Greenpeace România a dat în judecată Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa”

Autor

-

16 aprilie 2024

Greenpeace România a anunţat că a dat în judecată Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” pentru ca aceste instituţii să comunice substanţele toxice care vor fi deversate în Marea Neagră în cadrul proiectului Neptun Deep.

Organizația pentru protecția mediului a transmis că Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a emis Decizia nr 10847/13.06.2023 prin care a stabilit că nu este necesară elaborarea studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA) pentru proiectul Neptun Deep.

“Însă, ABADL precizează că beneficiarul proiectului trebuie să efectueze o serie de teste de toxicitate cronică prin care să demonstreze că valorile limită maxime admisibile stabilitate la deversarea în mediul marin prezintă un impact redus asupra ecosistemului acvatic marin. Aceste teste au fost realizate de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa”, se arată în comunicatul emis de Greenpeace România.

Greenpeace România: ”OMV Petrom şi Romgaz vor folosi pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră o serie de substanţe chimice, în cantităţi uriaşe, care nici măcar nu sunt prevăzute în legislaţia românească”

Conform Raportului Integrat de Mediu, lucrările de construire, operare şi dezafectarea ulterioară a facilităţilor offshore Neptun Deep prezintă o serie de efecte asupra apei marine, care pot induce un impact direct asupra corpurilor de apă.

Numai în perioada de operare (aproximativ 20 de ani), vor fi deversate în Marea Neagră peste 5 milioane de m3 de apă uzată.

Organizația pentru protecția mediului a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre

Organizaţia de mediu a contestat în instanţă PUZ-ul dedicat proiectului Neptun Deep la începutul lunii februarie 2024.

De asemenea, 76 de oameni de ştiinţă din Austria s-au alăturat eforturilor organizaţiei de mediu şi au cerut OMV oprirea proiectului Neptun Deep.

Pirita (Aurul Prostului) poate fi mai valoroasă decât am crezut. S-ar putea să ne îmbogățim de pe urma ei

Autor

Ionuț POPESCU

-

16 aprilie 2024

Pirita oferă false promisiuni de bogăție deși nu este chiar atât de valoroasă. Însă un nou anunț sugerează că ar putea exista mai mult „aur al proștilor” decât se vede. S-a descoperit că pirita prelevată din Statele Unite conține o cantitate surprinzătoare de litiu. Acest element chimic este extrem de vital în fabricarea bateriilor, scrie IFL Science.

Asocierea piritei cu litiul „este nemaiauzită”, a declarat Shailee Bhattacharya, geochimist sedimentar și doctorand la Laboratorul IsoBioGeM de la Universitatea West Virginia. Ea lucrează cu profesorul Shikha Sharma. Cei doi vor prezenta concluziile studiului la Adunarea Generală a Uniunii Europene a Geoștiințelor (EGU) 2024.

Studiul lor s-a concentrat pe 15 probe de roci sedimentare din Devonianul mijlociu din bazinul Appalachian din SUA. Analizele au arătat că a existat o cantitate surprinzătoare de litiu în mineralele de pirită, ceea ce a fost total neașteptat.

„Încerc să înțeleg cum litiul și pirita ar putea fi asociate unul cu celălalt”, a spus Bhattacharya.

Descoperirea surpriză a fost făcută în timpul unei investigații pentru a stabili dacă vechile situri industriale ar putea fi o sursă de litiu, care s-ar afla în sterilul exploatărilor.

Pirita conține litiu – un element chimic atât de vital pentru bateriile electice

S-a dovedit că mineralele de pirită din șisturi erau o sursă deosebit de bună de litiu. Acest lucru ar putea fi o veste excelentă pentru revoluția bateriilor, însă cercetătorii ne îndeamnă să fim rezervați. Acest lucru se datorează faptului că nu știm încă dacă descoperirile sunt specifice sitului respectiv sau. Prin urmare e posibil ca pirita din restul lumii să nu conțină litiu.

Punerea în lumină a potențialelor noi surse de litiu – cunoscută și sub denumirea de „aur alb” – este o veste uriașă în epoca modernă, deoarece lumea caută să producă baterii pentru un viitor mai ecologic. Litiul este foarte reactiv, permițându-i să stocheze și să elibereze energie electrică în mod eficient. Cu cât vom merge mai departe cu sustenabilitatea, cu atât va fi nevoie de mai mult litiu.

„În prezent producem aproximativ 100.000 de tone [de litiu] în fiecare an”, a explicat Hannah Ritchie, cercetătorul de date de la Universitatea Oxford, într-un blog intitulat „Are lume suficient litiu pentru a trece la vehicule electrice?” .

„Până în 2030, IEA estimează că vom avea nevoie de 2,5 până la 5 ori mai mult: 240.000 până la 450.000 de tone.”, a mai zis Ritchie.

Ministrul Mediului: ”SGR este șansa să scăpăm de deșeurile pe care, altfel, le-am găsi pe malul apelor, în păduri, în zonele de picnic”

Autor

Cristina Antal

-

16 aprilie 2024

Ministrul Mircea Fechet a fost prezent la Buzău, unde a purtat discuții despre importanța reciclării ambalajelor, cu ajutorul SGR.

Ministrul Mediului a anunțat că a vizitat o stație de alimentare cu combustibil și un retailer en-gross, care au instalat automate de preluare a ambalajelor (RVM-uri).

Mircea Fechet: ”La Buzău lanțul reciclării funcționează foarte bine”

”Comercianții au înțeles că sistemul garanție-returnare este șansa noastră, a tuturor, să scăpăm de deșeurile pe care, altfel, le-am găsi pe malul apelor, în păduri, în zonele de picnic. Aceste sisteme inteligente de colectare a ambalajelor de băuturi încurajează oamenii să recicleze sticlele de plastic și dozele de băuturi cu semnul SGR într-un mod responsabil”, a precizat oficialul.

Ministrul Mediului: ”Totodată, este foarte important că avem capacitatea să susținem Hora Reciclării prin aceste RVM-uri și încurajez cât mai multe companii să preia acest model de bună practică”

În ianuarie 2024, pe piață au fost plasate 121.250.977 de ambalaje de plastic eligibile pentru RetuRO. De asemenea, 31.782.051 au fost de metal și 25.640.266 de sticlă.

Dintre acestea au fost returnate doar 1,850,059 ambalaje de plastic, 297.280 bucăți de metal și 91.908 de sticlă.

Procentual, doar 1.53% din ambalajele de plastic, 0.94% din cele de metal și 0.36% din cele de sticlă au ajuns la reciclare.

(VIDEO) A fost lansat ”The Last Sturgeon”, filmul educaţional despre habitatele sturionilor sălbatici din bazinul Mării Negre

Autor

Cristina Antal

-

16 aprilie 2024

A fost lansat pe internet filmul ”The Last Sturgeon”, un film despre habitatele sturionilor, transmite News.ro.

Producţia este destinată în scopuri educaţionale în toate muzeele de ştiinţele naturii, în şcoli și tabere, mai transmite sursa citată.

Scopul filmului este de a le explica elevilor care este rolul şi responsabilitatea lor în conservarea habitatelor naturale sălbatice pentru mulţi ani de acum înainte.

Filmul a fost realizat cu susţinerea Basilicata Creativa şi Creathriv-Eu şi cu sprijinul echipei Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului

Potrivit sursei citate, publicul are posibilitatea de a pătrunde vizual în lumea de sub ape, acolo unde se duce cu adevărat strădania pentru păstrarea şi restaurarea populaţiilor de sturioni sălbatici din Dunărea de Jos.

Un rol foarte important în acest demers îl au pe de o parte comunităţile de pescari dar şi cercetătorii de mediu care prin acţiuni permanente pot face diferenţa dintre declin şi restabilirea echilibrului pentru viitor a populaţiilor de sturioni sălbatici din bazinul Mării Negre şi Dunării de Jos.

Filmul este realizat în principal prin translarea în imagini grafice a constatărilor şi rezultatelor cercetătorilor de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.

Relizatorii spun că prin realizarea preponderent grafică a cadrelor, intervenţia antropică în habitate pentru realizarea imaginilor a fost redusă la minim, tehnologia realizării filmului având astfel un ridicat nivel de integrare în tendinţele actuale de minimizare a amprentei de carbon în industriile creative din Europa, mai informează News.ro.

Zeci de turişti, amendaţi după ce au intrat cu vehicule cu motor în păduri

Autor

Cristina Antal

-

16 aprilie 2024

Zeci de turiști au fost amendați de jandarmii brașoveni, la sfârşitul săptămânii trecute, după ce au intrat cu vehicule de teren, ATV-uri sau motociclete în zone protejate, la munte.

Numeroşi turişti continuă să ignore legislaţia care interzice accesul cu vehicule motorizate în arii protejate

Potrivit News.ro, la sfârşitul săptămânii trecute, jandarmii montani din Braşov au depistat 22 de astfel de persoane în zone din apropierea localităţilor Zărneşti, Poiana Braşov, Bran, Moieciu şi Poiana Mărului.

Jandarmii au transmis că mai multe acţiuni de control în zonele protejate vor fi derulate şi în perioada următoare.

Scopul este descurajarea şi stoparea a acestor activităţi care au un impact negativ asupra florei şi a faunei.

Greenpeace România: ”Turele cu motociclete enduro, ATV-uri, Buggy-uri, mașini 4×4 și alte mijloace motorizate în pajiștile, râurile, pădurile și munții noștri nu sunt și nu trebuie considerate turism”

Membrii Greenpeace România au atras atenția în nenumărate rânduri asupra impactului negativ pe care mijloace motorizate îl au asupra naturii.

”Sport, poate, dar e profund disonant să pretinzi că faci turism din dragoste de natură poluând fonic și cu noxe, distrugând covorul vegetal și solul fertil, provocând eroziuni care cicatrizează peisajul, distrugând tihna animalelor și a turiștilor nemotorizați. E ca și cum ai spune – mi-a fost dat să o aud de multe ori – că vânătorii omoară animale din prea multa dragoste ce le-o poartă și că masacrarea pădurilor este de fapt un act de tandrețe și grijă”, a precizat Greenpeace România.

China și-a majorat capacitatea de producție de energie pe bază de cărbune

Autor

Cristina Antal

-

15 aprilie 2024

China și-a majorat anul trecut capacitatea de producție de energie pe bază de cărbune, în ciuda promisiunilor de a renunța la acest combustibil fosil, transmite Biziday.

În egală măsură, Japonia și-a crescut ușor capacitatea, dar a poluat mai puțin, ajutată de un efort în acest sens în industrie.

Decizia Chinei în a majora capacitatea de producție de energie pe bază de cărbune a fost catalogată drept “îngrijorătoare”

Global Energy Monitor, un ONG cu sediul în San Francisco, a transmis că decizia Beijingului de a-și majora capacitatea producției de energie pe bază de cărbune, pentru prima dată din 2019, este “îngrijorătoare”, chiar dacă în acest moment nu-și folosește la capacitate maximă industria producției de energie pe bază de cărbune.

China a promis că va reduce consumul de cărbune începând din 2026 și susține că politice sale energetice se aliniază cu prevederile Acordului Internațional de la Paris privind clima.

Între 2021 și 2023, emisiile de dioxid de carbon ale Chinei au crescut în medie cu 3.8% pe an, față de 0.9% pe an între 2016 și 2020.

Piers Forster, președintele interimar al Comitetului pentru Schimbări Climatice din cadrul guvernului britanic, a explicat că, deși este posibil ca această capacitate suplimentară a Chinei să nu fie utilizată la adevăratul potențial, “fără reglementări și politici puternice care să împiedice utilizarea ei, anul 2023 nu va fi considerat doar o întâmplare, iar creșterea emisiilor va fi inevitabilă”, mai precizează sursa citată.

Prevederile legii privind Centura Verde Bucureşti – Ilfov vor fi preluate ca amendamente în noul Cod silvic

Autor

Cristina Antal

-

15 aprilie 2024

Prevederile proiectului referitor la Centura Verde Bucureşti – Ilfov, iniţiat de platforma civică ”Împreună pentru Centura Verde”, iniţiatoare a legii, vor fi preluate ca amendamente în noul Cod Silvic, după ce proiectul a rămas blocat la Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor, scrie News.ro.

Decizia a fost luată la un an după ce proiectul a fost depus la Parlament şi a trecut deja de Senat

De asemenea, cu susţinerea Ministerului Mediului, a fost propus şi un alt amendament la Codul silvic, care vizează includerea arborilor remarcabili în Fondul Forestier Naţional şi asigurarea conservării lor. Un alt amendament se referă la accesul liber în pădure, pentru recreere.

”Centura Verde Bucureşti-Ilfov are nevoie de susţinători asumaţi care să o transforme în realitate”, afirmă Alex Găvan, fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde.

Fondatorul Platformei Civice ”Împreună pentru Centura Verde”: ”Toţi factorii de decizie relevanţi trebuie să colaboreze pentru realizarea acestui proiect de sănătate publică”

”Blocajul de la ultima comisie, cea pentru “agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice”, blocaj ce însumează aproape jumătate din vârsta pe care o are demersul, a făcut ca iniţiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare, fiind jalon în PNRR, este estimată pentru actuala sesiune parlamentară”, se arată în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor platformei civice, Platforma ”Împreună pentru Centura Verde” a depus textul iniţial al proiectului de lege în forma unor amendamente la noul cod, text ce a fost co-creat şi agreat în forma sa finală împreună cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

5.000 de puieți de stejar au fost plantați la Videle, în județul Teleorman

Autor

Cristina Antal

-

15 aprilie 2024

Asociația Mai Mult Verde a anunțat că în această sâmbătă a fost încheiată campania de plantări de primăvară. Potrivit declarațiilor membrilor Mai Mult Verde, campania a fost desfășurată la Videle, în județul Teleorman, prin participarea a peste 200 de voluntari.

Aici, au fost plantați 5.000 de puieți de stejar donați în perioada octombrie 2023-februarie 2024 în cadrul campaniei Fă Cadou un Copac.

”Mulțumim celor peste 240 de donatori individuali și companiilor partenere pentru că ne-au fost alături și de această dată: Turbomecanica, SIAD România, HCL Tech, P-Plus 2002, IO Parterns, Swing Trade, dar și voluntarilor de la Rugby Academy și Cercetasii României – Albastru, pentru energia cu care au venit sâmbătă la plantare”, se arată în comunicatul organizației pentru protecția mediului.

Mai Mult Verde: ”Orașul Videle este un loc special pentru noi, în care plantăm de aproape 10 ani”

Reprezentanții organizației au explicat că din centru se poate admira o pădure urbană, plantată în 2012.

În plus, la marginea orașului există un inel de păduri, ”Centura verde”, plantată cu scopul de a reface ”pădurea nebună”.

Este vorba despre o zonă unde cândva au existat hectare întregi de codri seculari, înlocuite în perioada comunistă de terenuri agricole ajunse în ultimii 30 de ani în fază avansată de degradare ca urmare a exploatării nesustenabile.

”Cu sprijinul a peste 2.000 de voluntari, am plantat la Videle în ultimii 10 ani 150.000 de copaci care au ajutat la redarea în circuitul natural a peste 20 hectare de teren degradat. Mulțumim pe această cale Primăriei Videle și în special doamnei Manoiu Otilia pentru încrederea acordată programelor noastre în toți acești ani”, au mai transmis membrii asociației.

NASA va lansa o generație de navă a cărei propulsie se bazează pe energia captată de la vânturile solare

Autor

Cristina Antal

-

15 aprilie 2024

NASA se pregătește să lanseze, pe orbita joasă a Pământului, o generație de navă a cărei propulsie se bazează pe energia captată de la vânturile solare, prin pânze special concepute, scrie Biziday.

Propulsia realizată cu ajutorul pânzelor solare poate elimina nevoia unor sisteme grele de la bordul rachetelor, fapt ce face ca întreaga construcție să fie mai ușoară, iar misiunile în spațiu să fie mai ieftine.

Noua navă lansată de NASA va ajunge la circa o mie de kilometri deasupra Pământului

Totuși, un dezavantaj al acestei tehnologii este desfășurarea pânzelor, care sunt constituite din multe bucăți mici.

Testul va avea loc spre finalul acestei luni, scopul principal al misiunii fiind desfășurarea cu succes a brațului și pânzelor, iar mai departe, echipa și-a propus să efectueze câteva manevre, prin înclinarea pânzelor și ajustarea orbitei.

Odată ajunsă pe orbită, la circa o mie de kilometri deasupra Pământului, nava va începe să-și întindă brațele și să-și desfășoare pânzele, un proces care va dura circa 25 de minute.

Nava va putea oferi avertismente din timp în ceea ce privește furtunile solare

Potrivit datelor anunțate, zona de adunare a fotonilor are în jur de 80 de metri pătrați, mai transmite sursa citată.

Conform NASA, navele cu pânze solare pot oferi avertismente din timp privind furtunile solare, care ar putea perturba rețelele electrice și comunicațiile prin satelit.

A reînceput colectarea tonelor de deșeuri şi a cadavrelor de pe Everest

Autor

Cristina Antal

-

15 aprilie 2024

Nepalul va demara o campanie de colectare a gunoaielor de pe Everest, pe măsură ce începe sezonul de escaladă.

Prin urmare, armata nepaleză a început o campanie cu un obiectiv cu totul diferit: colectarea tonelor de gunoaie şi a cel puţin cinci cadavre de pe cel mai înalt munte din lume.

În egală măsură, misiunea se va desfășura şi de pe alte două vârfuri, informează EFE, citat de Agerpres.

Armata nepaleză va colecta aproximativ 10 tone de deşeuri solide de pe Everest

Armata intenţionează să colecteze în total 10 tone de deşeuri solide de pe Everest (8.848 metri), Lhotse (8.516 metri) şi Nuptse (7.861 metri).

Potrivit declarațiilor oferite de generalul de brigadă, Sanjaya Deuja, directorul campaniei, este vorba despre a cincea ediţie de colectare a deșeurilor.

Campania se va încheia pe 5 iunie şi care va fi axată şi la recuperarea a cel puţin cinci cadavre de pe Everest.

”Ştim cu toţii că poluarea mediului creşte pe cel mai înalt vârf din lume, o problemă delicată din punct de vedere ecologic. Misiunea noastră este să protejăm mediul şi frumuseţea muntelui”, a explicat generalul de brigadă.

Nepalul are opt dintre cele mai înalte 14 vârfuri din lume

Toate acestea au o altitudine mai mare de 8.000 de metri, iar alpinismul este o sursă majoră de venit pentru ţară.

Începând din 2014, guvernul Nepalului a încercat să oprească acumularea de gunoi pe Everest, forţând fiecare alpinist să coboare de pe vârf cu cel puţin opt kilograme de gunoi.

În caz contrar, alpiniștii riscă să piardă un depozit în valoare de 4.000 de dolari.

Armata din Nepal a lansat prima sa campanie de curăţare în 2019

Până acum, au fost colectate circa 108 tone de deşeuri.

De asemenea, au fost recuperate opt cadavre de pe zece munţi diferiţi, majoritatea din Everest.