania au continuat confruntările cu poliția în localitatea Luetzerath, după ce s-a încercat o demolare planificată pentru deschiderea unei mine pe cărbune, conform Sky News

Protestatarii ecologiști au ocupat micul sat, care urmează să fie demolat pentru a permite extinderea minei de cărbune Garzweiler din apropiere.

De curând, Guvernul Federal a dat undă verde ca satul să fie demolat pentru a permite extinderea minei, iar activiștii s-au refugiat în clădirile din localitate pentru a împiedica intrarea buldozerelor și transformarea așezării în moloz.

Sursă – Unsplash

Activiștii de mediu au blocat intrarea buldozerelor în satul Luetzerath

Miniștrii și compania RWE, care se ocupă de exploatare, spun că lignitul – considerat de activiști drept cea mai dăunătoare formă de cărbune pentru sănătate – va asigura securitatea energetică a Germaniei pe termen scurt.

Guvernul, care este o coaliție tripartită și include și Partidul Verzilor, a trebuit să își schimbe percepția față de utilizarea cărbunelui în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Până anul trecut, Germania a fost puternic dependentă de gazul rusesc pentru energie, dar livrările către Europa au fost reduse ca răspuns la sancțiunile europene.

Totuși, Guvernul insistă că e angajat în continuare să elimine utilizarea cărbunelui pe termen lung.

Activiștii de mediu doresc ca Germania să ia măsuri imediate cu privire la combustibilii fosili și se opun extinderii minei de cărbune.

Aceștia spun că dispariția satului pentru a face loc minei ar duce la cantități uriașe de emisii de gaze cu efect de seră.

Sursă – Unsplash

Protestatarii, încrezători în forțele lor

Grupul LuetziBleibt, care se traduce prin „Luetzi rămâne“, a susținut săptămâna trecută că erau „aproximativ câteva sute de oameni” așezați în sat.

Aceștia au construit căsuțe în copac pentru a împiedica eforturile de demolare a așezării.

Johanna Inkermann, purtătorul de cuvânt al grupului, a insistat la începutul acestei săptămâni: „Nu vom fi mișcați!”

„Vom continua să stăm în calea distrugerii care se întâmplă aici. Vom apăra acest sat și vom apăra justiția climatică”, a mai spus ea.

Marți, administrația districtului Heinsberg a dat poliției permisiunea de a-i evacua pe ocupanți.

Ghid online pentru un trai sustenabil. Cumpărarea doar a alimentelor necesare, importantă pentru reducerea risipei alimentare

Autor
Georgiana DRAGOMIR
-
foto cu caracter ilustrativ. Pixabay

Mişcarea Europeană pentru Tineret – Bulgaria a elaborat un ghid online, care conţine 18 sfaturi referitoare la sustenabilitatea Mediului. Acestea sunt adresate tinerilor, dar toți le putem aplica în viaţa de zi cu zi.

Conservarea resurselor „de bază”, cum ar fi apa, copacii şi combustibilii fosili, se află în centrul sustenabilităţii, a declarat Mişcarea pentru Tineret, citată de Agerpres.

De asemenea, tinerii sunt îndemnați să nu mai folosească produse din plastic, să utilizeze becurile LED, să prelungească durata de viaţă a produselor, să diminueze consumul de carne, să planteze copaci și să meargă mai mult pe jos.

Fiecare sfat este însoțit de o scurtă explicaţie. Cumpărarea doar a alimentelor necesare este esențială pentru reducerea risipei alimentare. Totodată, menţinerea aparatelor electrice în standby consumă o cantitate inutilă de energie, este un alt sfat pentru stil de viață sustenabil. Ghidul cuprinde și mențiuni cu privire la importanţa colectării separate a deşeurilor. „Plantează un copac” este ultimul sfat oferit de Mişcarea pentru Tineret.

Reprezentanții acestei organizații susțin că micile obiceiuri, deși aparent grele, sunt benefice pentru sănătatea noastră, dar mai ales pentru Mediu.

4R pentru Mediu: reducere, reutilizare, reparare, reciclare. Trai sustenabil

„Trăind în concordanţă cu cele patru principii clasice ale conştiinţei de mediu, sau cei 4R (Reducere, Reutilizare, Reparare, Reciclare), putem să protejăm mediul”, a explicat Mişcarea de Tineret, citată de sursa amintită.

Micul „manual” a fost întocmit în cadrul programului „Tineret pentru Mediu” al Ministerului Mediului prin Inspectoratul Regional în domeniul Mediului şi Apei – Sofia.

Acesta conține videoclipuri scurte referitoare la protecţia mediului şi un stil de viaţă prietenos cu Mediul.

1...610611612...697Pagina 611 din 697